Page 19 - Drumul_socialismului_1973_10

ggtt4iarattrer¿^:««^p¿&>Br ! a t ^¿zgBflSafrK3&Sfflúas^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 828 ® SÎMBĂTĂ 6 OCTOMBRIE 1973 3
,
«Exassns^rasrrs^riffiätBiiB^.viff i : «:OTj:Trrfarr? 52S8er^®E'aïiSS2»aæ“«f^''wk sacrai

Concursul de creafse ai poefifor»f«ărans „Don fostă însma 11

Pentru voi

Premiul II
Premiul 1
Frunzuliţa bradului
Eu ramuri verzi v-aduc şi flori Din soarele aprins, culori, Pe sub poala muntelui
W\Í4t\r^- Şi pacea-n cetina de brad ; Şi toate-acestea vi le dau. Pe malul Arieşului
/
Primiţi, prin mine, muncitori, Moţul ciută din caval
Salutul nostru din Arad 1 E toamnă-acum la noi in sat Doină dulce din Ardeal.
Şi-aşa cum spune vechiul cînt : Lingă coama murgului,
MU Noi aurul de pe cimpii Şi rindunelele-au plecat, Cîntă doina lancului,
lancule viteaz ficior
Doar ciocîrliile mai sînt.
Ni l-am cules, să ştiţi şi voi,
Iar strugurii se coc in vii, Fost-ai „Craiul munţilor"
Şi-i pace, pace pe la noi. Venii la voi printre furnale Şi spaima boierilor,
S-ascult bătaia de ciocan, Sufletul ţăranilor.
s Eu piine v-am adus şi flori, Să văd cum curge fierul moale Ţi-ai dat inima din plin
Să-ţi scapi ţara de străin,
La Hunedoara şi Câlan ;
Iar din pămint un pumn de sare ;
J Atelier Primiţi prin mine, muncitori, Pe moţi din jale şi chin
Tot ce-i mai bun, ce ţara are. Venii aici, cu braţul plin, lancule mare şi mindru
Să pot să-ţi deschid mormintul
\ Eu doine v-am cules şi flori Să cer un pumn de foc fierbinte Să-ţi vezi dorinţa şi gindul
\ Jara de Sas (III) Şi le-am adus, că-s pentru voi, Să merg cu şarjele ce vin Să-ţi vezi fraţii din Albac,
De la Vidra şi Feleac
Din brazde negre-am strîns comori Şi eu cu voi, tot înainte I Toţi o inimă şi-un gind
Alături de tratarea proble­ se dobîndesc cunoştinţe noi. Cum ştiu ţăranii de la noi. Toţi conduşi de-un drag partid.
mei existenţei, a mişcării, Toate acestea le demonstrea­ Portretul Doamnei Elena tişti ai epocii. L-a urmat pe CORNELIA BULZAN
problematica omului, Dimitrie ză accentul mare pus de către din tabloul votiv de la Hu­ Rareş în pribegie, a slujit ca Şi basme-am adunat şi flori Vărădia de Mureş MARIA OPREA
Cantemir a avut preocupări Cantemir pe treapta senzo­ mor, văzut întîia dată, e o artist la curtea Poloniei şi zi- Din apele ce murmurau, judeţul Arad Zdrapţi
deosebite şi în ceea ce pri­ rială. revelaţie care, pe urmă, a- ce-se că s-ar fi stins la Alba
veşte teoria cunoaşterii. Şi Cu toate acestea ’Dimitrie junge să te obsedeze prin lulia, în propria sa casă din
în acest domeniu la fel cum Cantemir nu este adeptul em­ juxtapunerea culorilor a că­ uliţa Cărămidarilor, pe care
a conceput existenţa duală pirismului fără orizont, deoa­ ror somptuozitate este echi­ i-a dăruit-o Ştefan Bathory.
(una naturală şi supranatura­ rece el nu a absolutizat pri­ librată de expresia unică a S-a zugrăvit pe sine înuşi
lă), filozoful român concepe ma treaptă a cunoaşterii. In acelor ochi mari şi candizi, pe peretele de miazăzi al
— ca şi alţi gînditori ai epo­ teoria sa despre cunoaştere,. îndrăznesc să cred că dacă Humorului în chip de luptă­ ESTE P
cii — cunoaşterea în două senzorialul constituie doar ar fi avut parte de aceeaşi tor împotriva turcilor, în sce­
moduri, susţinînd că există o temelia ştiinţei, punctul ei publicitate şi de aceeaşi na de anvergură a asediu­
cunoaştere divină, dată prin de plecare. „Ştiinţa —«spunea conservare pioasă, chipul lui Constantinopolului. I se Este patria izvorul fără de-nceput
iluminaţie prin revelaţia ne­ Dimitrie Cantemir — în ade­ Doamnei lui Rareş de la zicea Turbulea. Poate pentru şi fără sfirşit
mijlocită şi o cunoaştere na­ văratul ei sens, se constituie Humor n-ar fi fost azi cu că acesta ii era numele, cînd buzele arse de sete îmi sint,
turală. Pe această cunoaştere numai dacă datele furnizate nimic mai prejos decît acela poate pentru că învăţase este patria firul de iarbă-n bătaia
(cea naturală, raţională) pune de simţuri sînt prelucrate de al Giocondei de la Luvru. Au arta picturii la Torboli, în vintului lin fremătînd, drapelul
Cantemir un accent deosebit raţiune". Din acest citat se lucrat la împodobirea acestei Italia, sau poate pentru că sub care soldaţii cu inima-n flăcări veghează,
arătînd că omul nu poate să observă că Dimitrie Cantemir ctitorii, chemaţi de logofătul era un temperament iscodi­ este patria cerul cu stele albastre,
ajungă spre „ştiinţa sfîntă", a tratat aş spune aproape în Toader Bubuiog, patru pic­ tor, agitat, aflat mereu în ogorul de sînge mustind, crescut din adine,
din oase străbune, Carpaţii cu fruntea în cer,
calea aceasta fiindu-i închi­ aceeaşi măsură şi treapta ra­ tori sau, cum se spunea în căutare, turbulent aşadar este patria cravata mea de pionier
să, în schimb i s-a dat omului ţională. După Cantemir mo­ acel timp în care conştiinţa pentru contemporanii săi. Ca de-atunci, de mai demult, la margine de Hunedoară,
„lumina naturală“, raţiunea mentul raţional al procesului artistică abia se contura la scriitor, mi se pare ispititoa­ cînd sădeam, de-a lungul străzilor
care poate înlocui lumina su­ cunoaşterii se desfăşoară pe noi, patru meşteri zugravi a- re, bineînţeles, ultima dintre oraşului muncitoresc, pui de arbori mai subţiri
pranaturală“. „Şi aşa — spu­ baze logice, iar gîndirea lo­ jutaţi, fireşte, de ucenicii lor. aceste ipoteze. Oricum însă, şi mai plâpinzi decit un gind,
nea Dimitrie Cantemir — nl gică este de două feluri: una Numai unuia dintre meşteri semnele de întrebare stăruie este patria inelul meu de aur
s-a îngăduit (nouă oamenilor) naturală, comună tuturor oa­ i se mai cunoaşte numele şi în jurul destinului său ciu­ şi-ntiiul meu copil,
dat. El să fi înveşnicit oare
acesta este cel ce se reco­
să avem puterea şi leacul de menilor care o folosesc fără manda cu evidentă mindrie chipul suav al Doamnei Ele­ este patria vultur
a descoperi adevărul şi de a să-i fi învăţat în prealabil şi cu sentiment al solidarităţii na, cu conturul lui dulce şi cu aripi largi, cit zarea,
pune stăpînire pe el ; adică regulile şi legile, alta artifi­ „eu, Toma zugrav de Su­ cu ochii aceia care vorbesc ? este vuietul pe care-l naşte marea
ne-a îngăduit să avem lumi­ cială, elaborată de savanţi în ceava, curtean al vestitului întrebări ca acestea fac par­ sub lacrima-mpăratului de poezie,
na noastră naturală astfel că vederea utilizării conştiente şi preamâritului domn al te dintre cele ce dau naşte­ luceafărul menit să strălucească
folosindu-ne de ea să putem a regulilor gîndirii corecte. Moldovei, Petru Voievod". A re meditaţiilor, plăsmuirilor şi atît timp cit vom rosti - iubesc —
ajunge de la cele mai mici Ştiinţa logică constituind fost un familiar al voievodu­ în cele din urmă cărţilor în in dulce limbă românească,
la cele mai mari, de la cele doar cheia cu care se des­ lui, a îndeplinit solii diplo­ care toată acea lume din este patria istoria cu voievozi
inferioare la cele superioare, chid lacătele şi porţile pentru matice în Transilvania, a fost vremi incepe din nou să -tră­ şi domni de-naltă ţară,
de la cele de pe pămînt la a se pătrunde în esenţa lu­ oştean şi în clipele de răgaz iască. stejari înfipţi în inimă şi-n gind,
cele din cer şi să ne ridicăm crurilor. ,,; artist, unul dintre marii ar­ RADU CIOBANU acum şi-n timpuri viitoare, neclintit,
chiar pînă la adevărata în­ Marele cărturar român şl-a este patria acest incandescent avînt,
ţelepciune. Deci aveam în adus o contribuţie originală şuvoi de foc suind spre soare,
mîinile noastre această cale, şi în ceea ce priveşte teoria coloană nesfîrşită săgetînd
adică legea". despre adevăr. „Adevărul cu-o pasăre măiastră-n vîrf cîntind
Din cele de mai sus reiese poate şi trebuie să fie desco- învăluită-n flăcări orbitoare
că marele nostru gînditor a- rit. EI poale fi obţinut nu­ în ritm de rapsodie rotitoare,
este patria acest pămînt
firraa posibilitatea cunoaşte­ mai atunci cînd există de­ cu preţul vieţii apărat
rii existenţei naturale, posi­ plină concordanţă între cu­ şi dintre toate pururi, Dc curînd, ne-au vizitat judeţul cîţiva dintre realiza­
bilitatea dobîndirii ştiinţei noştinţe şi lucruri“ — spu­ pururi sfînt. torii îndrăgitei pelicule româneşti : „Ciprian Porumbescu":
despre natură şi om, despre nea Dimitrie Cantemir, fapt VICTOR NIŢA regizorul Gheorghe Vitanidis, operatorul Ovidiu Gologan
societate şi gîpdire. Acest lu­ ce concordă cu teoria mar­ şi protagonistul filmului — Vlad Rădescu. Prezentă Ia o
cru constituie pentru perioa­ xistă despre adevăr. Intuind pasionantă întîlnire cu publicul din Orăştie, echipa de
da sâ~un pas deosebit de im­ în mod magistral această realizatori ai filmului a adresat multe gînduii bune citi­
portant înainte pe calea ■ cu­ concordanţă dintre realitate torilor ziarului „Drumul socialismului". Dintre acestea,
noaşterii ştiinţifice realizat şi cunoştinţele noastre, Di­ Vizitîfid salonul de toamnă ani desprins şi urarea pe care Vlad Rădescu, în rolul lui
de marele nostru cărturar. mitrie Cantemir s-a ridicat Ciprian în film, o aduce publicului hunedorcan.
peste . contemporanii săi în
Cunoaşterea este nu numai
posibilă ci şi necesară, iar în tratarea acestei probleme. susţi­ al artiştilor plastici amatori ...... jpjiiMr...............
De
prin
asemenea,
problema cunoaşterii susţinea nerea tezei că adevărul poate
că acest proces îmbracă fi stabilit după ce se cunosc Neîndoielnic, expoziţia ju­ „Maternitate“ şi „Triumf" de
două forme : senzorial şi ra­ deţeană de pictură-grafică a Dafinel Duinea. Apoi, uleiu­
desfăşurării
rezultatele
eve­
ţional, teză prin care Dimi­ nimentelor, filozoful român a amatorilor din cadrul Festi­ rile : „Flori mocăneşti“, „Au­
trie Cantemir se situează pe intuit rolul practicii în des­ valului cultural-artistic „Sar­ toportret“ şi „Moţ" de Corne­
poziţiile unei cunoaşteri şti­ coperirea adevărului — lucru mis 73" — prestigios act de lia Ţint, „Bătrîna“ şi „Peisaj
inţifice, un accent deosebit pe deplin valabil — practica cultură, ne-a surprins plăcut de iarnă“ de Xenia Bursan,
punind pe prima treaptă, fiind principalul criteriu de pe noi, cei din Lupeni. încă ambele din Orăştie.
treapta senzorială. Toată şti­ de la vernisaj holul clubului Iată şi cîteva păreri, des­ H
verificare a adevărului.
inţa lucrurilor, toată cunoş­ Aceste contribuţii ale lui din Lupeni s-a dovedit a fi prinse şi consemnate în pri­
tinţa izvorăşte din povaţa Dimitrie Cantemir din dome­ neîncăpător. Zilnic, vizitato­ mele zile ale expoziţiei. Va-
simţurilor ; nu orbul ci cel niul filozoliei, alături de cele­ rii, de vîrste şi preocupări sile Ruşitoru (miner, şef de
ce are văzul deplin este ca­ lalte domenii, îl situează pe diferite, admiră explozia de brigadă la E. M. Lupeni) :
pabil să judece asupra culo­ firmamentul marilor cărtu­ culori, gingăşia şi autentici­ „Mie mi-au plăcut toate lu­
rilor : fiecare om cunoaşte rari ai Europei din timpul tatea viguroasă a unor lu­ crările şi îndeosebi „Maleia“
mai bine pe ale sale decît său. crări de mare talent. Expun şi „Triumf". Deşi diferite ca
pe cele străine ; văzul, auzul, NÎCOLAE VINTILĂ artiştii plastici din trei ora­ tehnică de lucru, demonstrea­
cititul sînt mijloace prin care Hunedoara şe : Lupeni, Petroşani şi O- ză clar. de la prima privire,
răştie. Păcat că lipsesc lucră­
talent.
imaginaţie
multă
şi
rile celor din Petrila, Hune­ Ar fi de dorit să se organi­ Posta literari
doara şi Deva. Dar şi aşa, zeze mai des asemenea exoo-
ochiul este îneîntat de „Ma- ziţii, măcar cîte una în fie­ Maria Dana — Sălaşu de ceva-ul aceia ce există/ ori­
leia“ (linogravură) sau „Co- care anotimp". Traian Popa Sus. Cele două poezii de dra­ unde/ ce nu-1 vezi, nu-1 auzi/
Una dintre sărbătorile celei de-a IV-a ediţii a Festivalului
cultural-artistic „Sarmis“ a fost dezvelirea, in parcul de la poa- roeşti" (cărbune) ale lui Iu- (tehnician la E.M. Lupeni) şi goste conţin multă simţire şi dar îl simţi pretutindeni ;/
lele Cetăţii lîevei, a statuii lui Miliai Eminescu. In peisajul fre- liu Vass, „Construcţii noi“ Sandu Bolonduţ (tot tehni­ aplecare spre lirică. Dar şi sînt aerul şi apa/ materia şi
mătind nostalgic al începutului de toamnă, în murmurul neos- (tuş) de Emanoil Scarlat şi cian, dar la E.M. Vulcan) : mult pesimism. vidul/ ce încă nu-i, dar
tenit al frunzişului şi-n niîngîie rca răcoroasă a serii, piscul poe- Darie Constantin — Haţeg.
ziei româneşti s-a mai înălţat o dată „nemuritor şi rece“ pri- „Portret de fată“ (ulei) de „Desigur, toate lucrările sînt este.../“. Prea seamănă cu
vind peste vremi, prin mîna seu lptorului Tudor Panait, spre cei Mirela Donesu, „Pe drum reuşite, dar ne-au cucerit tu­ La întrebarea „să continui celebra „Pe o stradă lungă,
cc vin să păstreze un moment de reculegere în faţa semnului de munte" (ulei) de Hermina şurile şi linogravurile semna­ sau nu a scrie versuri ?", tre­ scurtă/ Se ducea un om ve­
eternităţii poeziei. Drăgan — toţi din Petroşani; te de Gabriel Scarlat. [uliu buie să vă răspundeţi sin­ nind/ Şi-n tăcerea lui profun­
Prezent la clipa de omagiu şi emoţie a dăruirii statuii, Tu­ seria de linogravuri : „Oşeni“ gur. Cît priveşte poeziile pe
dor Panait ne mărturisea : „Emi llesen m-a urmărit şi mă urmă- Vass, Dafinel Duinea. Ulti­ dă/ S-auzea sporovîind.../".
reşte mereu. Acum i-am căutat profunzimea prin linişte, prin- şi „Colectiviste" de Minerva mul ştie ce vrea. deşi mo­ care ni le-aţi trimis. ceva, Nu este neapărată nevoie să
tr-o luminozitate şi linişte totală, Braţclc sini inerte, curg, totul Piss, ..Fete cu ulciorul“ şi dernist. se descifrează totuşi ceva exisţă. Dar totul demon­ vă împotmoliţi în procese
e pătruns de singurătate şi tă cerc. N-aş fi vrut să tulbur prin „Sărbătoarea" de Maria Pop; strează o fază de căutări, in­
nimic măreţia frumuseţii lui“. foarte uşor, datorită puterii psihologice chinuitoare.
Foto: VIRGIL ONOIU „Ieri şi azi" şi „Familia" de de sugerare a mesajului. certitudini... Chirţos Costas Evanghelos
Lazăr Hegheduş şi tot din Eugen Raudescu — Haţeg. Lachis — Călan. Deocamdată,
gruparea acestor autori, din IULIU POPA Nimic nou în lucrările expe­ nu.
Lupeni, „Cîntecul ciocîrliei", tehnician, Paroşeni diate în ultima vreme. „Sînt Red.
Profil Film
Ileana Zanche
niune sufletească intimă între cititor şi roman­ rile adevărului şi inteligenţei, de frumuseţea afacere pe cinste“
cier, între personajele din „familii“ înrudite iubirii care înseamnă bucurie. Da, acesta este
bditorsaSe şi musafirul puţin discret, puţin grăbit de a sentimentul tonic al tuturor căutărilor cărţii,
trece prin toate ungherele, de a şti tot — citi­
acest optimist viguros, întărit şi hrănit de în­
Filmul francez „O afacere pe cinste“ este
torul. suşi drumul firesc al istoriei. o comedie suculenta, plină de surprize şi haz,
¡Radu Ciobanii Autorul, gazdă deosebit de ospitalieră, îşi Scriitorul Răzvan Candrea, fiul medicului de dar şi do un substrat social, de nuanţe mai pu­
captivează de la început oaspeţii. Ii ia de mînă, renume Roxana Dima şi al pictorului Tiberiu ţin luminoase. Michel Serrault şi Rosy Varte,
firesc, plimbîndu-i prin timp şi prin viaţă, che- Candrea, păstrează încă, la cei peste 30 de ani în rolul modeştilor patroni ai unei cafenele
Treptele P“ mîndu-i de pe stradă, din tren, de azi, pe sca­ ai săi, urmele unui trecut ciudat şi greu de des­ falimentare din Parjs. devin, dintr-odată, su­
luşit ale unui clan încercat de cele mai con­
ra spiralată a vremii, împletindu-i în destine
99 biectul unor amuzante şi neaşteptate răstur­
ciudate, ale oamenilor şi popoarelor, aşezîndu-i tradictorii încercări ale vieţii şi vremii. Sensi­ nări de situaţii.
la masa de acum 40 de ani a respectabilului bilitatea lui acută îşi are rădăcini adinei, ale Decişi, de nevoia de a trăi, să plece în Mar­
clan Candrea, readueîndu-i — prin confesiuni- căror seve hrănesc însăşi substanţa romanului. silia, Emile şi Thercse deschid o altă cafenea,
te lui Răzvan, cel de pe urmă descendent al Dintr-un anumit ungher, romanul ar fi al Ro- Sf P'? ? excelent plasata, prin clientela aparent
1
familiei şi fidelul ei cronicar — în timpul li­ xanei,' al acestui personaj atît de agreabil, de paşnică, veselă şi binevoitoare, care le asigură
niştitor al prezentului. complex şi cuceritor, care răzbeşte, înfruntînd o viaţă lihnită şi fără probleme. Bucuria e
„Treptele Diotimei" se urcă şi se coboară cu toate greutăţile, prin luciditate şi perseveren­ insă de scurtă durată, dovedindu-so în curînd
răsuflarea întretăiată, se coboară şi se urcă ţă, prin inteligenţă şi echilibru, prin simţul viu că „micile" servicii pe care proprietarii le fă-
1
cu pasiune, cu febrilitatea inegalabilă a trăi­ al realităţii, prin omenie. Ea soseşte, copil ti­ coau clienţilor — bileţele şi pachete transmise
rii. Odată deschisă cartea, nu mai poţi da îna­ mid şi orfan din Săliştioara, în casa fastuoasă — însemnau în fond complicitate la un uriaş
poi. Firul Ariadnei, spre care se va îndrepta a unchiului său, veteranul avocat Titus Can­ Cunoscuta şi apreciata actriţă a Teatrului de trafic do droguri Cum denunţarea ar fi fost
singur — după ultima filă a romanului — ci­ drea, ea simte mîngîierile Maicăi de la bucă­ estradă din Deva, Ileana Zanche, s-a afirmat un risc prea mure, Emile declanşează încurcă­
titorul, încă înfierbîntat de palpitările vieţii, tărie şi săgetările neînţelesei Dora. Ea creşte de timpuriu în mişcarea artistică de amatori. turi ridicole între bandele adverse, violente
silită să stea în carte, străbate cărări mai ne­ alături de Alexandru şi Octavian, de Tiberiu, Astfel, în anul 1961 obţine ca recitatoare un dueluii de automate care duc, în ultimă in-^
aşteptate, acum părînd a se pierde, acum răsă­ a cărui soţie va deveni pentru un timp. Pe lin­ titlu de laureat pe ţară. stanţă, la autolichidarea gangsterilor.
rind din nou. Este o carte a prezentului, prin gă ea simţim pulsul Parisului şi frămîntările Solistă de muzică uşoară, cupletista, prozis- Regizorul Jacques Besnard ştie să dea linii
deschiderea sa, şi a unui trecut nu prea înde­ disperate ale omenirii ameninţate de flagelul tă, Ileana Zanche constituie, de şapte stagiuni, caricaturale şi groteşti galeriei de bandiţi, -
pu
părtat, care mai stăruie încă undeva, în ramele fascismului. In spaţiul totuşi restrîns al unei o prezenţă valoroasă şi mereu agreabilă în an­ mndu-i in situaţii de veritabilă paiodie a obiş­
puţin prăfuite ale amintirilor. Un simţ teribil familii, cresc disparat oameni, se înalţă unii, samblul revistei devene. nuitei lor apariţii.
al măsurii timpului, o artă îndelung şlefuită se risipesc alţii, ducînd cu ei timpuri şi idea­ Iubeşte mult poezia, afirmîndu-se atît ca in­
a distanţărilor şi apropierilor, un joc meşteşu­ luri ireversibil trecute. terpretă sensibilă a artei lirice cît şi ca... poe-
git al rememorărilor şi al confesiunilor se în­ Pagini de rară fineţe şi căldură, de intuiţie tă. De pildă, a semnat versurile la cîntecole
lănţuie în acest sui-generis jurnal de familie, şi trăire maximă a sentimentelor şi a naturii lui Şt Moţăţăianu „Nu mai tac“ şi „întrebări
depăşindu-şi premeditat condiţia, devenind bio­ izbucnesc în jurul ei, contrastînd cu notaţii as­ şi nedumeriri" din spectacolul „De va veni la
grafia severă şi adevărată a unor epoci de is­ pre, trecute adesea prin acelaşi destin şi luînd tine cîntul“. *
torie zbuciumată, cu atît mai verosimilă şi zgu­ fără menajamente pulsul unui timp în decrepi­
duitoare, cu cît se trăieşte, nu se povesteşte. tudine, însîngerat şi hăituit de umbra lui Hi-
Nici o afectare, nici o scenă în plus sau în mi­ tler, regîndit şi înălţat iar spre viaţă de oa­
nus, nici un personaj nemotivat, nici un des­ meni lucizi ai noilor vremi, de comunişti.
tin inutil ! Ariadna, fiica Donei şi a lui Mircea Preto-
Răzvan Candrea e azi. Este tînăr. Şi ciudat. rian, dăruiţi în anii grelelor încleştări pâmîn-
Dar Răzvan cel de azi e mai mult un pretext, . lului ţării, — nu întîmplător directoarea Mu­ Pentru me’omani
un alter-ego al scriitorului — nu întîmplător zeului de istorie — deschide şi revine în fina­
şi el scriitor — frămîntat să parcurgă destine lul romanului continuare firească a Roxanei, © Ana Sîntejudean şi orchestra Ghiţă Mure-
contradictorii şi complexe, să rescrie viu şi a- lăsînd de fapt deschisă cartea unor alte trepte şan au înregistrat pe un disc melodiile: „De-aş
devărat file cutremurătoare din istoria stropită ce vor fi urcate cu demnitate şi bucurie. şti cinta ca şi cucu", „Tot aşa zice dorul ', „No-
cu sînge a omenirii. Ar fi o gratuitate încer­ ILEANA LAS CU rocu-i o floare rară", „Dragu-mi-i caru cu fin".
carea de încadrare a noului roman intr-un a- ■ftr © In acompaniamentul orchestrei Electre-
nume tipar : istoric, social, de dragoste ş.a. In cadrul „Decadei cărţii româneşti“, cord, dirijată de Alexandru Imrc, Corina Chi-
Fiindcă „Treptele Diotimei“ se structurează, pe ieri seara, în prezenţa a numeroşi cititori, la riac oferă iubitorilor muzicii uşoare cîteva me­
încă o treaptă I Nu neapărat pentru că titlul rind, pe toate aceste faţete, păstrîndu-şi însă librăria „Mihai Eminescu“ din Deva, a avut lodii îndrăgite : „Sîmbătă seara“, „Te rog să te
romanului e „Treptele Diotimei“, ci pur şi sim­ neatinsă unitatea, firul călăuzitor al vieţii, care loc lansarea în premieră a romanului „Trepte­ întorci", „Mă cert cu inima", „Te rog să te gră­
plu pentru că noua ieşire în public a lui Radu încercată de cele mai sinistre zvîrgoliri şi le Diotimei", de Radu Ciobanu. A prezentat o beşti".
Ciobanu este de natură să stabilizeze, pe un strangulări ale iraţionalului nu se va sfîrşi, ci scurtă prefaţă Lucian Cursaru, redactor-şef al
plan superior, o simpatie anterioară, o comu­ va răsări în cele din urmă, luminată de sclipi­ Editurii Eminescu. _i