Page 40 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 40
pHffffi»CTfiffaÿMISif|BjSf!^TO^
ïaMWBaBBWWg
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 833 @ VINERI 12 OCTOMBRIE 1973
!
fa
saw. -.jbbhmbíbhbb — BHWJî»JWWW8WWW »W i
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţiile
organizaţiilor de tineret in unele ţări socialiste
Lucrările Adunam Generale a O.N.U.
şi F.M.T.D. participante ia Intîlnirea cu privire
NAŢIUNILE UNITE 11. — Ministrul de externe şi al tate din zona Oceanului In reizbucnirea conflictului în
Trimisul special Agerpres, cooperării al Republicii Mali, dian. Orientul Apropiat şi a accen | SUBSTANŢĂ . I
la activitatea în rîndul tineretului muncitoresc Victor Martalogu, transmite : Charles Samba salvgardarea a păcii eliminarea că discriminării ra şi tuat imediat un de acord se sta ! ANTIGEL CU
Arătînd
necesitatea
a
Sissoko,
a-
decolonizarea
că
preciat
O.N.U.
bili
a
Generală
Adunarea
de
în
a continuat dezbaterile ge şi securităţii în lume trebuie siale nu au fost încă înfăp cetare a focului, în cadrul
nerale. să aibă la bază respectarea tuite în sudul Africii, minis concertat al Naţiunilor Uni | CALITĂŢI
(Urmare din pag. 1) siile din timpul şederii în ţara noastră, rele- Preşedintele Republicii Vol principiilor Cartei Naţiunilor trul sănătăţii al statului te, întrucît aceasta afectează
vînd că au avut prilejul să cunoască reali ta Superioară, generalul San- Unite, a căror esenţă sînt în Mauritius, Harold Walter, a pe toţi membrii O.N.U. | MULTIPLE 1
reprezentanţii 1 organizaţiilor de tineret din zările obţinute de tineretul şi poporul român, goule Lamizana, s-a referit ţelegerea şi toleranţa între apreciat că aceasta se dato Cooperarea internaţională
ţările socialiste şi ai Federaţiei Mondiale a sub conducerea Partidului Comunist Român, pe larg la situaţia din Sahel, popoare. Referindu-se la pro rează lipsei de voinţă poli — a apreciat, pe de altă par I Oamenii de ştiinţă din [
Tineretului Democrat, care s-au reunit la în îndeplinirea hotărîrilor celui de-al X-lea regiunea africană afectată de blema coreeană, ministrul tică din partea unora dintre te, ministrul italian — poate \ R.D. Germană au perfecţio- ş
Bucureşti, pentru un schimb de experienţă în Congres al P.C.R., să constate pretutindeni o secetă care a atins în acest malian a subliniat că O.N.U., membrii permanenţi ai Con fi realizată la nivel regional, I nat o substanţă antigel ■
problemele activităţii tineretului muncitoresc. dragostea uriaşă a tinerei generaţii din ţara an punctul culminant, apre care a proclamat natura in siliului de Securitate. cum a fost cazul Conferinţei \ pulverizantă care poate ţi j
Sper că organizaţia noastră de tineret a or noastră faţă de partid, faţă de înfăptuirile ciind că, printr-o cooperare divizibilă a Coreei, trebuie să Rafael Castillo-Valdes, am general-europene pentru coo \ utilizată pentru protejarea j
ganizat bine reuniunea. Aş fi deosebit de României socialiste. internaţională şi prin parti respingă propunerile menite basadorul Guatemalei la perare şi securitate, cu con j exploatării la zi de lignit :
mulţumit dacă această întîlnire va contribui In numele delegaţiilor participante la re ciparea statelor afectate la să menţină divizarea acestei O.N.U., referindu-se la stra diţia ca actualele realităţi să I împotriva temperaturilor I
la promovarea colaborării între organizaţiile uniune, ei au urat tovarăşului Nicolae un program integrat, această ţări. tegia pentru dezvoltare inter fie luate în seamă, în confor : deosebit de scăzute. Aceas- j
noastre, şi se va reflecta în folosirea mai bu Ceauşescu multă sănătate şi succes în activi regiune ar putea fi transfor Ambasadorul Republicii Sri naţională, a arătat că un nu mitate cu principiile Cartei. \ tă substanţă apără cărbune- \
nă de către fiecare dintre ele a experienţei tatea pe care o desfăşoară în fruntea parti mată într-o zonă fertilă. Lanka, Hamilton Amerasin- măr de măsuri politice nu au Ministrul de externe al Ke- : le umed de îngheţ. Aceas- j
— şi pozitivă şi negativă — a organizaţiilor dului şi statului. Reprezentantul permanent ghe, a subliniat, la rîndul fost încă pe deplin realizate, nyei, Njoroge Mungai, s-a 1 ta duce la posibilitatea de j
care s-au reunit, pentru ca activitatea în rîn al Malayeziei la O.N.U., am său, că prezenţa la O.N.U. a iar repercusiunile nefavorabi pronunţat pentru eliberarea | încărcare automată a ligni- j
dul tineretului muncitoresc din fiecare ţară Ca o expresie a sentimentelor de gratitu I tutui în vagoane şi în j
să se desfăşoare în condiţiuni mai bune. dine pentru faptul de a se fi întîlnit cu se basadorul M. A. Zakaria, o- observatorilor din Nordul şi le ale recentei crize moneta cît mai rapidă a celor peste j timpul iernii la reducerea \
cretarul general al Partidului Comunist Ro cupîndu-se de succesul real din Sudul Coreei a dat un re internaţionale au adăugat 30 de milioane de africani,
încă o dată vă urez să vă simţiţi cît mai \ forţei de muncă necesară şi \
mân, delegaţia cubaneză a oferit tovarăşului al destinderii, a spus că a- nou impuls posibilităţii uni obstacole noi în calea înfăp care trăiesc în condiţii apro
bine in România. (Aplauze). \ eliminarea muncii fizice I
Nicolae Ceauşescu drapelul organizaţiei Uniu ceasta trebuie însoţită de o ficării, în cele din urmă, a tuirii obiectivelor strategiei. piate de cele de sclavie, în
Au luat apoi cuvîntul Kim En Nam, vice \ grele. j
procesului
continentului,
expri
preşedinte al C.C. al Uniunii Tineretului nii Tinerilor Comunişti din Cuba. accelerare al a dezarmării şi deco al ţării. Bhutanului, Ministrul de stat italian, sudul părerea că acest obiec : După pulverizare nu mai I
lonizării,
Ambasadorul
mând
Muncitoresc Socialist din R.P.D. Coreeană, In încheierea întîlnirii a luat cuvîntul to Giuseppe Lupis, a afirmat • este necesară încălzirea e- j
varăşul Nicolae Ceauşescu, cuvîntarea sa echilibrării balanţei economi Sangye Penjor, a exprimat tiv poate fi atins printr-o ac
Eduardo Martinez, reprezentant al, Federa ce între statele dezvoltate şi speranţa că toate bazele mi profunda preocupare a gu ţiune hotărîtă din partea co \ lectrică a vagoanelor, ceea ;
ţiei Mondiale a Tineretului Democrat, şi G. P. fiind primită cu vie satisfacţie şi puternice \ ce atrage după sine redu- j
Eliseev, secretar al C.C. al U.T.C.L., care, în aplauze. cele în curs de dezvoltare. litare străine vor fi îndepăr- vernului său în legătură cu munităţii internaţionale. : ceri considerabile ale consu- j
numele delegaţiilor lor, al celorlalţi partici In numele Uniunii Tineretului Comunist, = mului de energie. Prin uti- \
panţi la întîlnirea de la Bucureşti, au expri al organizaţiilor de tineret prezente la întîl \ Uzarea acestei substanţe se 5
mat sentimentele de profundă gratitudine nire, tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, prim- \ pot face economii de un [
pentru faptul de a fi primiţi de conducăto secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru Evenimentele Dezbaterile | milion de mărci la un sin- \
rul partidului şi statului nostru. Vorbitorii problemele tineretului, a mulţumit din toată \ gur combinat de extragere j
au relevat caracterul fructuos al întîlnirii, inima secretarului general al partidului pen \ a lignitului.
faptul că ea a oferit un cadru propice pen tru aprecierile calde la adresa tineretului, a Conferinţei
tru un larg schimb de experienţă în intere rolului ce-i revine în viaţa contemporană. din Orientul Apropiat \ CAPACITATEA DE j
sul promovării prieteniei şi colaborării tine Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi con
retului de pretutindeni, au mulţumit pentru ducători de partid şi de stat s-au fotografiat general- | CONDUCERE AUTO I
condiţiile deosebite create desfăşurării lucră apoi cu membrii delegaţiilor organizaţiilor de
rilor reuniunii de către Uniunea Tineretu tineret şi reprezentanţii F.M.T.D. CAIRO 11 (Agerpres). — luptele de tancuri, sprijinite care duce de la Kuneitra I INFLUENŢATĂ DE |
lui Comunist din România. La încheierea întrevederii, oaspeţii şi-au Comunicatele date publicităţii, de artilerie, au continuat pe (centrul districtual din Pla
Reprezentanţii organizaţiilor de tineret ca luat rămas bun cu deosebită căldură de la joi, de către Comandamentul înălţimile Golan — anunţă toul Golan), spre Damasc“. europene I SCHIMBAREA
re au luat cuvîntul şi-au împărtăşit impre conducătorul partidului şi statului nostru. general al forţelor armate e- comunicatele militare date Ulterior, la Tel Aviv s-a a- [ VREMII
giptene relevă că, miercuri publicităţii la Damasc, şi re nunţat că tancuri şi unităţi
după-amiază, în sectorul cen luate de agenţiile de presă. de infanterie israeliene au GENEVA 11 — Corespon
tral al Peninsulei Sinai a a- Se relevă, potrivit agenţiei pătruns pe o distanţă de 6 dentul Agerpres, Vlad Corne- ! Ştiinţa a descoperit re- j
Cuvîntarea tovarăşului vut loc o luptă de peste pa le au reînceput în momentul mile în care interiorul Siriei, Da liu, de transmite: organul cursul pentru i nătăţii omului. Situaţia at- \
j cent corelaţia strînsă dintre \
In
zi
UPI, că, în această zi, lupte
pe
; starea vremii şi starea să- j
lei
de
joi,
special
cu
israelie-
ore
tru
tancurile
duce
spre
drumul
lucru
al
Conferinţei
o-
să
încercat
ne,
au
au
trupele
prească care înaintarea egipteană în care atacuri, în israeliene direc masc — transmite agenţia securitate şi cooperare în Eu 1 mosferică, presiunea aeru- \
Associated Press.
toate
iniţiat
încheiat
a
prima
rundă
Forţele
zonă.
în această fost respinse după ţiile, împotriva forţelor sirie Referindu-se la situaţia din ropa dezbaterilor asupra proiec \ lui, umiditatea şi electrici- [
isra-
; tatea din atmosferă au o j
a
eliene
au
NICOLAE CEAUŞESCU ce aiţ suferit grele arme şi tre de la liniile frontului, noas Sinai, israelian a de spus cuvînt tului românesc care să facă • influenţă directă asupra \
ne
„Trupele
avansate.
purtătorul
de
document
pierderi
a-
militar
că,
I sistemului nervos. In spe- \
măsuri
privind
omeneşti,
vieţi
în
daugă
comunicatele,
res
blindate. Retrăgîndu-se spre pins toate încercările au inami joi, nu au avut loc decît cî- efectivă nerecurgerea la for \ cial perioadele în care are \
blindate,
teva
ciocniri
de
est, tancurile israeliene au cului. provocîndu-i pierderi precum şi tiruri de artile ţă şi la ameninţarea cu forţa | loc o modificare a condiţii- \
(Urmare din pag. 1} mal să existe şi feluri dife^ mului, neocolonialismului, fost urmărite de blindatele e- în oameni şi echipament". rie. în relaţiile dintre statele par ; lor meteorologice au o in- \
rite de a privi căile de dez pentru o politică de pace şi giptene care au reuşit să în- ticipante la conferinţă. Pre- ; fluenţă nefastă asupra sis- j
pe bază de schimb de expe voltare a societăţii omeneşti. colaborare internaţională. cercuiască o parte din aces Pe de altă parte, la Da In cursul nopţii de miercuri zentînd detaliat prevederile j ternului nervos.
rienţă, pornind de la faptul Dar ceea ce trebuie să înţe Iată, dragi prieteni, în li te efective. O altă bătălie, masc s-a anunţat că aviaţia spre joi, forţe israeliene au din document, şeful delegaţi [ Conform cercetărilor e- !
că fiecare organizaţie trebuie, legem este că tineretul, prin nii mari, în ce spirit îndru menţionează comunicatele, s-a israeliană a bombardat, în traversat, potrivit purtătoru ei române, ambasadorul Va I fectuate la „Institutul ame- \
să înfăptuiască neabătut poli esenţa sa, este receptiv la măm noi activitatea Uniunii angajat între cele două părţi, cursul zilei, forţele terestre, lui de cuvînt, Canalul Suez, lentin Lipatti, a argumentat j rican de climatologie medi- I
tica partidului său comunist, nou, are spirit novator, re Tineretului Comunist, cum terminată joi dimineaţa, prin dispozitivul de apărare anti în sectorul sudic al acestuia, concepţia ţării noastre de e- ; cală" a ieşit la iveală fap- I
să ţină seama şi să se iden voluţionar. Chiar dacă une considerăm că trebuie să ac distrugerea efectivelor inami aeriană şi aeroporturile sirie şi au atacat convoaie milita dificare a unor relaţii noi în ! tul că una din cauzele prin- :
tifice pe deplin cu năzuinţe ori, tinerii folosesc unele me ţionăm şi pe plan internaţio ce. Pierderile israeliene se ri ne. Forţele aeriene siriene şi re în teritoriul egiptean. Tot j cipale ale greşelilor comise ;
le poporului său şi totodată tode pe care nu le putem nal pentru a contribui activ dică la 25 de tancuri şi vehi sistemul de apărare antiae în cursul nopţii, unităţi na tre state pe continentul eu i în timpul conducerii auto \
cu năzuinţele spre socialism şi socoti cele mai juste, trebuie la triumful politicii pe care cule blindate. riană au intrat în acţiune îm vale israeliene au atacat ra ropean, potrivit căruia la ba \ o constituie un grad mai \
îm-
comunism ale popoarelor să luăm ceea ce este esen ţările şi partidele noastre o Pe de altă parte, comuni potriva aviaţiei inamice, obiec finăriile petroliere din portul za sistemului de securitate : ridicat de umiditate atmo- i
piedieînd-o
să-şi
atingă
noastre şi, aş putea spune, ale ţial, să vedem că preocupări desfăşoară, pentru securitate catele date publicităţii la tivele. In cursul zilei, potrivit sirian Latakia, precum şi din trebuie să stea nerecurgerea j sferică. După cum dovedesc \
întregii omeniri. In acest spi le tineretului sînt îndreptate în Europa, pentru lichidarea Cairo menţionează că forţele comunicatelor militare de la porturile Banias şi Tartous. la forţă şi la ameninţarea j rezultatele unor cercetări \
rit ne preocupăm noi de or tocmai spre eliberarea socia focarelor de încordare în aeriene egiptene au efectuat, Damasc, au fost doborîte a- Purtătorul de cuvînt a arătat cu forţa în relaţiile intersta i care au durat vreme înde- \
ganizaţia de tineret, de edu lă şi naţională, spre făurirea lume, pentru o politică de miercuri seara, un raid îm proximativ 80 de avioane is că, în cursul luptei, au fost tale şi reglementarea exclusiv \ lungată, cei bolnavi de ini- \
carea tineretului, în acest unei lumi mai drepte şi mai destindere care să garanteze potriva poziţiilor israeliene de raeliene. scufundate două nave siriene pe cale paşnică a tuturor di l mă sau persoanele care \
spirit dorim ca relaţiile din bune. De aceea, colaborarea dreptul fiecărui popor la o la Abou Rodeis, de pe lito purtătoare de rachete. El a ferendelor. I prezintă dereglări ale siste- I
tre organizaţiile de tineret din cu toate organizaţiile de ti dezvoltare liberă. indepen ralul Mării Roşii şi din zona In noaptea de miercuri menţionat că toate navele is Numeroase delegaţii au e- j mului nervos vegetativ sînt j
ţările noastre să se dezvolte neret, unirea forţelor tinere dentă, să deschidă calea spre Balouza, de pe coasta medi- spre joi, potrivit unui alt co raeliene s-au reîntors la bază. videnţiat caracterul original influen- j
şi în viitor 1 tului pe plan internaţional — eliberarea socială şi naţiona teraneeană, provocînd „grele municat militar sirian, vede Postul de radio Tel Aviv, şi novator al propunerilor cu : j deosebit de expuşi
Acordăm un rol important începînd cu unirea eforturi lă, spre socialism şi comu pierderi în material de luptă te şi nave de război israelie reluat, de „ agenţi,ilp AFP . şi prinse în documentul româ ţei dăunătoare ale schimbă- \
tineretului în viaţa interna lor pe plan naţional — con nism. şi vieţi omeneşti". In replică ne au bombardat obiective Reuter, a anunţat că o coloa nesc. In acest sens, reprezen | rilor bruşte de temperatu- i
stituie una din problemele Cu aceste gînduri, aş dori civile situate pe coasta siria | ră sau de presiune âtiii'd- j
ţională. Pentru că aici sînt şi Ia aceste atacuri, adaugă co nă blindată israeliană a rea tanţii -Italiei, Elveţiei, Greci i sferică. Tendinţa de a face ■
reprezentanţii F.M.T.D., care principale ale zilelor noastre. încă o dată să urez o bună municatele, aviaţia israeliană nă, la Burj Islam, Latakia şi lizat, miercuri seara, joncţiu ei, Belgiei, Canadei, Spaniei
Tineretul este dornic să se colaborare în toate domeniile Tartous, precum şi instalaţii j greşeli în timpul conducerii j
urmează să ţină în următoa a încercat, joi dimineaţa, să nea cu trupele situate la şi ai altor ţări au relevat ca
rele luni o reuniune impor pună capăt vechii politici de de activitate între organiza bombardeze aeroporturile e- le petroliere de la Banias. nord de El Kantara, la Ca racterul unitar al planului de Ş auto este. deosebit de ma- \
tantă, trebuie să spun că noi asuprire şi dictat, este hotă- ţiile de tineret, atît între giptene situate la nord de Forţele navale şi artileria de nalul Suez. măsuri propuse de România. : re, în special atunci cînd j
rît să acţioneze cu toată fer cele din ţările socialiste, cît coastă ale Siriei au interve
aşteptăm mult de la tînăra Delta Nilului, la Port Said şi | survin răciri sau încălziri \
mitatea pentru o politică şi cu organizaţiile revoluţio nit, luptele dintre cele două
generaţie pe plan mondial. în regiunea Canalului Suez.
nouă, de pace şi colaborare, nare, progresiste şi democra părţi durînd două ore. Opt | bruşte de temperatură.
Am vizitat recent mai mul pentru dezvoltarea vieţii in Interceptînd avioanele inami vedete israeliene au fost scu
tice
ale
te ţări din America Latină. ternaţionale pe calea progre treaga lume. tineretului din în ce. aviaţia egipteană a dobo- fundate, iar celelalte respin Situaţia din Chile
M-am întîlnit cu tineri, am sului social. rît patru aparate israeliene, se. Cu acelaşi prilej, a fost ! O NOUĂ PROIECŢIE I
luat cuvîntul în faţa tinere Urez să crească contribuţia iar alte cinci au fost doborî- scufundată nava comercială j PE HARTĂ
lului. Am constatat că idei In acest spirit va acţiona tineretului atît în construcţia te de către apărarea antiae grecească „Samir Gote". De SANTIAGO DE CHILE 11 studenţi bolivieni repatriaţi
le socialismului, realizările şi în viitor organizaţia de socialismului, cît şi îrt lupta riană. Comunicatele arată că partea siriană, nu au fost în (Agerpres). — Alţi patru mi de curînd din Chile, agenţia 1 A GLOBULUI
României în construcţia so tineret a României, va parti pentru triumful politicii noi mai multe încărcături de bom registrate pierderi — menţio litanţi ai mişcării democrati France Presse relatează că j TERESTRU
cietăţii socialiste, precum şi cipa şi va milita pentru a de colaborare, pace şi pro be lansate de avioanele israe nează comunicatul. ce chiliene au fost executaţi pe Stadionul Naţional din
ale altor ţări socialiste sînt dezvolta această colaborare gres social ! De asemenea, I liene au căzut asupra unor în Chile în ultimele 24 de Santiago de Chile continuă i Istoricul şi geograful vest- \
mult apreciate, că tineretul cu tînăra generaţie pe plan urez organizaţiilor pe care le | sate din zonele respective, O ore. Iniţial, condamnaţi pen să fie menţinuţi sub stare de ; german, Arno Peters, a e- i
este dornic de a participa internaţional. Avem cu toţii reprezentaţi, tineretului din B provocînd victime în rîndul TEL AVIV 11 (Agerpres). tru „activităţi ilegale" la pe arest şi în completă izolare j xecutat o nouă proiecţie a j
mai activ la lupta pentru obligaţia să unim acest tine ţările dumneavoastră, succe- B populaţiei. — Joi, purtătorul de cuvînt depse variind între 23 şi 45 sute şi sute de cetăţeni stră care j
transformări sociale, împotri ret, să facem ca tineretul să se în muncă şi la învăţătu- I Agenţia MEN relatează că militar al armatei israeliene, de ani închisoare, ei au fost ini cărora nu li s-au adus la ! globului terestru prin
va imperialismului, colonia urmeze calea progresului so ră, în întreaga activitate, bu- I forţele egiptene şi-au consoli reluat de agenţiile de presă, acuzaţi ulterior de „tentativă cunoştinţă raţiunile pentru : el a urmărit să redea mai ;
lismului şi neocolonialismu- cial. Nu trebuie să uităm că, năstare şi fericire, noi şi g dat poziţiile în Sinai, după a declarat că forţele siriene de evadare“. Se menţionează, care au fost arestaţi. Potrivit j fidel dimensiunile reale ale i
lui. pentru o politică nouă dacă nu vom face noi acest mari succese în opera de au fost respinse dincolo de totodată, că sentinţele privind declaraţiei reprezentantului j continentelor şi ţărilor. Ast- \
cu- j
în
au
multe
ce
în viaţa internaţională. Cred lucru, există şi forţe reacţio făurire a socialismului şi co puncte, şi avansat trupe mai mate linia de încetare a focului e- pedeapsa capitală pronunţate Ministerului de Externe al i fel, pe harta obişnuită,
şi
că
că e bine ca tineretul din ţă nare care pot înşela şi îndru munismului în fiecare ţară ! xistentă după războiul din de tribunalele din Puerto Boliviei, Guillermo Castro, j născută sub numele de j
rile socialiste să acţioneze ma la un moment dat tine Vă rog, de asemenea, să riale de luptă au continuat 1967 şi că tancurile israelie Cisne şi Angol, din sudul ţă care. a preluat din Chile gru j „proiecţia Mercator", după I
mai intens pentru a dezvolta retul pe o cale greşită. Nu transmiteţi popoarelor dum să treacă peste Canalul Suez. ne au pătruns pe teritoriul rii, împotriva a trei persoane pul de repatriaţi, pe Stadio j numele geografului germa i j
relaţii cu tineretul de pretu trebuie să condamnăm tine neavoastră, partidelor şi se In cursul luptelor aeriene sirian In aceeaşi zi. seara, care ar fi atacat un convoi nul Naţional din Santiago de i din secolul XVI care a con- j
tindeni. Trebuie să înţelegem retul, ci să ne propunem să cretarilor generali sau primi de miercuri au fost doborîte ministrul israelian al apără militar chilian, au fost exe Chile se mai află sub stare I ceput-o, suprafeţele unor \
întărim colaborarea cu ti lor secretari, salutul meu, al zece avioane israeliene. \ ţări şi continente apar ăis- j
că, în condiţiile uriaşelor rii, citat de agenţia Reuter, cutate imediat după pronun de arest încă 300 de cetăţeni
nerii de pretutindeni, să cîş- Comitetului nostru Central. 8 O j proporţionate faţă de di- \
ce
de
alături
transformări revoluţionare din tigăm tineretul de partea şi cele mai bune urări. (Ar I DAMASC 11 (Agerpres). — a declarat că trupele ţării ţare. pe de altă parte, bolivieni, străini, relevă alţi France I mensiunile lor reale. De \
Reluînd,
tăţeni
societatea de astăzi, este nor luptei împotriva imperialis plauze puternice, îndelungate). ■ In tot cursul zilei de joi, sale de pe frontul de nord i exemplu, în „proiecţia Mer- i
„se deplasează pe drumul declaraţii ale unui grup de Presse.
i câtor", Scandinavia apare j
aproximativ la fel de mare
realita
ca şi India, deşi în prin cei
reprezintă,
te
nu
„Entreprise“ despre inflaţia din ţările capitaliste
Săptămina viitoare la televiziune PARIS 11 (Agerpres). — nuare, că în S.U.A. creşterea tiv, 12 la sută în primul se 1.1 milioane km ai săi, de
2
din
subconti-
cît
o
treime
Revista franceză „Entreprise" preţurilor care se redusese mestru. Ea este depăşită, de nentul indian. Europa apa
publică un amplu articol con la mai puţin de 3 la sută la asemenea, de Elveţia şi de re mai mare decît Ameri
DUMINICA, 14 OCTOMBRIE neanu; 10.30 Desene animate; — Geografie (anul IV): sacrat evoluţiei inflaţiei din sfîrşitul anului trecut, înre micile ţări nordice sau medi- ca de Sud, ori în realitate
20,05 Ancheta Tv. : S.O.S. Na 10.35 Telecinemateca pentru co •• Munţii Apuseni; acesta din urmă (17,8 mili
tura; pii: „Pero şl prietenii săi“; — Istoria României: Enig economia ţărilor capitaliste, gistrează un ritm de 8 la su teranene unde pragul de 10
S,00 Bună dimineaţa !; 20.40 Muzică populară interpre 12.00 Telejurnal; mele de la Adamclisi; începînd din luna mai, se tă la începutul acestui an. la sută a fost depăşit oane km 2 ) este aproape de
8,30 Cravatele roşii; tată de Tlcă Sorescu; 17.30 Curs de limba rusă. 17.30 Curs de limha engleză. două ori mai mare. Uniu
9,25 Film serial. Daktarl; 20,55 Revista literar-artistică Lecţia a G3-a; Lecţia a 62-a; spune în articol, Franţa cu In R.F Germania, creşte In Japonia, creşterea pre
9,50 Viaţa satului; Tv.; 18.00 Telex; 18.00 Telex; noaşte un ritm al inflaţiei de rea preţurilor este de 7.2 la ţurilor atinge ritmuri de 16 nea Sovietică apare mult
11.00 Emisiune in limba ma 21,35 Publicitate; 18.05 Tragerea Pronoexpres; 18.05 Tragerea Loto; aproape 10 la sută pe an. sută pe an. la sută. Chiar şi îndepărtata mai mare decît Africa,
ghiară; 21.40 „Fîntîna turmelor“ — pro 18.15 Steaua polară; 18.15 La volan;
12.30 De strajă patriei; ducţie a studiourilor de 18.35 Muzică uşoară; 18.30 Stadion; Este aproximativ de două ori Anglia nu mai este campi Australie este contaminată. deşi în realitate are o în
13.00 Album duminical; televiziune spaniole, după 18,50 Gala maeştrilor: Yehudi 18,50 Revista economică Tv.; media celor din ani situaţi oana inflaţiei în Europa. Ea „Pentru prima oară, în ulti tindere mai mică, măsurînd
15,25 Fotbal: România — Fin piesa lui Lope de Vega; Menuhin; 19,20 1001 de seri. Motanul pe între vara 1970 şi vara 1972. este lăsată în urmă, şi încă 22.4 milioane km 2 faţă de
landa (preliminariile Cam 22,15 24 de ore. 19.20 1001 de seri. Joacă-te cu depsit; mele două decenii, întreaga
pionatului mondial). Trans noi, Fanty; 19.30 Telejurnal; Franţa nu este însă nici pe de departe, de Irlanda şi Ita lume occidentală plonjează cei 30 milioane km 2 ai A-
misiune directă de la Sta 19.30 Telejurnal; Cincinalul înainte de ter departe un caz izolat, consta lia, ţări în care inflaţia a a- într-o asemenea inflaţie", fricii.
dionul „23 August“); MARŢI, 16 OCTOMBRIE Cincinalul înainte de ter men. 1973 — an hotărîtor;
17,15 Film serial: „Arthur“; men. 1973 — an hotărîtor; 20.00 Cîntecul săptămînii; tă revista, arătînd, în conti tins ritmuri de 18 şi, respec scrie revista
17.40 Vetre folclorice. Ţara Bl- 9,00 Teleşcoală; 20.00 Cîntecul săptămînii; 20.05 Panoramic ştiinţific;
hariei; 10.00 Telex; 20.05 Teleobiectiv; 20.30 Publicitate;
18.00 Reportajul săptăminli. Vi 10.05 Revista literar-artistică Tv; 20.20 Publicitate; 20,35 Film artistic: „O fată dră
sul marmurei; 10.45 Muzică uşoară; 20.25 Telecinemateca : „Intîlni- guţă". Premieră pe ţară; de zi ; 5,20 Dragi mi-s cînte tă Polina Manoilă ; 21,00 Revis 9,30 Curs de limba rusă.
18.20 Demonstraţie internaţiona 11.00 Film artistic: „Anna Ka- rea“, cu Ana Magnani. 22.05 Muzică uşoară; cul şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar; ta şlagărelor ; 21,25 Moment Lecţia a 62-a;
lă de patinaj artistic, cu renina“ (partea a Il-a); Premieră pe ţară; 22.15 24 de ore. Cinema 5,50 Muzică uşoară ; 6,00-8,08 poetic. Eminesciana ; 21,30 Biju 10.00 Telex ;
participarea, printre alţii, 12.05 Telejurnal; 22.25 24 de orc. Radioprogramul dimineţii ; 8,08 terii muzicale. Cvartetul de 10.05 Patrie, pămînt de aur (re
a campionilor europeni şi 10,30—17,00 Lumea copiilor; Matineu muzical. Mici piese coarde nr. l op. 41 în la minor luare). Cîntă corul Pala
mondiali Irina Rodnina şi 17.30 Curs de limba germană. SIMBATA, 20 OCTOMBRIE DEVA : Şapte zile („Patria") ; de Enrique Granados, orches de Robert Schumann (cvartetul tului culturii din Ploieşti;
Alexandr Zaiţev. Transmi Lecţia a 63-a; JOI, 18 OCTOMBRIE Cutezanţa şl Aladin şi lampa trate de Ernesto Halffter ; 8,25 „Curtis") ; '22,00 Radiojurnal ; 10.15 Istoria filmului sonor. E-
siune directă de la pati 18.00 Telex; 9,00 Lumea copiilor; fermecată („Arta") ; SIMBRIA : Moment poetic. Emil Giurgiu- 22,30 Concert de seară ; 24,00 misiune consacrată cine
noarul „23 August“; 18.05 Cum vorbim; 9,00 Curs de limba engleză. 9,30 O viaţă pentru o idee: Lumea se distrează („Mure ca ; 8,30 La microfon, melodia Buletin de ştiri ; 0,03—3,00 Es matografiei din R.P. Un
19.20 1001 de seri. Iedul care 18.20 Univers beethovenian. So Lecţia a 61-a (reluare); Dimitrie Pompeiu; şul“); HUNEDOARA : Aventura preferată ; 9,00 Buletin de ştiri; trada nocturnă. gară ;
numără pînă la zece; nata pentru pian nr. 32. 9,30 Curs de limba germană. 10.00 Telex; lui Poseidon („Siderurgistul") ; 9.30 Memoria pămîntului româ 11,45 Muzică populară Interpre
19.30 Telejurnal. op. 111 (partea I); Lecţia a 63-a (reluare); 10.05 Selectiuni din emisiunea De-aş fi Harap Alb şi Ori nesc ; 9,50 Debut radiofonic : tată de Maria Marcu ;
Săptămîna politică Inter 18.45 Laudă omului. Emisiune 10.00 Telex; „Cîntare patriei“; zontul abrupt („Constructorul"); Marius Cosmescu — arii din o- Timişoara
nă şi internaţională în de versuri; J0,05 Cărţi şl Idei; 10.30 Prim plan: învăţătoarea Cînd legendele mor („Arta") ; pere ; 10,00 Buletin de ştiri ; 12.00 Telejurnal ;
imagini; 18,55 Timp şi anotimp în agri din Deltă; CALAN : Aventurile lui Ba- 10,05 Itinerar folcloric muzical; 16,00-17,00 Teleşcoală. Chtmle :
20,10 Trofeul Carpaţi la hand cultură; 10.25 Telecinemateca (reluare); 10.55 Publicitate; buşcă („11 Iunie") ; TELIUC ; 10.30 Melodii de Nicolae Kircu- Aluminiul. Geografie (anul
bal feminin: România — 19,10 File de cronică. Un mare 12.05 Telejurnal; 11.00 Muzică populară; Drum în penumbră („Minerul"); lescu şi Elly Roman ; 11,00 Bu 18,00 Actualitatea radio; 18,10 IV) : Carpaţii meridionali.
R.D. Germană (repriza a savant şi cărturar român: 10,00—17,00 Teleşcoală; 11.20 Biblioteca pentru toţi: PETROŞANI • Jandarmul la letin de ştiri ; 11,05 Din muzica Cîntă formaţii corale de ama Literatură română : aurul
11-a). Transmisiune direc Dimitrie Cantemir; 17.30 Emisiune în limba ma Alexandru D avii a; plimbare („7 Noiembrie") ; Car popoarelor ; 11,15 Litera şl spi tori; 18,25 Emisiunea „Studioul pergamentelor. Primele
tă din sala sporturilor de 19.20 1001 de seri. O poveste cu ghiară; 12.00 Telejurnal; tea junglei („Republica") ; LU- ritul legii ; 11,30 Partidului, pă- artistului amator", tratînd as manuscrise şi tipărituri.
la Piteşti; cântec; 18.30 Telex; 15.00 Fotbal: Universitatea Cra- PENI : Organizaţia („Cultural"); rinte-al bucuriei — cîntece ; pecte din activitatea Şcolii — Album Gheorghe Doja;
20,35 Publicitate; 19.30 Telejurnal; 18.35 Din ţările socialiste; lova — Dinamo Bucureşti Poliţia mulţumeşte („Muncito 12,00 Discul zilei — Dan Spă- populare de artă din Arad ; 17.30 Curs de limba engleză.
20.40 Alte toamne... alte rapsodii. Cincinalul înainte de ter 18.45 Unlversilatca Tv.; (divizia A). Transmisiune resc") ; LONEA : Născut liber taru ; 12,15 Recital de operă 18,30 Cîntă sextetul vocal-in- Lecţia a 61-a;
Spectacol de varietăţi men. 1973 — an hotărî tor; 19.20 1001 de seri: Ciufulici; directă de la Craiova; („Minerul") ; ANINOASA : Mo- Regine Crespin ; 12,30 întîlnire strumental „Cantabile"; 18,50 E-
transmis din Sala palatu 20.00 Cîntecul săptămînii: „Ni- 19.30 Telejurnal; 16,45 Emisiune în limba ger lodrama („Muncitoresc") ; PE- cu melodia populară şl inter misiunea „Alma mater". Din 18.00 Telex ;
Tragerea loto ;
18.05
lui; Cincinalul înainte de ter mană; TRILA : Adio, arme. seriile I- pretul preferat ; 13,00 Radiojur cuprins: modernizarea procesu
Cunoaşteţi legile ?
18.15
22.40 Telejurnal. 20.05 Reflector; men. 1973 — an hotărîtor; 18.30 Caleidoscop cultural-artis- II („Muncitoresc“) ; VULCAN : nal ; 13,15 Avanpremieră cotidi lui de învăţămînt la facultatea 18.30 Atenţie Ia... neatenţie ! ;
Sport. 20.20 Publicitate; 20.00 Cîntecul săptămînii; tic; Lumea se distrează („Muncito ană ; 13,27 Concert de prînz ; de filologie a Universităţii din 18.50 Revista economică Tv. ;
20,25 Seară de teatru: „A cui 20.05 Seară pentru tineret; 18,40 Teleglob Bujumbura — resc") ; URICANI : Monte Car- 14 00 Compozitorul săptămînii — Timişoara; reluarea activităţii 19,20 1001 de seri : Nota 3 ;
LUNI, 15 OCTOMBRIE e vina ?“ de Paolo di Vin- 22.15 24 de ore. capitala statului Burundi; 10 („7 Noiembrie") : ORAŞTIE : Zeno Vancea. Cinci piese pen la Casa de cultură a studen
cenzo Premieră pe ţară; Grăbiţi apusul soarelui, seriile I- tru orchestră de coarde: Trip ţilor din Timişoara; curier uni 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
22,15 24 de ore. VINERI, 19 OCTOMBRIE 19.00 Omul de lingă tine. tic simfonic ; 14.40 Muzică de versitar; 19,00 „Dragi mi-s cîn inte de termen. 1973 — an
17.30 Curs de limba franceză. România in lume. Pe strada Covaci; 11 („Patria") ; Baltagul („Fla promenadă ; 15,00 Buletin de tecul şi jocul“ — program de hotărîtor ;
I,ecţia a 6i-a; 19.20 1001 de seri; Creionul şl căra") ; GEOAGIU-BAl : In um ştiri ; 15,05 Radioanchetă eco muzică populară la cererea as 20.00 Cîntecul săptăminli : De-a
bra violenţei ; HAŢEG : Copiii
18.00 Telex: MIERCURI, 17 OCTOMBRIE 9,00 Curs de limba franceză. guma; căpitanului Grant („Popular") ; cultătorilor — partea I; 19,25 colindat aceste locuri, ci
18,05 I.a ordinea zilei. Azi, ju Lecţia a 04-a (reluare); 19.30 Telejurnal; nomică : 15.20 Muzică de estra Emisiunea pentru sate, cuprin- neva ;
deţul Vaslui; 9,30 Curs de limba rusă; Cincinalul înainte de ter BRAD : Antoniu şi Cleopatra, dă : 16.00 Radiojurnal ; 16,15 zînd aspecte din judeţul Ti
18.20 Căminul; 9,00 Teleşcoală. Lecţia a 63-a (reluare); men. 1973 — an hotărîtor; seriile I-II („Steaua roşie") ; Cîntă Maria Cotîrlea, Sofia miş, cu privire ia ritmul sus 20.05 Studioul de poezie : Ne
:
GURABARZA
A
un
venit
18.40 Fragmente din spectacolul — Chimic: Bioxidul de si 10.00 Telex; 20.00 Cîntecul săptămînii; Preda şi Nicolae Timofte : 16,30 ţinut la recoltat şi semănat; muritoare corabie, ţara —
cu opera „Tosca“ de liciu. 10,05 Avanpremieră; 20.05 52 de iniţiative în 52 de soldat de pe front („Minerul“); Ştiinţa la zi ; 16,35 Corul poli 19,35 Dragi mi-s cîntecul şi jo spectacol llterar-muzlcai-
Puccini; — Geografie (anul IV): 10,10 Album coral; săptămîni; ILIA : Acea pisică blestemată fonic din Roma, dirijat de cul — partea a 2-a; 19,50 Emi corcgrafic ;
(„Lumina").
19.00 Scena; Munţii Apuseni; 10,20 Teleobiectiv; 20,15 Teleenciclopedia; Quinzio Petrocchi ; 16,50 Publi siunea „Dialog cu ascultătorii“. 20.25 Prim plan : învăţătoarea
19.15 Publicitate; — Electrotehnică: Produce 10,35 Publicitate; 20.55 Publicitate; citate radio ; 17,00 Pentru pa din deltă :
19.20 1001 de seri: Pomişorul rea. transportul şl dis 10,40 Vîrstele peliculei. Magazin 21.00 Film serial: Mannlx; trie ; 17.30 Melodii populare cu 20.50 Film artistic. Atenţie. Sa
uitat; tribuţia energici elec bilunar de cultură cinema 21.50 Teledivertisment. „El este... Puşa Poenaru, Katharina şi murai ! O producţie a stu
19.30 Telejurnal. trice; tografică; Octavian Cotcscu“; Ella Schuller, Alexandru Mica Teléyiziiiriëi diourilor cinematografice
Cincinalul înainte de ter 10,00 Telex; 12.00 Telejurnal; 22.30 Telejurnal. şi Marinca Trifu ; 18,00 Orele japoneze. Cu Yoko Mai-
men. 1973 — an holărîtor; 10,05 Municipalitatea răspunde 10.00—17.00 Teleşcoală. Sport; serii ; 20,00 Zece melodii prefe suyama. Premieră pe ta
20.00 Cîntecul săptăminli: „Ni bucureşteanului; — Fizică: Mişcarea de ro 22.50 Romanţe şi cîntece de pe rate ; 20,45 Consemnări de A- ră ;
căieri“. Muzica H. Măli- 10,25 Publicitate; taţie; trecere. PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 9,00 Curs de limba franceză. 22.15 24 de ore.
de ştiri ; 5,05 Melodii în zori lexandru Jebeleanu ; 20,50 Cîn- Lecţia a 63-a;
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35. (Telefoane î 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva.