Page 23 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 23

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 829 © DUMINICĂ 7 OCTOMBRIE 1973                                                                                                                                                                              3  >


                  -----------------------  — >
                 tuală  —  se  arată  in  mesa­ Preţurile  şi  tarifele legale  iui  pot fi
                   „Sarcina  principală  a  în-
                             în
                                 etapa
                 vâţămînlului
                                       ac­
                 jul    tovarăşului   Nicolae
                  Ceauşescu   la   deschiderea                                                                                          REPERTORIU ARHEOLOGIC
                  noului  an  de  învăţămînt  —
                 trebuie  să  fie  legarea  or­
                 ganică  a  procesului  instruc­  manevrate după bunul plac al nimănui!
                 tiv  de  viafă,  de  produc­                                                                                                    UipiaTrai na-Sarmizegeiusa
                 ţie,   de   activitatea   practi­
                 că“.  Au  trecut  trei  săptă-                                                                                          Anul  acesta  au  fost  re­  (hypocaustum),   Printre   e-   Lungimea  de  peste  40  m
                 mîni   de   la   deschiderea   Realizarea   nivelului   plani­  au  fost  găsite  mai  multe  ca­  încălcare  a  legislaţiei  de  pre­  deschise  lucrările  pc  şan­  dificiiie  publice  dezvelite,   a   unor   alte   construcţii
                 noului  an  şcolar.  Chiar  da­  ficat  al  preţurilor  şi  tarifelor   zuri  cînd  s-au  încasat  tarife   ţuri   constau   în   neconcordan-   tierul  arheologie  Uipia  Tra-   se  remarcă  în  primul  rînd   pledează  spre  existenţa  u-
                 că  în  această  perioadă  e-   este   o   condiţie   hotărîtoare   mai  mari  decît  cele  reale;  la   ţa   dintre   preţul   practicat   şi   iana-Sarmiiegetusa.   Cerce­  un  templu  dedicat  zeilor   nui  uriaş  edificiu  —  posi­
                                                                                                                                                                                       bil  —  săli  de  întrunire
                                                                                                                                                                Aesculap  şi  Hygia  —  zei­
                                                                                                                                        tările
                                                                                                                                                          sînt
                                                                                                                                               arheologice
                 levii  sînt  antrenaţi  în  di­  pentru   asigurarea   creşterii   croitoria   din   Petroşani,   res­  calitatea   produsului   pus   în   conduse   de   cunoscutul   tăţi  ocrotitoare  ale  sănătă­  sau depozite (horrea).
                 verse   şi   utile   acţiuni   de   salariului  real.  dat  fiind  fap­  ponsabilul  Marin  Vasile  a  în­  vînzare  la  momentul  respec­  conf.  dr.  Hadrian  Daico-   ţii  la  romani.  In  interiorul   Tot   cu   ocazia   acestei
                 muncă  patriotică,  am  ţinut   tul   că   sporirea   puterii   de   cadrat   balonzaiden   simplu   la   tiv.  Aici,  preţurile  se  stabi­  viciu,  de  la  Universitatea   templului  au  fost  desco­  campanii   s-a   descoperit
                                                                                                                                                         Cluj.
                                                                                                                                                                perite  două  fintîni  roma­
                                                                                                                                        „Balicş-Bolyai“
                                                                                                                                                     din
                                                                                                                                                                                        un  mausoleu  —  al  doilea
                 să  vedem  în  ce  stadiu  se   cumpărare   se   realizează,   în   tarif  cu  două  feţe,  care  este   lesc  pe  calităţi,  fiind  preci­  Colectivul   de   specialişti   ne,  monumente  foarte  ra­  cunoscut   în   necropolele
                 găsesc atelierele şcolare.   principal,   prin   creşterea   sis­  mai  scump,  şi  altele  asemă­  zaţi   anumiţi   parametri   pen­  csic  alcătuit  din  arheologi   re  in  Dacia,  inscripţii  vo­  de   la   Sarmizegetusa.
                                                                                                                                                                tive,
                                                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                                                     altare
                   ...La  Şcoala  generală  de   tematică  a  salariilor  şi  celor­  nătoare             tru   fiecare   calitate,   condiţii   de   la   Universitatea   din   dedicate   aceloraşi  reliefuri,   Mausoleul  este  compus  din
                                                                                                                                                                               divini­
                                                                                                                                        Cluj,  Muzeul  de  istorie  al
                                                                                                                                                                                       trei  morminte  ;  un  sarco­
                 10  ani  din  Baia  de  Criş   lalte venituri din muncă.    In   sectorul   cooperaţiei   de   ce  trebuie  respectate  în  mo­  Transilvaniei  şi  Muzeul  ju­  tăţi.  Tot  aici  au  fost  de­  fag  din  piatră  de  andezit-
                 avem  surpriza  de  a  desco­  Legea  nr.  19/1971,  pusă  în   consum,   care   are   unităţi   mentul   vînzării   produsului   deţean Huncdoara-Deva.  pistate   cîteva   sanctuarc-   augit  şi  două  de  cărămi­
                                                                                                                                         Uucrările  au  fost  deter­
                                                                                                                                                                capeie  dc  cult  —  cu  lăca­
                 peri  în  incinta  şcolii  o  a-   aplicare  la  15  martie  1972,   prestatoare   în   mediul   rural,   nu   numai   la   primirea   lui,   minate  de  necesitatea  par­  şurile  unor  altare,  astăzi   dă.  Pe  lingă  alte  monu­
                 devărată   seră   de   legume,   creează   cadrul   legislativ   ge­  de  asemenea,  se  constată  u-   gestionarii   de   unităţi   avînd   celării  unor  terenuri  pen­  dispărute.  mente  sculpturale  se  re­
                                                                                                                                                                                        marcă  un  leu  funerar  şi  o
                 realizată   prin   munca   pa­  neral   cu   privire   la   regimul   nele  încasări  de  sume  în  plus   obligaţia   să   pună   de   acord   tru  construcţia  de  locuin­  In  apropierea  incintei  a-   placă  funerară  —  perete
                 triotică  a  elevilor  şi  cadre­  preţurilor   şi   tarifelor,   stabi­  de  la  clienţi,  cum  a  fost  ca­  preţul   cu   calitatea   produsu­  ţe  şi  a  altor  obiective  de   cestui  templu  s-a  găsit  o   lalerai  de  aedicula.  —  Pla­
                                                                                                                                                                piesă  de  o  importanţă  deo­
                                                                                                                                        interes civic şi turistic.
                                                                                                                                                                                        ca  conţine  un  relief  repre-
                 lor  didactice.  Ideea  unei  a-   leşte  unele  probleme  de  prin­  zul  la  frizeria  din  Băiţa,  ca­  lui  sau,  prin  sortare,  să  adu­  In  urma  sondajelor  fă­  sebită  in  cc  priveşte  isto­  zentîml  două  fentei,  una
                 semenea   sere   moderne   ar   cipiu  în  legătură  cu  normele,   re  încasa  pentru  un  bărbierit   că  produsul  la  calitatea  pre­  cute  în  mai  multe  punc­  ria  artei  antice.  Este  vor­  avînd  un  copii  mic  In  bra­
                 putea  fi  preluată  şi  de  alte   metodologia,   competenţele   de   2,50  lei  în  loc  de  1,75  lei.  la   văzută   pentru   preţul   practi­  te   ale   actualei   comune   ba  de  o  aplică  de  bronz   ţe,  figuraţie  inedită  pen­
                                                                                                                                        Sarmizegetusa  au  ieşit  la
                                                                                                                                                                aurit  reprezentîud  pe  Gor-
                 şcoli.  In  schimb,  atelierele   stabilire  şi  aplicare  a  preţu­  reparaţii   încălţăminte   Băiţa,   cat.  Am  avut  destule  cazuri   iveală  o  serie  dc  obiecti­  gona Meduza.  tru  acest  gen  de  monu­
                                                                                                                                                                                        mente în Dacia.
                 (lăcătuşerie,   tîmplărie,   croi­  rilor  şi  tarifelor  în  toate  do­  care  a  creat  poziţia  „diverse   cînd  a  trebuit  să  facem  tre­  ve  importante  privind  is­  Un   alt   edificiu   public   Impresionează  de  aseme­
                                                                                                                                                                     impresionează
                                                                                                                                                                care
                                                                                                                                                                                  prin
                 torie) au intrat acum cîte-  meniile de activitate.        reparaţii"   cu   valori   între   6   ceri  de  produse  dc  la  o  ca­  toria  capitalei  Daciei  ro­  masivitatea   şi   înălţimea   nea   abundenţa   materialu­
                                                                                                                                        mane.  Sondajele  au  scos
                                               Din   controalele,   verificările   şi  20  lei,  aplicată  la  majori­  litate  la  alta,  aplicînd  şi  alte   la  suprafaţă  diferite  edifi­  zidurilor  este  presupus  a   lui   arheologic   mărunt
                                                                                                                                                                                        printre  care  cităm  :  vase,
                                                                                                                                                                sta  în  legătură  cu  cultul
                                              şi  constatările  făcute  pe  te­  tatea  lucrărilor,  deşi  sînt  ta­  măsuri prevăzute de lege.  cii  cu  caracter  particular,   lui   Silvanus   —   zeitate   variate   fragmente   cera­
                                                                                                                                        public, funerar, etc.
                                              ren,  în  unităţi  de  producţie,   rife   pentru   toate   reparaţiile   Piaţa   ţărănească   este   sec­  In   cadrul   locuinţelor   campestră.  Această  atesta­  mice,  monede,  obiecte  mă­
                    AIEUERHE-                 de   desfacere   sau   prestatoare   posibile   la   articolele   respec­  torul  de  unde  populaţia  com­  particulare  s-au  descoperit   re   se   datorează   cîtorva   runte  din  bronz,  fier  şi
                                                                                                                                                                resturi  fragmentare  sculp­
                                                                                                                                                                                        altele.
                                              de  servicii,  iese  în  evidenţă
                                                                            tive.
                                                                                                                                        padimente  cu  mozaic,  frag­
                                                                                                                  aprovizionarea
                                                                                                                                zilni­
                                                                                                          pletează
                                              faptul   că   marea   majoritate   In  unele  unităţi  de  croito­  că  cu produse   care  lipsesc  mente  de  stucatură,  'nte-   turale   reprezentînd   divi­  Prof. ADRIANA RUSU
                                                                                                                                        resante
                                                                                                                                                     instalaţiile
                                                                                                                                                                nitatea şi acoliţii săi (Sll-
                                                                                                                                               fiind
                                                                                                                                                                   tea ş:
                                              a  celor  împuterniciţi  să  spri­  rie  bărbaţi,  la  lucrările  exe­  sau  sînt  în  cantităţi  mai  mici   de încălzire cu aer cald  vana, Silvanae).  Muzeul jud. Deva
                                                                                   cu
                                                                                       materialul
                  SCOAli-St                   jine  prin  activitatea  lor  po­  cutate  calculează   cantităţi  unităţii   în comerţul socialist.                                         Prof. DORIN ALICU
                                                                            se
                                              litica  de  preţuri  îşi  fac  în
                                                                                                   mai
                                                                                                           Pe
                                              mod    conştiincios   datoria,   mari  de  stofă  decît  consumul   vigoare,  baza   reglementărilor   în                                   Muzeul de istorie Cluj
                                                                                                                           conformitate
                                                                                                                  date
                                                                                                                       în
                                                                                                                                                                                           Prof. EMIL NEMEŞ
                                              practică   preţuri   legale,   în   normat.  Pentru  un  costum  o-   cu  prevederile   Legii  preţuri­  Noutăţi ieMco-ştiinţifice          Muzeul de arheologie                 Cabana Buta     Foto : I. LICIU
                                                     de
                 unu o bună                   funcţie  aplică   calitatea   produse­  bişnuit,  la  un  rînd,  fără  ves­  lor,   în   pieţele   municipiilor,   Acupunctura   Mori de vînt   Sarmizegetusa
                                                                            tă,  mărimea  52,  se  iau  în  cal­
                                                                  stabilite
                                              lor,
                                                          tarifele
                                                                                                                  şi
                                                                                                                      centrelor
                                                                                                                               munci­
                                              pentru   prestările   executate,   cul  3,10  m  stofă,  în  loc  de   oraşelor   importante,   comitetele   în vindecarea   împotriva crizei
                                                                                                          toreşti
                     PREGĂTIRE                                              2,60—2,90  m  normat.  O  mică   executive  ale  consiliilor  popu­  alcoolismului   de energie                                                                    Umor
                                              respectă  gramaj  ele,  compozi­
                                              ţia  şi  igiena  preparatelor  pu­
                                                                            socoteală  ne  spune  cît  se  rea­
                                              se în vînzare etc.            lizează  în  plus  la  un  costum,   lare   stabilesc   preţuri   maxi­                                                 Mai în 3 mutări                     Cîntarul şi sugarul
                                                                                                          male  de  mercurial  la  produ­
                                                Dar,   în   acelaşi   timp,   se   într-o lună.           sele   agro-vegetale   unde   se   şi narcomaniei      O  moară  de  vînt  con­                                                 Jignit   de   scepticismul
                                              constată  că  în  acest  domeniu   Au  fost  constatate  şi  cazuri   manifestă   tendinţa   de   specu­  Dr.   Fang   (Universitatea   struită  după  cele  mai  mo­  ü  ©n   ¡Ü         colegilor  săi,  eare  II  acu­
                                                                                                                                                                derne  sisteme  este  consi­
                      MĂCIICĂ                 atît  de  sensibil  şi  de  impor­  de  favoritism,  cînd  s-au  apli­  lă   la  vînzarea   lor.  Aceste  din  Hong  Kong)  conside­  derată  drept  armă  secretă   Ut                   zau  că  exagerează  cînd  le
                                                                                                                                                                                                                                        povesteşte
                                                                                                                                                                                                                                                            un
                                                                                                                                                                                                                                                  Isprăvile,
                                              tant  —  al  preţurilor  şi  tari­
                                                                            cat  tarife  de  lucrare  simplă
                                                                                                                                        ră  eficientă  folosirea  acu-
                                                                                                                                                                împotriva  crizei  de  ener­
                                              felor  —  au  început  să  apară   la  confecţii  sau  execuţii  cu   preţuri  sînt  cu  pînă  la  25  la   puncturii  in  tratarea  nar-   gie,  Ea  a  fost  instalată  pe   ¡Ü Ü Uf  ¡Ü  pescar  a  cumpărat  un  cin-
                                                                                                          sută  mai  mari  decît  cele  din
                                                                                                                                                                                                                                             pentru
                                                                                                                                                                                                                                        tar
                                                                                                                                                                                                                                                         cintări
                                                                                                                                                                                                                                                    a-şl
                                                                                                                                                    alcoolicilor.
                                                                                                                                        comanilor
                                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                                                insula
                                                                                                                                                                                 Marea
                                                                                                                                                                            din
                                                                                                                                                                       Sylt,
                       ELEVILH                unii  indivizi  care  nu  înţeleg   un  grad  avansat  de  comple­  comerţul  socialist.  Pentru  in­  Experienţele  au  arătat  că  a-   Nordului,   unde   un   grup                    chiar  peştele  faţa  pe   prietenilor
                                                                                                                                                                                                                                              In
                                                                                                                                                                                                                                        săi
                                                                                                                                                                                                                                                            îl
                                                                                                                                                                                                                                                       care
                                                                                                                                                        înlătura
                                                                                                   adu-
                                                                                                                                                  poate
                                                                                                                                        cupunctura
                                                                                            acesta
                                                                            xitate,
                                              să  desfăşoare  o  activitate  co­
                                                                                      felul
                                                                                   în
                                                                                                                                                                de  oameni  de  ştiinţă  din
                                                                                                                   populaţiei,
                                                                                                          formarea
                                                                                                                                   se
                                                                                                                              ele
                                              rectă,   urmărind,   în   primul   cîndu-se   prejudicii   cooperati­  afişează  în  pieţe,  pe  panouri   atît  simptomele  legate  de   Elveţia,  Franţa  şi  Republi­  n  i Ü  m       prindea.   Astfel,   convinşi,
                                                                                                                                                                                                                                        el  nu  mal  ştiau  cum  să-şi
                                                                                                                                        abţinerea  de  la  narcotice,
                                                                                                                                                                ca  Federală  Germania  au
                                              rînd,   realizarea   unor   venituri   velor   respective   prin   neînca-   şi  se  pun  etichete  sau  tăbli­  cît  şi  tendinţa  spre  narco-   înfiinţat   un   centru   de           exprime  admiraţia  faţă  de
                                              fără  muncă,  sfidînd  astfel  le­  sarea   drepturilor   cuvenite.   ţe   pe produsele aduse spre  tico şi alcool.  cercetare   internaţională   a    m                  ¡¡§             pescar.  zl,   unul   dintre
                                                                                                                                                                                                                                          Intr-o
                                                                                                                                         Tratamentul
                 va  luni  în  reparaţii  capi­  gile  statului  nostru  şi  ale  o-   Au  fost  cazuri,  la  unele  croi­  vînzare.    introducerea,   în  constă   în   energiei  vîntulul.  Două  ro­       IU                       prieteni  i-a  cerut  împru­
                                                                                                                                                                toare  angrenate  între  ele,
                                                                                                                                                       anumite
                 tale.   Directoarea   şcolii,   meniei.                    torii   din   Vulcan,   Petroşani,   Marea  majoritate  a  produ­  puncte,  în  ambele  urechi,   din  zece  lame  de  oţel  cu                             mut  cîntarul.  După  puţin
                                                                                                                                                                                                                                        timp,  se  întoarce  vesel  :
                 Maria   Lăzăruţ,   ne   asigură   Cum  poate  fi  calificată  alt­  Orăştie.             cătorilor  respectă  aceste  pre­  a  unor  ace  cuplate  cu  ba­  un  diametru  de  11  metri,   ü¡  ¡Ü ¡Ü ¡ü                „Felicltaţi-mă  prieteni,  sînt
                                                                                                                                        terii,  care  dau  impulsuri
                                                                                                                                                                care  se  învîrtesc  vertical
                 că  peste  o  săptămînă  vor   fel   fapta   lui   Grigore   Popa,   Dacă  trecem  în  sectorul  de   ţuri,  se  încadrează  în  norme­  electrice.  După  cîteva  şe­  în  bătaia  vintului,  pe  un                   tatăl  unul  nou  născut  do
                 fi repuse în funcţiune.      gestionar  la  unitatea  de  gea­  alimentaţie   publică,   consta­  le   stabilite.   Sînt   însă   unii   dinţe,   dorinţa   bolnavilor   turn  înalt  de  12  metri,  pot   m  m  â  j§  15 kg
                   La   Şcoala   generală   din   muri   din   cartierul   Dacia-De-   tăm  şi  aici  că  unii  responsa­  care  încearcă  să  se  sustragă   de  a  folosi  narcoticele  dis­  transforma,  dacă  sint  di­  lip       Argument
                                                                                                                                        pare.  Procedura  creează  la
                                                                                                                                                                rijate  electronic,  80  la  su­
                 Luncoiu   de   Jos,   atelierele   va,  care  la  o  singură  lucrare   bili  de  unităţi  nu  calculează   de  la  îndeplinirea  acestor  o-   bolnav  o  stare  de  bună   tă  din  energia  vintului  în            convingător...
                 există,  dar  nu  există  mais-   de  montat  geamuri  a  încasat   cu   regularitate   costurile   pre­  bligaţii,   prin   ascunderea   eti­  dispoziţie.  curent   electric.   Primele   ilH  11  m      iu           Două  prietene  vechi  vor*
                 tru-instructor   pentru   pre­  în  plus  344  lei,  adică  aproa­  paratelor  culinare.  Aşa  a  fost   chetelor   şi   practicarea   unor   Timp  de  trei  luni,  acu­  încercări  efectuate  pe  insu­             besc despre soţii lor:
                 gătirea   tehnică   a   fetelor.   pe  încă  o  dată  valoarea  lu­  cazul   la   restaurantul   din   preţuri superioare.  punctura   a   fost   folosită   la  Sylt  au  corespuns  tutu­                              —   Nu  te  plînge,  spune
                                                                                                                                        pentru  tratarea  a  40  de
                 Ceva  mai  departe,  la  Vă-   crării,  punînd  acest  fapt  pe   Certej,   unde   gestionara   Ma­                    bolnavi,  în  vîrstă  de  la  13   ror  aşteptărilor  :  originala   ¡i         ii              prima...  Soţul  tău  îţi  dă
                                                                                                                                                                                                                                        foarte  repede  bani...  Chiar
                 lişoara,  nu  s-a  găsit  încă   necunoaşterea   preţurilor   la   ria   Deac   nu   a   determinat   Aplicarea   corectă   a   preţu­  Ia  65  de  ani.  Dintre  per­  centrală  electrică  în  mi­                   mă întreb cum reuşeşti.
                 o    întreprindere   patrona-   geam  şi  a  tarifelor  de  mon­  gramajul  pe  porţie,  a  luat  în   rilor  şi  tarifelor  legale  stabi­  soanele  tratate  —  zece  fo­  niatură   este   capabilă   să              —  Nimic  mai  uşor,  răs­
                                                                                                                                        loseau
                                                                                                                                                        ceilalţi
                                                                                                                                              opium
                                                                                                                                                     —
                 toare.  Nici  la  Păuliş,  ate-   tare.                    calcul  alimentele  cu  preţ  mai   lite   este   o   obligaţie   pentru   morfină   sau   heroină.   In   aprovizioneze   cu   curent,   Controlul poziţiei. Alb: Rc8, Tf4, NI6, Cc3, p d3   punde  cealaltă.  Din  cind
                                                                                                                                                                                                         Negru: Rc5, p.c7.
                 lierele-şcoală  nu  arată  prea   In   unele   hinităţi,   lucrările   mare  sau  mai  mic  decît  cel   cei  ce  sînt  puşi  să  servească   două  săptămîni  de  trata­  prin  Intermediul  unui  ge­  Rezolvarea problemei din numărul trecut :  în  cînd  simulez  că  mă  su­
                                                                                                                                                                                                                                        păr,  îl  spun  că  mă  întorc
                 primitoare,   mai   necesită   aduse   sînt   încadrate  la   alte   oficial,   stabilind   preţul   pe   populaţia   şi   încălcarea   aces­  ment,  la  toţi  cei  40  de  bol­  nerator,  cinci  locuinţe,  a-   1. Dc6—c7 1 Db7 : c7.  la  mama  şi  el  îmi  dă  ime­
                                                                                                                                        navi  au  dispărut  simpto­
                                                                                                                                                                                             2. Na4—c6 + Ra8—b8.
                 reparaţii şi îmbunătăţiri.   tarife   decît   cele   legale.   La   porţie după bunul său plac.  tora  este  sancţionată  do  legi­  mele  legate  de  abţinerea   dică   să   producă   anual   3. Tal—a8 + mat.       diat bani de drum !
                   Ultima   vizită   o   facem   croitoria   pentru   femei   din   Cele  mai  multe  nereguli  în   le  în  vigoare.  In  acelaşi  timp,   de la narcotice.  150 000 kW.    (1. DcG—c7 1 Db7—hl + 2. Na4—dl + mat).    Nu au cerşetori..;
                 la  Şcoala  generală  nr.  2   Lupeni,   responsabila   Florica   acest  sector  se  produc  prin   pentru   beneficiarii   prestări­
                                                                                                                                                                                                                                          —  Vă  spun  că  in  Sco­
                 din  Deva.  Găsim  aici  un   Mercioni  a  încadrat  un  par­  vînzarea   produselor   cu   lipsă   lor   respective   revine   ca   o                                                                                 ţia  nu  găseşti  măcar  un
                 atelier  de  lăcătuşerie,  bine   desiu   pentru   femei   la   tarif   la  gramaj,  atît  la  băuturi  cît   datorie   cetăţenească   să   veri­                        9.  Stins — Adăpost (reg.)                    cerşetor,   susţine   bătrînul
                 utilat:   menghine,   polizor,   de   pardesiu   bărbaţi,   încasînd   şi  la  preparate.  Aici  au  şi   fice  şi  să  urmărească  aplica­  „Toamna de aur“           —  Cad frunzele dc stejar !  pinul  şi  bradul,  asupra  că­  Smith,  într-o  discuţie  cu
                                                                                                                                                                                                                rora toamna nu are efect.
                 maşină  de  găurit,  strung(l),   în  plus  68  lei,  la  secţia  trico­  consumatorii   un   cuvînt   de   rea  corectă  a  preţurilor  şi  ta­                         10.  Ca  succesiunea  ano­  DICŢIONAR: IRR, ARO,   un turist.
                                                                                                                                                                                                                                          —  Deci,  Ia  voi  nu  exis­
                  iar   maistrul   instructor   E-   taje   Petroşani,   responsabila   spus,  pretinzînd  la  servire  să   rifelor   stabilite,   să   pretindă   ORIZONTAL :  Eliade cel mic.  timpurilor  —  Măsoară  zi­  SIA.     tă oameni săraci 7
                                                                                                                                                                                         lele de toamnă.
                                                                                                                                          1.
                                                                                                                                             îşi  schimbă  hainele
                 manoil   Farcaş   lucra   îm­  Maria  Gurban  a  încadrat  un   fie  respectat  gramajul  prevă­  o  servire  civilizată  şi  cores­  în  culori  cromatice  —  Mu­  5.  Cunună  !  —  Puţină  a-   11.  Frecventă  în  decorul   VLAD METEŞAN   —   Ba   da,   răspunde
                  preună  cu  elevii  la  ame­  pulovăr  bărbaţi  la  altă  mări­  zut  în  lista  ri"  meniu  a  zilei   punzătoare,  fără  a  plăti  su-   safir nepoftit al toamnei.  romă ! — Uriaş.  toamnei  —  Se  aştern  toam­  Dobra  Smitb,  dar  nimeni  nu  dă
                                                                                                                                                                                                                                        niciodată nimic !
                                                                                                                                                                  G.  Stele  mai  scumpe  ia
                  najarea   unui   nou   atelier,   me  decît  cea  reală,  încasînd   respective,   la   preparatul   co­  prapreţ.     2.  Versuri  de  toamnă  —   vedere  toamna...  —  ...îr   na pe alei.
                                                                                                                                                                                          VERTICAL :
                  de sudură.                  în  plus  18  lei  la  bucată  ;  la   mandat.                      IOV CÂRABAŞ           Crîmpeie de toamnă.     zorii dimineţii !         1.  Rapsodie,  na  de  pildă
                                                                                                                                         3.
                                                                                                                                             Licoarea  viilor  noas­
                                                                                                                                                                  7.  Ademenit  —  Schimbă­
                   Am  lăsat  la  urmă  acest   boiangeria   din   Orăştie,   res­  In   sectorul   legume-fructe,   şeful  Oficiului  preţuri  şi  tarife   tre  —  Verb  de  pe  ogoare   tor  de  viteză  Ia...  hipo­  „Dacă-n  douăzeci  de  toam­ în
                                                                                                                                                                                         ne"
                                                                                                                                                                                                      frunze
                                                                                                                                                                                                 Trei
                                                                                                                                                                                             —
                  exemplu,   tocmai   pentru   a   ponsabil Gheorghe Bursan,  cele mai frecvente cazuri de  al Consiliului popular judeţean  — Mic lac în Austria.  drom.                parc !
                                                                                                                                          4.
                                                                                                                                             Flori  imortalizate  de
                                                                                                                                                                 S.  Metal...  poetic  pentru
                  remarca  faptul  că  între  do­                                                                                       pictorul Ştefan Luchian —  toamnă — Frig mare.    2.  Verb sezonier pentru
                  tarea  şi  funcţionalitatea  a-                                                                                                                                        cooperatori   —   Vigoare
                  telierelor-şcoală   persistă   în­                                                                                                                                     (fÎS*),          —
                                                                                                                                                                                          3.  Sînt  încărcate  toamna
                  că   unele   decalaje.   Prin   Tineretul si universul  său complex                                                           4 2 3 4 5 e 7 8                          de  bunătăţi  —  Se  formea­
                  urmare,  ateliere  există  pe­                                                                                                                     9  io 41 1 2        ză  toamna,  In  urma  no­
                                                                                                                                                                                         roiului.
                  ste  tot,  şi  asta  e  bine,  dar                                                                                                       J              / Q Ï’ • n      4.  Rîu  în  U.R.S.S.  —  Mă­
                  ele  trebuie  să  ofere  tuturor                                                                                            2                       \ f j              sură agrară — Munte :
                                                                                                                                                                                          5.  Soarele  rcbusiştllor  —
                  elevilor  o  bogăţie  şi  diver­     obiectul             unor ample cercetări                                                         11            C       ! f      „...cu  salcîmi",  roman  de
                  sitate   de   cunoştinţe   prac­                                                                                            3            ]                            Mihail Sebastlan (neart.)
                  tice.  Este  oare  normal  ca                                                                                                                         i r             —  Anastasia (dim.).
                                                                                                                                                                                          6.  A  scris  poezia  „Toam­
                  elevul  de  la  o  şcoală  să    (Urmare din pag. 1}      puţin   în   cercetarea   ştiinţifică.   zii.  Evident,  se  simte  nevoia,   A             Í -             na"   —   Recipient   pentru
                  ştie  să  lucreze  la  strung,                            Deci,  şi  la  noi,  într-o  perioa­  acum,   în   această   etapă   pe   5                                 roadele toamnei.
                  (deoarece  are  strung  la  dis­                          dă  relativ  scurtă  în  care  abia   care  o  străbate  ţara  noastră,                   is ~                7.   Prefix  —  Traian  Po-
                  poziţie),  iar  elevul  de  la   —  Desigur,  este  necesar  un   pe-am   definit   terenul,   cadrul   de   a   integra   într-o   viziune   6  I _J!  i i o         pescu — La Calafat !
                                                                                                                                                                                          8.
                                                                                                                                                                                             A  consuma  must  la
                  altă şcoală, nu ? '         program  complex  în  care  ori­  şi  instrumentele,  sînt  inevita­  sintetică,   de   ansamblu,   toate   7                             cramă  —  A  fertiliza  un
                   Acum. după ce putem a-     entarea  şi  selecţia  profesiona­  bile  şi  nereuşitele,  deşi  le-aş   acestea.  Cu  alte  cuvinte,  este    i                         teren prin canalizare.
                                                                                                                                                                                          9.  Rece  !  —  Autorul  poe­
                  firma că în general am      lă  să  fie  luate  în  consideraţie   numi   mai   curînd   deficienţe.   nevoie  atît  de  o  imagine  glo­  8  «    ■ ^ i              ziei „Nici o frunză“.
                  depăşit faza de amenaja­    în   primul   rînd.   Acest   pro­  De  pildă,  nu  am  reuşit  încă   bală,   dar   consistentă,   desprp   9!                             10.  Folositoare  —  Merge
                  re şi dotare primară a a-   gram   ar   trebui   să   rezolve,   să  dublăm  toate  cercetările  cu   toate   problemele   ce   privesc   9              i            la  tren  !  —  Cad  frunze  de
                  telierelor, se impune tre­  înainte   de   orice,   problemele   acţiuni   concrete   de   îmbună­  tineretul,  cît  şi  găsirea  solu­  10 Í                         carpen !
                  cerea la o fază superioară   privind   îmbunătăţirea   siste­  tăţire  a  situaţiilor  întîlnite  în   ţiilor   ştiinţifice   corespunză­         ii                    11.   Hrană  rece  pentru
                  în domeniul pregătirii teh-   mului  de  promovare  a  tineri­  mediile cercetate.                                       11                                           drumeţie  —  Muzică  pentru
                                                                                                                                                                                                      suflat
                                                                                                                                                                                                            şi
                                                                                                                                                                                        instrumente
                                                                                                                                                                                                  de
                  nico-productive a elevilor.   lor  de  la  o  categorie  la  alta.   — Este o obligafie ?  toare acestora.                                                            percuţie.
                  Soluţii ar fi. Din discuţiile   perfecţionarea   democraţiei   în   —  Nu.  Dar  este  un  princi­                                                                      12.  Arbori ca molidul.  —am  rezolvat  şi  problema  folosirii  judicioase  a  for­
                                                                                                                                                                                                                                    Desen de PETER KOLLER
                                                                                                                                                                                                                  ţei de muncă...
                  pe care le-am avut cu u-    interiorul   unităţii   social-eco-   piu  care  stă  la  baza  activită­
                  nele cadre didactice. am    nomice.   Acest   complex   de   ţii  centrului.  Deci,  fără  a  fi
                  notat cîteva :   extinderea  probleme  presupune  un  com­  un  scop  declarat,  este  de  pre­
                  razei  de  patronare  a  ma­  plex de soluţii.            supus  că  orice  cercetare  mili­  Laminatorii au
                  rilor  întreprinderi  ;  coma­                                                                                                 Muzeul mineralogic Brad (I)
                  sarea   normelor   maiştrilor      —  Aminteam,  la  înce­  tantă  trebuie  să  se  materiali­  îndeplinit
                  instructori  de  la  două  sau   putul   convorbirii   noas­  zeze  în  ceva  concret.  Aş  mai                            Ca  şi  mineritul  din  regiunea  Zarandului  şi  Muzeu]  minera-
                  trei   comune   într-una   sin­  tre,  şi  despre  unele  po­  aminti,  tot  în  aceeaşi  ordine                        logic  Uiii  Brad  are  o  istorie  ce  începe  în  jurul  anilor  1891—189G.   tr-o  „rocă-mamă“,  cuavţoasă,  aranjate  în  „desiş“.  Continuă  pre­
                  gură  ;  fabricile  şi  uzinele   sibile  nereuşite  în  ac­  de  idei,  faptul  că,  uneori,  am   angajamentul        In  primii  ani,  exista  sub  forma  unor  colecţii  personale  ale  mal   zentarea  eşantioanelor  din  Baia  de  Arieş,  Săcărimb,  Stănija,  Căl-
                                                                                                                                                                                                       nel,  Ormindea,  Hărţăgani,  Zlatna,  Trestia,  Almaş,  vechi  aşezări
                  să  considere  atelierele  şco­  tivitatea  centrului.  Dacă   comis  o  împrăştiere,  o  diver­                        multor  tehnicieni  şi  cunoscători  ai  „aurăritului“,  ca  apoi.  din   minereşti.  Sînt  toate  exponate  originale,  provenite  din  minele
                                                                                                                                          1.J12,  sa  luncţionczc  pe  lingă  societatea  „Mica“,  ca  un  muzeu  cu
                                                                            sificare
                                                                                    forţată
                                                                                               eforturilor,
                                                                                           a
                  lare  ca  reale  şcoli  de  cali­  intr-adevăr   există,   spu-   angajîndu-ne  tematic  şi  acţio­                     vizitare   continuă,   unde   cunoscătorii   puteau   admira   exponatele   respective  şi,  mai  mult  ca  atît,  se  pot  observa  cu  precizie  masa
                                                                                                                                                                                                       specifică  a  zăcâminluiui  în  cauză  şi  nişte  asociaţii  interesante  ale
                  ficare   pentru   viitorii   lor   neţi-ne  cîteva  cuvinte  şi   nai   peste   posibilităţile   noas­  anual           de  „aur  nativ“  sau  „aur  liber“  în  splendida  lor  prezentare  natu­  metalului  nobil  cu  sulfuri  şi  carbonaţi.  Părăsind  fostul  „patrula­
                  muncitori.                       despre ele.                                                                            rală.  In  condiţiile  de  aiuuci,  muzeu)  avea  doar  o  sală  mică,   ter“,  vizitatorul  intră  în  camera  „roşie“,  sau  camera  în  care  sînt
                                                                                                                                          unde  exponatele  de  aur  erau  amestecate  cu  mineralele  mai  rare
                                                —  Cred  că  sînt  puţine  ac­  tre.  In  general,  însă,  am  reu­                       şi cu uncie scule de minerit datind chiar din epoca romană.  prezentate  eşantioane  cu  aur  nativ,  provenite  numai  din  comple­
                                                                                                                                             Ulterior,  două  săli  prezentau  vizitatorilor  o  colecţie  separată
                                 C. DROZD     tivităţi  care  să  fie  măsurate   şit  ca  la  această  oră  să  dis­  (Urmare din pag 1)  de  aur  şi  una  de  prolll  mineralogic,  iar  inccpind  din  septem­  xul aurifer al I.M. Barza.
                                          J   numai cu reuşite. Cu atît mai  studii, de rezultate şi condu-  .  —  De  la  începutul  anului   brie 1972. datorită   sprijinului dat   de organele   locale de  partid  ,  * E " tru
                                                                            punem  de  un  mare  bagaj  de
                                                                                                                                                                                                               ci   ”? lna   Ruda  este  amintită  în  literatura  dc  spcciali-
                                                                                                                                                                                                           Ca  cea  mai  veche  mină  din  complexul  Barza,  eşantioane  de
                                                                                                                                                                                                       aici  sînt  prezentate  in  prima  vitrină,  fn  care  putem  admira  piese
                                                                                                                                          şi  superioare,  s-a  deschis  un  muzeu  ce  prezintă  vizitatorilor,  în­
                                                                                                            şi  pînă  astăzi,  schimbul  a-   tr-o  splendidă  aranjare,  modernă,  in  3  săli,  tot  ceea  ce  harnicii   de  aur  cu  o  vechime  de  circa  CO—70  ani.  De  fapt.  şi  treptele  ro-
                                                                                                                                          mineri  au  strîns  pentru  a  incinta  ochii  oricărui  om  cc  trece
                                                                                                                                                                                                       manc  pe  unde  se  circula  pînă  în  sec.  XIX  şi  XX  aparţin  tot  a-
                                                                                                            mintit  a  produs  peste  sar­  prin  Brad  şi  doreşte  să-l  vadă.  Această  aranjare,  concepută  de   ccstui  zăcămînt,  iar  fotografia  acestora  este  expusă  In  sala  de
                         Criteriile  priceperii                                  Valorificarea              cinile  de  plan  1  680  tone  de   plinire de către mai mulţi ingineri şi tehnicieni.    adine  înfipte  in  pămînt  urinele  căutătorilor  de  aur  —  este  repre­
                                                                                                                                                                                                       Istorie, bineînţeles, cu o schiţă explicativă şi felul susţinerii.
                                                                                                                                          conducerea  întreprinderii  miniere  Barza,  a  fost  dusă  la  înde­
                                                                                                                                                                                                        j„ na   V a J. aci   T
                                                                                                                                                                                                                     mina   veche  şi  ea,  unde  exploatările  romane  au
                                                                                                            laminate,  realizînd  de  pe  a-
                                                                                                                                             Trecînd  prin  el,  vizl'atorul  poale  admira  „sala  de  Istorie  a
                                                                                                            cum angajamentul anual.
                                                                                                                                                                                                       provenind  din  exploatările  executate  de  fosta  societate  „Mica“.
                                                                                                                                          tului,  dintre  care  amintim  :  fragmentul  de  scară,  o  bucată  de
                                                                                                              Tovarăşul   inginer   Nicoiae   mineritului“,  unde  se  găsesc  piese  originale,  scule  ale  mineri­  zentata  prin  cîteva  exponate  care  au  vechime  destul  de  mare,
                                                                                                                                                                                                       Urmează  prezentarea  aurului  din  mina  Valea  Morii,  mină  renu­
                                                                                                                                          lemn  scobită  din  45  in  45  cin,  folosită  la  urcare  pe  filoanele  de
                                                                            i superioară a masei            Pascu,  şeful  secţiei,  a  făcut   aur  întîlnite  :  o  axă  a  unei  roţi  hidraulice  tot  din  epoca  romană,   mita  pentru  cantităţile  mari  de  aur  ce  s-au  exploatat  de  aici  şi
                                                                                                            un  scurt  bilanţ  al  activităţii
                                                                                                                                          ce  folosea  la  acţionarea  unei  aşa-zlse  „pompe“  de  apă  de  care
                                                                                                                                                                                                       de  o  fineţe  apreciabilă.  Interesante  sînt  unele  eşantioane  ca  „cer­
                         şi dimirii            in b«                                                        întregului  colectiv  de  mun­  se  serveau,  puniudu-le  în  „cascadă“  pentru  a  scoate  apa  din   ceii  de  aur“—  cristale  fine,  alungite  în  capătul  cărora  se  ob­
                                                                                                                                                                                                       servă  cristale  de  blendâ,  apreciate  foarte  mult  de  vizitatori,  apoi
                                                                                                                                          subteran  pipă  la  orizontul  de  bază.  Sînt  prezentate  renumitele
                                                                                   lemnoase                 că  de  la  laminorul  de  800   lingouri din epoca   romană despre   rare am amintit că   în  timpul  nişte  filonaşe  subţiri  ca  vîrful  creionului  în  care,  pe  lingă  o
                                                                                                                                                                                                       masă  cuarţoasă,  se  văd  firicele  fine  de  aur  lamelar  şi  muşchf-
                                                                                                            mm.
                                                                                                                                          ocupaţiei  de  1GC  ani  a  romanilor  asupra  Daciei  s-au  transportat
                                                                                                              —  Datorită  faptului  că  in   aproximativ ISO 000  kg. In aceeaşi   sală se poate   vedea un  mojar  form.  O  interesantă  asociaţie  cu  sulfuri  metalice  şi  cu  cristale
                                                                                                                                                                                                       fine  de  baritină  vin  să  incinte  privirea  ochiului,  forme  de  pre­
                                                                                                                                          de  piatră  (din  andezid  intens  siiicifiat),  din  secolul  IIT,  cu  aju­
                      (Urmare din pag. 1)     1972,   productivitatea   muncii                              toate   schimburile   s-au   rea­  torul  căruia  se  zdrobea  minereul  aurifer  ca  apoi  să  fie  dat  ope­  zentare destul de rar întîlnite la alte mine.
                                              pe  cele  9  luni  ale  acestui  an   i   Lucrătorii   din   industria   lizat   depăşiri   substanţiale   raţiunii  de  spălare  Tot  aici  există  renumita  roată  de  lemn,  o   mină  descoperim, după corectările efectuate, în secolul al
                                              a  crescut  cu  40  036  lei  pe  sa­  !  forestieră  a  judeţului  nos-   de  plan,  colectivul  de  lami-   piesă  a  primelor  vagonete  d : n  iemn  cc  funcţiona  pe  şine  din   "lea, este mina Musariu, unde s-au găsit ciudate formp ri«
                jamente   în   instalaţii   In   în­  lariat.               i   tru   au   încheiat   primele   natori  şi  cuptorari  din  sec­  lemn, pînă în secolul al XX-!ea.                     Îpn*«* 0  rllrn . al .®   naliv  Şi asociaţii cu sulfuri (blendă ga-
                                                                                                                                             In  ceea  ce  priveşte  metodele  de  preparare  a  aurului,  în  mu­
                                                                                                                                                                                                                     pirită  şi  arsen),  valoroase  din  punct  de  vedere
                treprindere   se   desfăşoară   o                           \   trei   trimestre   ale   anului   ţia  noastră  a  reuşit  să  de­  zeu  există  un  fragment  de  „şteampuri“,  format  dintr-o  piuă  din   inineralog.c.  Cum  ^vizitatorii  întotdeauna  au  imaginaţie  si  nu  nu­
                susţinută   muncă   politţco-edu-   Aş  putea  da  şi  alte  cifre   ;  cu  succese  demne  de  re-   păşească   sarcinile   de   plan   lemn  de  stejar  şi  o  bucată  de  silex  ce  era  Introdusă  în  capătul   mai  cunoscătorii  în  materie,  vom  căuia  să  prezentăm  in  conti­
                 cativă,   la   baza   căreia   stau   care  vorbesc  despre  succesele   j  marcat.  Ei  au  realizat  o   la  zi  cu  peste  5  000  tone  de   „săgeţii",  care,  acţionat  de  puterea  apel,  zdrobea  minereul  auri­  nuare cele mai interesante piese. „Frunzele de aur“, eşantioane
                                                                                                                                          fer  aflat  sub  ea  Mai  sînt  o  scrie  de  „mărturii  ale  îndeletniciri­
                                                                                                                                                                                                          ?/!»
                                                                                                                                                                                                                           a P ar   > n   mod  frecvent  ia  mina  Musariu
                                                                                                                                                                                                                  a , nlL ', lar   T
                                                                                                                                                                                                              nat , V
                 normele  muncii  şi  vieţii  co­  obţinute  în  acest  an  de  co­  :   producţie   marfă   suplimen-   laminate,   din   care   jumătate   lor  minereşti“,  ca  dc  pildă  :  pălăria  de  protecţie  din  fetru,  îmbi­  tu  .itit  mat  mult  in  vitrinele  de  prezentare,  sînt  deosebit  de  as­
                 muniştilor,  ale  eticii  şi  echi­  lectivul  I.E.C.  Mintia  şi  care   :  tară  în  valoare  de  aproape   reprezintă   laminate   din   o-   bată în uleiuri vegetale, apoi stropită   cu nisip   silicos şi  fin ce  pectuoase şi imită cu fidelitate frunzuliţe de stejar strînse în
                                                                                                                                          era  folosită  de  mineri  pentru  protejareâ  capului,  mojare  din  fon­
                 tăţii  socialiste.  In  fiecare  zi,   îşi  au  corespondent  în  modul   j  1  100  000  lei,  concretizată   ţeluri aliate.  tă  pentru  spargerea  minereului  cu  aur  nativ  şi  alte  obiecte  mi­  mim 01  , S nn  r as ? ,na . ,lc ,  ca  ?>   ciîid ele stat ettîute î» p.
                                                                                                                                                                                                                l
                                                                                                                                                                                                       mint. „Cuibul de rindunică , o piesă de aur cu aspect de cuib
                 în  fiecare  oră,  la  pupitrul  de   de  acţionare  şi  de  mobilizare   I  în  obţinerea,  peste  preve-   —   Aceasta   înseamnă   o   nereşti  vechi.  Ca  o  paralelă  intre  „vechi“  şi  „nou“,  se  pot  ad­  fn 1  asnoi  e Sant!0n c “ , f ? rma  menţionată, avînd foiţe subţiri de aur
                                                                                                                                                                                                              t
                 comandă   al   întregii   noastre   a  oamenilor  în  esenţa  iniţia­  ;  dori.  a  7  347  mc  buşteni  şi   creştere   considerabilă   a   mira  utilaje  moderne  de  minerit  ce  sint  aşezate  în  ordinea  lu­  as ? cia ţic  cu  cristale  mici  de  cuarţ.  „Broderiile  de  aur“  sint
                                                                                                                                          crului  executat  de  miner,  însoţite  de  explicaţii  detaliate  pentru
                 munci   veghează   conştiinţa                              j  lemn  do  construcţii,  4  042   producţiei   de   laminate   din   fiecare  utilaj  in  parte.  Pc  un  fundal,  un  basorelief  se  conturea­  denilnte  ce  au  aspectul  unor  broderii  fine,  lucrate  de  mina  na­
                                                                                                                                                                                                       turii  cu  o  măiestrie  de  caro  numai  ea  dispune.  Aspectul  „vermi-
                 înaintată,   conştiinţa   socialistă.   tivei  „La  pupitrul  de  coman­  \  mc  cherestea,  3  800  traver-   oţeluri  de  calitate  superioa­  ză  şi  o  gură  de  mină  în  miniatură,  o  locomotivă  electrică  cu   form“  al  aurului  nativ  nu  este  o  raritate  -  de  unde  şi  denumi-
                 Comunişti   ca   Mircea   Fîrtat,   dă  —  conştiinţa  socialistă".  Mă   ;   se   şi   însemnate   cantităţi   ră.      troleu  şi  vagonet,  executate  cu  multă  măiestrie.  Intrînd  în  pri­  f® a   lul   —   a?a   mclt   se   pot -   vctiea >  admira  şi  aceste  piese  sub
                                                                                                                                          ma  sală  „de  aur“,  vizitatorul  vede  o  succintă  prezentare  a  pre­
                                                                                                                                                                                                       lorma  unor  viermi  sau  şopirle  de  dimensiuni  mici.  Forma  fila-
                 Ioan   Jula,   Gheorghe   Huh,   limitez  însă  la  cele  sublini­  ;  de  alte  produse  din  lemn.   —   Intr-adevăr,   dacă   în   lucrării  aurului,  atît  în  fotografii,  cît  şi  in  natură,  începînd  cu   mentară  este  reprezentată  prlntr-o  piesă  cu  totul  rară,  aşa-numi-
                 Gheorghe  Raţtu.  Ioan  Madru.   ate  pînă  acum,  concluzionînd   ;  Desfăşurînd  o  intensă  ac-   primul   semestru   al   anului   unele  probe  de  aur  şi  terminînd  cu  forma  iingourilor  aciuaie.   tu  „bici  al  Iui  Atila“,  care  este  un  firicel  subţire  In  capătul  că-
                                                                                                                                          Pentru  că  aurul  forma  în  trecut  obiectul  unor  îmbogăţiri  ne­
                 Viorel   Adam,   Petru   Popa,   că   hotărîrea   întregului   nostru   ;  tivitate  pe  linia  valorifică-   ponderea  laminatelor  din  o-   principiale.  oamenii  foiosemi  diferite  obiecte  lucioase,  ca  ararae,   ruja  stă  „cocoţată“  o  bucată  de  cuarţ  ce  depăşeşte  greutatea  fila­
                                                                                                                                                                                                       mentului.  Tot  aici  se  poate  vedea  „coşulcţul  cu  flori“,  o  combi­
                 Ioan  Darman,  Constantin  An­                             !  rii  superioare  şi  eficiente   ţeluri   aliate   reprezenta   72   pentru  a  pă-ăli  pe  naivi  de  a  cumpăra  falsuri  pe  cave  erau  apli­  naţie  nur?  aspectul  lamelar  şi  cel  masiv  şl  „pana  lui  Emincscu“,
                                                                                                                                          cate  „ştampile  bancare“,  tot  false  ;  apoi  un  patron  format  din
                 ton,   Adam   Jurca,   Ştefan   colectiv  este  de  a  ne  spori   :  a  masei  lemnoase,  sectoa-   la  sută  din  producţia  totală,   minereu  aurifer  învelit  :n  cirpe  şi  uns  cu  unsoare,  scos  din  mină   o  piesă  formată  din  aur  nativ  lamelar  şi  muşchiform  cu  aspect
                                                                                                                                                                                                       de  pană  înmuiată  în  călimară,  precum  şi  un  cristal  de  calcit
                 Manta  —  iată  doar  eîţiva  din   realizările  de  pînă  acum.  de   j   rele   şi   unităţile   aparţină-   în   acest   semestru   ponderea   prin  mijloace  originale,  inedite.  Aceste  obiecte  sînt,  dc  aseme­  crescut  m  vîrful  unor  lamele  de  aur.  Se  mai  poate  admira  şi
                 muncitorii  cei  mai  destoinici,   a  munci  mai  mult  si  mai   j   toare   întreprinderii   fores-   a  crescut  la  80  la  sută.  A-   nea, prezente.                           „poarta  dc  aur“,  uji  eşantion  dc  aur  nativ  filamentar  concrescut
                                                                                                                                             Formele  de  prezent  ave  :iie  aurului  în  natură  sint  evidenţiata
                 care   răspund   prezent   oricind   bine,  aşa  cum  ne-a  recoman­  j  tiere  de  exploatare  şi  trans-   cest   nivel   ridicat   este,   de   într-o  vitrină  unde  'oaie  exponaleie  orezintă  cele  mai  variate   într-o  masă  cuarţoasă  ca  o  poartă.  Cristale  de  aur  nativ  alun­
                                                                                                                                                                                                       gite  se  găsesc  la  mina  Musariu  mai  rar  şi  de  aceea  valoarea  lor
                 nevoile producţiei o cer.                                  i  port  Deva  şi-au  onorat  în   fapt,  sarcina  pe  care  trebu­  moduri  în  care  se  găseşte  in  natură,  inclusiv  „fluturaşi!“  de  aur   ştiinţifică  este  destul  de  mare.  Muzeul  nostru  dispune  de  aseme-
                                               dat   secretarul   general   al   I  mod  ritmic  şi  în  devans                           spălaţi din rîuriie Criş Valea Tobei, Vaiea Oltului ş.a.m.d.
                   iniţiativa   care   acţionează                           ;  sarcinile  de  livrare  faţă  de   ie  să  o  realizăm  în  anul   Interesant  este  faptul  că  odată  ce  vizitatorul  parcurge  vitrina   nea  exemplare.  Un  aspect  deosebit  de  frumos  au  mineralele  ce
                                                                                                                                                                                                       intră  în  asociaţii  cu  aurul.  Aşa  de  exemplu,  o  splendidă  oncrl
                 în   întreprinderea   noastră   îşi   partidului   nostru,   tovarăşul   j  beneficiarii  de  peste  hota-   1974.   Deci,   preocupările   de  prezentare  şi  memorează  formele  de  prezentare,  unde  se  află   a  naturii  es!e  şi  asociaţia  cristalelor  dc  baritină  cu  aimil  ?or-
                 găseşte   exprimarea   elocventă   Nicolae  Ceauşescu,  cu  prile­  ;  re.  Ca  urmare,  planul  de   noastre  vizează  de  pe  acum   de  fapt  cele  ma,  caracteristice  eşantioane,  se  poate  descurca  sin­  mînd  „flori“  în  mijlocul  cărora  cuibuleţc  de  aur  formează  ade­
                                                                                                                                          gur în toate cele’nlt"' "jairre, admirîndu-lc în splendoarea lor.
                 în   rezultatele   concrete   obţi­  jul  vizitei  făcute  în  toamna   I  export  pe  relaţia  devize  li-   pregătirea   producţiei   anului   După  interesanta  vrezantere  a  ivmelor  în  care  aurul  se  gă­  vărate  capodopere.  Ce!  mai  splendid  ş  mai  rar  exmnpîar  din
                                                                                                                                                                                                       exponatele  prezentate  este  insă  „Harta  Romăniei“  au?  na  fv  cu-
                 nute  în  acest  an  Astfel,  pe   anului  trecut  la  Termocentra­  ;   bere   a   fost   depăşit   cu   viitor  atît  din  punct  de  ve­  seşte  în  natură,  o  vitrină  inlrearx  demonstrează  asociaţia  .auru­  prmş  într-o  aureolă  de  caicopirit  şi  calcit  la  marginile  exte’rioa-
                 primele  9  luni,  am  livrat  sis­                        i 1 084 000 lei valută.         dere  sortimental,  cît  şi  al   lui  cu  tclururiie.  Este  de  remarcat  faptul  că  aici  se  găseşte  şi   ro.  In  care  natura  cea  curioasă  imită  cu  aproximaţie  harta  tării
                 temului   energetic   naţional   la  Mintia.  Cu  atît  mai  mult                          calităţii   laminatelor.   In   a-   „Săcărîmbitul“,  o  sulfuri;  rară  care  a  fost  descoperită  pentru  pri­  noastre.  Ultima  vitrină  prezintă  -  ca  intere*  şHinţific  -  aso-
                                                                                                                                          ma  dată  în  România.  Pe  lingă  aceste  rarităţi  mai  sînt  şi  Hessi-
                 105  256  000  kWh  energie  elec­  vom  stărui  în  această  direc­  :   Simultan cu realizarea  cest  scop  aş  sublinia  faptul   tui,  Silvanitul  şi  Aitaitul,  telururi  rare  şi  mineralogic,  foarte  a-   utaVn   auru ’ ul   c , u .  fsenEul-nativ,  amintită  în  literatura  de  specia­
                                                                                                                                                                                                       litate  ca  o  i  aritate.  „Şopirla  de  aur“,  cea  mai  curioasă  piesă
                                                                            I  sarcinilor  de  plan,  fores-
                 trică,  dintre  care  7  317  000   ţie,  dorind  să  întîmpinăm  cu                       că   în   prezent   se   execută   preciate.                                              care  vino  să  confirme  încă  o  dată  minunile  naturii,  este  prezen­
                                                                                                                                                                                                       tată  in  mod  special  vizitatorului.  Povestea  ci  este  destul  de  slm-
                 kWh  numai  în  trimestrul  III.   realizări   deosebite   „Ziua   e-   I  tierii  se  îngrijesc  şi  de  pre-   importante  lucrări  de  inves­  In  continuarea_  vizitei  sint  vizibile  eşantioane  de  aur  prove­  pla.  Ea  s-a  format  intr-o  geodă  pe  caic  hidrotermală  şi  lamelele
                 De  asemenea  cred  că  poate                              ;   gătirea   producţiei   anului   tiţii  în  sectorul  de  încălzire   nite  din  toate  părţile  lumii.  Bunăoară,  conglomeratele  aurifere   multiple  care  îmbracă  un  firicel  subţire  de  aur  în  lungul  axu­
                                                                                                                                          din  Africa  de  Sud  şi  piesele  de  aur  din  Algeria,  eşantioancie  de
                                                                            i  viitor.  La  sectorul  Dobra
                 fi  reţinută  şi  cifra  de  14  610   nergeticianului“,  care  se  săr­  i  şi  Unitatea  de  exploatare   şi ajustare a laminatelor.  aur  din  America  de  Nord  sînt  cîteva  din  curiozităţile  ce  atrag   lui  corpului  dau  aspectul  unei  adevărate  sooîrle.  Capul  este  mai
                 lei   pe   salariat,   care   repre   bătoreşte   pentru   prima   dată   :  Orăştie.  au  sporit  în  luna   Realizările   de   pînă   acum   atenţia.  Din  ţara  noastră,  din  afara  zonei  Munţilor  Aouseni,  pu­  grosier,  dar  de  aceeaşi  natură.  In  fine,  „dodecaedrul“,  un  cristal
                                                                                                                                                                                                       U «’- a ?
                                                                                                                                                                                                                                        din
                                                                                                                                                                                                                                                      vedere
                                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                                             punct
                                                                                                                                                                                                                 C5 * p
                                                                                                                                                                                                                      mai
                                                                                                                                                                                                                          valoroasă
                                                                                                                                                                                                                                   piesă
                                                                                                                                                                                                             a ' ir ’
                                                                                                                                          tem  remarca  aur  provenit  din  zona  Baia  Mare  şi  Bozovici-Ilanat,
                 zintă   creşterea   productivităţii   în  acest  an,  în  21  octombrie,   j   septembrie   stocurile   de   sînt   o   dovadă   grăitoare   a   exemplare specifice acestor zone.    ştiinţific.  Cunoscînd  faptul  că  aurul  cristalizează  extrem  de  rar
                                                                                                                    cu
                                                                                                                                                                                                       piesa  expusă  este  un  unicat  privit  cu  interes  deosebit.  Mal  mult
                                                                                                                        care
                                                                                                                             acţionează
                                                                                                            hotărîrii
                                                                                                                                             In  sala  „poligonului  aurifer“  se  far:  remarcate  piese  de  aur
                 muncii  pe  primele  trei  tri­  ca  expresie  a  preţuirii  pe  ca­  j   masă   lemnoasă   pentru   comuniştii,   toţi   laminatorii   provenite  de  la  minele  de  aur  din  Roşia  Montană  —  veche  aşe­  ca  atît,  se  pot  număra  cele  12  feţe  ale  cristalului  deasupra  unor
                 mestre  ale  anului  faţă  de  ci­  re  partidul  şi  statul  nostru  o   j  producţia  lunilor  de  iarnă   din  secţia  800  mm,  pentru   zare  minerească,  cu  „vechi  state“  in  exploatarea  metalului  nobil   cristale alungite, care sint dispuse paralel în baza dodecaedrului.
                 fra   planificată   Raportată   la   poartă   muncii   electricienilor   • cu peste 4 200 mc.  îndeplinirea   cincinalului   îna­  —  mine  din  care  s-au  scos  cantităţi  uriaşe  de  aur.  Atrage  aten­         BOZSITZ GH. BELA
                                                                                                                                          ţia  in  special  un  exponat  cu  prezentare  lamelară  deosebit  de  fru­
                  aceeaşi perioadă a anului    din întreaga ţară.                                           inte de termen.               moasă, care iese în evidenţă prin multiplele plăcuţe aşezate în­                           responsabilul muzeului
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28