Page 23 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 829 © DUMINICĂ 7 OCTOMBRIE 1973 3 >
----------------------- — >
tuală — se arată in mesa Preţurile şi tarifele legale iui pot fi
„Sarcina principală a în-
în
etapa
vâţămînlului
ac
jul tovarăşului Nicolae
Ceauşescu la deschiderea REPERTORIU ARHEOLOGIC
noului an de învăţămînt —
trebuie să fie legarea or
ganică a procesului instruc manevrate după bunul plac al nimănui!
tiv de viafă, de produc UipiaTrai na-Sarmizegeiusa
ţie, de activitatea practi
că“. Au trecut trei săptă- Anul acesta au fost re (hypocaustum), Printre e- Lungimea de peste 40 m
mîni de la deschiderea Realizarea nivelului plani au fost găsite mai multe ca încălcare a legislaţiei de pre deschise lucrările pc şan dificiiie publice dezvelite, a unor alte construcţii
noului an şcolar. Chiar da ficat al preţurilor şi tarifelor zuri cînd s-au încasat tarife ţuri constau în neconcordan- tierul arheologie Uipia Tra- se remarcă în primul rînd pledează spre existenţa u-
că în această perioadă e- este o condiţie hotărîtoare mai mari decît cele reale; la ţa dintre preţul practicat şi iana-Sarmiiegetusa. Cerce un templu dedicat zeilor nui uriaş edificiu — posi
bil — săli de întrunire
Aesculap şi Hygia — zei
tările
sînt
arheologice
levii sînt antrenaţi în di pentru asigurarea creşterii croitoria din Petroşani, res calitatea produsului pus în conduse de cunoscutul tăţi ocrotitoare ale sănătă sau depozite (horrea).
verse şi utile acţiuni de salariului real. dat fiind fap ponsabilul Marin Vasile a în vînzare la momentul respec conf. dr. Hadrian Daico- ţii la romani. In interiorul Tot cu ocazia acestei
muncă patriotică, am ţinut tul că sporirea puterii de cadrat balonzaiden simplu la tiv. Aici, preţurile se stabi viciu, de la Universitatea templului au fost desco campanii s-a descoperit
Cluj.
perite două fintîni roma
„Balicş-Bolyai“
din
un mausoleu — al doilea
să vedem în ce stadiu se cumpărare se realizează, în tarif cu două feţe, care este lesc pe calităţi, fiind preci Colectivul de specialişti ne, monumente foarte ra cunoscut în necropolele
găsesc atelierele şcolare. principal, prin creşterea sis mai scump, şi altele asemă zaţi anumiţi parametri pen csic alcătuit din arheologi re in Dacia, inscripţii vo de la Sarmizegetusa.
tive,
şi
altare
...La Şcoala generală de tematică a salariilor şi celor nătoare tru fiecare calitate, condiţii de la Universitatea din dedicate aceloraşi reliefuri, Mausoleul este compus din
divini
Cluj, Muzeul de istorie al
trei morminte ; un sarco
10 ani din Baia de Criş lalte venituri din muncă. In sectorul cooperaţiei de ce trebuie respectate în mo Transilvaniei şi Muzeul ju tăţi. Tot aici au fost de fag din piatră de andezit-
avem surpriza de a desco Legea nr. 19/1971, pusă în consum, care are unităţi mentul vînzării produsului deţean Huncdoara-Deva. pistate cîteva sanctuarc- augit şi două de cărămi
Uucrările au fost deter
capeie dc cult — cu lăca
peri în incinta şcolii o a- aplicare la 15 martie 1972, prestatoare în mediul rural, nu numai la primirea lui, minate de necesitatea par şurile unor altare, astăzi dă. Pe lingă alte monu
devărată seră de legume, creează cadrul legislativ ge de asemenea, se constată u- gestionarii de unităţi avînd celării unor terenuri pen dispărute. mente sculpturale se re
marcă un leu funerar şi o
realizată prin munca pa neral cu privire la regimul nele încasări de sume în plus obligaţia să pună de acord tru construcţia de locuin In apropierea incintei a- placă funerară — perete
triotică a elevilor şi cadre preţurilor şi tarifelor, stabi de la clienţi, cum a fost ca preţul cu calitatea produsu ţe şi a altor obiective de cestui templu s-a găsit o lalerai de aedicula. — Pla
piesă de o importanţă deo
interes civic şi turistic.
ca conţine un relief repre-
lor didactice. Ideea unei a- leşte unele probleme de prin zul la frizeria din Băiţa, ca lui sau, prin sortare, să adu In urma sondajelor fă sebită in cc priveşte isto zentîml două fentei, una
semenea sere moderne ar cipiu în legătură cu normele, re încasa pentru un bărbierit că produsul la calitatea pre cute în mai multe punc ria artei antice. Este vor avînd un copii mic In bra
putea fi preluată şi de alte metodologia, competenţele de 2,50 lei în loc de 1,75 lei. la văzută pentru preţul practi te ale actualei comune ba de o aplică de bronz ţe, figuraţie inedită pen
Sarmizegetusa au ieşit la
aurit reprezentîud pe Gor-
şcoli. In schimb, atelierele stabilire şi aplicare a preţu reparaţii încălţăminte Băiţa, cat. Am avut destule cazuri iveală o serie dc obiecti gona Meduza. tru acest gen de monu
mente în Dacia.
(lăcătuşerie, tîmplărie, croi rilor şi tarifelor în toate do care a creat poziţia „diverse cînd a trebuit să facem tre ve importante privind is Un alt edificiu public Impresionează de aseme
impresionează
care
prin
torie) au intrat acum cîte- meniile de activitate. reparaţii" cu valori între 6 ceri de produse dc la o ca toria capitalei Daciei ro masivitatea şi înălţimea nea abundenţa materialu
mane. Sondajele au scos
Din controalele, verificările şi 20 lei, aplicată la majori litate la alta, aplicînd şi alte la suprafaţă diferite edifi zidurilor este presupus a lui arheologic mărunt
printre care cităm : vase,
sta în legătură cu cultul
şi constatările făcute pe te tatea lucrărilor, deşi sînt ta măsuri prevăzute de lege. cii cu caracter particular, lui Silvanus — zeitate variate fragmente cera
public, funerar, etc.
ren, în unităţi de producţie, rife pentru toate reparaţiile Piaţa ţărănească este sec In cadrul locuinţelor campestră. Această atesta mice, monede, obiecte mă
AIEUERHE- de desfacere sau prestatoare posibile la articolele respec torul de unde populaţia com particulare s-au descoperit re se datorează cîtorva runte din bronz, fier şi
resturi fragmentare sculp
altele.
de servicii, iese în evidenţă
tive.
padimente cu mozaic, frag
aprovizionarea
zilni
pletează
faptul că marea majoritate In unele unităţi de croito că cu produse care lipsesc mente de stucatură, 'nte- turale reprezentînd divi Prof. ADRIANA RUSU
resante
instalaţiile
nitatea şi acoliţii săi (Sll-
fiind
tea ş:
a celor împuterniciţi să spri rie bărbaţi, la lucrările exe sau sînt în cantităţi mai mici de încălzire cu aer cald vana, Silvanae). Muzeul jud. Deva
cu
materialul
SCOAli-St jine prin activitatea lor po cutate calculează cantităţi unităţii în comerţul socialist. Prof. DORIN ALICU
se
litica de preţuri îşi fac în
mai
Pe
mod conştiincios datoria, mari de stofă decît consumul vigoare, baza reglementărilor în Muzeul de istorie Cluj
conformitate
date
în
Prof. EMIL NEMEŞ
practică preţuri legale, în normat. Pentru un costum o- cu prevederile Legii preţuri Noutăţi ieMco-ştiinţifice Muzeul de arheologie Cabana Buta Foto : I. LICIU
de
unu o bună funcţie aplică calitatea produse bişnuit, la un rînd, fără ves lor, în pieţele municipiilor, Acupunctura Mori de vînt Sarmizegetusa
tă, mărimea 52, se iau în cal
stabilite
lor,
tarifele
şi
centrelor
munci
pentru prestările executate, cul 3,10 m stofă, în loc de oraşelor importante, comitetele în vindecarea împotriva crizei
toreşti
PREGĂTIRE 2,60—2,90 m normat. O mică executive ale consiliilor popu alcoolismului de energie Umor
respectă gramaj ele, compozi
ţia şi igiena preparatelor pu
socoteală ne spune cît se rea
se în vînzare etc. lizează în plus la un costum, lare stabilesc preţuri maxi Mai în 3 mutări Cîntarul şi sugarul
male de mercurial la produ
Dar, în acelaşi timp, se într-o lună. sele agro-vegetale unde se şi narcomaniei O moară de vînt con Jignit de scepticismul
constată că în acest domeniu Au fost constatate şi cazuri manifestă tendinţa de specu Dr. Fang (Universitatea struită după cele mai mo ü ©n ¡Ü colegilor săi, eare II acu
derne sisteme este consi
MĂCIICĂ atît de sensibil şi de impor de favoritism, cînd s-au apli lă la vînzarea lor. Aceste din Hong Kong) conside derată drept armă secretă Ut zau că exagerează cînd le
povesteşte
un
Isprăvile,
tant — al preţurilor şi tari
cat tarife de lucrare simplă
ră eficientă folosirea acu-
împotriva crizei de ener
felor — au început să apară la confecţii sau execuţii cu preţuri sînt cu pînă la 25 la puncturii in tratarea nar- gie, Ea a fost instalată pe ¡Ü Ü Uf ¡Ü pescar a cumpărat un cin-
sută mai mari decît cele din
pentru
tar
cintări
a-şl
alcoolicilor.
comanilor
şi
insula
Marea
din
Sylt,
ELEVILH unii indivizi care nu înţeleg un grad avansat de comple comerţul socialist. Pentru in Experienţele au arătat că a- Nordului, unde un grup chiar peştele faţa pe prietenilor
In
săi
îl
care
înlătura
adu-
poate
cupunctura
acesta
xitate,
să desfăşoare o activitate co
felul
în
de oameni de ştiinţă din
populaţiei,
formarea
se
ele
rectă, urmărind, în primul cîndu-se prejudicii cooperati afişează în pieţe, pe panouri atît simptomele legate de Elveţia, Franţa şi Republi n i Ü m prindea. Astfel, convinşi,
el nu mal ştiau cum să-şi
abţinerea de la narcotice,
ca Federală Germania au
rînd, realizarea unor venituri velor respective prin neînca- şi se pun etichete sau tăbli cît şi tendinţa spre narco- înfiinţat un centru de exprime admiraţia faţă de
fără muncă, sfidînd astfel le sarea drepturilor cuvenite. ţe pe produsele aduse spre tico şi alcool. cercetare internaţională a m ¡¡§ pescar. zl, unul dintre
Intr-o
Tratamentul
va luni în reparaţii capi gile statului nostru şi ale o- Au fost cazuri, la unele croi vînzare. introducerea, în constă în energiei vîntulul. Două ro IU prieteni i-a cerut împru
toare angrenate între ele,
anumite
tale. Directoarea şcolii, meniei. torii din Vulcan, Petroşani, Marea majoritate a produ puncte, în ambele urechi, din zece lame de oţel cu mut cîntarul. După puţin
timp, se întoarce vesel :
Maria Lăzăruţ, ne asigură Cum poate fi calificată alt Orăştie. cătorilor respectă aceste pre a unor ace cuplate cu ba un diametru de 11 metri, ü¡ ¡Ü ¡Ü ¡ü „Felicltaţi-mă prieteni, sînt
terii, care dau impulsuri
care se învîrtesc vertical
că peste o săptămînă vor fel fapta lui Grigore Popa, Dacă trecem în sectorul de ţuri, se încadrează în norme electrice. După cîteva şe în bătaia vintului, pe un tatăl unul nou născut do
fi repuse în funcţiune. gestionar la unitatea de gea alimentaţie publică, consta le stabilite. Sînt însă unii dinţe, dorinţa bolnavilor turn înalt de 12 metri, pot m m â j§ 15 kg
La Şcoala generală din muri din cartierul Dacia-De- tăm şi aici că unii responsa care încearcă să se sustragă de a folosi narcoticele dis transforma, dacă sint di lip Argument
pare. Procedura creează la
rijate electronic, 80 la su
Luncoiu de Jos, atelierele va, care la o singură lucrare bili de unităţi nu calculează de la îndeplinirea acestor o- bolnav o stare de bună tă din energia vintului în convingător...
există, dar nu există mais- de montat geamuri a încasat cu regularitate costurile pre bligaţii, prin ascunderea eti dispoziţie. curent electric. Primele ilH 11 m iu Două prietene vechi vor*
tru-instructor pentru pre în plus 344 lei, adică aproa paratelor culinare. Aşa a fost chetelor şi practicarea unor Timp de trei luni, acu încercări efectuate pe insu besc despre soţii lor:
gătirea tehnică a fetelor. pe încă o dată valoarea lu cazul la restaurantul din preţuri superioare. punctura a fost folosită la Sylt au corespuns tutu — Nu te plînge, spune
pentru tratarea a 40 de
Ceva mai departe, la Vă- crării, punînd acest fapt pe Certej, unde gestionara Ma bolnavi, în vîrstă de la 13 ror aşteptărilor : originala ¡i ii prima... Soţul tău îţi dă
foarte repede bani... Chiar
lişoara, nu s-a găsit încă necunoaşterea preţurilor la ria Deac nu a determinat Aplicarea corectă a preţu Ia 65 de ani. Dintre per centrală electrică în mi mă întreb cum reuşeşti.
o întreprindere patrona- geam şi a tarifelor de mon gramajul pe porţie, a luat în rilor şi tarifelor legale stabi soanele tratate — zece fo niatură este capabilă să — Nimic mai uşor, răs
loseau
ceilalţi
opium
—
toare. Nici la Păuliş, ate- tare. calcul alimentele cu preţ mai lite este o obligaţie pentru morfină sau heroină. In aprovizioneze cu curent, Controlul poziţiei. Alb: Rc8, Tf4, NI6, Cc3, p d3 punde cealaltă. Din cind
Negru: Rc5, p.c7.
lierele-şcoală nu arată prea In unele hinităţi, lucrările mare sau mai mic decît cel cei ce sînt puşi să servească două săptămîni de trata prin Intermediul unui ge Rezolvarea problemei din numărul trecut : în cînd simulez că mă su
păr, îl spun că mă întorc
primitoare, mai necesită aduse sînt încadrate la alte oficial, stabilind preţul pe populaţia şi încălcarea aces ment, la toţi cei 40 de bol nerator, cinci locuinţe, a- 1. Dc6—c7 1 Db7 : c7. la mama şi el îmi dă ime
navi au dispărut simpto
2. Na4—c6 + Ra8—b8.
reparaţii şi îmbunătăţiri. tarife decît cele legale. La porţie după bunul său plac. tora este sancţionată do legi mele legate de abţinerea dică să producă anual 3. Tal—a8 + mat. diat bani de drum !
Ultima vizită o facem croitoria pentru femei din Cele mai multe nereguli în le în vigoare. In acelaşi timp, de la narcotice. 150 000 kW. (1. DcG—c7 1 Db7—hl + 2. Na4—dl + mat). Nu au cerşetori..;
la Şcoala generală nr. 2 Lupeni, responsabila Florica acest sector se produc prin pentru beneficiarii prestări
— Vă spun că in Sco
din Deva. Găsim aici un Mercioni a încadrat un par vînzarea produselor cu lipsă lor respective revine ca o ţia nu găseşti măcar un
atelier de lăcătuşerie, bine desiu pentru femei la tarif la gramaj, atît la băuturi cît datorie cetăţenească să veri 9. Stins — Adăpost (reg.) cerşetor, susţine bătrînul
utilat: menghine, polizor, de pardesiu bărbaţi, încasînd şi la preparate. Aici au şi fice şi să urmărească aplica „Toamna de aur“ — Cad frunzele dc stejar ! pinul şi bradul, asupra că Smith, într-o discuţie cu
rora toamna nu are efect.
maşină de găurit, strung(l), în plus 68 lei, la secţia trico consumatorii un cuvînt de rea corectă a preţurilor şi ta 10. Ca succesiunea ano DICŢIONAR: IRR, ARO, un turist.
— Deci, Ia voi nu exis
iar maistrul instructor E- taje Petroşani, responsabila spus, pretinzînd la servire să rifelor stabilite, să pretindă ORIZONTAL : Eliade cel mic. timpurilor — Măsoară zi SIA. tă oameni săraci 7
lele de toamnă.
1.
îşi schimbă hainele
manoil Farcaş lucra îm Maria Gurban a încadrat un fie respectat gramajul prevă o servire civilizată şi cores în culori cromatice — Mu 5. Cunună ! — Puţină a- 11. Frecventă în decorul VLAD METEŞAN — Ba da, răspunde
preună cu elevii la ame pulovăr bărbaţi la altă mări zut în lista ri" meniu a zilei punzătoare, fără a plăti su- safir nepoftit al toamnei. romă ! — Uriaş. toamnei — Se aştern toam Dobra Smitb, dar nimeni nu dă
niciodată nimic !
G. Stele mai scumpe ia
najarea unui nou atelier, me decît cea reală, încasînd respective, la preparatul co prapreţ. 2. Versuri de toamnă — vedere toamna... — ...îr na pe alei.
VERTICAL :
de sudură. în plus 18 lei la bucată ; la mandat. IOV CÂRABAŞ Crîmpeie de toamnă. zorii dimineţii ! 1. Rapsodie, na de pildă
3.
Licoarea viilor noas
7. Ademenit — Schimbă
Am lăsat la urmă acest boiangeria din Orăştie, res In sectorul legume-fructe, şeful Oficiului preţuri şi tarife tre — Verb de pe ogoare tor de viteză Ia... hipo „Dacă-n douăzeci de toam în
ne"
frunze
Trei
—
exemplu, tocmai pentru a ponsabil Gheorghe Bursan, cele mai frecvente cazuri de al Consiliului popular judeţean — Mic lac în Austria. drom. parc !
4.
Flori imortalizate de
S. Metal... poetic pentru
remarca faptul că între do pictorul Ştefan Luchian — toamnă — Frig mare. 2. Verb sezonier pentru
tarea şi funcţionalitatea a- cooperatori — Vigoare
telierelor-şcoală persistă în (fÎS*), —
3. Sînt încărcate toamna
că unele decalaje. Prin Tineretul si universul său complex 4 2 3 4 5 e 7 8 de bunătăţi — Se formea
urmare, ateliere există pe 9 io 41 1 2 ză toamna, In urma no
roiului.
ste tot, şi asta e bine, dar J / Q Ï’ • n 4. Rîu în U.R.S.S. — Mă
ele trebuie să ofere tuturor 2 \ f j sură agrară — Munte :
5. Soarele rcbusiştllor —
elevilor o bogăţie şi diver obiectul unor ample cercetări 11 C ! f „...cu salcîmi", roman de
sitate de cunoştinţe prac 3 ] Mihail Sebastlan (neart.)
tice. Este oare normal ca i r — Anastasia (dim.).
6. A scris poezia „Toam
elevul de la o şcoală să (Urmare din pag. 1} puţin în cercetarea ştiinţifică. zii. Evident, se simte nevoia, A Í - na" — Recipient pentru
ştie să lucreze la strung, Deci, şi la noi, într-o perioa acum, în această etapă pe 5 roadele toamnei.
(deoarece are strung la dis dă relativ scurtă în care abia care o străbate ţara noastră, is ~ 7. Prefix — Traian Po-
poziţie), iar elevul de la — Desigur, este necesar un pe-am definit terenul, cadrul de a integra într-o viziune 6 I _J! i i o pescu — La Calafat !
8.
A consuma must la
altă şcoală, nu ? ' program complex în care ori şi instrumentele, sînt inevita sintetică, de ansamblu, toate 7 cramă — A fertiliza un
Acum. după ce putem a- entarea şi selecţia profesiona bile şi nereuşitele, deşi le-aş acestea. Cu alte cuvinte, este i teren prin canalizare.
9. Rece ! — Autorul poe
firma că în general am lă să fie luate în consideraţie numi mai curînd deficienţe. nevoie atît de o imagine glo 8 « ■ ^ i ziei „Nici o frunză“.
depăşit faza de amenaja în primul rînd. Acest pro De pildă, nu am reuşit încă bală, dar consistentă, desprp 9! 10. Folositoare — Merge
re şi dotare primară a a- gram ar trebui să rezolve, să dublăm toate cercetările cu toate problemele ce privesc 9 i la tren ! — Cad frunze de
telierelor, se impune tre înainte de orice, problemele acţiuni concrete de îmbună tineretul, cît şi găsirea solu 10 Í carpen !
cerea la o fază superioară privind îmbunătăţirea siste tăţire a situaţiilor întîlnite în ţiilor ştiinţifice corespunză ii 11. Hrană rece pentru
în domeniul pregătirii teh- mului de promovare a tineri mediile cercetate. 11 drumeţie — Muzică pentru
suflat
şi
instrumente
de
nico-productive a elevilor. lor de la o categorie la alta. — Este o obligafie ? toare acestora. percuţie.
Soluţii ar fi. Din discuţiile perfecţionarea democraţiei în — Nu. Dar este un princi 12. Arbori ca molidul. —am rezolvat şi problema folosirii judicioase a for
Desen de PETER KOLLER
ţei de muncă...
pe care le-am avut cu u- interiorul unităţii social-eco- piu care stă la baza activită
nele cadre didactice. am nomice. Acest complex de ţii centrului. Deci, fără a fi
notat cîteva : extinderea probleme presupune un com un scop declarat, este de pre
razei de patronare a ma plex de soluţii. supus că orice cercetare mili Laminatorii au
rilor întreprinderi ; coma Muzeul mineralogic Brad (I)
sarea normelor maiştrilor — Aminteam, la înce tantă trebuie să se materiali îndeplinit
instructori de la două sau putul convorbirii noas zeze în ceva concret. Aş mai Ca şi mineritul din regiunea Zarandului şi Muzeu] minera-
trei comune într-una sin tre, şi despre unele po aminti, tot în aceeaşi ordine logic Uiii Brad are o istorie ce începe în jurul anilor 1891—189G. tr-o „rocă-mamă“, cuavţoasă, aranjate în „desiş“. Continuă pre
gură ; fabricile şi uzinele sibile nereuşite în ac de idei, faptul că, uneori, am angajamentul In primii ani, exista sub forma unor colecţii personale ale mal zentarea eşantioanelor din Baia de Arieş, Săcărimb, Stănija, Căl-
nel, Ormindea, Hărţăgani, Zlatna, Trestia, Almaş, vechi aşezări
să considere atelierele şco tivitatea centrului. Dacă comis o împrăştiere, o diver multor tehnicieni şi cunoscători ai „aurăritului“, ca apoi. din minereşti. Sînt toate exponate originale, provenite din minele
1.J12, sa luncţionczc pe lingă societatea „Mica“, ca un muzeu cu
sificare
forţată
eforturilor,
a
lare ca reale şcoli de cali intr-adevăr există, spu- angajîndu-ne tematic şi acţio vizitare continuă, unde cunoscătorii puteau admira exponatele respective şi, mai mult ca atît, se pot observa cu precizie masa
specifică a zăcâminluiui în cauză şi nişte asociaţii interesante ale
ficare pentru viitorii lor neţi-ne cîteva cuvinte şi nai peste posibilităţile noas anual de „aur nativ“ sau „aur liber“ în splendida lor prezentare natu metalului nobil cu sulfuri şi carbonaţi. Părăsind fostul „patrula
muncitori. despre ele. rală. In condiţiile de aiuuci, muzeu) avea doar o sală mică, ter“, vizitatorul intră în camera „roşie“, sau camera în care sînt
unde exponatele de aur erau amestecate cu mineralele mai rare
— Cred că sînt puţine ac tre. In general, însă, am reu şi cu uncie scule de minerit datind chiar din epoca romană. prezentate eşantioane cu aur nativ, provenite numai din comple
Ulterior, două săli prezentau vizitatorilor o colecţie separată
C. DROZD tivităţi care să fie măsurate şit ca la această oră să dis (Urmare din pag 1) de aur şi una de prolll mineralogic, iar inccpind din septem xul aurifer al I.M. Barza.
J numai cu reuşite. Cu atît mai studii, de rezultate şi condu- . — De la începutul anului brie 1972. datorită sprijinului dat de organele locale de partid , * E " tru
punem de un mare bagaj de
ci ”? lna Ruda este amintită în literatura dc spcciali-
Ca cea mai veche mină din complexul Barza, eşantioane de
aici sînt prezentate in prima vitrină, fn care putem admira piese
şi superioare, s-a deschis un muzeu ce prezintă vizitatorilor, în
şi pînă astăzi, schimbul a- tr-o splendidă aranjare, modernă, in 3 săli, tot ceea ce harnicii de aur cu o vechime de circa CO—70 ani. De fapt. şi treptele ro-
mineri au strîns pentru a incinta ochii oricărui om cc trece
manc pe unde se circula pînă în sec. XIX şi XX aparţin tot a-
mintit a produs peste sar prin Brad şi doreşte să-l vadă. Această aranjare, concepută de ccstui zăcămînt, iar fotografia acestora este expusă In sala de
Criteriile priceperii Valorificarea cinile de plan 1 680 tone de plinire de către mai mulţi ingineri şi tehnicieni. adine înfipte in pămînt urinele căutătorilor de aur — este repre
Istorie, bineînţeles, cu o schiţă explicativă şi felul susţinerii.
conducerea întreprinderii miniere Barza, a fost dusă la înde
j„ na V a J. aci T
mina veche şi ea, unde exploatările romane au
laminate, realizînd de pe a-
Trecînd prin el, vizl'atorul poale admira „sala de Istorie a
cum angajamentul anual.
provenind din exploatările executate de fosta societate „Mica“.
tului, dintre care amintim : fragmentul de scară, o bucată de
Tovarăşul inginer Nicoiae mineritului“, unde se găsesc piese originale, scule ale mineri zentata prin cîteva exponate care au vechime destul de mare,
Urmează prezentarea aurului din mina Valea Morii, mină renu
lemn scobită din 45 in 45 cin, folosită la urcare pe filoanele de
i superioară a masei Pascu, şeful secţiei, a făcut aur întîlnite : o axă a unei roţi hidraulice tot din epoca romană, mita pentru cantităţile mari de aur ce s-au exploatat de aici şi
un scurt bilanţ al activităţii
ce folosea la acţionarea unei aşa-zlse „pompe“ de apă de care
de o fineţe apreciabilă. Interesante sînt unele eşantioane ca „cer
şi dimirii in b« întregului colectiv de mun se serveau, puniudu-le în „cascadă“ pentru a scoate apa din ceii de aur“— cristale fine, alungite în capătul cărora se ob
servă cristale de blendâ, apreciate foarte mult de vizitatori, apoi
subteran pipă la orizontul de bază. Sînt prezentate renumitele
lemnoase că de la laminorul de 800 lingouri din epoca romană despre rare am amintit că în timpul nişte filonaşe subţiri ca vîrful creionului în care, pe lingă o
masă cuarţoasă, se văd firicele fine de aur lamelar şi muşchf-
mm.
ocupaţiei de 1GC ani a romanilor asupra Daciei s-au transportat
— Datorită faptului că in aproximativ ISO 000 kg. In aceeaşi sală se poate vedea un mojar form. O interesantă asociaţie cu sulfuri metalice şi cu cristale
fine de baritină vin să incinte privirea ochiului, forme de pre
de piatră (din andezid intens siiicifiat), din secolul IIT, cu aju
(Urmare din pag. 1) 1972, productivitatea muncii toate schimburile s-au rea torul căruia se zdrobea minereul aurifer ca apoi să fie dat ope zentare destul de rar întîlnite la alte mine.
pe cele 9 luni ale acestui an i Lucrătorii din industria lizat depăşiri substanţiale raţiunii de spălare Tot aici există renumita roată de lemn, o mină descoperim, după corectările efectuate, în secolul al
a crescut cu 40 036 lei pe sa ! forestieră a judeţului nos- de plan, colectivul de lami- piesă a primelor vagonete d : n iemn cc funcţiona pe şine din "lea, este mina Musariu, unde s-au găsit ciudate formp ri«
jamente în instalaţii In în lariat. i tru au încheiat primele natori şi cuptorari din sec lemn, pînă în secolul al XX-!ea. Îpn*«* 0 rllrn . al .® naliv Şi asociaţii cu sulfuri (blendă ga-
In ceea ce priveşte metodele de preparare a aurului, în mu
pirită şi arsen), valoroase din punct de vedere
treprindere se desfăşoară o \ trei trimestre ale anului ţia noastră a reuşit să de zeu există un fragment de „şteampuri“, format dintr-o piuă din inineralog.c. Cum ^vizitatorii întotdeauna au imaginaţie si nu nu
susţinută muncă politţco-edu- Aş putea da şi alte cifre ; cu succese demne de re- păşească sarcinile de plan lemn de stejar şi o bucată de silex ce era Introdusă în capătul mai cunoscătorii în materie, vom căuia să prezentăm in conti
cativă, la baza căreia stau care vorbesc despre succesele j marcat. Ei au realizat o la zi cu peste 5 000 tone de „săgeţii", care, acţionat de puterea apel, zdrobea minereul auri nuare cele mai interesante piese. „Frunzele de aur“, eşantioane
fer aflat sub ea Mai sînt o scrie de „mărturii ale îndeletniciri
?/!»
a P ar > n mod frecvent ia mina Musariu
a , nlL ', lar T
nat , V
normele muncii şi vieţii co obţinute în acest an de co : producţie marfă suplimen- laminate, din care jumătate lor minereşti“, ca dc pildă : pălăria de protecţie din fetru, îmbi tu .itit mat mult in vitrinele de prezentare, sînt deosebit de as
muniştilor, ale eticii şi echi lectivul I.E.C. Mintia şi care : tară în valoare de aproape reprezintă laminate din o- bată în uleiuri vegetale, apoi stropită cu nisip silicos şi fin ce pectuoase şi imită cu fidelitate frunzuliţe de stejar strînse în
era folosită de mineri pentru protejareâ capului, mojare din fon
tăţii socialiste. In fiecare zi, îşi au corespondent în modul j 1 100 000 lei, concretizată ţeluri aliate. tă pentru spargerea minereului cu aur nativ şi alte obiecte mi mim 01 , S nn r as ? ,na . ,lc , ca ?> ciîid ele stat ettîute î» p.
l
mint. „Cuibul de rindunică , o piesă de aur cu aspect de cuib
în fiecare oră, la pupitrul de de acţionare şi de mobilizare I în obţinerea, peste preve- — Aceasta înseamnă o nereşti vechi. Ca o paralelă intre „vechi“ şi „nou“, se pot ad fn 1 asnoi e Sant!0n c “ , f ? rma menţionată, avînd foiţe subţiri de aur
t
comandă al întregii noastre a oamenilor în esenţa iniţia ; dori. a 7 347 mc buşteni şi creştere considerabilă a mira utilaje moderne de minerit ce sint aşezate în ordinea lu as ? cia ţic cu cristale mici de cuarţ. „Broderiile de aur“ sint
crului executat de miner, însoţite de explicaţii detaliate pentru
munci veghează conştiinţa j lemn do construcţii, 4 042 producţiei de laminate din fiecare utilaj in parte. Pc un fundal, un basorelief se conturea denilnte ce au aspectul unor broderii fine, lucrate de mina na
turii cu o măiestrie de caro numai ea dispune. Aspectul „vermi-
înaintată, conştiinţa socialistă. tivei „La pupitrul de coman \ mc cherestea, 3 800 traver- oţeluri de calitate superioa ză şi o gură de mină în miniatură, o locomotivă electrică cu form“ al aurului nativ nu este o raritate - de unde şi denumi-
Comunişti ca Mircea Fîrtat, dă — conştiinţa socialistă". Mă ; se şi însemnate cantităţi ră. troleu şi vagonet, executate cu multă măiestrie. Intrînd în pri f® a lul — a?a mclt se pot - vctiea > admira şi aceste piese sub
ma sală „de aur“, vizitatorul vede o succintă prezentare a pre
lorma unor viermi sau şopirle de dimensiuni mici. Forma fila-
Ioan Jula, Gheorghe Huh, limitez însă la cele sublini ; de alte produse din lemn. — Intr-adevăr, dacă în lucrării aurului, atît în fotografii, cît şi in natură, începînd cu mentară este reprezentată prlntr-o piesă cu totul rară, aşa-numi-
Gheorghe Raţtu. Ioan Madru. ate pînă acum, concluzionînd ; Desfăşurînd o intensă ac- primul semestru al anului unele probe de aur şi terminînd cu forma iingourilor aciuaie. tu „bici al Iui Atila“, care este un firicel subţire In capătul că-
Pentru că aurul forma în trecut obiectul unor îmbogăţiri ne
Viorel Adam, Petru Popa, că hotărîrea întregului nostru ; tivitate pe linia valorifică- ponderea laminatelor din o- principiale. oamenii foiosemi diferite obiecte lucioase, ca ararae, ruja stă „cocoţată“ o bucată de cuarţ ce depăşeşte greutatea fila
mentului. Tot aici se poate vedea „coşulcţul cu flori“, o combi
Ioan Darman, Constantin An ! rii superioare şi eficiente ţeluri aliate reprezenta 72 pentru a pă-ăli pe naivi de a cumpăra falsuri pe cave erau apli naţie nur? aspectul lamelar şi cel masiv şl „pana lui Emincscu“,
cate „ştampile bancare“, tot false ; apoi un patron format din
ton, Adam Jurca, Ştefan colectiv este de a ne spori : a masei lemnoase, sectoa- la sută din producţia totală, minereu aurifer învelit :n cirpe şi uns cu unsoare, scos din mină o piesă formată din aur nativ lamelar şi muşchiform cu aspect
de pană înmuiată în călimară, precum şi un cristal de calcit
Manta — iată doar eîţiva din realizările de pînă acum. de j rele şi unităţile aparţină- în acest semestru ponderea prin mijloace originale, inedite. Aceste obiecte sînt, dc aseme crescut m vîrful unor lamele de aur. Se mai poate admira şi
muncitorii cei mai destoinici, a munci mai mult si mai j toare întreprinderii fores- a crescut la 80 la sută. A- nea, prezente. „poarta dc aur“, uji eşantion dc aur nativ filamentar concrescut
Formele de prezent ave :iie aurului în natură sint evidenţiata
care răspund prezent oricind bine, aşa cum ne-a recoman j tiere de exploatare şi trans- cest nivel ridicat este, de într-o vitrină unde 'oaie exponaleie orezintă cele mai variate într-o masă cuarţoasă ca o poartă. Cristale de aur nativ alun
gite se găsesc la mina Musariu mai rar şi de aceea valoarea lor
nevoile producţiei o cer. i port Deva şi-au onorat în fapt, sarcina pe care trebu moduri în care se găseşte in natură, inclusiv „fluturaşi!“ de aur ştiinţifică este destul de mare. Muzeul nostru dispune de aseme-
dat secretarul general al I mod ritmic şi în devans spălaţi din rîuriie Criş Valea Tobei, Vaiea Oltului ş.a.m.d.
iniţiativa care acţionează ; sarcinile de livrare faţă de ie să o realizăm în anul Interesant este faptul că odată ce vizitatorul parcurge vitrina nea exemplare. Un aspect deosebit de frumos au mineralele ce
intră în asociaţii cu aurul. Aşa de exemplu, o splendidă oncrl
în întreprinderea noastră îşi partidului nostru, tovarăşul j beneficiarii de peste hota- 1974. Deci, preocupările de prezentare şi memorează formele de prezentare, unde se află a naturii es!e şi asociaţia cristalelor dc baritină cu aimil ?or-
găseşte exprimarea elocventă Nicolae Ceauşescu, cu prile ; re. Ca urmare, planul de noastre vizează de pe acum de fapt cele ma, caracteristice eşantioane, se poate descurca sin mînd „flori“ în mijlocul cărora cuibuleţc de aur formează ade
gur în toate cele’nlt"' "jairre, admirîndu-lc în splendoarea lor.
în rezultatele concrete obţi jul vizitei făcute în toamna I export pe relaţia devize li- pregătirea producţiei anului După interesanta vrezantere a ivmelor în care aurul se gă vărate capodopere. Ce! mai splendid ş mai rar exmnpîar din
exponatele prezentate este insă „Harta Romăniei“ au? na fv cu-
nute în acest an Astfel, pe anului trecut la Termocentra ; bere a fost depăşit cu viitor atît din punct de ve seşte în natură, o vitrină inlrearx demonstrează asociaţia .auru prmş într-o aureolă de caicopirit şi calcit la marginile exte’rioa-
primele 9 luni, am livrat sis i 1 084 000 lei valută. dere sortimental, cît şi al lui cu tclururiie. Este de remarcat faptul că aici se găseşte şi ro. In care natura cea curioasă imită cu aproximaţie harta tării
temului energetic naţional la Mintia. Cu atît mai mult calităţii laminatelor. In a- „Săcărîmbitul“, o sulfuri; rară care a fost descoperită pentru pri noastre. Ultima vitrină prezintă - ca intere* şHinţific - aso-
ma dată în România. Pe lingă aceste rarităţi mai sînt şi Hessi-
105 256 000 kWh energie elec vom stărui în această direc : Simultan cu realizarea cest scop aş sublinia faptul tui, Silvanitul şi Aitaitul, telururi rare şi mineralogic, foarte a- utaVn auru ’ ul c , u . fsenEul-nativ, amintită în literatura de specia
litate ca o i aritate. „Şopirla de aur“, cea mai curioasă piesă
I sarcinilor de plan, fores-
trică, dintre care 7 317 000 ţie, dorind să întîmpinăm cu că în prezent se execută preciate. care vino să confirme încă o dată minunile naturii, este prezen
tată in mod special vizitatorului. Povestea ci este destul de slm-
kWh numai în trimestrul III. realizări deosebite „Ziua e- I tierii se îngrijesc şi de pre- importante lucrări de inves In continuarea_ vizitei sint vizibile eşantioane de aur prove pla. Ea s-a format intr-o geodă pe caic hidrotermală şi lamelele
De asemenea cred că poate ; gătirea producţiei anului tiţii în sectorul de încălzire nite din toate părţile lumii. Bunăoară, conglomeratele aurifere multiple care îmbracă un firicel subţire de aur în lungul axu
din Africa de Sud şi piesele de aur din Algeria, eşantioancie de
i viitor. La sectorul Dobra
fi reţinută şi cifra de 14 610 nergeticianului“, care se săr i şi Unitatea de exploatare şi ajustare a laminatelor. aur din America de Nord sînt cîteva din curiozităţile ce atrag lui corpului dau aspectul unei adevărate sooîrle. Capul este mai
lei pe salariat, care repre bătoreşte pentru prima dată : Orăştie. au sporit în luna Realizările de pînă acum atenţia. Din ţara noastră, din afara zonei Munţilor Aouseni, pu grosier, dar de aceeaşi natură. In fine, „dodecaedrul“, un cristal
U «’- a ?
din
vedere
de
punct
C5 * p
mai
valoroasă
piesă
a ' ir ’
tem remarca aur provenit din zona Baia Mare şi Bozovici-Ilanat,
zintă creşterea productivităţii în acest an, în 21 octombrie, j septembrie stocurile de sînt o dovadă grăitoare a exemplare specifice acestor zone. ştiinţific. Cunoscînd faptul că aurul cristalizează extrem de rar
cu
piesa expusă este un unicat privit cu interes deosebit. Mal mult
care
acţionează
hotărîrii
In sala „poligonului aurifer“ se far: remarcate piese de aur
muncii pe primele trei tri ca expresie a preţuirii pe ca j masă lemnoasă pentru comuniştii, toţi laminatorii provenite de la minele de aur din Roşia Montană — veche aşe ca atît, se pot număra cele 12 feţe ale cristalului deasupra unor
mestre ale anului faţă de ci re partidul şi statul nostru o j producţia lunilor de iarnă din secţia 800 mm, pentru zare minerească, cu „vechi state“ in exploatarea metalului nobil cristale alungite, care sint dispuse paralel în baza dodecaedrului.
fra planificată Raportată la poartă muncii electricienilor • cu peste 4 200 mc. îndeplinirea cincinalului îna — mine din care s-au scos cantităţi uriaşe de aur. Atrage aten BOZSITZ GH. BELA
ţia in special un exponat cu prezentare lamelară deosebit de fru
aceeaşi perioadă a anului din întreaga ţară. inte de termen. moasă, care iese în evidenţă prin multiplele plăcuţe aşezate în responsabilul muzeului