Page 34 - Drumul_socialismului_1973_10

<aaffiffiagaa ^^SMgBM5tgBBPaosaHiaiBa!g»m^^
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 832 © JOI 11 OCTOMBRIE 1973
BMBBaBBBaQaflgaMaEaga

tc spun, cc propun, ce măsuri adoptă Decada cărţii

eomuniştii in adunările generale româneşti

Cu puţin timp în urmă, comuniştii or­ Zilele trecute ne-a reţi­
ganizaţiei de bază reparaţii utilaje din cadrul staţiei nut în mod deosebit acti­
de utilaje şi transport a Trustului de construcţii De­ Intre mecanizatorii de ba­ el a reuşit să realizeze şi vitatea febrilă ce se desfă­
va s-au reunit în adunarea generală planificată pe ză ai S.M.A. Orăştie se nu­ două norme într-o zi de şura în cadrul „Decadei
După încheierea amplei ac­ bune în producţie. Se acţio­ luna septembrie. Avînd în vedere specificul muncii mără şi loan Murgoi, care muncă. Faptul că în luna cărţii româneşti“ la libră­
ţiuni de popularizare a legis­ nează pentru o mai intensă lor în atelierul mecanic, unde se repară zilnic utilaje /ace parte din secţia de me­ trecută a realizat un cîştig ria „Mihai Eminescu" din
laţiei privind protecţia mun­ mobilizare a salariaţilor la şi maşini pentru şantiere, s-a ales şi o temă specifi­ canizare din Beriu. Ingine­ de 3 700 lei arată că el ob­ Deva. Am reţinut mărturi­
cii în rîndul tuturor catego­ creşterea productivităţii mun­ că, comuniştii propunîndu-şi să analizeze în mod cri­ rul Alexandru Roşu, direc­ ţine rezultate foarte bune în sirea sinceră a două fe­
riilor de salariaţi, în atenţia cii, reducerea cheltuielilor de tic şi autocritic folosirea maşinilor-unelte şi a timpu­ torul staţiunii, ne relata că muncă. Întotdeauna răspun­ mei, librari cu multă ex­
Consiliului municipal Petro­ producţie, îmbunătăţirea ca­ lui de lucru. loan Murgoi este unul din­ de prezent şi oriunde este perienţă, Emilia Neag şi
şani al sindicatelor au intrat, lităţii produselor, întărirea Referatul prezentat pentru început de şeful de echi­ tre cei mai harnici şi price­ trimis şi lucrează face cin­ Elena I-Ianzeros, prima cu
în această perioadă, cîteva o- disciplinei la locul de muncă. pă Ştefan Deak, secretarul organizaţiei de bază, a puţi mecanizatori. Fiind tri­ ste colectivului de mecaniza­ o vechime în munca de li­
biective importante. Este vor­ Membrii consiliului au fost ilustrat pe larg situaţia actuală din atelier, precum şi mis să lucreze la recoltarea tori din care face parte. brar de peste 20 de ani,
ba, în primul rînd, de pregă­ repartizaţi pentru a îndruma măsurile care se impun să fie luate în continuare pen­ griului în judeţul Tulcea, el Intr-o zi din săptămîna iar a doua de peste 8 ani,
tirea pentru iarnă a unităţilor în permanenţă desfăşurarea tru înlăturarea deficienţelor semnalate. In prezent, şi-a făcut în mod conştiin­ trecută l-am întîlnit lucrînd „Cea mai mare satisfacţie
economice, în special a ex­ tuturor adunărilor. deşi marea majoritate a maşinilor-unelte lucrează la cios datoria. Tot cu combi­ la recoltarea trifoiului pe o- pentru noi ar fi să nu fo­
ploatărilor miniere. Aceasta losim niciodată cuvîntul
In domeniul muncii cultu­ capacitatea nominală, mai sînt încă unele care nu na Gloria lucrează în aceas­ goarele C.A.P. Dineu Mic.
înseamnă, pe de o parte, re­ ral-educative, trebuie aminti­ sînt încărcate corespunzător. Motive ar fi multe. In tă toamnă la recoltarea tri- La ora 14 terminase recol­ „Nu avem" sau „reveniţi“.
zolvarea unor probleme lega­ te pregătirile ce se fac pen­ primul rînd lipsesc lucrările pentru cel puţin două tatul pe o suprafaţă de 10 Mărturisirea lor exprimă
te de organizarea, în func­ tru deschiderea universităţii folienelor de sămînţă, atît ha. Şi de aici, aşa cum îi dorinţa acestor lucrătoare
ţie de anotimp, a procesului populare în cadrul casei do în cooperativele agricole din comunicase directorul staţiu­ cu cartea de a satisface
de producţie (depozitarea şi cultură din oraşul reşe­ comuna Beriu, cît şi în cele nii, s-a îndreptat cu combi­ cerinţele spirituale ale se­
transportul producţiei, apro­ dinţă a municipiului. In a- din comuna Mărtineşti. na Gloria spre C.A.P. Jele- menilor.
vizionarea cu materiale şi u- cest scop a fost 'întocmit un e iroseşte îi Lucrînd cu multă hărnicie, dinţi. Din anul 1953, Emilia
tilaje), iar pe de altă parte prospect cu principalele î Neag s-a dăruit, muncii cu
aprovizionarea cantinelor, e- cursuri şi cercuri care vor
xecutarea ultimelor reparaţii putea fi frecventate. Bineîn­
la căminele muncitoreşti, a ţeles, prospectul va fi îmbu­ daune producţiei
vestiarelor. Consiliul munici­ nătăţit în funcţie de solicită­
pal sindical a urmărit ca la rile oamenilor.
fiecare unitate să se întoc­ Paralel cu aceste pregătiri
mească un plan de măsuri au fost identificaţi salariaţii schimburi, freza şi raboteza nu au acoperită în schim­
concrete privind asigurarea care urmează să-şi complete­ bul II forţa de muncă necesară. Unele maşini, cum
stocurilor de materiale — ze studiile de cultură genera­ este de exemplu cea de ascuţit scule aşchietoare, nu
lemn, ciment, balast — pen­ lă şi s-a dus o muncă mai au fost montate din lipsă de spaţiu, cu toate că se
tru exploatările miniere sau stăruitoare decît anii trecuţi simte din plin nevoia lor în producţie. Cooperativele agricole din perative vecine. Forţele ca­ zilnic cu grîu cîte 15-20 ha.
a stocurilor-tampon de pentru îndrumarea lor de a cadrul consiliului intercoope- re acţionează însă acum în De la inginerul Ion Bug- cartea, transmiterii acestui
material lemnos în cadrul se înscrie în învăţământul se­ Adunarea generală a stabilit responsabilităţi preci­ ratist Simeria nu stau rău cu cîmp ne dau garanţia să a- naru, preşedintele consiliului tezaur al înţelepciunii şi
se
competenţi
comunişti,
pentru
doi
punctelor forestiere. ral şi fără frecvenţă. Consi­ pregătirea profesională a muncitorilor, să care se să ocupe de semănatul griului, dar nici firmăm că în cel mult 3-4 intercooperatist Simeria, am inteligenţei umane la cei
lucreze
doresc
îmbogă­
să-şi
care
După cum este cunoscut, în liul municipal, în colaborare în schimbul II pe freză şi rabotcză. De asemenea, prea bine. Aceste unităţi se zile campania de însămîn- aflat că unele cooperative a- ţească cunoştinţele.
această toamnă se organizea­ cu inspectoratul şcolar muni­ trebuie recrutaţi alţi tineri, pentru a fi instruiţi să situează, dacă le comparăm ţare a griului se va încheia gricole care au lucrat mai Elena Hanzeros ne de­
ză adunări generale şi confe­ cipal, au stabilit deja sălile lucreze pe cele două strunguri care urmează să fie cu alte consilii intercoopera- şi aici cu bine. La arat, dis­ „întins“ în tot timpul cam­ clara că se simte bine în
rinţe sindicale de dări da de clasă unde cursurile sa montate în trimestrul IV. tisle din judeţ, printre coope­ cuit, pregătitul terenului şi paniei vor reuşi să încheie mijlocul cărţilor, în rolul
vor desfăşura. rativele de mijloc, am zice, însămînţatul terenului lu­ azi însămînţatul păioaselor.
seamă şi alegeri a organelor Comunistul Ion Anghel s-a referit pe larg în cuvîn- crează mecanizatorii Ion Bă- Dintre unităţile amintite de de intermediar între cei
de conducere de la nivelul O iniţiativă lăudabilă o tul său la neajunsurile care mai dăinuie la strungărie. în ceea ce priveşte însămîn- losu, Ion Filimon, Ion Stă- interlocutor am notat C.A.P. care creează cărţile şi cei
grupelor, secţiilor, comitetelor constituie efectuarea unui Nu există scule de verificare corespunzătoare şi din ţarea griului. In unele coo­ nilă, Ion Gligor, Aurel Resi- Foit, Pricaz şi Turdaş. care le cumpără. „Satisfac­
şi consilii] or orăşeneşti şi test în rîndul cîtorva mii de acest motiv nu pot fi executate piese cu un înalt perative agricole din cadrul ga, Iosif Buda, Francisc Acs, De azi, deci, tractoarele ţiile mele şi ale colegelor
municipale. In grupe, ele au salariaţi în vederea îmbună­ grad de precizie. Mecanicul Mircea Faur a analizat consiliului intercooperatist Ion Covăceanu şi Ion Iluţ ce au terminat cu bine în­ mele sînt atît profesionale
început deja să se desfăşoa­ tăţirii şi diversificării acţiu­ în mod critic şi autocritic activitatea care se desfă­ Simeria, cum ar fi de pildă • Mecanizatorii amintiţi mai sămînţatul griului vor fi tri­ cît şi morale. Mă bucur
re. Consiliul municipal, după nilor ce se organizează în in­ şoară în cadrul echipei în care lucrează. A vorbit a- cea de la de Bobîlna, mecaniza­ sus lucrează de 2 zile în mise la cooperativele răma­ nespus cînd văd afluenţa
zile
lu­
care
cîteva
torii
instruirea organizată cu în­ stituţiile culturale ale Văii poi despre şeful de echipă Iosif Moise, care nu ştie crează în schimburi prelun­ schimburi prelungite. Pre­ se în urmă din cadrul consi­ de oameni pentru a cum­
cînd
tregul activ, a întocmit un Jiului. Concluziile şi suges­ să discute cu oamenii, nu dă, atunci cînd i se cer, lă­ gite reuşesc să depăşească cu şedintele cooperativei agrico­ liului intercooperatist Sime­ păra o ce carte, apărut ne în­ şi
nou
a
treabă
plan de măsuri prin care a- tiile desprinse vor sta la baza muririle necesare subalternilor. mult norma zilnică planifi­ le, ing. Constantin Coriciuc, ria, pentru ca şi acestea să cînd îi văd că pleacă în
viitoarelor programe de acti­ Făcînd o analiză a modului cum sînt folosite zilnic cată de lucru. In ziua de 9 afirma că datorită, bunei or­ termine cu bine însămînţatul
ceste momente importante din păioaselor. mînă cu cartea preferată.
vitate ale cluburilor şi casei cele 480 minute de lucru, s-a ajuns la concluzia că octombrie a.c., mecanizatorii ganizări a muncii mecaniza­
viaţa sindicatelor să fie în­ de cultură. este nevoie de „mai puţină vorbă şi de mai multă Petru Bretean — unul din­ torii reuşesc să însămînţeze N. PANAITESCU Fiind responsabila sectoru­
beletristice,
am
tâmpinate cu rezultate cît mai M. BODEA muncă“. Meseriaşi ca Mercaş Florian, Oprea Ştefan tre tractoriştii de nădejde de lui cărţilor sinceră că am
convingerea
şi loan Hang lipsesc nemotivat de la lucru. Mult timp la S.M.A. Simeria, despre contribuit şi eu la realiza­
preţios pierd şi navetiştii, care sînt într-un număr care directorul unităţii, Emil
I- rea unui lucru folositor o-
destul de mare. Programul de masă durează peste Szekely, are numai cuvinte mului". Aceste cuvinte sînt
limita admisă. Şi în acest sens au fost luate măsuri de laudă — împreună cu definitorii pentru activita­
corespunzătoare. Muncitori ca Lazăr Neamţu şi Ion Ion Lăcătuş, Nicolae Sabău, tea Emiliei Neag, responsa­
Petruţ au fost desemnaţi să se ocupe de aceste pro­ Cornel Ardeleanu şi Laszlo bila sectorului social-poli-
bleme, să-i aducă pe indisciplinaţi pe drumul cel bun. Conta au arat, pregătit şi în- tico-ştiiriţific şi a Elenei
sămînţat cu grîu o suprafa­
Feroviarii din tura a treia, din stanţial la creşterea rezultate­ Oricum, prin felul în care a fost organizată, temati­ Cooperatorii din Orăşti- din plin de timpul frumos Hanzeros, pentru că ne
| cadrul staţiei C.F.R. nr. 5 a C.S. lor generale obţinute de colec­ ca aleasă, luările de cuvînt, adunarea generală a co­ ţă de teren de aproximativ oara de Sus fac eforturi sus­ — ne spunea Ilie Dănilă. demonstrează realele lor
j Hunedoara, se situează pe lo- tivul staţiei. Dumitru Cîndeş- muniştilor de la reparaţii mecanice a avut darul să 15 ha. Alături de ei i-am vă­ ţinute pentru a încheia în Noi ştim că dacă vor începe calităţi de librari pricepuţi
\ cui întii in realizarea planului teanu, Petre Dumitriu, loan spună multor lucruri pe nume. Soluţiile adoptate, ca­ zut pe şi inginerul Francisc bune condiţiuni campania ploile, nu mai putem face şi de o rară conştiinciozi­
Nico­
Muneanu
mecanicul
i aferent perioadei care a tre- llica, Ernest Stampp, Magda re vor fi desigur duse la îndeplinire, vor constitui un lae Suciu, de la S.M.A. Si­ agricolă în această toam­ nimic, aşa îneît ne grăbim tate. Printre altele, am
j cut din acest an. Ei şi-au de- Dogaru, Margareta Neamţu şi reazem solid pentru lichidarea neajunsurilor care mai meria, prezenţi acolo pentru nă. Zi şi noapte lu- să terminăm în aceste zile. reţinut cîteva cuvinte scri­
1
j păşit sarcinile de transport cu Vasile Barabancea sînt numai dăinuie în acest sector de activitate. a-i ajuta pe mecanizatori să | crează la recoltatul po­ Tractoriştii cunosc bine se de Valeriu Rîpcanu, di­
11,6 la sută, contribuind sub­ cîţiva din feroviarii fruntaşi. rumbului, pregătirea te­ terenul şi lucrul acesta le rectorul editurii M. Emi­
C. DUMITRU lucreze zi-lumină, fără între­
rupere. . renului, însămînţarea gri­ este de folos. împreună, co­ nescu din Bucureşti, la 26
ului şi transportul furajelor. operatorii şi mecanizatorii iunie 1973, de Radu Cioba­
La C.A.P. Rapoltu Mare, nii, de Marina Simiones-
sediul era cum s-ar zice pus­ Drept urmare, deşi aflîn- se sfătuiesc în fiecare seară cu, redactor la editura so-
tiu. Factorii de răspundere du-se într-o zonă mai rece, asupra mersului lucrărilor, cial-politică, de scriitorul
părăsiseră birourile, şi bine porumbul s-a copt greu, ei asupra urgenţelor. Ion Lăncrănjan şi alţii.
au făcut, pentru a sta în vor încheia lucrările aferen­ — Ii consultăm pe trac­ „Ordine, promptitudine,
cîmp, să dea o mînă de aju­ te campaniei în cel mult o torişti şi asupra celor mai personalul cunoaşte cu pre­
bune
amplasamente
la usa tor celor care însămînţează săptămînă. de cooperatori, grîu, deoarece, fiind pentru cizie situaţia intrării căr­
Alături
local­
« griul pentru pîinea anului desfăşoară o susţinută acti­ nici, ei ne pot da sugestii ţii. E un punct de pleca­
viitor. Calculînd cît s-a în- re şi mai ales de lucrate
(Urmare din pag. 1) sămînţat cu ceea ce. mai es­ vitate şi mecanizatorii. Trac­ preţioase — spunea ingine­ pentru cartea românească,
te de făcut în acest sens pen­ toriştii Ilie Dănilă şi Ştefan ra Elena Vişescu. Mai ales datorii mari ne revin nouă
crările se desfăşoară lent, tru încheierea campaniei, se Cibil au lucrat îri această în această toamnă, cînd a- editorilor“ — notează Va­
pentru că mulţi dintre con­ poate trage concluzia că u- săptămînă pînă după mie­ numite terenuri sînt foarte leriu Rîpeanu. „Am putut
structori ştiu că în locul pre­ nitatea agricolă de la Ra­ zul nopţii. tari, ajutorul lor este de cer­ constata că editura noastră
dării la termenul prevăzut a poltu Mare nu stă prea bi­ — Trebuie să profităm tă valoare. se află în mîini bune, că
acestui bloc vor figura apar­ ne în comparaţie cu alte coo- -J ea e difuzată cu pricepere,
0 iniţiativă de valoare, ce m tamentele blocului 3 se de pare lul artă de librării", persona­
pe
către
cu
unde
„Progresului“,
con­
acestei
că încălzirea poate fi soluţio­ semnează Marina Simio
nată pînă pe la mijlocul lu­ nescu. Am mai notat că
determina punerea In funcţiune a bateriei nii viitoare. Se lucrează fără pentru librăria deveană ju­
ca
echipei
de
„febră",
membrii
celelalte
şi
din
pentru
tencuitori avînd mai degrabă deţul nostru a devenit o
preocupări.
lozin­
Nici
a lll-a ci 25 de zile mai devreme alte nici un termenul nu o vorbesc tradiţie cu organizarea de cu în­
panou
că,
tâlniri
o-
scriitorii,
de
despre
pre­
aici
creaţii
noilor
lansării
ale
dare a apartamentelor... De cazia acestora. Ca urmare a
Pe şantierul unde se e- — In fiecare zi, fiecare derii de construcţii siderur­ unde şi concluziile ce se im­ bogatei activităţi, a ama­
fcctuează lucrările de recon­ membru al brigăzii noastre gice Hunedoara. pun pentru organizaţia de bilităţii şi solicitudinii, a
strucţie şi modernizare a ba­ a executat, în perioada care — Iniţiativa pornită de zi­ partid a şantierului. priceperii în aproviziona­
teriei nr. 3 de la Uzina cocso- a trecut de la pornirea ini­ darii şamotori din cadrul lo­ Şeful de lot Avram Tomuş, rea, popularizarea cărţii
chimică din Hunedoara a ţiativei, peste 700 kg de că­ tului nr. 1 are, fără îndo­ ne-a încredinţat că lucrurile prin forme variate şi via­
pornit o preţioasă iniţiativă, rămidă refractară de bună ială, o valoare deosebită pri­ se vor reglementa şi pe bile, planul de vînzare a fost
menită să asigure un ritm calitate. vind scurtarea termenului de „Progresului" şi pe „Lenin". îndeplinit şi depăşit an de
intens de lucru în vederea Realizări deosebite în fi­ execuţie a acestui' important iar din „Micro 15“, tovarăşul an, lună de lună. La ob(î
terminării şi punerii în func­ nalizarea iniţiativei aminti­ obiectiv siderurgic. Spun a- Nicolae Stoian, secretarul co­ ncrea acestor realizări au
Emi­
ţiune a bateriei la termenul te au obţinut şi ceilalţi zi­ cost lucru, deoarece la ba­ mitetului de partid, ne-a re­ contribuit din plin şi Ilnnze-
Neag
lia
Elena
şi
prevăzut în planul de stat. dari şamotori. Confirmarea teria de cocs nr. 3 trebuie latat telefonic nu fără o ros. Organizarea „Decadei
am primit-o de la tovarăşul să punem în operă circa umbră de îndoială, că cen­
Intr-o entuziastă adunare trala termică (pe care am cărţii româneşti", prilej de
Alexandru Roşea, maistru pe 10 000 tone de cărămidă re­
ţinută pe şantier, zidarii şa- văzut-o dealtfel în aceeaşi cinstire, apreciere şi pre­
motori au hotărît: „Fiecare acest şantier. fractară într-un timp foarte situaţie ca cea de pe „Le­ ţuire a tot ceea ce spiri­
— Iniţiativa a fost preluată scurt.
om să pună în operă în fie­ nin), conform planului intern tul uman a creat mai va­
care zi cel puţin 700 kg de de către toate formaţiile de — Desigur, s-a făcut un al şantierului, va intra în loros, în semnificaţia ei
lucru care participă la înzi-
zidărie refractară“. calcul privind eficienţa aces­ funcţiune în 15 octombrie. nobilă, adună neţărmurita
direa bateriei de cocs nr. 3. tei iniţiative în reducerea noastră dragoste faţă de
Am stat de vorbă cu cîţiva Rezultatele obţinute pînă în Iarna bate la uşă! Blocu­
dintre zidarii care au îmbră­ prezent sînt promiţătoare, fa­ termenului de finalizare a rile nou construite trebuie cuvîntul scris, faţă de ade­
ţişat cu mult entuziasm a- vorabile pentru îndeplinirea lucrărilor. date în folosinţă cu... căldură văr.
ceastă iniţiativă. Şeful de — Prin generalizarea ini­ nu cu. angajamente. Iată ce CONSTANTIN AOANEI
angajamentului asumat în Un dialog înaintea intrării în mină, între şeful de schimb Gheorglie Iancu, şi ortacii săi,
brigadă, Roman Radovici, întrecerea socialistă. ţiativei de care am amintit, aşteaptă locatarii din muni- din sectorul I al E.M. Aninoasa. Foto: ION ILINESCU corespondent voluntar
care a fost printre primii ca­ la toţi zidarii şamotori se .•cipiu şi din judeţ de la con­
— V-aş ruga să concreti­ structori.
re au preluat această iniţia­ creează condiţiile optime pen­
zaţi această afirmaţie.
tivă, ne-a declarat: tru a termina înzidirea ba­
— Pînă astăzi, recordul îl teriei nr. 3 cu circa 25 de zi­
— Am preluat iniţiativa în deţin zidarii din brigada con­
dorinţa de a participa cu dusă de Szabo Carol, care în le mai devreme.
forţe sporite la terminarea fiecare zi/om a realizat peste Pentru îndeplinirea acestui rea
lucrărilor mai repede decît 750 kg de zidărie refractară. angajament — un angaja­
data prevăzută. Toţi zidarii De asemenea, fiecare zidar ment de onoare — construc­
din brigada pe care o con­ din brigada condusă de Ko- torii siderurgişti hunedoreni
duc sînt hotărîţi să traducă vecheş Domocoş a înzidit au la dispoziţie mai puţin de termoelectrice
în fapte valoroasa iniţiati­ mai mult de 700 kg de cără­ 100 de zile. Vor fi zile de
vă pornită din mijlocul nos­ midă în fiecare zi. muncă intensă, făcută cu pa­
tru. siune pentru ca bateria nr.
Am solicitat cîteva detalii ÎNTOTDEAUNA LA DATORIE
— De la pornirea iniţiati­ 3 de la Uzina cocsochimică
şi tovarăşului inginer Vasile din Hunedoara să fie redată
vei au trecut puţine zile. Cît Malicenco, şeful lotului nr. 1 producţiei înainte de termen. (Urmare din pag. 1) zistent la mişcările de căl­ şi pentru extragerea oxizilor DEVA. Se apropie „Ziua ora 9, au fost repuse în
s-a realizat în brigada pe din cadrul şantierului con- dură, de hidratare, de fisu­ de fier din cenuşă. energeticianului" — sărbă­ funcţiune. Uzina a reintrat
rare, la atacul chimic al a- Cu alte cuvinte, cantităţile toare de apreciere şi bilanţ în mersul normal. Oamenii
care o conduceţi ? strucţii-montaj al întreprin­ MIRCEA NEAGU cu celelalte materii prime pelor şi soluţiilor chimice. mari de cenuşă rezultate la a muncii abnegante a acelora îşi făcuseră datoria.
şi materiale folosite în pre­ — In ce măsură termo­ centralele termoelectrice pun care produc şi dirijează e- — Este doar una din
zent. Apoi este vorba desprp centrala de la Mintia poate cu stringenţă problema va­ nergia electrică a ţării, din multele situaţii de inter­
eficienţa obţinută prin fo­ participa Ia acţiunea de va­ lorificării complexe a lor turbine în fabrici şi uzine, venţie, la care electricienii
losirea cenuşilor paralel cu lorificare a cenuşii ? pentru a le transforma din- în mine şi pe şantiere, în noştri răspund cu prompti­
cerinţa de a „desfiinţa" hal­ — Anual, la Mintia se tr-un deşeu industrial în­ casele noastre. In întâmpi­ tudine prezent, îşi fac con­
dele de cenuşă care, la ni­ tr-un produs cu mari influ­ narea acestei sărbători, co­ ştiincios datoria. In cazul
tone
600
produc
vel naţional, însumează pes­ cenuşă, circa care a 000 început enţe în preţul de cost al lectivul termocentralei Min­ amintit, vreau să subliniez
din
te 30 milioane de tone. Vor­ să expedieze Fabricii de ci­ altor unităţi, într-o adevăra­ tia înregistrează noi şi im­ atît promptitudinea cu care
knm si metal în minerit bind despre să acest ultim că as­ ment de la Aleşd, Combina­ tă bogăţie naţională- portante succese. lucrătorii la de uzină reparaţii au
la
precizez
pect,
în
ţin
să
înlăture
venit
siderurgic
pas cu dezvoltarea energe­ tului oţelării şi Hunedoara — Po aceeaşi linie — ca — Intr-o după amiază de defecţiunea survenită, dar şi
pentru
turnătorii,
ticii naţionale, în 1975 se preşedinte al comisiei de va­ duminică — ne spune tova­ ajutorul dat de tura de ser­
întreprinderii de materialo lorificare a deşeurilor in­ răşul Gheorghe Dumitrache,
vor evacua cu 1-1,5 milioa­ viciu. Numele acestor oa­
(Urmare din pag. 1) minereu extras, preţul de a conductelor şi tuburilor din ne tone cenuşă mai mult de construcţii Turda etc. dustriale al C.N.I.T. — secretarul comitetului de
cost în abataj al tonei ele materiale sintetice folosite în decît în 1973 şi de aici une­ Dar acest fapt trebuie în­ v-am ruga să ne spuneţi ce partid pe termocentrală — meni este: Ştefan Manta.
minereu diminuîndu-se cu subteran. le aspecte ce apar legate de ţeles doar ca un început. In obiective se înscriu pe agen­ au fost inundate pompele de Constantin Raşcu, Mihai
cadrul centralei. Producţia peste 10 lei. Desigur, această acţiune poluarea atmosferică şi a curînd — odată cu punerea da de lucru a comisiei ? evacuare a zgurii, ceea ce Branişte loan Bacoş. Petru
extrasă prin metode de ma­ Cercetătorii au definitivat de reducere a consumurilor apelor, precum şi de ocupa­ în funcţiune a fabricii de — Obiectivele sînt multe ar fi adus mari deservicii Debreţin, Ştefan Selli —
ro productivitate, bazată în în ultimul timp noi proce­ specifice de lemn şi metal rea neeficientă a unor tere­ ciment şi var de la Chiş- şi deosebit de importante. uzinei. Trebuiau luate mă­ sofi de echipă la reparaţii
Vlâdone
electrice,
Grigore
special pe galerii de subelaj, dee de susţinere cu cadre me­ trebuie să aibă un caracter nuri ce ar putea fi redate cădaga — Mintia va deveni Mă voi limita să arăt că, cu suri urgente de remediere a
va înregistra în 1975 o creş­ talice, recuperabile, introdu­ permanent, să fie introdus la agriculturii. un principal furnizor de sprijinul mai multor minis­ defecţiunii. Au fost anunţaţi — electrician de serviciu.
tere de 1.6 milioane tone. cerea unor noi bandaje me­ toate nivelurile spiritul de materie primă pentru fabri­ tere, am organizat în muni­ pe rînd, acasă, mai mulţi Onmunicîndu-ne aceste a-
Cercetările miniere din ulti­ talice, susţinerea cu ancore gospodărire şi de creştere a Ţin să mai arăt şi alte carea cimentului. Şi nu doar cipiul Deva o conferinţă pe lucrători de la reparaţii e- mănunte, inginerul Cornel
mii ani au definitivat unele etc. Se extinde susţinerea din gradului de recuperare, aspecte. Cenuşa de termo­ atît. întreprinderea de ma­ ţară — prima de acest gen lectrice. Au venit toţi, fără Costina şeful secţiei elec­
soluţii tehnologice care asi­ prefabricate din beton şi cu îmbinarea armonioasă a re­ centrale are caracteristica teriale de construcţii de la — unde am invitat cele mai întârziere, şi au început trice. şi-a exprimat mulţu­
gură obţinerea unor indica­ toreret. De asemenea, s-au zultatelor obţinute în cer­ de bază de a se întări în Bîrcea va putea în viitor competente cadre de spe­ treaba. Au lucrat, fără în­ mirea şi aprecierea pentru
tori tehnico-economici supe­ făcut cercetări cu bune re­ cetare cu spiritul de ini­ componenţa unor adaosuri, să-şi axeze producţia pe cialişti şi unde vom dezba­ trerupere, toată noaptea, au activitatea colectivului sec­
riori faţă de cei realizaţi în zultate de aplicare în galerii căpătând proprietăţi liante folosirea acesteia. Avînd în te aspecte privind valorifi­ demontat cele patru motoa­ ţiei pe care o conduce şi
prezent. La E.M. Deva, gene­ a susţinerii cu panouri pre­ ţiativă şi creativitate al celor vedere că în judeţul Hune­ carea cenuşilor de la cen­ re ale pompelor, au consta­ convingerea că oamenii săi
ralizarea metodei de exploa­ fabricate din beton armat ce lucrează în producţie va superioare — făcînd folosi­ doara există şi o centrală a tralele termoelectrice. Confe­ tat „necazul", le-au adus în vor fi întotdeauna la da­
montate mecanizat. S-a tre­ avea desigur o reflectare fa­ rea ei mai indicată acolo torie
tare cu subetaje a condus la minereurilor, fără îndoială, rinţa îşi va începe lucrările atelier, le-au uscat rapid,
cut la fabricarea pe cale in­ vorabilă în bilanţul econo­ unde se solicită ciment re­ prin metode originale, şi a
reducerea consumului de dustrială a traverselor prefa­ mic al fiecărei unităţi minie^ se vor întreprinde acţiuni astăzi. doua zi (luni dimineaţa), la DUMITRU GHEONEA
lemn la 14 mc pe 1 000 tone bricate din beton, precum şi re în parte.