Page 42 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 42
zas
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 834 © SIMBĂTĂ 13 OCTOMBRIE 1973
Cuvîntarea tovarăşului Adunările pentru i m de seamă —
bogate surse de învăţăminte pentru
NICOLAE CEAUŞESCU perfecţionarea muncii organelor şi
(Urmare din pag. 1) alăturat politicii partidului tapă de dezvoltare, dar nu e(. Aceasta este, dealtfel, u- al X-lea, de Conferinţa Na
nostru, a susţinut activ toa trebuie să uităm nici un mo na din problemele de ba ţională. organizaţiilor de partid in conducerea
activitate desfăşurată cu bu te măsurile de dezvoltare re ment că deşi socialismul a ză ale concepţiei marxiste Este necesară o legătură şi
ne rezultate, ţin să adresez voluţionară a României. Aşa învins pe deplin în România, despre dezvoltarea societăţii, mai strînsă a organelor de
cele mai calde felicitări tu am procedat şi cu alte orga şi am trecut la o etapă nouă a făuririi de către poporul securitate cu masele popu
turor lucrătorilor de securita ne de stat. Am avut totdea de dezvoltare, deşi clasele ex însuşi a destinelor sale, a is lare, cu oamenii muncii din activităţii economice şi sociale
te. (Aplauze prelungite, ura- una grijă ca, menţinînd ceea ploatatoare au fost lichidate toriei şi a viitorului său. toate sectoarele de activita
Ie, se scandează: „Ceauşescu ce este bun, să întărim orga demult, totuşi pe plan inter Vom face totul pentru a te. Forţa, tăria organelor de
— P.C.R."). nele respective, să le reorga naţional mai există forţe re adînci şi dezvolta democraţia securitate constau în legătura
Aş dori, cu acest prilej, să nizăm pe o bază nouă, revo acţionare, ostile socialismului. socialistă, pentru a perfecţio indisolubilă cu poporul, cu (Urmare din pag. 1) aplicarea acordului global, taţii ideologice, politice şi
aduc, de asemenea, un oma luţionară, să le dăm un con Influenţe şi agenţi ai acestor na formele de participare a masele populare ! Prin strîn- folosirea raţională a mij educative. obiectivă a re
Evaluarea
giu acelora care au activat ţinut de clasă pentru a le forţe reacţionare pătrund şi maselor largi populare la con sa legătură cu masele, cu po cu toată răspunderea pro loacelor materiale şi finan
in rîndul organelor de secu transforma în organe ale dic vor mai pătrunde şi în vii ducerea orînduirii noastre so porul vom reuşi ca nici un blemele privind aprovizio ciare în vederea creşterii zultatelor, critica deschisă,
ritate. Unii nu mai sînt în taturii proletariatului, în or tor şl în România, dacă or cialiste. Din acest punct de duşman al construcţiei socia narea tehnico-materială, o- eficienţei economice, extin autocritica principială, in
viaţă, au căzut în luptă cu gane ale puterii muncitoreşti ganele şi aparatul nostru de vedere, cred că lucrurile sînt liste să nu se strecoare şi norarea contractelor econo derea mecanizării în zoo transigenţa faţă de lipsuri,
duşmanul, alţii, în virtutea şi ţărăneşti. Aceasta a fost stat — vorbind concret, orga clare pentru toată lumea. Or să-şi desfăşoare activitatea mice — cu accent deosebit tehnic, legumicultura etc. spiritul partinic să se îmbi
legilor naturii, se găsesc în condiţia esenţială a tuturor nele noastre de securitate — ganele de securitate au dato nepedepsit ! Acest lucru tre pe cele destinate exportului Dări de seamă concise, ne fructuos cu stabilirea
inactivitate. Dar consider că succeselor pe care le-am ob nu vor fi vigilente, nu-şi rvor ria de a înfăptui directivele buie să-l avem întotdeauna —, creşterea productivităţii combative, proiecte de mă celor mai judicioase măsuri
termene
să
la
întă
merită să vorbim şi de ace ţinut ! Dacă nu am fi făcut face cum trebuie datoria fa partidului şi statului în asi în vedere, tovarăşi ! (Aplau muncii, îmbunătăţirea orga suri clare, cu concrete, tre şi menite rolului conducă competenţei
responsabilităţi
şi
rirea
ia care în primii ani au fă aceasta, fără îndoială că n-am ţă de cauza revoluţiei, faţă gurarea respectării legilor şi ze). Trebuie însă să ştim să nizării producţiei şi a mun buie prezentate şi în adu organelor şi organizaţiilor
cut multe sacrificii şi au a- fi putut înfăptui cu succes de cauza socialismului, faţă a condiţiunilor legale de ma deosebim pe duşmani de oa cii, utilizarea deplină, judi nările de dări de seamă de partid, la îmbunătăţirea
dus o contribuţie de seamă socialismul, n-am fi putut ob de popor. nifestare a maselor populare, menii care comit anumite cioasă, a capacităţilor de din şcoli şi din institutele
la dezvoltarea organelor noas ţine toate victoriile pe care De aceea, sărbătorind îm de participare a lor la con greşeli. Pe aceştia din urmă producţie, a forţei de mun de învăţămînt superior. In sub toate aspectele a acti
tre de securitate, la înfăptui le-am înregistrat pînă acum. plinirea a 25 de ani de ac ducerea întregii activităţi. să-i educăm ; să mobilizăm că şi a timpului efectiv de aceste unităţi să se insiste vităţii politico-economice şi
rea politicii partidului şi sta (Aplauze puternice). tivitate a organelor de secu Dar, aşa cum am spus, nu colectivele lor de muncă lucru. De asemenea, să fie îndeosebi asupra modului cultural-educative. Adună
tului. (Aplauze prelungite). ritate, dînd o înaltă aprecie larg tratate probleme ale rile de dări de seamă să
Aceste învăţăminte ale dez trăim izolaţi; deci nu putem pentru a-i transforma şi a-i disciplinei de producţie, ale în care s-a trecut la aplica constituie cu adevărat şcoli
Am reamintit acum de toa voltării revoluţiei socialiste în re activităţii lor de pînă a- considera că România este ajuta să participe activ la reducerii cheltuielilor ma rea măsurilor stabilite de de educaţie comunistă, sur
te acestea nu de dragul de a România îşi păstrează pe de cum, doresc, totodată, să sau va fi în afara preocupă întreaga noastră operă de teriale şi consumurilor spe Plenara C.C. al P.C.R. din se de învăţămînt preţioase
face istorie, ci pentru a tra plin valabilitatea. Orice po menţionez că în faţa secu rilor duşmanilor socialismului. schimbare revoluţionară a cifice de materii prime, ma iunie a.c. cu privire la dez care să asigure desfăşurarea
ge unele învăţăminte, nu nu por care trece pe calea dez rităţii statului, a organelor De aceea, sarcina organelor societăţii, de făurire a orîn teriale, combustibil şi ener voltarea şi perfecţionarea muncii de partid în cele
mai pentru noi, ci cu valabi noastre din Ministerul dă In duirii noi, socialiste. gie, gospodăririi fondurilor învâţămintului de toate
voltării noi, democratice, ca- de securitate este de a acţio mai bune condiţii, la toate
litate mai generală. Acest lu re-şi propune să înfăptuiască terne, a întregului nostru a- na împotriva acelora care Aşa cum am mai spus nu băneşti, ale reducerii stocu gradele. Este absolut nece nivelurile. Propunerile fă
cru îmi este sugerat de une prefaceri social-economice re parat de stat stau sarcini de vor încerca să împiedice po o dată, rolul organelor de rilor supranormative, creş sar să se facă o analiză cute în cadrul adunărilor
le evenimente recente — şi voluţionare trebuie să-şi fău mare importanţă. porul să-şi exercite rolul său securitate este nu de a taxa terii eficienţei economice. profundă a responsabilităţii vor trebui reţinute cu multă
mă refer îndeosebi la eveni rească şi forţele necesare, Am criticat de multe ori în făurirea orînduirii socia drept ostili orînduirii noas In Valea Jiului, la Hune de care au dat dovadă co atenţie. Comitetele şi birou
mentele din Chile. Experi neajunsurile din munca orga liste; ele trebuie să apere tre pe toţi care manifestă la doara, la C.E.T. Mintia şi muniştii în îmbunătăţirea rile organizaţiilor de partid
să-şi creeze aparatul propriu
enţa luptei revoluţionare din nelor de securitate şi nu nu cuceririle poporului, să-i ape un moment dat vreo nemul în alte organizaţii de procesului instructiv-educa- să stabilească măsuri cores
de stat, forţele armate, orga
România din perioada de du mai după Congresul al IX-lea. re viaţa paşnică, să apere su ţumire sau alta. Dimpotrivă, partid, considerăm util să tiv, în creşterea răspunderii punzătoare pentru aplicarea
nele proprii de securitate, de elevilor şi studenţilor pen
pă eliberare pînă la cucerirea justiţie, care să servească in Tovarăşii mai vechi în acti veranitatea şi independenţa rolul organelor securităţii es se analizeze modul în care lor, pentru informarea co
puterii politice şi apoi din teresele poporului, cauza dez vul de partid şi în organele patriei, împotriva oricui ar te de a ajuta, împreună cu se transpun în viaţă sar tru însuşirea exemplară a muniştilor asupra modului
anii înfăptuirii socialismului voltării pe o cale nouă, de de securitate ştiu bine că şi îndrăzni să se atingă de ele. oamenii muncii, cu masele cinile stabilite în urma in cunoştinţelor predate, res în care ele se realizează.
demonstrează cu toată clari mocratică a societăţii. (Aplau în 1954, în sala „Dinamo" (Aplauze puternice, prelungi populare la educarea, la dicaţiilor şi recomandă pectarea strictă a regula Intrucît în această peri
tatea că mijloacele şi căile te). transformarea acestor oa rilor tovarăşului Nicolae mentelor şcolare. Să se pu oadă au loc adunări de dări
ze puternice). am discutat despre greşelile nă, de asemenea, accent pe
prin care este cucerită pute Nu doresc să intru în a- meni, de a face ca, în fond, Ceauşescu, făcute cu prile de seamă şi alegeri în or
'M-am referit numai la a- şi lipsurile organelor de secu nimeni — şi repet —, nimeni jul vizitei de lucru din modul în care se asigură
rea politică — paşnice sau ritate, că şi în 1955, în 1956, mănunte, pentru că munca să nu poată fi pedepsit pe toamna anului trecut în ju întreaga activitate profesio ganizaţiile sindicale şi ale
nepaşnice — depind de ra ceastă latură a experienţei 1959 şi în alţi ani am criti organelor de securitate este nedrept. Numai aceia care deţul nostru. nală, pregătirea pentru U.T.C., organele şi organi
în
portul de forţe, de felul în noastre, deoarece vorbit alte îm cat, cîteodată destul de ferm, diversă şi nu în acest cadru duc o activitate realmente O atenţie deosebită să se muncă şi viaţă a viitorilor zaţiile de partid au datoria
am
prejurări
de
şi
care masele populare devin faptul că orice orînduire so de hotărît, greşelile şi abuzu şi în acest moment festiv este contrară intereselor poporu acorde investiţiilor ; lichidă absolvenţi. să manifeste toată grija pen
conştiente şi pot, la un mo locul să discutăm despre a- lui, cuceririlor socialiste şi rii integrale a restanţelor Un capitol deosebit de tru modul în care acestea
ment dat, să impună, într-o cială nouă nu poate fi de- rile ce s-au săvîrşit în anu ceasta. Dar fiecare, în secto independenţei ţării să-şi pri acumulate în acest an, în important, căruia trebuie să se pregătesc şi se desfăşoa
cît rodul activităţii unite a mite împrejurări. Dar aşa ră. Membri ai birourilo_r şi
formă sau alta, schimbările cum am mai spus, toate aces rul său de activitate, trebuie mească pedeapsa meritată! cadrării riguroase în grafi i se acorde maximă atenţie,
necesare în ţara respectivă. maselor largi populare, al u- tea aparţin acum trecutului. să aibă permanent în faţă Tocmai de aceea ridicarea cele de execuţie, devansă atît în dările de seamă, cît comitetelor de partid să a-
Dar, indiferent de aceste căi nităţi clasei muncitoaref. ţără aceste sarcini de bază ale conştiinţei politice şi a nive rii termenelor de punere în şi in dezbateri, il constituie jute efectiv la definitivarea
nimii şi intelectualităţii, a în Măsurile luate după Congre dărilor de seamă, a planuri
— care pot şi vor fi întot tregului popor, care trebuie sul al IX-lea, şi mai cu sea lucrătorilor de securitate. lului ideologic constituie o funcţiune la unele obiective viaţa internă de partid, ac lor de măsuri. Prin partici
deauna diverse — o dată in să fie convins de justeţea mă cele luate în 1968, pentru Trebuie să ridicăm şi mai cerinţă fundamentală pentru importante — în lumina tivitatea politico-ideologicâ. parea activă a comuniştilor
staurată puterea maselor transformărilor profund în a întrona cu desăvîrşire le mult nivelul profesional, ni a putea face faţă noilor sar chemării adresate în luna Problemele privind stilul şi la dezbaterile ce vor avea
populare, a clasei muncitoa galitatea, respectarea legilor velul politic de înţelegere a cini şi noilor împrejurări ale august a.c., de către tovară metodele de muncă în ur loc în aceste organizaţii să
re, a ţărănimii şi intelectua noitoare, să urmeze neabătut revoluţionare a normelor de problemelor noi care se pun activităţii importante pe ca şul Nicolae Ceauşescu, tu mărirea îndeplinirii şi apli se determine asigurarea u-
lităţii, din momentul în care politica forţelor revoluţiona în actuala etapă de dezvolta re 0 desfăşuraţi ! turor lucrătorilor de pe carea în viaţă a hotârîrilor
re. Tocmai datorită faptului partid în activitatea organe şantiere, precum şi benefi nui climat de puternică
poporul devine pentru prima re a societăţii noastre, pen Am deplina convingere că de partid şi de stat, preo
că partidul nostru a ştiut să lor de securitate şi-au spus ciarilor de investiţii. Să se combativitate faţă de nea
dată stăpîn pe destinele sale, tru că numai aşa lucrătorul organele noastre de securi cuparea pentru întărirea
aplice adevărurile generale cuvîntul. Putem spune că, în insiste în mod deosebit pe junsurile manifestate, stabi
el trebuie — dacă doreşte să ale construcţiei socialiste la toată această perioadă, orga de securitate — care în con tate, toţi lucrătorii de secu finalizarea exemplară a rîndurilor partidului, a ro lirea măsurilor necesare
asigure mersul înainte al re condiţiile concrete ale Româ nele de securitate au înfăp cepţia mea, şi cred că şi a ritate vor înţelege că cerin planului pe acest an, pe lului conducător al organi pentru îmbunătăţirea între
voluţiei şi făurirea noii orîn- voastră, este un activist de ţele pe care partidul le pu pregătirea producţiei anului zaţiilor de partid, respecta gii activităţi în lumina ho-
duiri — să-şi creeze şi orga niei, am reuşit să facem ca tuit, în bune condiţiuni, sar partid lucrînd într-un dome ne în faţa lor trebuie înde viitor : eliberarea amplasa rea disciplinei de partid şi tărîrilor C.C. al P.C.R., a
nele proprii ale puterii de transformările revoluţionare cinile care le-au stat în faţă. niu special — va putea să plinite în cele mai bune con mentelor, întocmirea pro de stat, a principiului mun preţioaselor indicaţii ale se
stat, începînd cu armata, cu să ducă la întărirea în fieca Nici în viitor nu trebuie însă se orienteze şi să-şi îndepli diţiuni. Sînt încredinţat că, cii şi conducerii colective, cretarului general al parti
re etapă istorică a adeziunii să admitem, sub nici un mo aşa cum şi în trecut au de iectelor şi, documentaţiilor,
organele de securitate, cu în nească în bune condiţiuni în deschiderea finanţărilor, a- asigurarea climatului de fo dului nostru.
tregul aparat de stat. Nu se maselor largi populare la tiv, ca în activitatea organe datoririle sale. pus eforturi pentru a-şi înde provizionarea tehnico-ma losire a criticii şi autocriti Complexitatea vieţii eco
poate construi o orînduire cauza socialismului. Chiar a- lor de securitate să-şi facă Trebuie să întărim exigen plini îndatoririle faţă de terială. cii, intensificarea şi diversi nomice şi sociale, noile sar
tunci cînd a trebuit să în loc anumite greşeli, să se ac partid şi popor, organele ficarea acţiunilor de educa
nouă menţinînd vechiul apa cepte în vreun fel slăbirea ţa în muncă, disciplina, spi noastre de securitate vor fa In agricultură, materiale re a comuniştilor şi a oame cini ce se pun în faţa între
rat de stat! El trebuie trans vingem un şir de greutăţi, să exigenţei, a preocupărilor ritul de răspundere. Orice ce totul şi în viitor, în noi le şi dezbaterile să fie a- nilor muncii, îmbunătăţirea gii noastre naţiuni incumbă
unele
ne-am
format în mod revoluţionar, înlăturăm poporului, greşeli, discu pentru întărirea spiritului, manifestare care poate dăuna le condiţiuni ale dezvoltării xate în principal pe înfăp conducerii şi îndrumării ac responsabilităţi sporite din
am
adresat
menţinînd ceea ce este pro tat cu poporul şi numai îm de înaltă responsabilitate în mersului înainte, ( dezvoltării noastre, pentru a fi la înăl tuirea prevederilor stabilite tivităţilor desfăşurate de partea tuturor organelor şi
gresist, ceea ce se ataşează economico-sociale' a ţării, a- ţimea cerinţelor partidului, de conducerea partidului în către organizaţiile de sindi organizaţiilor de partid. Eţe
trup şi suflet intereselor re preună cu el am păşit îna aplicarea legilor ţării şi apă dîncirii democraţiei, legalită pentru a acţiona în strînsă vederea creşterii producţiei cat, ale U.T.C., de comite trebuie să dea dovadă de
voluţiei, schimbării societăţii inte spre o nouă etapă de rarea cuceririlor revoluţiona ţii socialiste, orice încercare unitate cu întregul popor, vegetale şi animale, pe mă tele şi comisiile femeilor, de mai multă exigenţă, respon
pe cale revoluţionară, înlătu- dezvoltare a societăţii noas re, pentru a face ca numai din afară de a aduce daune sub conducerea partidului — surile luate pentru îmbu sabilitate în înfăptuirea tu
tre. Aceasta de fapt este e- şi numai duşmanii construc celelalte organizaţii de ma
rînd totodată ceea ce se o- orînduirii noastre şi indepen forţa politică conducătoare a nătăţirea activităţii pe anul turor hotârîrilor de partid
senţialul în făurirea oricărei ţiei socialiste, duşmanii inde să şi obşteşti, trebuie dez
pune noului! Numai pe a- denţei ţării, sub orice formă viitor. Adunările de dări şi de stat, să-şi exercite e-
orînduiri noi, socialiste. (A- pendenţei şi suveranităţii ţă tuturor domeniilor de activi bătute cu cea mai mare răs
ceastă cale se poate construi ar fi, trebuie să stea în a- de seamă ale organizaţiilor pundere. Se impune efectua nergic rolul de conducător
o nouă orînduire socială I (A- plauze puternice). rii să cunoască şi să simtă cu tenţia lucrătorilor de securita tate, deci şi a securităţii. Re de partid din unităţile a- rea unei analize temeinice a politic în toate locurile de
plauze, urale. Se scandează: In aceste împrejurări, este putere mîna înarmată a cla te. Nimic nu trebuie consi pet, eu consider organele gricole vor constitui un pri muncă, să militeze cu per
„Ceauşescu şl poporul"). necesar ca clasa muncitoare, sei muncitoare, a poporului derat că este de mat mică securităţii ca un aparat al lej pentru expunerea ade întregii activităţi de propa severenţa necesară pentru
poporul să asigure un control nostru, ca nici un cetăţean partidului, iar pe lucrătorii ziunii unanime a comuniş gandă, a muncii politico-e
Experienţa transformărilor importanţă ! Totul trebuie a- de securitate — ca activişti punerea integrală în va
efectiv asupra organelor pu care participă la edificarea tilor, a tuturor oamenilor ducative, popularizarea şi
revoluţionare din România, ca socialistă a patriei noastre nalizat, judecat prin prisma de partid. Ca atare, ei sînt promovarea în mase a poli loare a rezervelor de care
dealtfel şi a celor din alte terii de stat, astfel ca ele sarcinilor generale care re chemaţi să îndeplinească ne muncii din satele judeţului ticii partidului şi statului, dispun unităţile, a muncii
ţări socialiste sau care se să-şi îndeplinească în orice să nu sufere pe nedrept! A- vin organelor de securitate ! abătut, în orice împrejurări, nostru la chemarea tovară preocuparea pentru cultiva şi iniţiativei comuniştilor, a
dezvoltă pe o cale nouă, de condiţiuni îndatoririle faţă de ceasta trebuie să fie în per Iată de ce consider că a- şului Nicolae Ceauşescu, a- tuturor oamenilor muncii,
popor. A nesocoti aceste în manenţă conduita organelor politica partidului de făuri dresată tuturor lucrătorilor rea trăsăturilor moralei co
mocratică, este foarte eloc niversarea, a 25 de ani de în vederea înfăptuirii exem
văţăminte, a lăsa — aşa cum noastre de securitate, în în re a societăţii socialiste mul din agricultură cu prilejul muniste, a noii atitudini fa plare a sarcinilor stabilite
ventă în această direcţie. Ştiţi treaga lor activitate ! Numai activitate a organelor de tilateral dezvoltate, de prie ţă de muncă, a respectării
bine că partidul nostru s-a s-a întîmplat în Chile — ca securitate trebuie să însem tenie cu ţările socialiste, cu sărbătoririi „Zilei recoltei", riguroase a normelor eticii de Congresul al X-lea şi
orientat de la început, de organele de stat să rămînă astfel ele îşi vor face în bu ne şi un prilej de a analiza toate popoarele care luptă de a face totul ca anul 1974 şi echităţii socialiste, a le Conferinţa Naţională ale
fapt din primele zile de după în afara preocupărilor pentru ne condiţiuni datoria faţă de activitatea, în spirit de partid, pentru dezvoltarea indepen să fie un an record pentru galităţii socialiste. Va tre partidului.
eliberare, spre crearea unor înfăptuirea transformărilor revoluţie, faţă de popor, faţă în mod critic şi autocritic, dentă, politica de colaborare producţia agricolă. In dă bui analizat cu multă aten
forţe armate proprii, a unor revoluţionare, să fie conside de partid. (Aplauze puternice). văzînd atît ceea ce a fost cu toate statele, de pace în rile de seamă, în dezbateri
rate ca ceva deasupra popo Vreau să fiu foarte clar să-şi găsească loc modul de ţie modul în care se înfăp
forţe proprii de apărare a bun — şi în această privin întreaga lume. (Aplauze pu înfăptuire a programelor de tuiesc programele stabilite
cuceririlor revoluţionare, că rului, nu poate decît să ducă înţeles şi de data aceasta, to ţă am dat aprecieri şi nu ternice, prelungite). îmbunătăţiri funciare, de în urma plenarei C.C. al
im acţionat în mod consec la eşecul luptei revoluţiona varăşi. Socialismul reprezintă vreau să mai revin asupra In încheiere, doresc încă o dezvoltare a zootehniei, le- P.C.R. din noiembrie 1971 Eliminarea risipei,
vent pentru înnoirea organe re. In orice împrejurări, po societatea cea mai umană, o- acestor laturi — cît şi ceea dată să urez celor prezenţi gumiculturii, pomiculturii. ' pentru îmbunătăţirea activi-
lor vechi ale aparatului Mi porul, construindu-şi organele rînduirea care urmăreşte să ce a fost rău. Să tragem în la această adunare, tuturor
proprii ale puterii, transfor- descătuşeze forţele creatoare văţăminte şi să luăm măsuri
nisterului de Interne, pen lucrătorilor de securitate şi in iluminatul
mîridu-le pe cele vechi, inte- ale omului, să-i creeze condi în vederea îmbunătăţirii şi
tru organizarea, cu participa din Ministerul de Interne
rea directă a clasei munci grîndu-le în lupta sa pentru ţiuni de manifestare a perso perfecţionării în continuare a succese tot mai mari în acti
toare, a acestor organe, che schimbări economico-sociale nalităţii sale în toate dome activităţii organelor noastre vitatea lor, în ridicarea ni Conferinţa pe ţari privind comercial
mate să apere cuceririle re revoluţionare, trebuie să exer niile de activitate. Facem to de securitate. velului general al pregătirii
voluţionare, să respingă orice cite permanent controlul, în tul pentru a găsi formele ce Eu am pretenţii mai mari profesionale şi politice, pen
încercare a duşmanului de drumarea acestor organe ale le mai corespunzătoare de Ia organele de securitate şi tru a fi apărători de nădej (Urmare din pag. 1}
clasă de a împiedica proce puterii de stat! Aceasta este participare a maselor largi aş dori ca şi voi toţi cei ca de ai cuceririlor revoluţiona
sul de transformări revoluţio garanţia că aceste organe vor populare la conducerea tutu re lucraţi în aceste organe re ale poporului şi ai inde valorificarea cenuşilor
nare din România. Fără în face întotdeauna ceea ce tre ror domeniilor de activitate. să aveţi asemenea pretenţii pendenţei patriei. Multă să « de cazane, unde lucra un sin
dezvoltarea
Considerăm
demo
doială, am acordat întotdea buie pentru victoria revoluţi craţiei socialiste, participarea faţă de voi înşivă, faţă de nătate şi multă fericire ! (U- gur muncitor, iar instalaţia
una atenţie atragerii de par ei, vor servi poporul, cauza toţi cei pe care-i conduceţi. rale puternice; aplauze pre de iluminat oferea condiţii
Cei de la centralele
tea revoluţiei şi transformă transformării revoluţionare în poporului la elaborarea şi în Trebuie să ridicăm nivelul lungite ; se scandează: termoelectrice de întrerupere şi reducere a
rilor socialiste, a tuturor for ţara respectivă. (Aplauze pu făptuirea politicii de construc activităţii organelor de secu „Ceauşescu — P.C.R."! numărului de lămpi aprinse.
ţelor care au înţeles că tre ternice). ţie socialistă ca o problemă ritate la cerinţele etapei noi prezenţi în sală ovaţionează La garajul secţiei de trans
buie să rupă cu trecutul. Aşa Mă refer la aceste învăţă esenţială pentru victoria so în care ne găsim, îneît ele să îndelung pentru Partidul Co porturi auto, cît şi în birou
am procedat cu armata, care, minte din trecut, pentru că cialismului. Nu se poate con ţină strîns pasul cu tot ceea munist Român, pentru Comi Cea de-a doua zi a lucră cestei bogăţii în agricultură rile acesteia, în care nu lu
în cea mai mare parte, a- ele trebuie să fie prezente şi strui o orînduire nouă fără ce se înfăptuieşte de către tetul Central, pentru secreta rilor Conferinţei pe ţară pri şi în ramurile industriei chi crează nimeni pe timpul nop
proape în totalitatea ei, in în activitatea noastră actuală. participarea conştientă a în poporul nostru în cadrul po rul general al partidului, to vind valorificarea cenuşilor mice. ţii, se consuma, de aseme
clusiv cadrele militare, s-a Desigur, ne aflăm în altă e- tregului popor la înfăptuirea liticii trasate de Congresul varăşul Nicolae Ceauşescu). de la centralele termoelectri De un real interes au fost nea, fără nici un .folos, mul
ce s-a desfăşurat sub semnul comunicările cu privire la va tă lumină !
aceleiaşi importanţe ce se â- lorificarea fierului (a oxizilor ...Majoritatea unităţilor co
cordă atragerii în circuitul de fier în special) din cenuşi. merciale din Orăştie ar putea
economic naţional a acestei fi date ca exemple bune în
După-amiază
importante rezerve de spori masă rotundă a avut s-au loc pur o raţionalizarea consumului de
25 de ani de la crearea organelor de securitate re a eficienţei economice de tat discuţii de privind termocentrală curent luminile din interio
unde
timpul
Pe
electric.
utilizarea
ansamblu.
nopţii,
cenuşilor
De
stinse,
de
de
susţinute astă dată comunicările pentru fabricarea lianţilor, rul fel magazinelor sînt rămînînd
oamenii
şti
şi
firmele,
la
mortarelor şi betoanelor, a
inţă din ţară — prezenţi la doar cîte 1-2 becuri aprinse
ceramicii şi vitroceramicii, în
conferinţă — s-au axat pe în vitrine, suficiente pentru a
(Urmare din pag. 1) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu rului Apărării Naţionale şi generalului maior Emil I. In numele celor decoraţi problematica valorificării ce executarea lucrărilor rutiere
însoţit de Emil Bobu, minis ai altor ministere, activişti Panaite, ordinul „Pentru ser au luat cuvîntul general-lo- nuşilor de termocentrală în şi de terasamente, în extra „dezvălui" specificul unităţi
rienţei, puterii de luptă trul de interne, trece în re de partid şi de stat şi ai or vicii deosebite aduse în apă cotenent Nicolae Doicaru, industria ceramicii, de con gerea unor metale. lor respective şi a le asigura
şi calităţilor lor politice, vistă garda de onoare. ganizaţiilor obşteşti, generali rarea orînduirii sociale şi de prim-adjunct al ministrului strucţie cu adaosuri de cenu Concluziile au fost unani securitatea. Deşi puţine, to
profesionale şi morale, res Da intrarea în casa de cul şi ofiţeri superiori, lucrători stat“ clasa a Il-a generalului de interne, colonelul de secu şă şi steril de cărbune, a me : cenuşa de termocentra tuşi, mai există şi excepţii
pectarea cu stricteţe a le tură, conducătorii de partid din aparatul central şi teri maior Mihai E. Ilie, genera ritate Emil Macri şi ge- vitroceramicei din cenuşi de lă are diverse utilităţi şi de la această regulă gene
din
complex
gilor ţării, apărarea dreptu şi de stat sînt întîmpinaţi torial de securitate, oameni lului maior Viorel-Paul' I. neralul-maior Dumitru Radu, termocentrală, asupra experi poate deveni — prin efortul rală. Magazinul librăria, gră
blocurilor,
zona
rilor şi libertăţilor cetăţe de un mare număr de gene de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Marinescu, Ordinul Muncii şeful Inspectoratului judeţean mentărilor făcute pentru fo comun al specialiştilor — dina restaurantului „Dacia“,
neşti, în spiritul eticii şi rali şi ofiţeri care îşi mani Tovarăşul Constantin Stă- clasa a Il-a colonelului Emil Bacău al Ministerului de In losirea cenuşilor şi a altor dintr-un considerat deşeu in agenţia loto-prono ş.a. Nu e
echităţii socialiste, cultu festă dragostea fierbinte fa tescu, secretarul Consiliului V. Macri. terne. deşeuri industriale în aceste dustrial, într-o adevărată bo vorba de modificarea circui
lui pentru adevăr; înde ţă de conducătorul iubit al de Stat, dă citire Decretului Prin decret al Consiliului Primit cu vii şi puternice industrii, precum şi a cerce găţie naţională, folosită atît telor şi nici de reducerea u-
plinirea exemplară a misiu Consiliului de Stat al Re aplauze, a luat cuvîntul în industria lianţilor şi a
partidului şi statului nostru, de Stat au mai fost conferite tărilor făcute privind folosi nui mare număr de lămpi,
nilor încredinţate de partid. publicii Socialiste România, 193 de ordine şi 300 de me tovarăşul Nicolae Ceuşescu. rea acestor „deşeuri" pentru prefabricatelor cît şi pentru dar orice economie, cît de
Ora 10. De o parte şi de neţărmurita bucurie â reîn- prin care se conferă pentru dalii altor cadre din orga Cuvîntarea secretarului ge stabilizarea pămînturilor. alţi derivaţi. mică, are un efect mult mai
alta a străzii Mihai Vodă, tîlnirii cu comandantul su contribuţia deosebită adusă nele securităţii statului. nerai al partidului a fost De asemenea, a fost abor Lucrările conferinţei conti mare pe oraş, pe judeţ, pe
Ar
pînă la Casa de cultură a prem al Forţelor noastre Nicolae la apărarea şi consolidarea înaltele distincţii acordate subliniată în repetate rînduri dată problematica folosirii a- nuă şi astăzi. ţară !
Tovarăşul
mate.
Ministerului de Interne, Ceauşescu, ceilalţi conducă cuceririlor revoluţionare ale sînt mărturii evidente de de aplauze puternice şi en O
cordoane de ofiţeri în ţi poporului muncitor, cu pri tuziaste. Minute în şir răsu
tori răspund cu aceeaşi căl preţuire a activităţii desfăşu
nută de gală salută pe co dură manifestaţiei de sim lejul împlinirii a 25 de ani rate de către lucrătorii de nă urale pentru Partidul Co Este îmbucurător faptul că
mandantul suprem. Trom patie. de la crearea organelor secu securitate în apărarea cuce munist Român şi Comitetul unele consilii populare au lu
peţii intonează onorul. rităţii statului, ordinul ririlor revoluţionare ale po său Central, în frunte cu to Rearondarea circumscripţiilor din Deva at deja măsuri pentru a oferi
Primiţi cu vii aplauze şi „Tudor Vladimirescu“ clasa
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu porului, a contribuţiei aduse de varăşul Nicolae Ceauşescu. pe timpul nopţii un iluminat
urale, în prezidiul adunării I generalului locotenent Ni
este întîmpinat cu puternice festive au luat loc tovarăşii colae Gh. Doicaru, ordinul ei la îndeplinirea cu răspun Lucrătorii din securitatea începînd de luni, 15 octombrie, în scopul îmbunătăţirii public care să excludă risipa
ovaţii. Intr-un singur glas Nicolae Ceauşescu, Paul Ni- dere şi vigilenţă a înaltelor statului şi-au exprimat şi asistenţei medicale pentru populaţia Devei, circumscripţiile şi că Direcţia comercială ju
I
miile de piepturi scandează culescu-Mizil, Gheorghe Cioa „Apărarea Patriei“ clasa Grl- sarcini şi misiuni încredin cu acest prilej adeziunea lor sanitare vor funcţiona conform unor noi arondări. Astfel, deţeană a întreprins verifi
generalului
locotenent
pu
urma
minute în şir „Ceauşescu — ră, Cornel Burtică, general gore N. Răduică şi genera ţate lor de partid şi condu deplină faţă de politica parti partea veche a oraşului : bulevardul Dr. P. Groza, străzile cări, în anterior în raidurilor nos
ziarul
blicate
neţărmurită
dului,
P.C.R.“, „Ceauşescu şi popo de armată Ion Ioniţă, Emil lului maior Dumitru I. Radu, cerea do stat. de a-şi hotărîrea toate forţele Aurel Vlaicu, Eminescu vor aparţine circumscripţiei I, Ho- tru, stabilind responsabilităţi
consacra
rul“. Bobu, general colonel Ioan ordinul „Pentru servicii deo înaltele ordine sînt înmî- pentru înfăptuirea sarcinilor ria şi Lenin circumscripţiei II, cu sediul în str. Decebal, şi sarcini menite să condu
O gardă, constituită din Coman, generali şi ofiţeri ac sebite aduse în apărarea o- nate într-o atmosferă de de mare răspundere ce le-au că la înlăturarea lipsurilor.
militari ai trupelor de tivi şi de rezervă. rînduirii sociale şi de stat“ puternic entuziasm de către fost încredinţate, în apăra strada 23 August pînă la Sîntuhalm plus o parte din car Este de aşteptat ca şi cele
securitate dintr-o unitate In sală erau prezenţi mem clasa I generalului maior tovarăşul Nicolae Ceauşescu. rea cuceririlor revoluţionare tierul Gojdu circumscripţiei III, porţiunea dintre străzile lalte organe vizate, care se
bri ai C.C. al P.C.R., ai Con Mihai M. Pacepa, ordinul După solemnitatea decoră Kogălniceanu şi Mărăşti circumscripţiei V, microraionul 15 mai află încă în faza... me
decorată cu Ordinul Steaua ale poporului nostru munci
siliului de Stat şi ai guver „Apărarea Patriei“ clasa rii, a luat cuvîntul tovarăşul tor. pentru apărarea indepen ditaţiei, să acţioneze cu fer
Republicii clasa a Il-a, pre nului, ai conducerii Minis a Il-a generalului maior A- Emil Bobu, ministrul de in denţei şi suveranităţii Româ cu blocurile din dreptul Inspectoratului judeţean de inter mitate pentru eliminarea din
zintă onorul. terului de Interne, Ministe lexandru S. Dumitraşcu şi terne. niei socialiste. ne circumscripţiei IV, iar restul cartierului Dacia circum sectorul lor de activitate a
scripţiei VI, cu sediul în acelaşi cartier. deficienţelor în utilizarea cu
¡ raţiune a energiei electrice.