Page 21 - Drumul_socialismului_1973_10

NCHElEREñ VIZITEI PREŞEDINTELUI
Proletari din toate fărlle, uni}i-vă I

il fl ÎMI NOASTRĂ

Sîmbătă, 6 octombrie, s-a te şi înţelegere, au consem­ drapelele de stat ale Româ­
încheiat vizita oficială pe nat progresul constant al coo­ niei şi Indiei. Deasupra sa­
care preşedintele Republicii perării şi colaborării româno- lonului oficial se aflau por­
India, dr. Varahagiri Venkata indiene, permiţînd totodată tretele preşedintelui Nicolae
Giri, împreună cu soţia sa, identificarea unor noi dome­ Ceauşescu şi preşedintelui V.
Saraşvathi Giri, a întreprin­ nii şi căi pentru dezvoltarea V. Giri. Pe două mari pan­
s-o în ţara noastră, la invi­ şi mai accentuată a legătu­ carte sînt înscrise în limbile
taţia preşedintelui Consiliului rilor multilaterale reciproce, română şi hindi urările „Tră­
de Stat, tovarăşul Nicolae afirmarea hotărîrii comune iască prietenia şi solidarita­
Ceauşescu, şi a tovarăşei de a promova conlucrarea ţă­ tea dintre poporul român şi
Elena Ceauşescu. rilor noastre în viaţa inter­ poporul indian“ !, „Trăiască
Desfăşurată pe parcursul a naţională, în folosul ambelor pacea şi prietenia între po­
trei zile, vizita solului po­ popoare, al cauzei păcii, des­ poare" !
porului indian în ţara noas­ tinderii şi înţelegerii în lu­ (Continuare în pag. a 4-a)
ANUL XXV Nr. 5 829 DUMINICĂ 7 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tră, convorbirile avute cu şe­ me. De la reşedinţa oficială,
ful statului român au consti­
tuit un moment de înaltă distinşii soli ai poporului in­
semnificaţie în relaţiile tradi­ dian au fost însoţiţi de to­ IN PAGINA A IV-A
ţionale de prietenie şi cola­ varăşul Nicolae Ceauşescu si COMUNICAT COMUN
Sesiunea a XXII-a a borare româno-indiene. Ea a tovarăşa Elena Ceauşescu, de cu privire la vizita de stat
tovarăşul
Ion
Gheorghe
permis şefului statului indian
ZIUA RECOLTEI să ia un contact direct cu Maurer precum şi de Elena în Republica Socialistă
tovarăşa
şi
alte
Maurer,
României
realităţile
socialis­
aprecieze
să
te,
sentimentele
Consiliului popular judeţean de prietenie pe care poporul persoane oficiale. România a domnului Va­
La sosire pe aeroport, cei
Giri,
rahagiri
Venkata
doi şefi de stat sînt aclamaţi
de
român
le
nutreşte
faţă
poporul indian. călduros de mii de bucureş- preşedintele Republicii In­
teni.
Convorbirile dintre cei doi
dia, cu soţia, doamna Sa-
afirmare a hărniciei Consiliului XXII-a sesiune a deţene pentru protecţia me­ şefi de stat, desfăşurate în- sărbătoreşte. Sînt arborate împodobită rasvathi Giri
Ieri, la Deva, a avut' loc
tru
comisiei
ju­
constituirea
era
Aerogara
cca
de-a
tr-o atmosferă de cordialila-
popular
judeţean.
diului înconjurător.
La lucrări au participat de­
putaţii Consiliului popular tru — Proiect de hotărîre pen­
ratificarea
unor
decizii
rîndul
din
judeţean, invitaţi partid, condu­ adoptate de comitetul execu­
priceperii oamenilor muncii cători ai unor organe locale vîntul tovarăşii: au luat Petru Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
de
tiv.
activiştilor
La
cu-
dezbateri
de specialitate, de unităţi e-
conomice
instituţii,
directorul
şedinţi şi şi vicepreşedinţi pre­ ai Prodan, judeţene de între­ Comitetului comunal de partid şi tuturor
prinderii
in­
ale
comitetelor populare munici­ dustrie locală, Ion Haţegan,
executive
din agricultura judeţului pale şi orăşeneşti, ziarişti. au fost director comercial la Lugojan, locuitorilor comunei Ruscova-Maramureş
consiliilor
între­
prinderea ,.Marmura“ din Si-
Lucrările
sesiunii,
merîa.
Alexandru
deschise de tovarăşul Ioachini
Moga, prim-secretar al Co­ directorul Trustului de con­ Dragi tovarăşi, Viaţa nouă, înfloritoare pe care o trăieşte as­
mitetului judeţean de partid, strucţii Deva, Teodor Vasiu, tăzi comuna voastră - despre care vorbiţi cu
preşedintele . Comitetului e- primarul comunei Ilia, Cos- Doresc să vă mulţumesc in mod călduros pen­ legitimă mindrie în scrisoarea pe care mi-aţi
® Azi — zi de muncă xccutiv al Consiliului popu­ tache Trotuş, director gene­ tru scrisoarea ce mi-aţi trimis-o cu prilejul îm­ trimis-o - este rodul înfăptuirii in viaţă a poli­
lar judeţean. ral al C.S. Hunedoara, Nico­ plinirii a 600 de ani de atestare documentară ticii partidului nostru comunist, al preocupării
record în toate uni­ lao Zăhuţ, directorul Fabri­ a comunei Ruscova. Am citit cu multă plăcere
Sesiunea a aprobat urmă­ cii de industrie locală Brad, sale pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor
tăţile agricole toarea ordine de zi : Aurel Bulgărea, preşedintele rindurile voastre şi vă asigur că şi eu împărtă­ zonelor ţării, pentru creşterea susţinută a nive­
şesc din toată inima sentimentele de bucurie cu
— Măsurile necesare a fi U.J.C.C., Viorel Ocoş, preşe­ care luaţi parte la sărbătorirea acestui impor­ lului de trai, material şi spiritual, al tuturor oa­
luate de către unităţile eco­ dintele U.J.C.A.P. menilor muncii de la oraşe şi sate.
• Cronică de întrecere nomiei locale pentru valori­ Sesiunea a adoptat măsuri tant moment din viaţa comunei. Doresc să vă Sint încredinţat, dragi tovarăşi, că realizările
adresez tuturor, cu prilejul acestei sărbători, ce­
ficarea superioară şi în per­ corespunzătoare în probleme­ le mai calde felicitări ! cu care vă prezentaţi astăzi la sărbătorirea co­
spectivă a bogăţiilor natura­ munei dumneavoastră vor constitui pentru comi­
© Un obiectiv major le dezbătute. Cunosc şi preţuiesc bogatele tradiţii de mun­
le existente pe teritoriul ju­ In continuare, sesiunea a că şi de luptă ale maramureşenilor şi ştiu că tetul comunal de partid şi consiliul popular,
care se îndeplineşte deţului, a subproduselor şi aprobat componenţa comisiei şi comuna dumneavoastră a contribuit la îmbo­ pentru comunişti şi pentru toţi locuitorii comu­
deşeurilor din unităţi ale in­ judeţene pentru protecţia găţirea acestor frumoase tradiţii. Cunosc, de a- nei un imbold puternic de a munci şi mai hotă-
cu succes. Creşterea dustriei republicane. mediului înconjurător, a ra­ semenea, munca şi viaţa de azi a Maramure­ rit, in strinsă unitate, pentru a îndeplini în mod
— Informare privind rezul­ şului, contribuţia pe care locuitorii acestui mi­ exemplar sarcinile ce vă stau în faţă, pentru a
efectivelor şi a pro­ tificat deciziile Comitetului face ca Ruscova să devină mereu mai frumoa­
tatele aplicării măsurilor sta­ executiv al Consiliului popu­ nunat colţ al ţării o aduc la progresul general
ducţiei animaliere bilite în Hotărîrea nr. 6/1972 lar judeţean adoptate între al patriei. să, mai înfloritoare.
a Consiliului popular jude­ două sesiuni. Asemenea tuturor localităţilor patriei, comuna Vă doresc din inimă să obţineţi noi şi noi
ţean pentru îmbunătăţirea In încheierea lucrărilor a Ruscova a cunoscut in anii construcţiei socialis­ succese în întreaga dumneavoastră activitate şi
© Roadele livezii sînt transportului în comun. luat cuvîntul tovarăşul te o continuă dezvoltare economică şi socială. vă urez tuturor multă sănătate şi fericire I
— Proiect de hotărîre pen- Ioachini Moga.
pe măsura grijii fa­
ţă de ea
ţf © Obişnuitul frumos al imnoi $i umsoisăii compui
toamnei
OBltCTIIL 010 AMPLI CERCETĂRI
© Activitatea de pe o-
goare în imagini
(PAGINA A ll-A) EJ AU ÎNDEPLINIT
— Tovarăşe director, prezentat şi situaţii a-
centrul dv., mai tinăr Interviu cu conf. univ. supra cărora, credem,
Astăzi, în jurul orei 11,00, decit însuşi obiectul cer­ dr. OVIDIU BADINA, cel puţin ciţiva factori
posturile noastre de radio şi cetărilor — împlineşte directorul Centrului de vor trebui să gindească L ANUAL
televiziune vor transmite di­ doar cinci ani ele la în­ cefcetări pentru problemele şi să acţioneze. De e-
rect, de la Slobozia, marea fiinţare — a iniţiat şi tineretului xemplu, se spunea, prin­
adunare populară prilejuită desfăşurat o suită de tre altele, într-o con­
de sărbătorirea Zilei recol­ diverse cercetări deose­ cluzie că nu peste tot In fiecare zi, în secţiile că a sarcinilor de plan şl
tei. pentru centru totalitatea uzinei de laminoare, din ca­ angajamentelor asumate, îl
Azi, cu prilejul Zilei recoltei, oamenii muncii din agricultura bit de utile şi, de ce integrarea tineretului in
Judeţului nostru îşi afirmă hărnt cia şl priceperea în muncă. n-am spune, mult aş­ cercetărilor de pînă a- activitatea productivă drul Combinatului siderur­ ocupă cuptorarii, laminatorii
teptate. Ce a însemnat cum ? este o certitudine, un gic Hunedoara, se înregis­ şi finisorii din schimbul
— In piimul rînd, am reu­ fenomen perfect cunos­ trează importante realizări, condus de maistrul Ioan
şit să ridicăm cota interesului cut şi deci uşor de di­ care subliniază hotărîrea şi Dragota. In dorinţa de a
pentru problemele tineretului rijat. Sau, acolo unde preocupările siderurgiştilor folosi mai bine capacităţile
în general, să sporim gradul se menţiona că nu au pentru îndeplinirea cincina­ de producţie, colectivul a-
de sensibilizare pentru viaţa fost găsite şi aplicate lului înainte de termen. cestui schimb a lansat o
Pentru
exemplificare
am
„Brigada de producţie şi munca acestuia, în rîndul cele mai raţionale solu­ ales laminorul de 800 mm, preţioasă iniţiativă, de a la­
mina în fiecare zi cel puţin
categorii
mai
diverse
celor
micşorarea
şi educaţie“ ! I N I Ţ I A T I V E L E sociale. Concomitent, s-a în­ ţii pentru forţei de unde se prelucrează oţeluri un lingou de oţel peste sar­
fluctuaţiei
registrat o apropiere a cerce­ cu caracteristici superioare. cinile de plan.
ţ * tărilor noastre faţă de proble­ muncă. Ce anume con­ Pentru început am stat de — De fapt. această Iniţia­
j colectivităţilor de muncă — matica activităţii Uniunii Ti­ sideraţi că generează vorbă cu maistrul principal tivă a fost preluată şi de
sau întreţine aceste si­
Record de neretului Comunist, prin mare tuaţii ? Alexandru Savu. este schimbul celelalte colective de lami-
a-
—
Care
natori din secţie. La cît se
număr
unui
bordarea
—
extracţie intr-un J puternică forţă mobilizatoare de aspecte ale vieţii de orga­ multiple Cauzele sînt la fel de fruntaş în întrecerea socia­ ridică sporul de producţie
ca
şi
complexe
şi
listă pe secţie ?
realizat pînă în prezent ?
nizaţie, precum şi prin par­
fenomenele în speţă. Dar, în
— Primul loc in întrece­
___ _____ ^_________ _ ______________________________________________________ ticiparea nemijlocită a cerce­ primul rînd, cred că e vorba rea care se desfăşoară în MARIN NEACŞU
abataj-cameră tătorilor şi educative acţiunilor de deficienţe în privinţa mun­ secţia noastră, pentru înde­
în
cadrul
practice
iniţiate
de U.T.C. cii ştiinţifice de orientare şi plinirea şi depăşirea ritmi­ (Continuare în pag. a 3-a)
selecţie profesională. Le con­
La E.M. Lonea, destoini­ „La pupitrul de comandă—conştiinţa socialistă“ — Necesitatea pregă­ sider deficienţe deoarece, în
cul brigadier Ioan Cojoca- tirii omului multilate­ ciuda unor necesităţi, binecu­
riu a lansat cu cîtva timp ral, cu o înaltă conşti­
în urmă o valoroasă ini­ inţă socialistă, care să noscute, nu există încă un
ţiativă : „Brigada de pro­ acţioneze eficient în sistem organizat care să asi­
ducţie şi educaţie". Ce ur­ perfecţionarea sa şi a gure repartizarea judicioasă a
mărea, de fapt. Ioan Co- Criteriile priceperii colectivului său primeş­ tinerilor în sferele activităţii
jocariu ? Ca brigada de te noi valenţe şi sem­ productive, în funcţie de ap­
mineri să fie exemplu atît nificaţii, atunci cînd titudini, de interese personale
în muncă, cît şi în fami­ vorbim de tineret. Ce aţi şi de nevoile societăţii.
lie şi societate. Fiecare să întreprins pentru apro­ — Este greu de rea­
se comporte ca un adevă­ şi dăruirii in muncă pierea sau atingerea a- lizat acest sistem ?
rat comunist, să fie exem­ cestui deziderat ? — Odată cu trecerea timpu­
plu de pregătire profesio­ lui am putut constata o dis­
nală şi de etică cetăţe­ — Cercetări cu o mare di­ crepanţă între conştientizarea
nească — calităţi care, de­ Iniţiativa energeticienilor anului au absolvit asemenea trică. Prin preocuparea sus­ versitate tematică care, în fi­ nevoii pentru un sistem şti­
altfel, se întrepătrund, de la Mintia, „La pupitrul de cursuri mai mult de 100 de ţinută, responsabilă, ^a fiecă­ nal, vizează munca tineretu­ inţific de orientare şi selec­
conducînd la rezultate deo­ comandă — conştiinţa socia­ salariaţi. Iar ca urmare di­ rui muncitor, de a evita func­ lui. Totodată, am încercat să ţie profesională, pe de o par­
sebite în muncă, la satis­ listă", acţionează cu bune re­ rectă notăm activitatea sus­ ţionarea în gol a maşinilor, stabilim o legătură mai strîn- te şi disponibilitatea practică,
facţii materiale şi morale. zultate încă de la data lan­ ţinută de inovaţii şi raţiona­ încărcarea lor la capacitatea să şi o trimitere cît mai di­ posibilitatea concretă de a-1
Iniţiativa a fost prelua­ sării. Ea cuprinde criterii pre­ lizări, capitol la care, în a- normală prin raţionalizarea rectă a cercetărilor către do­ realiza în fapt, pe de altă
tă şi de minerii de la Dîl- cise, pe care toţi salariaţii le nul trecut, I.E.C. Mintia s-a iluminatului exterior şi a meniile prioritare ale politicii parte. Se vorbeşte destul de
ja. Un exemplu concludent cunosc şi le respectă cu ri­ tuturor consumatorilor de e- noastre social-economice şi des despre necesitatea, rolul,
îl oferă brigada lui Mihai gurozitate. Aceste criterii situat pe locul I, grupa a Il-a, nergie electrică din întreprin­ cultural-educative. Amintesc, formele, direcţiile, motivaţia
Cozma, de la sectorul III, sînt, dealtfel, criteriile price­ pe Ministerul Energiei Elec­ dere, noi am economisit de la cu acest prilej, cercetările şi eficienţa acestora, dar în
care-şi realizează lună de perii şi hărniciei muncitori­ trice, cei mai vrednici inova­ începutul anului peste 1 500 000 despre integrarea profesiona­ practică aflăm doar încercări
lună planul de producţie, tori primind însemnate re­ lă, sporirea eficienţei activită­ timide sau unele iniţiative,
obţinînd chiar unele depă­ lor noştri, care obţin de la compense materiale. A fost o kWh energie electrică. ţii tineretului în producţie, lăudabile, ce e drept, dar cu
şiri. Lucrînd într-un aba­ o lună la alta rezultate mai apreciere a muncii, dar şi o Urmărind funcţionarea op­ depistarea resurselor potenţia­ un caracter local, restrîns.
taj-cameră, Mihai Cozma, bune în muncă. Toate crite­ obligaţie, concretizată în a- timă a agregatelor, ne strădu­ le ale tineretului din medii­
împreună cu ortacii săi, a riile sînt subordonate acelu­ cest an, pînă acum, în reali­ im să evităm avariile din le rural şi uiban, căile — Problemele privind
extras în luna septembrie iaşi scop : funcţionarea opti­ zarea altor inovaţii şi raţio­ şi metodele formării conştiin­ integrarea profesională,
4 690 tone de cărbune peste mă, fără avarii şi deranja­ nalizări de valoare, care a- vina personalului, să preîn- ţei socialiste, formele de creş­ stabilitatea în muncă,
sarcinile de plan — un a- mente, a agregatelor şi in­ duc întreprinderii economii tîmpinăm eventualele deran- tere a eficienţei educative a pot afla soluţiile potri­
devărat record în produc­ stalaţiilor, pentru a livra în antecalc.ulate de peste 2 mi­ activităţilor desfăşurate ' de vite numai prin acţiuni
ţia de cărbune extras la sistemul energetic naţional DOREL MALEA U.T.C. De fapt, cercetările din de orientare şi selecţie
mina Dîlja dintr-un abataj- mai multă forţă şi lumină. Aş lioane lei. întregul nostru co­ responsabil această categorie au caracter profesională ?
cameră. Succesul a fost po­ vrea să notez cîteva din aces­ lectiv are permanent în aten­ cu munca de propagandă continuu. O parte au fost în­ Echipa de lăcătuşi montorl condusă dc Remus Băcilă, inon-
sibil prin pasiunea şi dă­ te criterii şi rezultatele la ca­ ţie realizarea graficului de cheiate, altele sînt în curs de Interviu consemnat de tînd unul din descârcătoarelc cu palete care, in curînd. vor des­
ruirea cu care muncesc în re au condus în ultima vre­ putere şi a unor însemnate in comitetul de partid finalizare şi mai avem, desi­ MIHAI SULIMAN cărca cărbunele în staţia dc sortare din complexul minier Ani-
noasa — sectorul LIvezcnI.
fiecare zi aceşti destoinici me. al I.E.C. Mintia gur, multe, multe proiecte. Foto : ION I..ICIU
mineri. economii la consumul propriu — In cîteva dintre
— Principalul este să Un accent deosebit punem tehnologic şi de energie elec­ (Continuare in pag. a 3-a) cercetările efectuate aţi (Continuare in pag. a 3-a)
începem bine şutul şi să pe respectarea graficelor de
nu-1 lăsăm neterminat, să reparaţii a agregatelor şi pe
încheiem ciclul de operaţii îmbunătăţirea calităţii acesto­
pe care-1 avem de efectuat ra. Toţi muncitorii de la re­ SATUL MESTEACĂN - tineri şi tinero .din oraş. Deva au decis, de curînd, iova. Marţi după-amiază, LOCOMOTIVE DE MINA VREMEA
într-un schimb — mărturi­ paraţii — electrice, turbine, ELECTRIFICAT să contribuie la menţine­ incepînd cu orele 16, ci
stadionul
rea
vor
aspectului
evolua
al
pe
plăcut
La
sea vrednicul brigadier Mi­ cazane — se străduiesc zi de MAGAZIN SPECIALIZAT clasei în care învaţă co­ din Deva, în compania Lupeni Exploatarea minieră Pentru 24 ore
primite
au
fost
hai Cozma. Noi aşa lu­ zi să se încadreze în aceste S-au încheiat lucrările PENTRU DESFACEREA piii lor, întilnindu-se, la formaţiei locale Mureşul. încă 3 locomotive de Vreme frumoasă dar re­
crăm. Ne înţelegem bine obligaţii, reuşind rezultate de electrificare a satului MOBILEI cîte două săptămîni, pen­ Oblemenco, Ţarălungă, Boc, mină, care au fost intro­ ce noaptea şi dimineaţa.
comuna
Mesteacăn,
din
curăţirea,
tru
amenaja­
Strîmbeanu şi ceilalţi vor
în brigadă, ne ajutăm unii notabile. Aşa se face că a Răchitova. Această reali­ In comuna Geoagiu, la rea, gospodărirea acesteia. primi replica amicală a duse în subteran. Aces­ Cerul va fi mai mult se­
tea se adaugă celor 35 lo­
pe alţii, ne facem datoria fost mărită durata între două zare a fost posibilă prin parterul noilor blocuri Prima aplicare în practi­ entuziaştilor fotbalişti de­ comotive, care se află de­ nin. Vînt slab din nord-
est.
minimă
Temperatura
punerea în funcţiune a y-
acestei
că
hotărîri
a
aşa cum se cere. Dar nu reparaţii la unele agregate, xei de electrificare Răchi­ date in folosinţă, a fost transformat clasele respec­ a veni. Un meci atractiv, ja în funcţiune aici. Noi­ va oscila între minus 2
prin care Mureşul doreş­
amenajat un magazin spe­
numai că ne facem datoria iar prin calitatea lor, foarte tova — Goteşti, dc 1,5 KV. cializat pentru desfacerea tive în spaţii mult mai te să-şi alinte din nou le locomotive primite vor grade şi 2 grade, iar cea
deservi activitatea
de
maximă între 16 şi 20 de
sînt
asemenea,
De
în muncă. Noi ne întîl- bună, a sporit siguranţa în curs de modernizare reţe­ in mobilei denumit „Cămi­ luminoase şi prietenoase, suporterii cu marele fot­ transport a cărbunelui la grade. Dimineaţa brumă.
nim şi pe stradă, ne întîl- funcţionare la majoritatea a- lele de electrificare a io- nul“. In această localita­ propice desfăşurării opti­ bal. orizonturile 400, 450 ale
me a procesului de Invă-
te are Ioc îy prezent o
nim şi în familie, ştim să celora care au fost reparate. calităţilor Bunila şi Po­ acţiune susţinută de ţămînt. minei. Pentru următoarele
ne ajutăm şi să ne com­ dele. modernizare, diversificare IN CONSTRUCŢIE UN O NOUA METODA două zile
portăm întotdeauna, aşa Această activitate presupune SEARA DE POEZIE şi specializare a unităţi­ a LIDERUL DIVIZIEI A MAGAZIN SĂTESC DE LUCRU
comerciale
lor
pentru
cum cer normele muncii şi preocuparea permanentă pen­ se putea satisface cerinţe­ LA DEVA In satul Măgura din Vremea se menţine fru­
La mina Deva s-a tre­
vieţii comuniştilor, ale e- tru ridicarea pregătirii per­ La clubul sindicatelor le mereu crescînde ale comuna Certeju de Sus cut la experimentarea u- moasă, dar rece noaptea
şi dimineaţa. Cerul va fi
din Simeria a avut loc o
ticii şi echităţii socialiste. sonalului, care la noi se des­ scară de poezie Ana Blan- populaţiei. Spectatorilor deveni li s-a început construcţia u- nei specializări mai di­ mai mult senin. Vîntul va
Brigada lui Mihai Cozma făşoară în bune condiţiuni, diana. Au fost recitate PĂRINŢII IN SPRIJINUL se oferă posibilitatea de a nui nou local care va a- versificate a muncii. A- sufla potrivit, mai mult
vedea, pe viu, la lucru pe
dăposti în el un modern
Temperatura
este una din cele mai bu­ prin diferite forme : cursuri versuri ale poetei de către ŞCOLII actualii lideri ai clasa­ magazin sătesc. Lucrarea nume — în cadrul unei din nord-est. oscila între
mineri
muncitorii
brigăzi
va
minimă
ne de la mina Dîlja, o a- de calificare la locul de mun­ Emilia Florea, Cornelia A- Părinţii elevilor claselor mentului diviziei A de se reklizează de cetăţenii să se specializeze în per­ minus 2 grade şi 3 grade,
lexandroni
şi
Argentina
satului prin muncă volun-
devărată brigadă de pro­ că, postliceale, de ridicare şi Borza. Au participat mulţi I de la Liceul nr. 2 din fotbal — jucătorii de tar-patriotică. forarea găurilor de mină iar cea maximă între 18
la Universitatea Cra-
sau ca încărcători.
ducţie şi educaţie. perfecţionare a pregătirii şi 21 de grade.
profesionale. De la începutul