Page 44 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 44
stHBEnsae ma 2SZ333 TtcarnpBRilUAMJBJWWm'W
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 834 O SIMBÂTĂ 13 OCTOMBRIE 1973
* note * informaţii CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Cuteanu, Remus Pantea, şi Nicolae
Ion
bupaş
Gordan,
Ga-
Dezbateri generale din plenara Lucrările subcomisiei pentru la lumina farurilor vril secţie Laurean oamenii şefii
împreună
cu
Gîscă,
de
Damcea
şi
Florea
sînt
care
Ion
principiile relaţiilor dintre state (Urmare din pag. 1) pe ei îi interesează soarta ziua şi noaptea se află la da
torie.
Adunării Generale a 0111. gătească de semănat, preşe producţiei. Pînă seama noas rectorul dialogul purtat cu di
acum
au
Din
totul
în
am
lăsat
S.M.A.
Deva
a Conferinţei pentru securitate j TENIS DE MASĂ dintele C.A.P., Ion Moţoc, şi tră. desprins faptul că alte 12
NAŢIUNILE UNITE 12 — Ordonez, comisarul pentru a- inginerul Toma Lenghel îşi Pînă în cele din urmă, tractoare au lucrat în ace
Trimisul Agerpres, Victor iacerile externe al Ghanei, MOSCOVA 12 (Agerpres). vedeau de alte treburi sau tractoristul Nicolae Pantea a eaşi noapte la efectuarea ară
Martalogu, transmite : Vineri, Kwame Baah, ministrul de — La Moscova, în cadrul poate dormeau liniştiţi. Mai descoperit terenul care mai turilor pe ultimele hectare
au continuat dezbaterile ge externe al R.S.S. Bieloruse, şi cooperare in Europa Cupei ligii europene la te miră pe cineva atunci de ce era liber — 1,5 hectare. Du ce au fost eliberate la C.A.P.
nerale din plenara Adunării Anatoli Gurinovici, ministrul nis de masă, s-au întîlnit la C.A.P. Bîrsău producţiile pă cîteva brazde trase, s-a Deva. Concentrarea tractoare
Generale. Situaţia actuală din de externe al Tunisiei, Mo- selecţionatele U.R.S.S. şi sînt nesatisfăcătoare ? constatat că arătura nu era lor la unităţile unde se con
Orientul Apropiat, probleme hamed Masmoudi, ministrul GENEVA 12. — Corespon şi egalităţii în drepturi ale Cehoslovaciei. După ce la Am continuat raidul Ia de calitate. Trebuia mai în- stată rămîneri în urmă şi un
le dezvoltării şi decoloni de externe al Cubei, Râul dentul Agerpres, Corneliu statelor participante. Delega un moment dat gazdele C.A.P. Şoimuş. In tarlaua din tîi făcută discuirea. Lipsa de de este front de lucru a de
zării continentului african, e- Roa, ministrul de externe al Vlad, transmite: In cadrul tul român a apreciat că do conduceau cu 3-1, în final „Luncă“, tractoriştii termi organizare şi preocupare din venit o practică obişnuită, ca
forturile în direcţia ajutoră Suediei, Krister Wickman, şi subcomisiei pentru principiile cumentul pe care îl va ela victoria a revenit cu 4-3 naseră arătura pe 8 hectare, partea conducerii C.A.P. pen dealtfel şi lucrul în schim
rii ţărilor în curs de dezvol ministrul de externe al Fin relaţiilor dintre state a Con bora conferinţa trebuie să dea sportivilor cehoslovaci. In urmînd să se deplaseze în alt tru buna desfăşurare a lu buri prelungite şi pe timpul
tare în vederea reducerii de landei, Ahti Karjalainen. ferinţei pentru securitate şi expresie deplină elementelor E meciul decisiv, la scorul loc, unde exista teren liber. crărilor din actuala campanie nopţii. Stadiul semănatului ar
calajului economic care le In cuvîntul lor în cadrul cooperare în Europa au în esenţiale ale acestui princi de 3-3, Kunz l-a învins cu Cine să le spună însă unde este evidentă. Comentariile putea fi mult avansat, re
separă de ţările industriali dezbaterilor generale, repre ceput discuţiile cu privire la piu. In acest sens, el s-a re 2-1 (19-21, 22-20, 21-13) pe mai era front de lucru ? sînt deci de prisos. Ne facem marca Interlocutorul, dacă
zate, dezarmarea şi întărirea zentanţii Guineei, Republicii principiul egalităţii suverane ferit la dreptul inviolabil al Pe preşedintele C.A.P., Te- însă plăcuta datorie de a con conducerile C.A.P. ar elibe
rolului Organizaţiei Naţiuni Democratice Populare a Ye şi respectării drepturilor ine fiecărui stat la existenţă li Gomoşkov. ofil Munteanu, şi pe inginerul semna numele tractoriştilor
lor Unite au constituit prin menului, Libiei, Republicii A- rente suveranităţii. beră şi la independenţă, la Brutus Bocănici, sau măcar care dovedesc conştiinciozita ra cu operativitate terenul.
cipalele chestiuni abordate în îrica Centrală, Jamaicăi, Re Luînd cuvîntul, delegatul dreptul de a alege şi dezvol TENIS DE CIMP pe vreun brigadier, niciodată te, hărnicie şi dăruire pentru Acum, ne aflăm cu tractoa
în
discursurile lor de ministrul publicii Populare Congo, Re român, Ion Diaconu, a arătat ta liber sistemul său poli nu i-am văzut seara tîrziu pe a îndeplini chemarea secreta rele măsură urma se culegătorilor.
eliberează
ce
Pe
de stat pentru apărare şi a- publicii Arabe Egipt şi Alge că dezvoltarea de relaţii a- tic, social, economic şi cul | MADRID 12 (Agerpres). cîmp — ne-au explicat meca rului general al partidului, teren, îl arăm, pregătim şl
faceri externe al Pakistanu riei au expus punctele de ve micale şi normale de coope [ — Seria surprizelor conti- nizatorii. Nu ne aşteptăm să tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însămînţăm. Iată de ce asigu
lui, Aziz Ahmed, reprezentan dere ale guvernelor respecti rare între state în Europa şi tural, la dreptul suveran de ! nuă în campionatele inter- de a face totul ca în anul
tul Birmaniei. ambasadorul ve asupra principalelor pro înseşi normele dreptului in a folosi bogăţiile naturale şi | naţionale de tenis ale Spa- vină cu plăcinte, dar cel pu viitor în agricultură să se rarea frontului de lucru ră-
U. Lwin, ambasadorul Hon bleme de pe ordinea de zi a ternaţional impun respecta alte resurse naturale con j niei, concurs care se desfă- ţin să ne spună o vorbă bună, obţină producţii record : Va- mîne problema decisivă pen
în-
durasului, Roberto Martinez actualei sesiuni. rea riguroasă a suveranităţii form intereselor sale. j şoară în aceste zile la Bar- să se sfătuiască cu noi ce tre sile Dumitraş, Martin An- tru încheierea în grabnică de a ac
sămînţărilor
raza
j celona. buie să mai facem. Doar şl draş, Vladimir Morar, Horta tivitate a S.M.A. Deva.
j După eliminarea unor nu-
ca
olandezul
Ceremonia instalării preşedintelui Argentinei [ me cunoscute, iugoslavul Ni- Toate forţele concentrate
Okker,
{
Tom
kola
românul
Ion
şi
j j Ţiriac Pilici, italianul Adriano
BUENOS AIRES 12 — Co printre care şi delegaţia ţării liului de Stat al Republicii
naţionale
cu
culorile
respondenţă de la V. Păunes- noastre, condusă de tovarăşul Socialiste România şi a pre eşarfa bastonul de comandant. O- ; Panatta, un alt favorit, a- la recoltatul porumbului !
şi
cu : Capitala Argentinei a Emil Bodnaraş, vicepreşedin şedintelui Consiliului de Stat, dată oficializată transmiterea i sul australian Rod Laver,
îmbrăcat din nou astăzi veş te al Consiliului de Stat, ge tovarăşul Nicolae Ceauşescu, puterii, preşedintele Peron a l a părăsit terenul, pierzînd
mintele marilor sărbători na neralul Juan Domingo Peron şi urări de multe succese în procedat la investirea mem ; cu 3-6, 5-7 partida susţlnu- Strîngerea recoltei de po drul consiliului intercoopera ceea ce denotă că nu peste
ţionale pentru a cinsti aceas j tă în „optimi" cu compa- rumb constituie acţiunea care tist Călan, unde a mai rămas
a depus jurămîntul de pre conducerea ţării, însoţite de brilor guvernului, primind, tot se acţionează cu toate
tă zi, în care generalul Juan şedinte al ţării, pe care l-a dorinţa ca prietenia din totodată, jurămîntul acestora. j triotul său Phillips Moore. — alături de semănat — de de recoltat porumbul de pe forţele la strîngerea recoltei.
Domingo Peron şi-a asumat : Campionul român Ilie Năs- ţine capul de afiş pe agenda
primit senatorul Jose Anto tre ţările şi popoarele noas mai puţin de 300 hectare. Acest fapt este evidenţiat şi
cel de-al treilea mandat con După terminarea ceremoni : tase l-a învins în trei se- cooperatorilor. Organizînd te
nio Allende, vicepreşedintele tre să cunoască o dezvoltare ei, preşedintele Juan Peron Intre C.A.P., pe consilii in- de situaţia recoltării, în pro
stituţional, devenind preşedin senatului. Imediat după a- puternică. • turi : 3-6, 6-2, 6-2 pe chi- meinic munca, într-o serie de cente, la data de 11 octom
te al ţării pînă la 25 mai şi soţia sa, însoţiţi de mem ; lianul Pinto Bravo, ceho- cooperative agricole s-a reu tercooperatiste, se constată
ceastă festivitate a depus ju Răspunzînd, preşedintele brii guvernului şi alte per brie a.c., care se prezenta
1977. ! slovacul Jan Kodes l-a în- şit ca întreaga producţie de însă diferenţe apreciabile, astfel:
rămîntul ca vicepreşedinte Argentinei, generalul Juan soane oficiale, au apărut la
Juan Domingo Peron este i trecut cu 6-3, 6-3 pe ameri- porumb să fie strînsă şi în
«'nourul argentinian care a Isabel Peron. Senatorul Jose Domingo Peron, a mulţumit, balcoanele Casei Rosada pen- magazinată fără pierderi. In
~ »-•/-*! oi-r»of iilor* i canul Dlbbs, iar rhodesia-
nul Pattison a cîştigat cu acest sens se detaşează exem Consiliul intercooperatist Brad 95
plul oferit de cooperativele Consiliul intercooperatist Hunedoara
4-6, 6-4, 6-1 în faţa suede agricole din raza consiliului Consiliul 77,4
zului K. Johansson, cel ca intercooperatist Călan 73,5
—
Brad
intercooperatist
u-
re în turul 11 îl eliminase nităţi care, pînă ieri, au efec Consiliul intercooperatist Haţeg 70,1
Consiliul
pe Tom Okker. intercooperatist Dobra 66,5
tuat recoltatul în proporţie Consiliul intercooperatist Ilia 54,6
In sferturile de finală de 95 la sută. Consiliul intercooperatist Deva
ale probei de dublu mascu La C.A.P. Vata de Jos, Bir- Consiliul intercooperatist Toteşti 51.6
47,3
lin, perechea Ilie Năstase tin, Mesteacăn, Zdrapţi şi al Consiliul intercooperatist Simeria 47,1
(România) — Tom Okker tele culesul s-a încheiat îna Consiliul intercooperatist Orăştie 42.7
(Olanda) a cîştigat prin inte de sfîrşitul primei deca Consiliu] intercooperatist Geoagiu 29,4
reprezentarea cuplului i- de a lunii octombrie a.c.
talian Panatta—Bertolucci. Subordonînd toate eforturile
Alte rezultate : Pinto Bra îndeplinirii cu succes a che Datele prezentate relevă e- tusa şi altele, unde realiză
vo (Chile), Hrebec (Ceho- mărilor cuprinse în scrisoa xistenţa unor restanţe apre rile sint cu mult sub media
ilovacia) — Laver (Austra- rea adresată lucrătorilor o- ciabile — şi inexplicabile în înregistrată pe judeţ.
ia), Barthes (Franţa) 6-4, goarelor de tovarăşul Nicolae acelaşi timp — în cooperati Motive de tărăgănare a re
Ceauşescu. privind strîngerea vele agricole din cadrul con
;-3 ; Orantes, Munoz (Spa- coltatului nu mai are nici
ia) — Chanfreau, Goven fără pierderi a recoltei şi siliilor intercooperatiste Ge- o unitate. Dimpotrivă, orice
'ranţa) 6-3, 6-4. pregătirea unor baze temei oagiu, Orăştie şi Simeria. întîrziere se poate solda cu
nice producţiei anului viitor, Ritmul anemic la cules şi la
S-au disputat şi două par pierderi şi deprecierea recol
cooperatorii din Sîrbi, Oha eliberarea terenului de coceni
te contînd pentru sfertu- tei. Iată de ce se impune
ba, Hăşdat Valea Sîngeorgiu- afectează serios şi realizările
e de finală ale probei de 1 ui. Holdea, Orăştie, Haţeg la însămînţări, mecanizatorii cu acuitate ca organizaţiile
■piu femei : Nathalie şi din alte unităţi au efectu neavînd suficient front de lu de partid, consiliile populare
hs (Franţa) — Mimi at recoltatul cu operativitate, cru pentru arături. Stadiul comunale şi conducerile
tedt (S.U.A.) 11-9, 6-4 ; eliberînd astfel la timp toate recoltării porumbului conti C.A.P. să mobilizeze întreg
elga Hosl (R.F. Germa- potenţialul de forţe şi mij
suprafeţele destinate însămîn- nuă să fie nesatisfăcător în loace de transport la strîn
<a) — Renata Tomanova ţărilor de toamnă. Rezultate cooperativele agricole din gerea şi înmagazinarea grab
Cehoslovacia) 6-4, 7-5. meritorii au înregistrat şi co Sîntandrei. Rapoltu Mare, nică a întregii recolte de po
operativele agricole din ca Unirea, Geoagiu, Sarmizege- rumb.
de zi ; 5,20 Dragi mi-s cîntecul de ştiri ; 0,03-6,00 Estrada noc săptămînl ;
şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar ; turnă. 19.20 1001 de seri. Aventură în
Cinema 5.50 Muzică uşoară ; 6,00-8,08 pădure ;
Radioprogramul dimineţii ; 8,08 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
Matineu muzical. Melodii lan inte de termen. 1973 — an
sate în filme ; 8,25 Moment po hotărîtor ;
DEVA : Şapte zile („Patria") ; etic. Patriei şi partidului ; 8,30 20.00 cîntecul săptămînil : Dc-a
Cutezanţa şi Aladin şl lampa La microfon, melodia preferată; colindat aceste locuri, ci
fermecată („Arta") ; SIMERIA : 9.00 Buletin de ştiri ; 9,30 Mio neva ;
Cinci legendele mor („Mure riţa ; 9,50 Muzică uşoară ; 10,00 9.00 Parada sporturilor ; 20,05 Trofeul Carpaţi la hand
şul"): HUNEDOARA : Aventura Buletin de ştiri ; 10,05 „Badea 9,30 De la Alfa la Omega. En bal feminin : România —
lui Poseidon („Siderurgistul") ; care mi-e drag mie" ; 10,20 Mici ciclopedie pentru elevi ; U.R.S.S. (repriza a Il-a):
De-aş fi Harap Alb şi Ori 10.00 Telex ;
zontul abrupt („Constructorul“); piese pentru chitară ; 10,30 Din 10.05 Gheorghe Zamfir şi for Transmisiune directă din
Sala
de
sporturilor
la
CALAN : Aventurile lui Ba- ţările socialiste ; 11,00 Buletin maţia sa în Festivalul Piteşti ;
buşcă („11 Iunie") ; TELIUC : de ştiri ; 11,05 Muzică uşoară ; „George Enescu" ; 20.30 Teleenciclopedia ;
Drum în penumbră („Minerul“); 11,15 Turism ; 11,35 Cîntece şl 10.45 Bucureştiul necunoscut 21,15 Publicitate ;
PETROŞANI : Jandarmul la prelucrări corale de Constantin (reluare). Străzile cetăţii 21.20 Film serial. Mannlx :
plimbare („7 Noiembrie") ; Car Palade ; 12,00 Discul zilei — E- (I) : 22,10 Telejurnal. Sport ;
tea .junglei („Republica") ; LU- dith Pieha ; 12,15 Recital de o- 11.00 Cărţi şi idei. Discuţie asu 22,40 Personaje celebre din ope
PENI : Organizaţia („Cultural"); peră Titus Moraru ; 12,30 Intîl- pra lucrării „Materialism rete. Selccţiuni din opere
Poliţia mulţumeşte („Muncito nire cu melodia populară şi in dialectic" apărută la Edi ta „Dl. Choufleury“, de .1.
resc") ; LONEA : Rond de terpretul preferat ; 13,00 Radio tura politică ; Offenbach interpretate de:
noapte („Minerul") ; VULCAN; jurnal ; 13,15 Avanpremieră co 11,20 Teatru scurt. „Prometeu" Silviu Gurâu, Valy Nicu-
Lumea se distrează („Muncito tidiană ; 13,30 Radiorecording. de Eschii. lescu, Laurenţiu Buzilă,
resc“) : URICANI : Monte Car- Emisiune de Antoaneta Botez, In distribuţie : Dan Tufa- Bimbo Mărculescu, Ştefa
10 („7 Noiembrie“) ; ORĂŞTIE : Ovidiu Dumitru şi Octavian Ur- ru, Ion Vîlcu, Vasile nii Ivan, Paul Obogeanu
Grăbiţi apusul soarelui, seriile I- sulescu ; 15,00 Buletin de ştiri; Icliim, Olga Bucătarii, şi orchestra conservatoru
11 („Patria") ; Baltagul („Fla 16.00 Radiojurnal ; 17,00 Ştiinţă, Mircea Albulescu. Carmen lui „Ciprian Porumbescu".
căra") ; GEOAGIU-BAI : In um tehnică, fantezie ; 17,25 Piese Galin, Gheorghe Dinică ;
bra violenţei ; HAŢEG: Ciprian corale de Tiberiu Brediceanu 12.00 Telejurnal ;
Porumbescu, seriile I-II („Popu şi Mihail Bîrcă ; 17,40 Cîntece 16.00 Telex ;
lar"); BRAD : Antoniu şi Cleo- şi jocuri populare cu Laura La- 16.05 Caleidoscop cultural-artis
patra, seriile I-II („Steaua ro vric şi Stanciu Simion ; 18,00 tic ; L o t o
şie") ; ILIA : Acea pisică bles Orele serii ; 20,00 Zece melodii 16,25 Avanpremieră ;
temată („Lumina"). preferate ; 20,45 Consemnări ; 16,30 Emisiune în limba germa
nă ;
20.50 La hanul melodiilor cu 18.15 Medalion muzical. TItlana Rezultatele tragerii din 12
cciupdjiiGni
,uuo
lene au interceptat trei ve ţat că numeroase formaţi ene au avansat in u 1 Ctrl iui ui sistemul cu hidroenergetic pentru Ileana Sărăroiu, Elena Marin, Mihali ; octombrie 1973 :
Cornelia Mihai, Tudor Pană şi
care
dete purtătoare de rachete uni ale aviaţiei israeliene au Siriei, aflîndu-se „la aproxi Radio 18,35 Desene animate : „Calei
întreprins raiduri împotriva mativ 45 de kilometri sau se construieşte pe Eufrat. Na Fărâmiţă Lambru ; 21,25 Mo doscop" ; Extr. I ; 80, 81, 7, 71, 89,
israeliene şi mai multe am ment poetic ; 21,30 Revista şla 18.45 Teleglob : itinerar suedez. 31, 57, 67, 33.
aeroporturilor siriene. Se mai puţin de Damasc" — va are un deplasament de Reportaj filmat ;
barcaţiuni de comandă. Una menţionează că sistemul de transmite agenţia United PROGRAMUL I : 5,00 Buletin gărelor ; 22,00 Radiojurnal; 22,30 19.05 Publicitate ; Extr. a Il-a : 47, 69, 58, 66,
din vedete şi cîteva ambar apărare antiaeriană a intrat Press International. Totodată, 12 000 tone. Printre marinarii de ştiri ; 5,05 Melodii în zori Muzică de dans ; 24,00 Buletin 19,10 52 de iniţiative în 52 de 50, 48, 12, 17, 46.
caţiuni au fost distruse de în acţiune împotriva avioa- un purtător de cuvînt israe- sovietici nu au fost victime.
favorabil
anotimpul
interzisă
introdu
lui,
trebuie
să
se
muncă
La C. S. Hunedoara locuri de normele de unde p.c.i. timpul friguros noi măsuri izbucnirii unor rece, incendii. De sonal. In timpul serviciului că. Este secţii a unor ma minarea depozite, în la secţii, ate
de rond să nu se părăsească
în
cerea
încorporeze
ce
liere,
toate
şi
încalcă
Sînt şefi de secţii şi maiştri de p.c.i. Două aspecte tre aceea, este necesar mai mult secţia, atelierul, magazia teriale şi lichide combusti lelalte locuri de muncă din
care nu se ocupă pe măsu buie avute în vedere în ca ca oricînd ca şefii f.c.p. să etc. pînă nu se vor reme bile, unsori sau lubrifianţi, C.S.H. care prezintă pericol
ra obligaţiilor legale şi de drul acestor măsuri : In pri aibă în vedere şi să respec dia toate defecţiunile con în cantităţi mai mari decît mai mare sau mai mic de
pentru
serie
de
de
ia
Astfel,
incendii.
iarna,
toamna
Pregătirile p.c.i. pentru sezonul serviciu ce le revin de eli mul rînd, lucrează în şi spaţiile te cu stricteţe o sînt: ve statate. Să a se surselor măsuri apă, cele necesare de acces un ce : executarea se unor interzi
de
la
;
verificare
căile
schimb
instrucţipni,
cum
lu
se
cînd
şi
minarea
cauzelor
surselor
care pot produce incendii, încălzite, se înmulţesc sur rificarea întregului utilaj şi a utilajelor, stingătoarelor hidranţii de incendiu, stin- crări de sudură şi tăiere e-
de toamnă-iarnă vizează o diversitate de asigurarea unei securităţi sele şi cauzele care pot ge echipament de stingere din etc., pentru a fi permanent gătoare, la mijloacele spe lectrică în încăperi cu pe
depline a tuturor bunurilor nera incendii. In al doilea dotare să se facă cu maxi în stare de funcţionare. Că ciale de stingere vor fi în ricol de incendiu, fără per
materiale de care răspund. rînd, instalaţiile improvi mă exigenţă şi atenţie pen ile de acces către sursele de permanenţă libere, în încă mis şi fără respectarea cu
de probleme, în scopul bunei Fireşte, pentru asemenea zate — care sînt un izvor tru a se asigura menţinerea apă să fie menţinute libere perile unde se produc de stricteţe a normelor de pre
lemn,
acte de nepăsare au fost de pericole — trebuie pu lui în perfectă stare de în continuu. Trebuie să se puneri de sau praf alte de produse venire şi stingere a incen
cărbune
folosirea
se
desfăşurări a procesului de producţie aplicate şi unele sancţiuni. măsuri ce lor. la punct în totalitatea funcţionare ; serviciul de acorde o atenţie deosebită trebuie făcută curăţenie e- diilor de ; intervenţie materiale
la
lor
de
instruirii pe linie de p.c.i. a
rond să se execute de către
Ansamblul
de
se iau pentru asigurarea TRAIAN COROIU pompierii angajaţi, cu deo noilor angajaţi. Programul xemplară o dată pe lună, posturile de incendiu în al
ter
după
decît
pentru
Este binecunoscută im permanent acordat de or desfăşurării normale a pro şef serviciu prevenire la sebită exigenţă, mai ales în de pregătire a f.c.p. să se iar în fiecare zi este nece te scopuri fost destinate cele :
lucrului
minarea
care
au
portanţa economică a celui ganizaţiile de partid, de cesului de producţie în ano- C.S. Hunedoara schimburile II şi III, ei tre respecte întocmai. se In afle cen sar să se îndepărteze pra spălarea pardoselilor, a ma
atenţiei
să
tot
buie
bine
pregătiţi,
trul
să
fie
mai mare obiectiv din ca conducerea combinatului, ca să cunoască cauzele genera timpul acţiunea de propa ful de pe motoare, utilaje, şinilor, aparatelor, echipa
drul judeţului nostru — re văd în respectarea regu toare de incendii, specifice gandă a normelor de p.c.i., pardoseală etc. ; este inter mentului de protecţie etc.
C.S.H. Aici îşi desfăşoară lilor de prevenire a incen Formaţiile civile de pompieri—factor fiecărui loc de muncă, toa intensifieînd-o prin folosirea zisă cu desăvîrşire intrarea cu benzină sau alte produ
activitatea oţelării, furnale, diilor o premisă sigură a te măsurile ce trebuie lua fotogazetelor afişelor, a u- în secţiile ce prezintă peri se volatile : fumatul se ad
laminoare, fabrica de oxi bunei desfăşurări a procesu te în caz de nevoie. In tim nor materiale privind activi col de incendiu a persoane mite numai în locuri spe
gen, uzina cocsochimică, a- lui de producţie, în fiecare pul executării serviciului tatea de p.c.i., prin expuneri lor care nu lucrează în sec cial amenajate în acest scop.
glomeratoare etc., care la secţie, la fiecare loc de activ în prevenirea incendiilor de rond să se treacă pe la de conferinţe, prin prezen ţiile respective; nu se ad După terminarea lucrului
rîndul lor au sectoare, sec muncă. Merită, de asemenea, toate locurile de muncă, să tarea unor diafilme etc. mite sub nici un motiv de fiecare salariat, la locul
ţii, ateliere, depozite, dis menţionată preocuparea pen se acţioneze imediat pentru Am punctat doar cîteva pozitarea neorganizată de lui, va verifica cu atenţie
persate pe spaţii întinse. tru întărirea capacităţii şi a Este îndeobşte cunoscut de pompieri au reuşit să de remedierea unor eventuale din regulile generale ce tre şpanuri metalice, bumbac, pentru a nu rămîne resturi
Cu toată această com posibilităţilor de acţiune a că sarcina principală a for pisteze şi să înlăture mul defecţiuni cu grad de peri buie riguros respectate de cîrpe de şters ulei, materia de ţigări aprinse, aparate e-
plexitate şi dispersare, da formaţiei civile de pompieri maţiilor civile de pompieri te cauze care ar fi putut culozitate. O atenţie deose f.c.p. ale C.S.H., prin care le combustibile sau infla lectrice în priză, să evacu
torită unei activităţi susţi din cadrul C.S.H., pentru din obiectivele industriale genera incendii, salvînd ast bită să se acorde organizării se evită izbucnirea incendii mabile, ambalaje etc. în eze deşeurile, să stingă fo
nute şi exigente desfăşurate verificarea şi remedierea la este de a veghea în perma fel importante bunuri mate p.c.i. la toate locurile de lor, se asigură deplina secu spaţiile din interioarele sec curile, să înlăture orice
pe linia respectării norme timp a deficienţelor consta nenţă ca regulile generale riale şi vieţi omeneşti. Au muncă, punîndu-se accent ritate a bunurilor materia ţiilor sau lingă acestea ; e- cauză care ar putea genera
lor şi regulilor de prevenire tate la unele instalaţii de de prevenire şi stingere a fost cazuri cînd au izbuc pe instruirea întregului per- le. xecutarea de improvizaţii incendiu.
şi stingere a incendiilor, iluminat şi forţă. S-a reu incendiilor să fie riguros nit incendii, dar prin in la instalaţiile electrice, folo Există desigur multe al
prevăzute în instrucţiunile şit, în această perioadă, în- respectate de toţi salariaţii. tervenţia permanentă a for sirea de siguranţe supradi te cauze care pot genera
de ramură ale M.I.M., nr. tr-o măsură mai mare să In caz de izbucnire a unor maţiilor de p.c.i. s-a reuşit mensionate, de prize şi în incendii, afectînd importan
47/1971, precum şi H.C.M. se organizeze paza contra incendii le revine datoria limitarea extinderii, şi apoi Pentru apărarea bunurilor obşteşti, trerupătoare defecte consti te bunuri materiale şi vieţi
2285/1969 în cursul anului incendiilor şi la nivelul de a contribui efectiv şi o- stingerea lor. Membrii for tuie reale pericole de in omeneşti. Cele semnalate în
nu au avut loc evenimente locurilor de muncă, al for perativ la stingerea acesto maţiei civile de pompieri toţi salariaţii au sarcini precise cendii şi se interzic catego aceste rînduri au însă o ma
de natură să ducă la preju maţiilor de lucru. Munca de ra la salvarea oamenilor şi respectă cu rigurozitate sar ric. De asemenea, este in re însemnătate fiind pre
dicii sau stagnări în proce propagandă pe linie de p.c.i. punerea la adăpost a bunu cinile ce le revin, acordă terzisă folosirea de reşouri, zente la majoritatea locu
sul de producţie Este. desi a fost intensificată, i s-a rilor materiale, ameninţate sprijin substanţial comisii „Inamic“ public de maxi In rîndurile care urmează radiatoare sau alţi consu rile de muncă din unităţile
gur. un merit deosebit. o dat un conţinut mai educa cu distrugerea. lor tehnice de p.c.i., şefilor mă periculozitate, focul poa vom sublinia pentru toţi matori de curent în încă industriale Deci. fiecare sa
dovadă grăitoare a grijii tiv, mai convingător, nu te fi totuşi preîntîmpinat salariaţii Combinatului si peri ce prezintă perieol de lariat trebuie să le respecte
cu care privesc această ac numai o simplă enumerare La C.S.H., nu puţine au de secţii, ateliere şi depozi dacă toţi salariaţii obiecti derurgic din Hunedoara cî incendiu, precum şi folosi Numai avîndu-le permanent
tivitate comisia coordona a unor norme şi prevederi, fost cazurile cînd prin e- te. pentru remedierea ori velor cunosc şi respectă o teva din cele mai importan rea lor în stare defectă. în vedere şi acţionînd în
toare de p.c.i., comisiile teh cum se proceda în trecut. fectuarea unor controale căror defecţiuni care ar con serie de reguli în această te reguli de prevenire şi O altă serie de măsuri vi consecinţă îşi îndeplineşte
nice, şefii de formaţii, şefii Cu toate acestea, în asi minuţioase, de prevenire, în duce la izbucnirea unor in direcţie, contribuind astfel stingere a incendiilor care zează atenţia sporită ce tre o înaltă misiune cetăţeneas
de secţii, ateliere, depozite, gurarea securităţii unor o- cendii. efectiv la apărarea bunuri trebuie respectate cu maxi buie acordată atît în tim că 1
sectoare etc. Rezultatele bu biective s-au constatat şi locurile nevralgice ale unor lor obşteşti, la securitatea mă rigurozitate de către fie (Materialo publicate Ia ,
ne se datoresc sprijinului neajunsuri. Mai sînt încă obiective, formaţiile civile Intrăm tot mai mult în vieţii oamenilor. care, la locul său de mun pul lucrului cît şi după ter cererea C.S. Hunedoara)
« « fim /_.J_j._ 40 too /------------------- S-»1 19 90 ___ Tinnrul I P flntro