Page 4 - Drumul_socialismului_1973_10

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 824 • MARTI 2 OCTOMBRIE 1973
4
‘ T"

Cuvîntarea tovarăşului

NICOLAE CEAUŞESCU

Şedinţa Consiliului OM pentru Namibia

(Urmare dirt pag. 1) nomipo-social. Se poate spu­ revoluţiei socialiste, dezvoltă­ moment că acest curs se află partid avînd un rol important
ne că acest act de importan­ rii economico-sociale a ţării, la început, că mai sînt forţe în munca de formare a con­ potriva dominaţiei străine şi
ţă istorică crucială pentru trecerii la făurirea cu succes imperialiste, reacţionare, care ştiinţei noi a militarilor for­ NAŢIUNILE UNITE : Tri­ presiune din partea acestuia,, o nouă măsură în direcţia
1
diţiilc interne arătate şi ale România a deschis calea nu a socialismului. Tocmai ■ pe se opun noii politici de des­ ţelor noastre armate. Ain misul special al Agerpres, împreună cu continuarea creşterii conştiinţei politice
luptei armate a mişcării de
desfăşurării cu succes a lup- numai a eliberării definitive baza acestor succese remar­ tindere. De aceea, este nece­ pornit întotdeauna de la V. Martalogu, transmite : în­ eliberare naţională, sub con­ colective. ,
;tei generale împotriva fascis­ a patriei noastre de sub ju­ cabile obţinute de poporul sar să se acţioneze cu toată faptul că o adevărată arma­ trunit într-o şedinţă specia­ ducerea SWAPO, au consti­ Subliniind că autoritatea
mului a fost posibil să se gul dominaţiei străine şi a român sub conducerea deta­ fermitatea pentru a se asigu­ tă populară trebuie să con­ lă, Consiliul Naţiunilor Uni­ tuit evoluţia cea mai încura­ Consiliului O.N.U. pentru
treacă,' în anul 1943, din ini­ eliberării ■ sociale a maselor, şamentului său de avangardă ra înfăptuirea politicii noi; stituie pavăza cuceririlor re­ te pentru Namibia a aprobat jatoare din ultimul an a si­ Namibia a dobîndit o largă
ţiativa Partidului Comunist dar şi a unei ere noi de fău­ — Partidul Comunist Român garantîndu-se astfel fiecărui voluţionare ale poporului, raportul anual, întocmit de tuaţiei din Namibia. Demnă recunoaştere din partea co­
un colectiv de raportori, din
: Român, la constituirea Divi­ rire a celei mai înaintate o- — s-a asigurat întărirea . in­ popor dreptul la dezvoltare să fie apărătoarea de nădej­ care face parte şi reprezen­ de menţionat în acest sens munităţii internaţionale, ra­
ziei „Tudor Vladimirescu”. rînduiri — orînduirèa socia­ dependenţei şi suveranităţii liberă, independentă, la or­ de a independenţei şi suvera­ este înfăptuirea „Convenţiei portul menţionează apelul
•'Trebuie să menţionăm cu a- listă — în care poporul este patriei, ridicarea continuă a ganizarea vieţii economico- nităţii ţării ! (Aplauze, urale). tantul ţării noastre în Consi­ naţionale" — coaliţie a unor lansat de acest organism tu­
cest prilej sărbătoresc .că gu­ pe deplin stăpîn pe destinele bunăstării generale, materiale sociale corespunzător riăzu- Dealtfel, înseşi tradiţiile liu, Petre Vlăsceanu. Docu­ organizaţii şi partide politice turor statelor membre pen­
vernul sovietic a acordat a- sale şi merge ferm înainte şi spirituale a întregului inţelor sale. vechi — aş putea spune din mentul, care va constitui li­ namibiene — al cărei statut tru intensificarea cooperării
tît aprobarea, eît şi. întregul spre comunism ! (Urale pu­ nostru popor. Considerăm că, în această epocile de dezvoltare a Ţă­ nul dintre principalele subi­ a fost publicat la 19 iulie, şi în vederea asigurării aplică­
noii
său sprijin pentru organiza­ ternice, aplauze prelungite). După cum se ştie, poporul direcţie, este necesară unirea rilor româneşti — dovedesc ecte de a dezbatere ale apre­ care este deschisă tuturor ce­ rii depline a rezoluţiilor
sesiuni
Consiliului,
rea, dotarea şi funcţionarea român înfăptuieşte cu suc­ tuturor forţelor antiimpcria- că armata a slujit întotdeau­ ciază că sporirea opoziţiei u- O.N.U. privind Namibia şi
acestei mari unităţi româ­ Dragi tovarăşi, ces, sub conducerea partidu­ liste — în cadrul cărora ţă­ na interesele poporului, a nite a namibienilor faţă de lor care se opun guvernării pentru sprijinirea luptei po­
neşti pe teritoriul Uniunii lui, programul elaborat de sud-africane. Iniţiativa con­ porului namibian în vederea
Sovietice. Aş dori ca, la a- După cum se ştie, Divizia Congresul al X-lea şi de Con­ rile socialiste, partidele co­ constituit forţa de bază a regimul de ocupaţie sud-afri- stituie un nou pas pe calea obţinerii independenţei şi
ceastă. adunare, să exprim „Tudor Vladimirescu" a par­ ferinţa Naţională, în centrul muniste şi muncitoreşti, miş­ luptei împotriva dominaţiei cari, în condiţiile existenţei întăririi unităţii politice îm­ autodeterminării.
guvernulbi şi poporului Uni­ ticipât alături de unele uni­ căruia se află făurirea socie­ cările de eliberare naţională, străine, pentru cucerirea şi unor severe măsuri de re­
unii Sovietice mulţumirile tăţi ale armatei sovietice la tăţii socialiste multilateral ţările care luptă pentru dez­ apărarea independenţei. Nu
partidului şi ale poporului 0 serie de bătălii în lunile dezvoltate în România. Âcţi- voltarea lor economică inde­ doresc să încep de la Dece-
. român.- premergătoare înfăptuirii ac­ onînd pentru înfăptuirea cu pendentă, intelectualitatea, fe­ bal. Amintiţi-vă însă de Mir- Rezultatele alegerilor Lucrările celei de-a doua faze
încă de la înfiinţarea Di­ tului istoric de la 23 August. succes a planului cincinal în meile, tineretul, forţele de­ cea, de Ştefan, de Mihai Vi­
viziei „Tudor Vladimirescu“, După insurecţia naţională an­ toate domeniile de activitate, mocratice de pretutindeni teazul, de Tudor Vladimires­ a Conferinţei general-europene
s-ău • afirmat cu toată fermi­ tifascistă, ea a acţionat îm­ nu uităm nici un moment că în frunte cu clasa muncitoa­ cu, de rolul armatei în revo­
tatea scopurile care trebuiau preună cu întreaga noastră între sarcinile naţionale şi re au de jucat un rol hotărî- luţia din 1848 de contribuţia cantonate din franţa
să anime lupta ei şi — se armată, care a dus lupte ho- cele internaţionale există o tor. Pînă la urmă, pacea, dez­ ei la realizarea Unirii în 1859, GENEVA 1. — Corespon­ tru stabilirea programului de
poate spune —• a întregii ar­ tărîte, alături de armata so­ ' strînsă unitate dialectică. De voltarea liberă, independentă de participarea armatei la dentul Agerpres, Corneliu activitate pe perioada urmă­
mate. Intr-un document, a- vietică eroică, participînd cu aceea, ţara noastră desfăşoa­ stă în mîinile ' popoarelor ! lupta pentru independenţă în PARIS 1 (Agerpres). — Ce­ Vlad, transmite : La Centrul toare.
doptat în 1942, ce. a stat la toate forţele la eliberarea de­ ră o politică . externă activă, Numai acţiunea unită a tu­ 1877 şi împotriva ocupaţiei dată cu desfăşurarea, dumi­ Internaţional de Conferinţe Pe ordinea de zi a dezba­
baza' constituirii acestei uni­ finitivă a patriei, şi, în con- întărind continuu colabora­ turor forţelor progresiste de germane în războiul din ’916- din Geneva continuă lucrări­ terilor din Comitetul de Co­
tăţi, se spunea „Noi, româ­ ■ tinuare, la eliberarea Unga­ rea şi prietenia cu toate ţă­ pretutindeni poate asigura o ’918. nică, a celui de-al doilea tur le celei de-a doua faze a ordonare se află următoarele
nii, nil. dorim stăpînirea stră­ riei, »■ Cehoslovaciei, pînă la rile socialiste, cu toate ţările pace trainică, făurirea unei Toate aceste tradiţii, con­ de scrutin, în Franţa s-au Conferinţei pentru securitate puncte : prezentarea rapoarte­
ină - a generalilor germani. înfrîngerea definitivă a Ger­ în curs de dezvoltare, care lumi mai drepte, mai bune, tinuate în războiul împotri­ încheiat alegerile cantonale, şi cooperare în Europa. Con­ lor preşedinţilor în funcţiune
r
¿■Toi dorim cîrmuirea noas­ maniei hitleriste. Lozinca luptă pentru dezvoltarea lor pentru toate naţiunile. ' (A- va Germaniei hitleriste, trec organizate la fiecare trei ani form hotărârii luate anterior, ai comisiilor; stabilirea pro­
tră' românească, reprezen­ „Totul pentru front, totul plauze puternice, urale). ca un fir roşu prin întregul pentru reînnoirea în propor­ principalele organe de lucru gramului de lucru în organe­
1
tată printr-un guvern cu ade­ pentru victoria împotriva economică şi socială indepen­ Ne pronunţăm cu energie proces de dezvoltare şi întă­ ţie de 50 la sută a consilii­ ale reuniunii — Comitetul de le subsidiare, precum şi în
vărat naţional al României, fascismului“ a mobilizat în­ dentă, cu statele capitaliste pentru măsuri hotărîte în di­ rire a armatei noastre de lor generale (organisme exe­ Coordonare, precum şi cele comisii şi stabilirea modali­
un guvern' al păcii, libertăţii tregul popor, asigurînd parti­ dezvoltate, participînd activ recţia dezarmării şi, în pri­ astăzi. Experienţa trecutului cutive locale). trei comisii : pentru proble­ tăţilor de consultare a orga­
şi independenţei“. Putem ciparea ţării noastre cu în­ la diviziunea internaţională a mul rînd, a dezarmării nu­ ne arată că trebuie să facem Victoria a revenit partide­ mele securităţii, pentru pro­ nizaţiilor internaţionale com­
muncii. Punem la baza re­
spune că ceea ce se întreve- treaga sa forţă militară şi laţiilor internaţionale prin­ cleare, pentru dezarmarea ge­ totul pentru întărirea unităţii lor de stînga, îndeosebi celor blemele cooperării economice petente de către organele de
deâi’ în acel document s-a în­ economică la victoria asupra cipiile deplinei egalităţi în nerală. Considerăm că aceas­ indestructibile* dintre forţele socialist şi comunist, care au şi tehnico-ştiinţifice şi pentru lucru ale conferinţei.
făptuit ! Şi, ■ într-adevăr. în fascismului, duşmanul de drepturi, respectului inde­ ta constituie o necesitate im­ armate şi întregul popor! realizat în ansamblu un plus problemele culturale şi ale Participanţii au luat act cu
România s-a instaurat un gu­ moarte al progresului şi ci- pendenţei şi suveranităţii na­ perioasă pentru destinderea Fiecare ofiţer, fiecare soldat de peste 200 mandate faţă de contactelor umane — s-au satisfacţie de faptul că toate
vern naţional revoluţionar • vilizaţiei, asupra Germaniei ţionale, neamestecului în omenirii, ţinînd seama atît trebuie să ştie că nu are o totalul locurilor deţinute an­ întrunit luni pentru o trece­ organele de lucru ale confe­
care a piis bazele noii orîn- hitleriste. treburile interne, avantajului de cheltuielile uriaşe care se datorie mai sfîntă deeît de terior. Cele trei formaţiuni re în revistă a experienţei rinţei au trecut la dezbaterea
duiri sociale. Guvernul Trebuie menţionat că ime­ reciproc. fac an de an pentru înarma­ a-şi servi poporul, cuceririle alcătuind majoritatea guver­ acumulate în cele două săp- problemelor ce le revin, în
român asigură făurirea orîn- diat după 23 August, în rîn- re şi care apasă greu pe u- socialismului, patria! (Apla­ namentală au obţinut 69 man­ tămîni care au trecut de la baza recomandărilor finale
diiirii' socialiste, înflorirea durile Diviziei „Tudor Vladi­ . Recenta vizită pe care am merii tuturor popoarelor, cît uze, urale puternice). date suplimentare, iar candi­ deschiderea lucrărilor şi pen- ale fazei de la Helsinki.
patriei, • bunăstarea şi ferici­ mirescu" au intrat mii şi mii făcut-o în’ şase ţări din A- şi de acumularea unor stocuri Totodată, acordăm atenţie daţii „moderaţi“, favorabili
rea' întregului popor, inde­ de‘ tineri comunişti, care. la merica Latină, ca şi vizita tot mai mari de arme de ridicării nivelului de pregăti­ majorităţii guvernamentale
pendenţa şi suveranitatea na­ chemarea partidului, au ' ho- din primăvara anului 1972 distrugere în masă, cum sînt re pentru apărare a între­ şi-au sporit prezenţa în con­ Helsinkh
în mai multe ţări din Afri­
ţiunii' noastre socialiste. (A- tărît să ia parte în mod vo­ armele nucleare şi cele chi­ gului popor. In acest sens, silii cu încă 75 de reprezen­ încheierea lucrărilor
plauze puternice, ovaţii şt luntar la luptele împotriva ca, precum şi vizitele făcute mice şi bacteriologice. Nu se acordăm o mare însemnătate tanţi.
urale). Germaniei hitleriste. în ţările din Europa şi Asia poate asigura o adevărată gărzilor patriotice, detaşa­ Rezultatele alegerilor can­ Conferinţei internaţionale de solidaritate
Sîiit cunoscute împrejură­ S-a menţionat aici drumul constituie o expresie eloc­ destindere şi colaborare, fă­ mentelor de pregătire milita­ tonale — scrie agenţia Fran­
rile internaţionale favorabile de luptă al .Diviziei „Tudor ventă a participării Repu­ ră a se trece concret la mă­ ră ale tineretului — forme ce Presse — confirmă feno­
din vara anului 1944, victorii­ Vladimirescu“. In luptele blicii Socialiste România la suri în direcţia dezarmării ! de pregătire şi înarmare a menul constatat cu ocazia cu lupta poporului din Chile
le istorice obţinute de' arma­ grele pe care le-a dus aceas­ dezvoltarea largă a colaboră­ Sîntem preocupaţi de a a- întregului popor. Pornim de ultimului scrutin francez —
tele sovietice, de armatele tă divizie,. ca dealtfel în­ rii ; internaţionale, :1a lupta sigura participarea tot mai la faptul că forţa şi capaci­ alegerile legislative din mar­ HELSINKI 1 (Agerpres). — cheierea lucrărilor, a fost .
coaliţiei antihitleriste, de treaga noastră armată, s-a pentru pace şi colaborare în­ activă a tuturor popoarelor tatea de luptă ale armatei, tie 1973 — şi anume progre­ In capitala Finlandei s-au doptat cu aclamaţii un „ap
forţele de , eliberare naţiona­ afirmat caracterul nou, strîn- tre toate popoarele lumii. la soluţionarea marilor pro­ ale poporului constau în strîn- sul stîngii, restructurată şi u- încheiat lucrările Conferinţei urgent la solidaritate mondi­
lă "şi de partizani din diferi­ sa legătură cu poporul a Constatăm cu multă satis­ bleme internaţionale. Acor­ sa lor unitate, în acţiunea nită în jurul unui program internaţionale de solidaritate ală du poporul chilian". Un
te ţări, care dădeau lovituri forţelor armate române. Ca facţie că în viaţa internaţio­ dăm un rol important ţărilor lor unită într-o direcţie uni­ comun de guvernare, în faţa cu lupta poporului din Chile, al doilea document adoptat
tot mai • puternice maşinii de urmare a contribuţiei aduse nală s-au obţinut o serie de mici şi mijlocii care trebuie că. Apărarea cuceririlor re­ unei majorităţi care îşi vede organizată de uri comitet de în cadrul conferinţei cuprin­
război hitleriste, grăbind pră­ la victoriile în aceste lupte rezultate pozitive, că se a- sărşi spună cuvîntul în solu­ voluţionare. a independenţei influenţa diminuată. In sfîr­ iniţiativă finlandez, care de o serie de măsuri reco^
buşirea Germaniei fasciste. grele, Diviziei „Tudor Vladi­ fjrmă un curs nou, de destin­ ţionarea tuturor problemelor şi suveranităţii nu pot fi asi­ şit, între cele două grupări grupează reprezentanţi ai mandate pentru exprimarea
In aceste, condiţii, in primă­ mirescu" i s-a atribuit şi nu­ dere şi colaborare ’ între sta­ vieţii internaţionale. In acest gurate deeît prin acţiunea principale, poziţiile centrului majorităţii partidelor politice solidarităţii internaţionale cu
vara anului 1944, s-a reali­ mele de „Debreţin“ printr-un tele lumii. România şi-a a- context acordăm o mare în­ unită a întregului popor, din sînt nesemnificative, ceea ce din această ţară, precum şi forţele progresiste din Chile.
zat ..'Frontul Unic, Muncito­ ordin al Comandamentului dus contribuţia : activă la semnătate întăririi şi creşte­ care armata face parte inte­ confirmă bipolarismul forţe­ de un mare număr de dele­ Se prevede crearea unor or­
resc,apoi Blocul Naţional Suprem al Uniunii Sovietice. dezvoltarea pe această cale a rii rolului Organizaţiei Na­ grantă. (Aplauze puternice, gaţi din peste 50 de ţări şi ganizaţii de sprijinire a po­
Democratic, s-a ajuns la o Aceasta a constituit o recu­ vieţii internaţionale. Am mi­ ţiunilor Unite, al altor or­ urale). lor politice în Franţa, repre­ reprezentanţi ai unor organi­ porului chilian, printre care
largă coaliţie antihitleristă, noaştere şi o recompensă — litat în mod permanent pen­ ganisme internaţionale. zentat, pe de o parte, de ma­ zaţii internaţionale. un Comitet internaţional de
pentru salvarea naţională a dacă se poate spune aşa — tru: lichidarea vechii.',politici - Preocnpîndu-n'e de- toate Dragi tovarăşi, joritatea guvernamentală şi . - -Din România a participat legătură şi un Secretariat
patriei. In această coaliţie, a'"participării sale la elibera­ imperialiste de .forţă şi dic­ aliaţii ei, iar pe de alta de o delegaţie a Comitetului Na­ permanent de coordonare a
armata deţinea un loc impor- rea. . acestui important oraş tat,. împotriva colonjalismi}- acestea nu uităm, în acelaşi ţional pentru Apărarea Păcii, ficţiunilor de solidaritate. Se­
ftffit. Trebuie menţionat 'Că‘ în din Ungaria. liii, neocoloriialismuluî, pen­ timp, că pînă la adoptarea Aniversarea ' înfiinţării Di­ ansamblul stîngii. alcătuită din Sanda Rangheţ, cretariatul ar urma să ia fi­
anii războiului, în pregăti­ Aş dori să aduc aici un o- t r u ' a . se pune capăt .războa­ unor măsuri concrete de dez­ viziei „Tudor Vladimirescu— Deşi administratorii locali secretar al comitetului, şi inţă la Roma şi să fie în
rea . eliberării patriei, parti­ magiu comuniştilor, ofiţerilor ielor locale şi stărilor de armare trebuie să ne îngri­ Debrâţin“ trebuie să consti­ nu au nici o influenţă direc­ prof. univ. dr. Paul Alexan­
dul s-a preocupat de desfă­ încordare, pentru soluţiona­ jim continuu de întărirea ca­ tuie un imbold pentru întrea­ contact cu Biroul chilian,
şi soldaţilor care au acţionat pacităţii de apărare a patri­ ga noastră armată de a-şi ri­ tă asupra vieţii politice la dru Georgescu. constituit în capitala italiană
şurarea unei largi activităţi pentru constituirea Diviziei rea problemelor litigioase ei. De aceea, vom continua dica necontenit nivelul pregă­ eşalon guvernamental, victo­ Participanţii şi-au exprimat
în rîndul întregii armate, a „Tudor Vladimirescu“, tutu­ dintre state pe calea paş­ şi în viitor să acordăm aten­ deplinul sprijin faţă de for­ din mai multe personalităţi
1
şţadilit legături cu conduce­ ror comuniştilor, ofiţerilor şi nică, a tratativelor. ţia necesară dotării cu mij­ tirii de luptă şi politică, de a ria stîngii are, totuşi, o im­ ţele democratice din Chile, ale Unităţii Populare care se
rea;, ei; cu numeroşi generali soldaţilor care, cu preţul sîn- O activitate susţinută ' am loace de luptă, ridicării pre­ participa activ la întreaga portantă semnificaţie politi­ condamnînd lovitura militară aflau în străinătate în mo­
şi ofiţeri. Aceasta a constitu­ gelui lor, au luptat pentru desfăşurat în vederea ţinerii activitate pentru înfăptuirea că. de stat reacţionară. La în­ mentul loviturii de stat.
it .un factor care a determi­ eliberarea patriei, pentru Conferinţei general-europene. gătirii militare şi politice a programului elaborat de
armatei
noastre,
considerînd
nat ca armata să participe dezvolţarea liberă şi inde­ Am participat activ atît la Congresul al X-lea al parti­
activ atît . la înfăptuirea in­ pendentă a României pe calea lucrările pregătitoare de la că aceasta constituie o obli­ dului.
surecţiei naţionale antifascis- ' nouă, • calea socialistă. (A- Helsinki, la prima fază. a gaţie faţă de cauza apărării Adresez, în numele Comite­
te, .cît şi la toate transfor­ plauze puternice, urale). conferinţei care a început cu cuceririlor socialiste ale ţă­ tului Central al partidului, Evoluţia situaţiei din Chile
mările ‘ revoluţionare, la toa­ în luptele purtate pentru întîlnirea miniştrilor de 'ex­ rii, faţă de interesele naţio­ al Consiliului de Stat, al gu­
te victoriile. dobîndite în fău­ eliberarea ţării,' pentru zdro­ terne, şi sîntem, ferm decişi nale ale întregului nostru vernului şi al meu personal,
rirea socialismului pe pămîn- birea definitivă a Germaniei să ne aducem contribuţia tot popor. Totodată, vom întări cele mai calde felicitări tutu­
tul, României (Aplauze puter­ fasciste, întreaga armată mai activă la a doua fază a colaborarea cu armatele ţă­ ror soldaţilor, ofiţerilor şi ge­ SANTIAGO DE CHILE 1 rie, 500 de experţi în luptele colo unde lucrul a fost relu­
nice, urale). Conferinţei — care se desfă­ rilor participante la Tratatul neralilor din Divizia „Tudor (Agerpres). — La 20 de zile antiguerilă, precum şi mii de at, se semnalează un număr
română s-a acoperit de glorie de la Varşovia, cu armatele Vladimirescu—Debreţin", ca­
Totodată, înţelegînd că nepieritoare, dovedind că es­ şoară la Geneva —, la elabo­ tuturor ţărilor socialiste ; după lovitura militară de carabinieri, avioane şi eli­ important de concedieri, ftu
eliberarea patriei nu poate fi te strîns legată de interesele, rarea documentelor care să vom acţiona, de asemenea, re a fost distinsă astăzi cu stat. starea de asediu şi in­ coptere. mina de cupru El Tenient e,
deeît rodul participării în­ poporului, hotărîtă să facă asigure aşezarea relaţiilor pentru întărirea colaborării înaltul Ordin „Tudor Vladi­ terdicţiile de circulaţie con­ In încercarea de a asigura cea mai mare din ţară, am,
tregului popor, că poporul totul pentru a sluji patria, dintre statele europene pe mirescu" clasa I. (Aplauze tinuă să rămînă în vigoare o reîntoarcere la normal a fost concediaţi 2 000 de mun­
trebuie • să-şi ia soarta în progresul ei economic şi so­ principii noi de egalitate ’ şi cu armatele ţărilor care lup­ puternice, urale). Acordarea în Chile, dezminţind asigură­ situaţiei, junta militară a au­ citori din cei aproximativ
propriile mîini şi că pentru cial. (Aplauze puternice, u- respect, să asigure fiecărei tă pentru dezvoltarea lor e- acestei înalte distincţii tre­ rile de „normalizare", furni­ torizat. începînd de luni, re­ 10 000 angajaţi.
aceasta trebuie să-şi creeze rale). naţiuni europene posibilita­ conomică şi socială de-sine- buie să constituie un îndemn zate de junta militară. deschiderea cursurilor în di­ In legătură cu victimele
unităţi populare armate, 1 tea de a-şi concentra efor­ stătătoare, pentru apărarea pentru toţi militarii diviziei Un purtător de cuvînt al verse instituţii de învăţă­ provocate de lovitura milita­
partidul a trecut la consti­ Dragi tovarăşi, turile în direcţia dezvoltării independenţei şi suveranităţii de a face totul pentru a fi armatei chiliene a anunţat mânt. In opt universităţi ale ră de stat, agenţiile AP şi
tuitei gărzilor patriotice, ca­ i economico-sociale, fără tea­ lor. gata să servească, în 1 orice că o operaţiune la care au ţării însă. cursurile rămîn UPI, reluînd informaţiile
re au 'jucat, de asemenea, un Aş dori să menţionez şi cu ma de a fi victima vreunei Merită ca la această festi­ împrejurare, interesele patriei, participat aproximativ 1 000 suspendate pînă la „reorga­ transmise de John Barnes,
rol ..important în lupta pen­ acest prilej faptul că după agresiuni sau intervenţii din vitate să menţionez faptul că ale întregului popor. (Aplauze de soldaţi şi carabinieri a nizarea“ anunţată de mili­ corespondentul revistei „New­
tru înfăptuirea insurecţiei eliberare, Partidul Comunist afară. Dorim ca Conferinţa de la început partidul a acor­ puternice, urale). avut loc în jurul spitalului tari. Această reorganizare, a- sweek“. relatează că numărul
naţionale antifasciste, pentru Român a desfăşurat o largă general-europeană să des­ dat o atenţie deosebită reor­ Urez militarilor Diviziei din cartierul El Salvador, rată agenţia Reuţer, înseam­ acestora se ridică la aproxi­
eliberarea ţării, în construc­ activitate de întărire a uni­ chidă o eră nouă în relaţiile ganizării armatei pe baze noi, „Tudor Vladimirescu—Debre­ din Santiago de Chile, unde nă în fapt înlocuirea recto­ mativ 2 800 numai în capita­
ţia' orînduirii socialiste în tăţii clasei muncitoare, a tu­ din Europa, în relaţiile din preocupîndu-se atît de . dota­ ţin", tuturor militarilor ar­ se formase un punct de re­ rilor puşi în disponibilitate lă. John Barnes a relatat că,
România! turor forţelor democratice, întreaga lume — o eră a co­ rea ei, cît şi de formarea u- matei noastre noi şi noi suc­ zistenţă. O altă operaţiune, de juntă cu cadre fidele au­ potrivit unor înregistrări o-
înfăptuirea insurecţiei na­ trecînd la înfăptuirea trans­ laborării trainice între toate nui corp de ofiţeri ieşiţi din cese în pregătirea de luptă relatează agenţia Reuter, se torilor loviturii de stat, şi ficiale, aproximativ 200 de
ţionale antifasciste constituia formărilor revoluţionare care popoarele ! (Aplauze puter­ rîndurile clasei muncitoare, şi politică. desfăşoară la sud de Santia­ anume rectori — delegaţi persoane din Santiago au
o pecesitaţe imperioasă, la trebuiau să asigure dezvolta­ nice). ţărănimii, intelectualităţii, ale Fiţi gata, întotdeauna, pen­ go, în apropierea lacului militari. murit zilnic în mod violent
care au -luat parte activă rea pe o cale nouă a societă­ Acţionînd pentru consoli­ poporului.. S-a desfăşurat şi tru apărarea socialismului, Panguipulli, unde peste 600 O situaţie similară se în­ după 11 septembrie, cîna a
toâţc, forţele ce se pronun­ ţii româneşti. Toate acestea darea şi dezvoltarea cursului se desfăşoară o intensă acti­ pentru apărarea patriei ! de muncitori înarmaţi au registrează şi în domeniul avut loc lovitura de stat. Cu
ţau’ pşntru independenţa ţă­ au deschis calea înfăptuirii ' destinderii în viaţa interna­ vitate educativă, organele po­ (Aplauze, urale puternice, pre­ constituit un centru de lup­ activităţii întreprinderilor in­ foarte rare excepţii, scrie
rii, pentru progresul ei eco- revoluţiei populare, apoi a ţională, nu uităm nici un litice şi organizaţiile ' de lungite). tă împotriva autorilor lovi­ dustriale. chiliene, multe din Barnes, victimele proveneau
‘ i -r. i turii de stat. Armata a mo­ ele continuînd să rămînă în­ din „poblaciones“ — cartiere
i : .
bilizat în această zonă cea chise şi să aştepte . „reorga­ muncitoreşti situate în apro­
de-a patra divizie de cavale- nizarea". Pe de altă parte, a-; pierea fabricilor.
(Urmare din pag. 1) şul Nicolae Ceauşescu prinde roase mulţumiri, exprimînd tenţie şi larg interes, cuvîn­ tei, a avut loc o adunare fes­
pe mătasea Drapelului de totodată profunda recunoş­ tarea tovarăşului Nicolae tivă consacrată aniversării a
ale -, Ministerului. Apărării Na­ luptă al diviziei înalta dis­ tinţă a întregului personal al Ceâuşescu a fost subliniată, 30 de ani de la înfiinţarea
ţionale şi Ministerului de tincţie, care străluceşte pe diviziei pentru onoarea de în repetate rînduri, cu înde­ Diviziei „Tudor Vladimirescu Severin; 10,30 Pagini din ope­ „Alo, corespondenţe“ — emisi­
Interne, . generali şi ofiţeri faldurile sale, ca o vie măr­ a-1 avea în mijlocul lor cu a- lungi urale. — Debreţin". \ Cífrenla retele lui Offenbach; 11,00 Bu­ une realizată cu sprijinul co­
letin de ştiri; 11,05 Piese in­
respondenţilor voluntari.
activi. şi / în rezervă — parti­ turie a preţuirii eforturilor cest prilej pe eminentul con­ Intr-o ţinută impecabilă, Au luat parte tovarăşii strumentale; 11,15 Muzică uşoa­
cipanţi . la războiul antihitle­ puse în slujba intereselor ducător al partidului şi al unităţile diviziei în frunte Gheorghe Stoica, membru al ră; 11,30 „Preste deal la na-
na-n vale“ — cîntece de Ion
rist —, militari ai unităţilor patriei şi poporului de către statului, comandantul suprem cu Drapelul de luptă, distins Comitetului Executiv al C.C. Vidu; 12,00 Discul zilei— Nada; Televiziune
DEVA : Perechile („Patria“) ;
din garnizoana Bucureşti, contingentele care au luptat al 'Forţelor Armate, tovarăşul cu Ordinul „Tudor Vladimi­ al P.C.R., general de armată Eva şi Adam („Arta“); SIME- 12,15 Recital de operă Nicolae
membri ai gărzilor patriotice şi s-au instruit în această Nicolae Ceauşescu; rescu“ clasa I, defilează şi Ion Ioniţă, membru supleant RIA: Aleargă repede, aleargă Secăreanu; 12,30 Intîlnire cu
melodia populară şi interpretul
şi !,ai formaţiunilor de pre­ mare unitate de-a lungul ce­ In continuare, a luat cu­ prezintă onorul comandantu­ al Comitetului Executiv al C.C. liber („Mureşul“); HUNEDOA­ preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 9,00 Teleşcoală : Literatura ro­
mână : „Frumoase versuri
gătire militară a tineretului, lor trei decenii de existenţă. vîntul general de armată lui suprem al Forţelor noas­ al P.C.R., ministrul apărării na­ RA: Cutezanţa („Siderurgis- Avanpremieră cotidiană; 13,30 spune ţara“ — montaj li­
tul“);
Selmenko
Ordonanţa
pionieri. La tribuna oficială iau loc Ion Ioniţă, ministrul apărării tre Armate. ţionale Dumitru Coliu, mem­ („Constructorul“); Fluturii sînt Concert de prînz; 14,00 Compo­ terar. Matematică (clasa a
zitorul săptămînii — Giuseppe
Pe platoul central se află apoi t o v a r ă ş i i Nicolae naţionale. Solemnitatea consacrată a- bru al C.C. al P.C.R., general- liberi („Arta“); CĂLAN: Fron­ Tartini; 14,40 Muzică populară 10.00 VUI-a) : algebră ;
Telex;
tul nomad („11 Iunie“); TE-
Cornelia
Bălu
aliniate unităţi ale diviziei, Ceauşescu, Emil Bodnaraş, In uralele şi aclamaţiile .niversării Diviziei „Tudor colonel Ion Gheorghe, prim- LIUC: Intoarce-te ! („Minerul“); interpretată de Lăscuţ-Făgărăşanu; 10.05 Revista literar-artisti-
şi
Traian
avînd, în flancul drept al Paul Niculescu-Mizil, Gheor- celor prezenţi, ia cuvîntul to­ Vladimirescu—Debreţin“ ia adjunct al ministrului apără­ PETROŞANI: Salcîmul liliachiu 15,00 Buletin de ştiri; 15,05 Se- că Tv. Frumosul — condi­
frpntului Drapelul de luptă. ghe Pană, Gheorghe Rădules- varăşul Nicolae Ceauşescu. sfîrşit într-o atmosferă de rii naţionale şi şef al Mare­ („7 Noiembrie“); Alfred cel lecţiuni ’ din opereta „Anton ţie a existenţei noastre ;
Mare
(„Republica“);
LUPENI:
Un sunet prelung de. trom­ cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, • Cuvîntarea conducătorului puternic entuziasm. Militarii lui Stat Major, adjuncţi ai Imblînzirea focului („Cultu­ Pann“ de Alfred Mendelsohn; 10,45 Cîntece gorjeneşti cu Po-
; 15.30 Muzică de estradă; 16,00 lina Manoilă;
petă anunţă sosirea tovară­ Gheorghe Cioară, Janos Fa- partidului şi statului nostru armatei noastre îşi exprimă ministrului apărării naţionale, ral“); Piciul va avea un fră­ Radiojurnal. Buletin meteo- 11.00 Lanterna cu amintiri —
şului Nicolae Ceauşescu. zekas, Dumitru Popescu, Le- — strălucită reafirmare a po­ şi cu acest prilej dragoste#, foşti comandanţi şi activişti ţior („Muncitoresc“); LONEA : rutier; 16,15 Piese folclorice de film ;
Poloneza de Oghinski („Mine­
Comandantul diviziei pre­ onte Răutu, Gheorghe Stoi­ liticii interne şi externe a şi recunoştinţa lor fierbinte politici, veterani , ai războiului rul“); PETRILA: Poliţia mulţu­ virtuozitate; 16,30 Ştiinţa la zi; 12.05 Telejurnal;
16,35 CIntecele noastre; 16,50
16,30—17,00 Lumea copiilor;
zintă raportul. ca, Ştefan Voitec, Chivu Stoi­ partidului, a sintetizat direc­ faţă de partid şi secretarul antihitlerist care au luptat meşte („Muncitoresc“); VUL­ Publicitate radio; 17,00 Ritmuri 17.30 Curs de limba germană.
CAN' Omul nu e singur („Mun­
'Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca, Cornel Burtică, Miron ţiile spre care îşi îndreaptă său general, voinţa de a mun­ în cadrul diviziei, generali şi citoresc“); ORAŞTIE: Monte de fanfară; 17,10 Radiocabinet Lecţia 61;
comandantul suprem al for­ Constantinescu, Mihai Gere, eforturile sale poporul nostru ci cu dăruire şi perseveren­ ofiţeri, maiştri militari şi Carlo („Patria“); Tar şi gene­ de informare şi documentare ; 18.00 Telex;
17.30 Concert de muzică popu­
18.05
Cum vorbim;
ţelor noastre armate, însoţit Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, în vederea edificării societă-' ţă pentru înfăptuirea politicii subofiţeri activi. ral („Flacăra“); GEOAGIU-BAI: lară susţinut de Maria Marcu, 18.20 Avanpremieră;
Intre maluri şi Călăreţii; HA­
de' ministrul apărării naţio­ Emil Bobu, ministrul de in­ ţii socialiste ' multilateral interne şi externe a partidului Au fost prezenţi ataşaţi mi­ ŢEG: Viaţă de familie („Popu­ ştefan Lăzărescu şi Grigore 18.25 Omul şi muzica lui: Mo­
Kiazim; 18,00 Orele serii; 20,00
nale,' trece în revistă trupele terne, Constantin Pîrvulescu, dezvoltate, preocupările Româ­ şi statului nostru, pentru for­ litari ai unor misiuni diplo­ lar“): BRAD: Aleargă repede, Zece melodii' preferate; 20,45 dest Mussorgski;
şi salută drapelele unităţilor. Dumitru Coliu, militanţi din niei socialiste de a lărgi şi marea de luptători iscusiţi, matice la Bucureşti. aleargă liber („Steaua roşie“); Consemnări de dr. Robert Flo- 18,50 Publicitate;
18.55
Timp şi anotimp în agri­
GURABARZA : Fata care vin­
Urmează momentul solemn ilegalitate ai partidului şi ai întări relaţiile sale cu toate apărători de nădejde ai cu­ Adunarea festivă a fost de flori („Minerul“); ILIA: A- ru: 20,50 Din înregistrările lui cultură;
Revista
21,00
Buică;
Nicolae
al decernării Ordinului „Tu­ mişcării muncitoreşti, gene­ ţările, de a-şi aduce o con­ ceririlor revoluţionare ale po­ deschisă de generalul-locote- venturile lui Băbuşcă („Lu­ şlagărelor; 21,25 Moment poetic. 19.10 înfloreşti, pămînt al bucu­
mina“).
dor Vladimirescu" clasa I, ral-colonel în rezervă Nico­ tribuţie tot mai mare la cau­ porului. ai independenţei şi nent Nicolae Militaru, co­ Sonete de dragoste; 21,30 Biju­ riei. Corul Ansamblului
Rapsodia română;
Drapelului de. luptă al marii lae Cambrea, primul co­ za păcii ş'i socialismului, la suveranităţii scumpei noastre mandantul garnizoanei Bucu­ terii muzicale. Opera „Manon" 19.20 1001 de seri: Premiul lui
de Massenet; 22,00 Radiojurnal;
unităţi, pentru contribuţia de­ mandant al Diviziei „Tudor promovarea cooperării şi în­ patrii, Republica Socialistă reşti. 22.30 Concert deseară; 24,00 Bu­ Donald (II);
Telejurnal. Cincinalul îna­
osebită adusă la ridicarea ca­ Vladimirescu“, alţi «¿generali ţelegerii internaţionale. In a- România. Cu acest prilej au luat cu­ letin de ştiri; 0,03—5,00 Estrada 19.30 inte de termen. 1973 —
nocturnă.
pacităţii de apărare a Repu­ şi veterani ai diviziei. , . celaşi timp, cuvîntarea a re­ *Ar vîntul general de armată Ion an hotărîtor;
Cîntecul săptămînii:
blicii Socialiste România şi Răsună acordurile Imnului prezentat un document de o Solemnitatea desfăşurată cu Ioniţă, ministrul apărării na­ PROGRAMUL I: 5,00 Buletin 20.00 „Bucureşti. oraşul meu“;
la opera de construire a socia­ de Stat al Republicii Socia­ excepţională însemnătate pri­ prilejul decorării Drapelului ţional''. general-colonel în re­ de ştiri; 5,05 Melodii în zori Radio Timişoara 20.05 Reflector:
lismului în patria noastră, liste România. vind întărirea pe mai de­ de luptă al Diviziei „Tudor zervă Nicolae Cambrea. pri­ de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul 20.25 Publicitate;
18,00 Actualitatea radio ; 18,10
Teatru Tv. Premieră. „Pre­
cu prilejul aniversării a 30 In numele tuturor militari­ parte a capacităţii de apă­ Vladimirescu—Debreţin" cu mul comandant al diviziei, şi jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 Melodii distractive ; 18,25 Emi­ 20.30 ţioasele ridicole“ de Mo-
Muzică uşoară; 5,00—8,08 Radio-
de ani de la înfiinţarea Di­ lor din Divizia „Tudor Vla­ rare a patriei, creşterea rolu­ Ordinul „Tudor Vladimirescu" general-locotenent Constantin nrogramul dimineţii: 8.08. Mati­ siunea . Viaţa muzicală" ; 18,50 liere;
dimirescu — Debreţin", co­ lui armatei ca şcoală de edu­ clasa I a fost transmisă în Ionescu. fost activist politic neu muzical; 8,25 Moment poe­ Ancheta radio : 19,00 Drag mi-e 21,35 Vis de. dragoste — ima­
viziei „Tudor Vladimirescu tic. Victoria Ana Tăuşnn: 8.30 Cîntecul şi jocul — muzică
mandantul acestei, mari .uni­ direct de posturile noastre de în cadrul diviziei, general- gini coregrafice pe muzi­
— Debreţin". caţie politică, patriotică şi ce­ La microfon, melodia prefera­ populară la cererea ascultăto­ că de Franz Liszt;
tăţi, general-maior Lucian radio şi televiziune. maior Constantin Petcu şi ge­ tă; 9.00 Buletin de ştiri: 9,30 rilor . partea I ; 19,25 Jurnal 21.55 Itinerar indian. Film do­
.Intr-o atmosferă entuziastă, Ionescu, a adresat tovarăşu­ tăţenească. ■k neral-maior Lucian Ionescu, Atlas cultural; 9,50 Muzică u- sătesc : lucrări la ordinea zi­ cumentar de Eugen Obrea;
în uralele militarilor, tovară- lui Nicolae Ceauşescu’’ căldu- Urmărită cu deosebită a- La Casa centrală a arma- comandantul -’iviziei. şoară; 10,00 Buletin de ştiri; lei : 19.32 Drag mi-e cîntecul 22.10 24 de ore.
10,05 Folclor muzical din Caraş- si jocul ; partea a 2-a : 19,50 România în lume.
------------------------------. ——-------------------------------------------- ■ — *------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Redacţia şi administraţia ilarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul IP. Deva.