Page 37 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 37
Proletari din toate fările, unifi-vă !
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţiile
organizaţiilor de tineret din unele ţări socialiste
şi F.M.T.D. participante la întîlnirea cu privire
ia activitatea în rindul tineretului muncitoresc
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge Tineretului Comunist din R.P. Ungară, Uniu
neral al Partidului Comunist Român, pre nii Tineretului Comunist Leninist din Uniu
şedintele Consiliului de Stat al Republicii So nea Sovietică, Uniunii Tineretului Muncitor
cialiste România, a primit, joi după-amiază, „Ho Şi Min“ din R.D. Vietnam şi reprezen
pe participanţii la întîlnirea organizaţiilor de tanţi ai Federaţiei Mondiale a Tineretului De
tineret din unele ţări socialiste cu privire la mocrat, precum şi ai Uniunii Tineretului
activitatea în rîndul tineretului muncitoresc, Comunist din România.
organizată la Bucureşti, de Comitetul Central La primire au participat tovarăşii Petre
al Uniunii Tineretului Comunist din Româ Lupu, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Ion
nia. Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al
U.T.C., ministru pentru problemele tineretu
Au luat parte delegaţiile Uniunii Tineretu
lui, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Con
lui Comunist Dimitrovist din R.P. Bulgaria,
siliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Co
Uniunii Socialiste a Tineretului din R.S. Ce
ANUL XXV Nr. 5 833 VINERI 12 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI hoslovacă, Uniunii Tineretului Muncitor So munişti din România.
cialist din R.P.D. Coreeană, Uniunii Tineri Adresîndu-se participanţilor la întîlnire, to
lor Comunişti din Republica Cuba, Tineretu varăşul Nicolae Ceauşescu a spus :
lui Liber German din R.D. Germană, Uniunii Aş dori ca, în numele Comitetului Central
Tineretului Revoluţionar Mongol din R.P. al partidului, să salut în mod călduros pe
Mongolă, Federaţiei Uniunilor Socialiste ale
Sarcinile anutei Cincinalul Tineretului Polonez din R.P. Polonă, Uniunii (Continuare tn pag. a 4-a)
1973 înainte
realizate integrai de termen
Cuvîntarea tovarăşului
La minele Văii Jiului
NICOLAE CEAUŞESCU
deschiderea si pregătireamior Aş dori să vă mulţumesc prezentanţii are un rol organi lul pe care îl are astăzi ac
F.M.T.D.,
Dragi tovarăşi şi prieteni,
ti
care
zaţie
impor
organizaţiilor
de
tivitatea
* j tuturor la pentru cuvintele ros raţii în unirea pentru progres ocupă Partidul educarea se pre
gene
tinerei
nostru
tant
neret.
tite
poporului
adresa
ro
lupta
în
tineretului
de
orizonturi miniere-o activitate secundară? mân, a partidului, a realiză social, pentru politici noi, pentru demni, fermi, crea socialismului
constructori
a
pentru
pace,
de
triumful
ai
rilor pe care România le ob
unei
ţine
deosebit
poarele lumii.
de
şi
conştiinţa
cialiste. pe calea construcţiei so colaborare, între toate po şi comunismului, în pentru a
inima
Sînt
sădi
în
bucuros că, în aceste zile, pe După cum cred că aţi pu tineretului ideea solidarităţii
Restanţele semnalate de la începutul anu de investiţii, lipsa de personal de execuţie
lui la producţia de cărbune la minele din calificat, utilizarea sub posibilităţi a parcu Brigadierul Vasilc Avarvarcl, şeful de schimb Dumitru Şchio care le-aţi petrecut în Româ tut constata în aceste zile, ti în lupta hotărîtă împotriva
Valea Jiului se datoresc în bună parte mo lui de maşini de încărcat şi combine pentru pii şi ortacii Gh. Săpînţan şi Du mitru Chirilă, după ieşirea din nia. aţi putut face un schimb neretul muncitoresc român politicii imperialiste, a colo
dului defectuos în care au fost realizate lu înaintări au făcut ca vitezele de avansare şut... Foto: I. LICIU larg de păreri asupra unor depune eforturi susţinute nialismului şi neocolonialis-
crările de deschideri şi pregătiri la majori realizate la înaintări să fie mult sub norma probleme de mare importan pentru a aduce o contribuţie mului.
tatea unităţilor miniere. Unele cîmpuri nu planificată. ţă, cum sînt acelea privind tot mai activă la înfăptuirea Este adevărat că tineretul
au fost deschise la timp, pregătirea necores Paroşeni. Aici sînt semnalate rămîneri în tineretul muncitoresc, proble politicii partidului de făurire din ţările socialiste creşte în
punzătoare a abatajelor aducînd grave pre urmă la deschiderea orizontului 425 m, de mele pregătirii profesionale, a societăţii socialiste multi condiţii noi. Mulţi nu cunosc
judicii la desfăşurarea normală a fluxului importanţă deosebită pentru activitatea vii Pînă la 15 decembrie educaţiei sale în spiritul in lateral dezvoltate. — şi este normal să nu cu
de extracţie. toare a minei. ternaţionalismului proletar, Trebuie să declar şi cu a- noască — vechile stări de lu
Examinînd datele furnizate la Centrala — Brigăzile nu sînt statornice la acelaşi al luptei pentru socialism, cest prilej că partidul nostru cruri. Eu mă număr printra
cărbunelui Petroşani, rezultă că pe/ bazin loc de muncă — ne spunea minerul Ioan pentru comunism. dă o apreciere deosebită con cei care am lucrat în mişca
planul la deschideri în perioada scursă din Bartan. Azi la pregătiri, mîine la producţie, \or ti onorate integral Fără îndoială că o proble tribuţiei pe care tineretul în rea de tineret şi în condiţiila
acest an s-a realizat doar în proporţie de este greu să reuşeşti să te acomodezi. Exis mă aşa de vastă a trebuit să general şi tineretul muncito regimului burghezo-moşleresc.
54,6 la sută din planul anual. Puţin, avînd tă în unele luni posibilitatea să realizăm şi suscite multe discuţii, întru- resc în special o aduc la în Cunosc direct şi ce a însem
mai ales în vedere că unităţi miniere ca A- 120 ml, dar acest lucru impune o aprovizio- cît şi experienţele sînt des făptuirea întregului program nat acest regim, şi rolul ti
ninoasa (sector Livezeni), Paroşeni şi Uri- contractele economice tul de variate, ţinînd seama elaborat de Congresul al X- neretului şi al organizaţiilor
cani nu au asigurat gradul de rezerve mini C. DUMITRU de nivelul de dezvoltare al lea şi de Conferinţa Naţiona de tineret în aceste împreju
me deschise. Mai mult, dereglările survenite ţărilor care participă la a- lă ale partidului nostru, felu rări. De aceea, apreciez în
în ultimul timp la majoritatea sectoarelor (Continuare in pag. a 3-a) Am fost, de curînd, în mij tarul comitetului de' partid pe ceastă reuniune şi de faptul lui în care Uniunea Tinere mod deosebit rolul pe care îl
Comunist
locul colectivului de muncă secţie. Se poate spune că ele că, în ce priveşte construi tului rolul său îşi îndeplineş au de jucat astăzi organiza
de
organizare,
te
ţă
noii
din cadrul laminorului 650 al sînt şi o dovadă elocventă a rea noastre orînduiri sociale, eta conducere şi educare a tine ţiile de tineret, misiunea im
rile
se
găsesc în
Cantităţi C.S. Hunedoara. Rezultatele maturităţii cu a care acţionează pe deosebite. Spre exemplu. rei generaţii. Dealtfel, în nu portantă ce revine tineretului
deosebite
har
de
înregistrate
conştiinţei
laminatorii,
lor
Con
în
Primele zile din octombrie — nicii laminatori pe perioada ridicate. De fapt, anallzîndu-ne Uniunea Sovietică construieş meroase întreprinderi ale Ro diţiile societatea viaţă, socialistă. învăţătu
de
de
suplimentare de care s-a scurs din acest an posibilităţile de care dispu te deja societatea comunistă, mâniei socialiste, vîrsta me ră, de cultură pe care le are
primele succese aie oţeiarilor I prefigurează, după cum se va nem, noi ne-am angajat ca în iar alte ţări socialiste se a- die a multor colective tehni astăzi tineretul sînt tocmai
de
muncitori,
şi
ingineri
materiale de vedea din declaraţiile inter acest trimestru să mal dăm flă în diferite etape de dez cieni nu depăşeşte 21-22 de rodul cuceririlor revoluţiona
IIUNEDOARA. Bilanţul ac ritm accelerat de creştere a locutorilor noştri, viitoarele peste plan încă 5 000 tone de voltare. Sper că schimbul de ani, ceea ce vorbeşte de la re, al victoriei socialismului
tivităţii colectivului din ca producţiei şi în primele zile construcţii succese în realizarea sarcini laminate, în aşa fel îneît pî experienţă pe care l-aţi avut sine despre rolul tineretului în ţările noastre, al faptului
drul O.S.M. II al C.S. Hu ale trimestrului IV. Astfel, lor de producţie şi a anga nă la 1 decembrie a.c. să ne la Bucureşti va fi deosebit şi activitatea de mare impor că partidele comuniste au că
BÎRCEA. Colectivul între jamentelor asumate în între onorăm contractele pe care de folositor pentru toţi parti
nedoara desfăşurate în pri pe 7 zile din octombrie co tanţă pe care o desfăşoară în lăuzit şi călăuzesc popoarele
socialistă,
mare
cerea
mele 9 luni ale anului este lectivul de oţelari a dat prinderii de materiale de dintre acestea reînnoite parte le avem cu beneficiarii ex cipanţii, va ajuta la înţele edificarea societăţii socialiste. din fiecare ţară pe calea fău
chiar
deosebit de fructuos. Au fost peste plan circa 400 tone construcţii Deva şi-a ono în aceste zile. Dar, să dăm terni, iar cel mult pînă la 15 gerea mai bună a preocupă In general, dragi tovarăşi ririi noii orînduiri socialiste.
organizaţii
în
elaborate suplimentar 2 540 de oţel, pină la finele anu rat în mod exemplar sar cuvintul cifrelor... decembrie a.c. să ne achităm rilor fiecărei afirmarea tinerei şi prieteni, noi dăm o înal Tineretul ţărilor noastre tre
educarea
şi
tone de oţel, productivitatea lui cantităţile urmînd să cinile de plan aferente pe Lammatorii de la ,,650" au şi de sarcinile pe care le a- generaţii de muncitori, con tă apreciere şi atribuim un buie să facă totul pentru a-şi
muncii a crescut cu 1,5 la sporească în mod simţitor. rioadei care a trecut din vem faţă de beneficiarii In rol important tineretului în însuşi şi a aplica neabătut
acest an. Astfel, Ia produc produs pentru beneficiarii in terni. Totodată, am hotărît să structori ai socialismului şi
sută faţă de prevederi, iar In întrecerea socialistă s-au terni şl externi 12 410 tone de facem tot ce este posibil ca comunismului. Faptul că re opera de construcţie a socie politica partidelor comuniste,
economiile realizate în sec evidenţiat în mod deosebit ţia globală s-a înregistrat laminate peste sarcinile de întregul plan aferent anului uniunea, schimbul de expe tăţii socialiste. Ne preocupăm pentru a fi realmente o imen
ţie ating cifra de 3 milioa- comuniştii Dumitru Arsinte. un spor de peste 5 milioa plan, ceea ce înseamnă-o de 1973 să-l realizăm cu cel pu ; - rienţă- s-a desfăşurat intr-un atît de pregătirea profesiona să forţă de înnoire continuă
"ne'Tei. „Ac&ste succese — Gheorghe Stoica. Dumitru ne lei, producţia niarfă pla păşire de pe acum a angaja ţin 5 zile mai devreme, fapt spirit prietenesc, tovărăşesc, lă, • cît şi de educarea sa în a partidului, pentru a se prţi
ne relata tovarăşul ing. Ni Şerban, Marin Didira, Petru nificată a fost depăşită cu mentului anual cu 410 tone. ce ne-ar da ocazia să acumu va contribui la întărirea co spirit patriotic, în spiritul gări spre a duce mai departe
colao Găvănescu, şeful sec Ciurdărescu, Alexandru A- 9,7 la sută, iar productivi Pe aceeaşi perioadă, produc laborării şi solidarităţii între ideilor marxist-leniniste, al construcţia socialistă, dezvol
tatea muncii cu 3 la sută. lăm pînă la finele perioadei o tarea societăţii spre comu
ţiei — au determinat un dam şi alţii. tivitatea muncii a înregistrat o organizaţiile de tineret din internaţionalismului proletar.
Aceste valori suplimenta cantitate substanţială de lami Considerăm că tineretului nism.
ţările
noastre,
re realizate se materiali creştere de 4,54 la sută faţă nate. de necontestat ale ţărilor socialiste între ca tineretul îi revine o misiune de impor In această direcţie, noi con
făcut
prevederi,
s-au
de
şl
atare,
şi,
Probe
km
tuburi
9,69
zează
în
hotărîtoare
strînsa
că
dezvolta
Realizări la „premo", 10 114 mp fîşii cu economii la metal de 0,4 kg/ devotamentului şi abnegaţiei şi între partidele şi popoa tanţă viitoare a ţării în noastre şi, siderăm organizaţiile de colaborare
între
tineret
rea
goluri, 808 mc stîlpi, 404 mc tona de laminate — faţă de cu care acţionează colectivul rele ţărilor socialiste ale că vorbind pe plan mai general, din ţările noastre are o mare
sectorul I Musariu panouri mari pentru locuin 0,25 kg/tona de laminate, cît laminorului 650 ! Dintre cei ror organizaţii de tineret sînt în dezvoltarea societăţii ome importanţă. Fără îndoială,
ţe, 225 000 bucăţi blocuri îşi propuseseră prin angaja mai buni, ¡-am notat pe Cris- reprezentate aici.
mentul de întrecere — valo tea Constantin, loan Catinaş, Sînt, de asemenea, deosebit neşti pe calea socialismului, concepem această colaborare
Colectivul de muncă de la raionul —90 m, sectorul I pentru construcţii şi alte nu ric, fiind atinsă cifra de Nicolae Filimon, Serafim Săvu- de mulţumit că la această a progresului şi civilizaţiei.
Musariu, printr-o mai bună organizare a lucrului în aba meroase bunuri.-Ritmul de 600 000 lei. lescu, lacob Szencsuk, Viorel reuniune au participat şi re- Tocmai în aceasta constă ro- (Continuare in pag. a 4-a)
taje şi folosirea judicioasă a timpului de lucru, a reuşit creştere a producţiei înre — Cui se datorează aceste Padlanu, Eugen Oniga şl Ale
să depăşească în luna septembrie planul Ia lucrările de gistrat şi în zilele lui oc remarcabile succese ? xandru Bungiu, care, in frun
deschidere şi pregătire în proporţie de 6 Ia sută. De ase tombrie dă certitudinea că - Realizările obţinute pînă te cu inginerul Valerian Mar-
pînă la finele trimestrului
menea, s-au obţinut realizări importante Ia economisirea in prezent sînt roadele hăr tiniac, şeful secţiei, au sem
şi, implicit, a anului în
de materiale (lemn de mină, armături metalice, şină de niciei întregului nostru colec nat prestigioase fapte de
cale ferată), contribuind astfel Ia reducerea preţului de cost curs, vor fi culese substan tiv de muncă — ne-a decla muncă. CONFERINŢA PE ŢARĂ PRIVIND VALORIFICAREA
cu 11 Ia sută. ţiale roade ale muncii. rat, cu legitimă mîndrle, to VASILE GRIGORAŞ
varăşul Miron Negrllă, secre- corespondent
CENUŞILOR DE LA CENTRALELE TERMOELECTRICE
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ *
Ieri, la Deva, în sala fes văţămînt superior şi din u- S-au susţinut mai multe
tivă a Consiliului popular nităţile productive din tară. comunicări cu privire la
Cooperativele agricole Zile hotărîtoare pentru Primind un substanţial sprijin material, financiar şi judeţean s-au deschis lucră Lucrările conferinţei au influenţa cenuşii de termo
tehnic din partea statului, cooperativele agricole reuşesc an rile primei Conferinţe pe fost deschise de ing. Gheor centrală asupra proprietăţi
ţară privind valorificarea ghe Cocoş, care a subliniat, lor reologice ale pastelor
condiţii
în
mai
tot
an
de
fructifice
să
bune
potenţialul
de
încheierea grabnică producţie, să-şi sporească avuţia obştească şi fondul de re termoelectrice, organizată de de termocentrală ca adaos
din comuna llia cenuşilor de la centralele importanţa ţinerii acestei de ciment, utilizarea cenuşii
tribuire
măsurile
de
a
cooperatorilor.
Totodată,
muncii
Consiliul Naţional al Ingi conferinţe, în vederea valo la mortare şi betpane, ca
cointeresare materială luate de conducerea partidului şi rificării în viitor a cenuşi
Au încheiat a însămînţărilor statului, între care organizarea şi retribuirea muncii în a- nerilor şi Energiei Electrice lor de la centralele termo racteristice şi fizico-chimice,
Tehnicienilor,
Mi
nisterul
mineralogice
hidraulice
electrice şi a prezentat stadiul
şi Ministerul Educaţiei şi la care au ajuns cercetările ale cenuşilor şi posibilităţi
însămînţărife © La încheierea epocii op tei, de maximă importanţă Invăţămîntului in colabora actuale din acest domeniu de valorificare ale acestora
time de insămînţare a cereale este ca întreg potenţialul de Onorarea obligaţiilor re cu Ministerul Transpor în ţara noastră. în diferite domenii etc.
In după-amlaza zilei de 10 lor păioase, cooperativele agri forţe şi mijloace mecaniza turilor şi Telecomunicaţiilor, După ce a adresat din In cursul după-amiezii s-au
: octombrie a.c. cooperativele cole din cadrul consiliului in- Ministerul Minelor. Petrolu susţinut alte opt comuni
: agricole din comuna llia au te să fie folosit cu randa lui şi Geologiei, Ministerul partea biroului Comitetului cări dintre care ryatăm ;
I terminat însămînţările de tercooperatist Geoagiu se pre ment maxim la urgentarea contractuale - îndatorire judeţean de partid succes
: toamnă pe întreaga suprafaţă zintă cu res.'anţe care trebuie însămînţărilor, astfel îneît Industriei Metalurgice, Mi deplin lucrărilor conferinţei, „Preocupări actuale şi de
j planificată — peste CGO hec- grabnic lichidate. nisterul Agriculturii, Indus perspectivă privind folosirea
| tare —, încheind lucrarea in pînă la jumătatea lunii oc triei Alimentare şi Apelor tovarăşul Ştefan Almăşan
ţ limitele epocii optime. Pentru © Mecanizatorii lucrează în tombrie acţiunea să fie fi de prim ordin s-a referit la însemnătatea cenuşii de termocentrală în
; conştiinciozitatea cu care au schimburi prelungite. nalizată în toate cooperati şi Consiliul judeţean Hune acţiunii de valorificare a a- construcţia drumurilor",
: lucrat, merită să fie eviden- doara al sindicatelor. „Cercetări privind influenţa
i ţiaţi tractoriştii Aron Lazăr, @ C.A.P. Vaidei nu a însă- vele agricole. împlinirii a- La conferinţă participă cestei mari resurse materia
£ Roman Olaru, Visalon Po- mînţat în 30 de zile nici 50 la cestui deziderat trebuie să-i le în folosul economiei na secţiunii transversale a di
t povici, Nicolae Petrescu, Ro- sută din suprafaţa planifica- j cord global ocupă un loc de seamă, au condus la creşterea tovarăşii ing. Ştefan Almă- ţionale, la necesitatea in gurilor de supraînălţare a-
: man Dăniiă, Ion Dimperiu şi tă (!) fie subordonate toate efor i răspunderii cooperatorilor şi mecanizatorilor faţă de soarta şan, secretar al Comitetului supra stabilităţii şi funcţio
Ş Ion Joldea, precum şi coope- turile cooperatorilor şi : producţiei. Manifestîndu-şi recunoştinţa faţă de ajutorul ce judeţean Hunedoara al tensificării procesului de
: ratorii Andronic Popa, Ion © Cooperativa agricolă din mecanizatorilor. Directorul valorificare a cenuşilor de nalităţii depozitelor de zgu
£ Lazăr, Petru Popa, Ion Olaru, Cristur este prima unitate din j li se acordă, conducerile a numeroase cooperative agricole P.C.R.. ing. Gheorghe Co termocentrale în lumina sar ră şi cenuşă de termocen
£ Persida Alba şi Floarea Mica. raza consiliului intercooperatist S.M.A. Geoagiu, ing. Virgil j se preocupă cu răspundere de onorarea exemplară a obliga- coş, adjunct al ministrului trală“ etc.
I De asemenea, o deosebită Tudan, afirma că aceste zi I ţiilor asumate prin contracte. energiei electrice. Pogea cinilor trasate de conduce
: răspundere au dovedit faţă Deva care încheie semănatul. le sînt decisive pentru în rea superioară de partid pri Referatele şi comunicări
: de soarta recoltei inginerii In această perioadă se află în actualitate acţiunea de Brîncoveanu, preşedintele vind atragerea în circuitul le au scos în evidenţă im
ţ şefi Sergiu Beneţchi (C.A.P. cheierea semănatului, deoa j livrare la fondul de stat a porumbului. Organizînd judicios Consiliului judeţean Hune portanţa tehnico-economică
£ B r î z n i c), Todor Solomon La expirarea epocii opti rece de operativitatea cu j munca şi folosind la fel mijloacele de transport, o serie doara al sindicatelor, conf. economic naţional a tuturor
£ (C.A.P. Sîrbi), Petru Puia resurselor. şi socială a valorificării a-
£ (C.A.P. Bretea Mureşană) şi me stabilite pentru încheie care se eliberează terenul ! de cooperative agricole au livrat la bazele de recepţie can- dr. ing. Nicolae I. Voina, de cestei rezerve, posibilităţile
: Valentin Ciobamt (C.A.P. rea însămînţărilor de toam depinde realizarea unor i tităţi apreciabile din produsul respectiv. Ca exemple demne la Institutul de construcţii Apoi a început prezenta de cooperare dintre diverşi
: llia). La C.A.P. Sirbi s-a în- nă — 10 octombrie —, coo randamente sporite pe fie i de urmat pot fi amintite cele oferite de C.A.P. Boşorod, Ha- Bucureşti, preşedintele co rea referatelor de sinteză.
j clieiat şi recoltatul porumbu- perativele agricole din raza care maşină de semănat. Pe Conf. dr. inginer Nicolae specialişti ce activează în
: Iui, iar la celelalte unităţi se I ţeg, Vaţa de Jos, Birtin, Zlaşti, Veţel şi altele. Intre stadiul misiei de valorificare a de cercetare, proiectare, învă-
£ depun eforturi pentru înche- consiliului intercooperatist măsură ce se creează front I de recoltare a porumbului şi situaţia livrării porumbului la şeurilor industriale a Con Voina a prezentat stadiul ţămînt şi execuţie pentru
£ icrea culesului pe cele 60 de Geoagiu se prezintă cu o de lucru, mecanizatorii —
recepţie
un
£ hectare rămase de recoltat. restanţă de peste 700 hec în schimburi prelungite — j ! bazele ce de denotă că se constată însă ignorează decalaj apreciabil, siliului şi Naţional al Ingine actual al valorificării cerce transformarea cenuşii din-
nume
în- !
rilor
Tehnicienilor,
ceea
unii
preşedinţi
îndeplinirea
tare, ceea ce reprezintă mai efectuează arături şi fac j tărilor şi perspectivele în tr-un deşeu industrial în-
TEODOR VASIU mult de 30 la sută din pre pregătirea patului germina j datoririlor asumate prin contractele încheiate. roşi oameni de ştiinţă, cer domeniul utilizării cenuşi tr-o bogăţie naţională.
secretarul Comitetului vederile planului. Cunoscînd tiv. In seara zilei de 10 { cetători, proiectanţi, specia Lucrările conferinţei con
comunal de partid, că prelungirea perioadei de lişti din institutele de în- lor în ţară şi peste hotare. tinuă.
primarul comunei llia semănat are o influenţă ne (Continuare in pag. a 3-a)
(Continuare in pag. a 3-a) X
gativă asupra soartei recol
—--------------- \
MIINE teran pe sub şosea şl locurile de muncă ale mi livrat pieţei multe sorti giri) ; Dacia Orăştle — VREMEA
calea ferată, care va lega nerilor. E vorba de cele mente noi de conserve, C.I.L. Blaj 2-0; Ştiinţa Pe
„EXPOENERG1A ’73“ preparate şi scmlpreparate troşani — Minerul Lu
cartierul Aeroport cu mi două rezervoare de cîte 8 Pentru 24 ore
na Livezeni. mc fiecare ce se montea pe bază de carne. Lucrea peni l-o.
Mîine, la orele 11,00 Ia In acest fel, transportul ză Ia baia minei. Acestea DE LA ză aici un colectiv mereu
Galeriile de artă ale fon prin acest punct se va vor asigura rezerva şi de preocupat pentru îmbună SPECTACOL FOLCLORIC Vreme frumoasă şi căl
dului plastic din Deva, va realiza In condiţii optime. bitul de apă caldă cerut tăţirea calităţii şi diversi duroasă ziua, dar rece
avea loc deschiderea ex pentru bale. ficarea produselor fabricii. PENTRU MINERI noaptea. Cerul va fl mal
poziţiei, intitulată : „Expo- STATIE DE 110 KV Cel mal nou produs pe mult senin. Temperatura
cnergia ’73“. Este vorba UN GEST Comitetul U.T.C. de la minimă va fl cuprinsă In
de expoziţia de fotografii, LA PUI O ZI care fabrica îl va livra E.M. Lupeni, împreună cu
machete şi dispozitive ce PLIN DE OMENIE pieţei este pateul „Sibiu“, conducerea clubului din tre 2 şl 6 grade, Iar cea
înfăţişează realizările ob Cu cîteva zile tn ur un produs care valorifică localitate, au organizat un maximă între 20 şi 25 gra
ţinute, în anii construcţi mă, I.R.E. Deva a pus in 120 de viitori şoferi de carnea de cap de porc în spectacol folcloric pregătit
ei socialismului, In ramu funcţiune staţia de 110 la Şcoala de şoferi profe asociere cu slănină, ficat In cinstea minerilor care de.
ra energetică a Judeţului. kV de la Pui. Construirea sionişti din lila au parti etc. Primele două tone au contribuit în mod deo
Organizată de comitetele acestei noi staţii a fost cipat de curînd la o do din acest nou produs au sebit la realizarea cu suc Pentru următoarele
oamenilor muncii de la Impusă de electrificarea nare onorifică de slnge. LA intrat In fabricaţie. ces a planului de produc
I.E.C. Deva şl I.R.E. De căR ferate Livezeni — Cu acest prilej, el au ho ţie pe luna septembrie. două zile
va, expoziţia, ce se va Mintia şl va contribui la tărît ca fiecare viitor şo CUPA ROMÂNIEI Invitaţi la sala palatului
deschide mîine, se înscrie o mai bună alimentare a fer să devină un dona cultural din localitate, mi Vremea se menţine fru
în şirul acţiunilor prile el. tor onorific permanent. Miercuri s-a desfăşurat nerii fruntaşi au partici moasă şi călduroasă, cu
juite de sărbătorirea „Zi o nouă etapă în „Cupa pat la un inedit spectacol
lei energeticianului“. PENTRU MINERI PREPARAT NOU ALTA României“. Cele cinci re folcloric la a cărui reuşi cerul mal mult senin.
PASAI SUBTERAN La E.M. Lupeni se fac PE BAZA DE CARNE prezentante ale Judeţului tă şl-au adus o meritorie Temperatura — staţionară.
nostru au înregistrat ur
de
contribuţie
formaţiile
zilele acestea unele ame mătoarele rezultate : Mi dansuri, taraful şi soliştii Vîntul va sufla slab din
C.A.P. Veţel. Mecanizatorul 1 acolt Ruben, împreună cu coope La Petroşani a început najări pentru îmbunătăţi Fabrica de industrializa nerul Ghelar — Mureşul de muzică populară ai clu nord-est. Dimineaţa, Izo
ratorul Gligor Negară, lucrează la semănatul griului pe o tarla construcţia unul pasaj sub- rea condiţiilor sociale ,1a re a cărnii din Deva a 9ML Deva 1-0 • (după prelun bului. lat, brumă şl ceaţă.
fle 10 ha. Foto : VIRGIL ONOIU
V___________________ J