Page 46 - Drumul_socialismului_1973_10

aasBsasrc
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 835 © DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1973

şi creşte cu grijă cadrele

I N I Ţ I A T I V E L E !
; \
u
colectivităţilor de muncă — j Termocentrala Mintia. In- că. Şi iată-mă azi muncitor A fost apoi rîndul la cu­
tr-o sală mare, ăe la eta­ calificat. Sînt tare fericit, vînt al maiştrilor, repre­
jul IV, 40 de tineri — bă­ mai ales că am posibilitatea zentanţilor comitetului de
puternică forţă mobilizatoare | ieţi şi scaune. — au luat loc să lucrez modernă. uzină aşa partid şi U.T.C.
fete
într-o
—
Aş vrea ca tinerii pre­
Am
mare,
artisti­
pe
fost
Brigada
că de agitaţie a întreprinde­ primiţi părinteşte de către zenţi aici să extragă ceea
rii prezintă un scurt pro­ maiştrii şi muncitorii din a- ce e bun din vorbele mele
gram artistic. Tinerii fre­ telierele unde am fost re­ — a subliniat maistrul prin­
donează şi ei. Răsună un partizaţi să lucrăm. Le mul­ cipal Ioan Raţiu, de la ate­
„PbrsuB fiecărei fuma în 25 d© zile" singur cîntec : „Cincinalul ţumim şi-i asigurăm că le lierul mecanic. Generaţia de
în patru ani şi jumătate". vom urma întocmai exemplul absolvenţi din acest an este
A fost doar un prolog la bun ; să aibă deplina încre­ foarte bine pregătită profe­
Sporuri însemnate de producţie meze : care avea absolvenţi­ dere in noi. sional, dar şi seama pînă cîte
etic,
din
ur­
să
acţiunea
dat
a-
mi-am
întîlnirea
lor din acest an ai Grupului cum. La început nu aveam
® Planul anual la export a fost reali­ cunoscute. Vreau să arăt că, deşi am produs şcolar profesional energetic încredere în ei, mă refer
zat exemplar cantitativ mai mult, cu aceleaşi agregate, Deva şi ai cursurilor postli- „Ziua mai ales la cei de la cursul
© In continuare se întrevede realiza­ calitatea nu a suferit, ci dimpotrivă s-a îm­ ceale, organizate la termo­ postliceal. Am greşit. Au în­
rea peste prevederi a unui număr spo­ bunătăţit considerabil. centrala Mintia, cu conduce­ energeticianuSui“ trecut mult aşteptările noas­
rit de garnituri dc mobilă rea întreprinderii — acţiune tre. Fac treabă faină. Să a-
Muncitori ca Letiţia Ficher şi Ioan In-
© Calitatea lucrărilor — în centrul drei s-au remarcat în mod deosebit în ac­ Ţesătoarele de covoare ropa Zolţa şi Moga Eugenia, de la devenită tradiţională aici. vem grijă cum îi creştem,
secţia Ilia a cooperativei „Drum nou“ Hunedoara, se numără
preocupărilor. tivitatea ce o desfăşoară la lustruit ori în printre cele mal harnice şi pric epute muncitoare din secţie. „Ne aflăm cu toţii aici Cu cuvinte simple, fru­ cum îi educăm.
sala maşinilor. Cunoştinţele profesionale do- pentru a ne cunoaşte mai moase, au vorbit şi bobina­ — Dar să nu uite com­
Deviza întregului colectiv de lucrători bîndite de-a lungul anilor, căutarea conti­ bine — au fost primele cu­ toarele Cornelia Olteanu şi plet de carte — a adăugat
din cadrul secţiei de tîmplărie a Fabricii nuă a noului — calităţi unanim recunoscu­ vinte ale inginerului lero- Viorica Balint, termoelectri- maistrul principal Ioan Băl-
de industrie locală Brad de a realiza pla­ te la majoritatea lucrătorilor secţiei — au succes de prestigiu nim Rusan, directorul I.E.C. cienii Octavian Săbău şi Va- grădeanu, de la reparaţii e-
nul fiecărei luni în numai 25 de zile este o reflectare directă în realizările prezente, Mintia. Vrem să ştim direct sile Ianc, lăcătuşul Ioan lectrice. Electricitatea nu s-a
respectată întocmai. au creat premise trainice pentru pregăti­ de la dumneavoastră cum Bogdan, strungarul Iosif terminat la Mintia, aşa că
— Am considerat că nu trebuie să lu­ rea unor noi cadre de specialişti. (Urmare din pag. 1) lităţilor. Luind cuvintul la re­ vă simţiţi în calitatea de Gherman, electricianul Alexe şi celor care sînt la liceul
crăm In asalt, sarcinile lunare de plan Un rol important în acest an l-a ocupat centa sesiune a Consiliului muncitori calificaţi, cum Feneş. Cu toţii şi-au expri­ seral şi care doresc să mear­
le-am eşalonat în mod corespunzător, pe de turaţie, şurubelniţa multi­ v-aţi integrat in colec­ mat recunoştinţa faţă de gă la facultate nu le strică
producţia destinată exportului. Despre a- popular judeţean, tovarăşul Pej
fiecare decadă, în aşa fel încît, printr-o fo­ ceastă activitate, soldată cu realizări de plă, diverse confecţii textile şi tru Prodan, directorul întreprin­ tivele în care lucraţi, cum partid şi de stat pentru gri­ să ştie electricitate.
losire mai bună a timpului de lucru, a ma­ multe altele. In ultimii ani, in­ sînteţi ajutaţi şi cum aju­ ja pe care o poartă tinere­ Toţi vorbitorii. între care
prestigiu, dorim să spunem cîteva cuvinte derii judeţene de industrie lo­
şinilor din dotare, să reuşim realizarea lor în continuare. După cum am aflat de la to­ dustria locală din judeţ şi-a cală, sublinia, pe bună drep­ taţi producţia, să vă expri­ tului, au adus mulţumiri s-au numărat şi Dorel Malea,
conform angajamentului — ne spunea Ioan varăşul Nicolae Zăhuţ, directorul fabricii, perfecţionat mult relaţiile de tate, că se poate face mai maţi eventuale doleanţe, profesorilor şi maiştrilor ca­ responsabil cu provaqavda
Poenar, şeful secţiei. colaborare cu întreprinderile pe care sîntem gata să vi re le-au îndrumat primii în comitetul de partid pe în­
sarcinile contractuale pentru acest an cu mult în ceea ce priveşte valo­
— Introducerea unor noi prototipuri în partenerii externi au fost onorate exemplar. republicane şi a sporit an de rificarea resurselor locale, spo­ le satisfacem". paşi în meserie, celor care treprindere, şi Dumitru Pe-
producţia de serie s-a făcut din mers — S-au produs peste prevederi 1 000 bucăţi an producţia destinată expor­ rirea producţiei de bunuri de Tinerii nu aşteaptă invita­ i-au înconjurat cu atîta căl­ trindeanu, secretarul co­
releva maistrul Ioan Neagu. Oamenii au a- paturi, în două variante consti tului. Comparativ cu anui 1970, larg consum şi creşterea efi­ ţii speciale. Sint minări de dură şi încredere în uzina mitetului U.T.C., şi-au ex­
doptat rapid noi soluţii de lucru, şi-au însu­ anul acesta se exportă de a- cienţei economice. Acum, cind intîlnirea cu conducerea în­ în care ei sînt azi munci­ primat încrederea că tinerii
şit bine noile tehnologii. Şi rezultatele sînt D. CORNEL proape 3 ori mai multe pro­ se fac pregătirile pentru anul treprinderii, fiecare ar vrea tori calificaţi. Totodată, au muncitori, vor munci şi în­
duse, iar majoritatea sînt vîn- 1974, trebuie să se analizeze să spună ceva. Se înscriu la asigurat conducerea între­ văţa cu sîrguinţă, i-au asi­
dute in ţări dezvoltate din cu multă atenţie şi competen­ cuvînt prin ridicarea de prinderii, organizaţia de gurat de tot sprijinul pro­
punct de vedere industrial. A- ţă problemele care pot favori­ mîini, ca la şcoală, cind do­ partid şi U.T.C., pe şefii lor fesional şi îndrumarea poli­
cîteva
din­
„Fiecare reparaţie lunară să fie redusă cu tel puţin o oră“ cestea principalele realizări. Preo­ za folosirea cu maximă eficien­ reau să răspundă la semi- direcţi strădui să devină că mese­ se tică de care au nevoie. deve­
numai
sînt
din
producţie
ţă
tre
uman
întregului
potenţial
a
Asemenea
întîlniri,
narii.
vor
cupările pentru creşterea şi di­ şi material. îndeplinind cu 82 — De mic copil mi-a plă­ riaşi de nădejde. nite tradiţionale la I.E.C.
versificarea cu producţiei sint de zile mai devreme sarcinile cut să meşteresc cîte ceva — Ce-ai făcut cu primul Mintia, sînt forme deosebit
completate
ca­
măsuri
alte
Sute de tone economisite în reparaţii — re au ca scop reducerea chel­ pe primii trei ani ai cincinalu­ — a emoţii, tînărul deschis, salariu ? i s-a adresat o în­ profesionale pe linia integrării
utile
de
spus
sincer,
colectivele
lui,
muncă
de
din
mun­
a
tinerilor
trebare lui Ioan Bogdan.
fără
Petrişor
creşterea
şi
materiale
tuielilor
Liantul
dintre
ei
citori.
şi
eficienţei economice. industria locală au toate şan­ Şuîagă. M-am înscris la — N-am fost lipsit de calcan de muncă devine ast­
sele să realizeze cincinalul mai bani, aşa că, vă spun sincer,
Fără îndoială că rezultatele repede cu cel puţin o jumătate clasa de lăcătuşi. Am învă­ i-am pus la C.E.C. — a venit fel mai puternic.
mii de tone de produse peste plan! sînt prestigioase, dar nu s-a de an. ţat bine. Şi teorie şi practi­ imediat răspunsul. DUMITRU GHEONEA
atins limita maximă a posibi­
Folosirea intensivă şi ex­ de reparaţii care răspund termene cît mai scurte lu­
tensivă a capacităţilor de de soarta furnalelor, oţel tă­ crările, meseriaşii noştri pot r....... I................................. l
producţie, în scopul sporirii riilor sau laminoarelor, că executa şi alte operaţii de
eficienţei economice, impune să nu amintim decît cele mare necesitate pentru alte Sn sprijinul
din partea tuturor colective­ mai importante secţii bene­ secţii de bază sau auxiliare,
lor muncitoreşti acţiuni fer­ ficiare ale activităţii aces­ iar pe de altă parte, oţela-
me pentru asigurarea atît a tora. Deşi s-ar părea că „o rii, furnaliştii sau laminato- cooperatorilor
încărcării corespunzătoare a oră“ pe lună este extrem rii au posibilitatea să produ­ O ZI DIN VIATA UNU! COMUNIST Biografii ce se
maşinilor şi utilajelor, cît şi de puţin, totuşi valoarea in­ că'cantităţi suplimentare de Ceferiştii triajului Sime-
respectarea întocmai a grafi­ contestabilă a iniţiativei produse pentru onorarea ce­
(Urmare din pag. 1} rului". Şi, cu acest prilej, vă ria, cei ai staţiei călători,
celor de întreţinere şi repa­ trebuie judecată prin pris­ rinţelor beneficiarilor şi în a partidului, la chemarea şi completează elevii din oraş au ieşit pe
raţii. S-au dat indicaţii pre­ ma volumului de timp util general ale economiei naţio­ rugăm să le vorbiţi copiilor sub conducerea sa, topitorii ogoarele cooperativelor agri­
cise în acest domeniu, evi- ce poate fi cîştigat pentru nale. cîţiva metri distanţă cum, în­ despre meseria dumneavoas­ de la cuptorul 7 au realizat
ca
fa­
general
denţiindu-se cîte avantaje, producţie de la o etapă la Relatarea amplă a secre­ tocmai primejdiei, un îşi aşeza în oa­ tră. cea mai scurtă durată de e- prin muncă cole din împrejurimi, pen­
tru a da o mină de ajutor
ţa
pentru creşterea eficienţei e- alta. tarului comitetului de partid După un moment de gîndi- laborare a şarjei din istoria la strînsul cît mai rapid al
conomice, provin din întreţi­ — Colectivul secţiei noas­ din cadrul secţiei reparaţii menii pe poziţii, coordonîn- re, l-am auzit adresîndu-se secţiei: 4h 55’! Dorind să u- (Urmare din pag. 1) recoltei. Această „mină"
nerea corespunzătoare a a- tre — ne-a declarat tova­ este justificată de eferves­ du-le fiecare mişcare în lupta elevilor cu un glas cald, plin şureze munca oţelarilor, co­ de ajutor s-a ridicat la mai
gregatelor, reparaţia la timp răşul Ioan Vlad, secretarul cenţa reală ce se manifestă ce începuse intre ei şi me­ de patos şi putere de convin­ munistul Victor Petroiesc a rile de plan, ne stimulează bine de 1 300 de oameni
a acestora şi, totodată, comitetului de partid — ma­ în cadrul acestui colectiv talul clocotitor. gere. Pricepere, dăruire, ero­ realizat singur, ori împreună şi mai mult munca, pasiunea. care au recoltat sau trans­
scurtarea pe cît posibil a terializează în mod exem­ în aplicarea iniţiativei. S-au „Fiţule, încetineşte focul, ism, răspundere, calm, promp­ cu unele colective, inovaţii Bunăoară, noi cei de la secto­
termenelor prevăzute pentru plar obiectivul pe care şi l-a evidenţiat în întrecere mun­ tu, Cloşca, fugi sub platfor­ titudine, perseverenţă, setea care au adus importante eco­ rul creşterea tineretului bo­ portat apreciabile cantităţi
asemenea lucrări. Toate a- propus prin iniţiativa lan­ citorii Ioan Gaftone, Carol mă şi manevrează canul cu de-a şti — acestea erau cu­ nomii secţiei. vin am avut pentru acest an de furaje, porumb sau le­
peste
gume.
de
400
Astfel,
ceste deziderate concură, sată. Pe perioada care ş-a Andraş, Gheorghe Votzoludi, oale la spărtură /“. Cei doi, vintele cheie în jurul cărora La toate acestea mă gîn- un plan de livrare la carne
după cum se ştie, la pre­ scurs din acest an, la aglo- formaţiile' conduse de Şte­ parcă electrizaţi de vocea ce se legau frazele celui pe care ăeam la şedinţa de partid, de 37 tone şi pînă la finele» elevi de la şcoala profe-
lungirea vieţii maşinilor, la meratorul II, reparaţiile fan Nuţu, Constantin Purci- nu admitea replică, se preci­ îl ascultam cu toţii gu nedisi­ cind'fl ascultam vorbind — celor 8 luni a.c. am livrat ■ sională au luat parte Ta cu-
creşterea productivităţii — mijlocii au fost reduse cu lă, precum şi maiştrii 'Ioan pitară spre Locurile indicate, mulat interes. Mă uitam la pentru a cita oară in această 39,1-tone. Sfîrşitul aniRUi ^ne - leş.ul porumbului lâ' C.A.P
prin crearea în aceeaşi uni­ 49 de ore, iar reparaţiile cu­ Covaci, Gheorghe Chiorea- făcînd întocmai ceea ce li el şi nu-mi venea să cred că zi? — pe secretarul de partid va găsi cu încă cîteva tone de Sîntandrei, 200 de elevi ai
tate de timp a mai multor rente cu 305 ore. Bilanţul nu şi Gaşpar Covaci, care se ceruse. este omul care, cu cîtva timp . al celei mai mari oţelării din carne livrată peste plan. liceului au ajutat la
bunuri — şi, implicit, la re­ aplicării iniţiativei se pre­ au îndrumat competent, din ...Trecuseră mai multe ore în urmă, înfruntase, cu atîta ţară. Aşa o ştiu de mai mulţi recoltarea legumelor la
ducerea preţului de cost şi zintă tot aşa de fructuos şi mijlocul formaţiilor, lucră­ pînă cind avaria fusese reme­ curaj şi încredere în forţele j..Seara îşi mistuia pe furiş ani pe Cătălina Crişan şi aşa I.A.S. Simeria, iar şcoli­
sporirea beneficiilor unită­ în privinţa reparaţiilor e- rile de reparaţii executate. diată. Am ieşit, împreună, a- sale, focul. Nu ştiam de un­ făptura, amesteeîndu-se cu e şi astăzi. Ori de cîte ori le generale din Simeria şi
ţii care se răsfrînge pozi­ xecu*ate în aceeaşi perioadă In prezent, pentru îndepli­ fară din hala încinsă. Un de mai are putere să-şi adune pînzele nopţii. Undeva, pe la i s-au încredinţat aceste răs­ Sîntandrei au trimis cîte
tiv, în cele din urmă, asu­ la secţia I furnale din com­ nirea în şi mai bune condi- soare firav de toamnă îşi gîndurile, să le ordoneze în periferia oraşului, la răstim­ punderi, chiar dacă a fost 80 şi respectiv 60 de elevi
pra veniturilor colectivelor binat. Astfel, la uriaşele a- ţiuni a dezideratului econo­ strecura razele, prin perdeaua judecăţi atît de adevărate. puri, noaptea era tulburată de greu, n-a dat înapoi ci a ce­ la ferma de la Uroi şi la
respective. gregate de producere a fon­ mic propus de iniţiativă, de fum împrăştiată pe cer Mi-am dat atunci seama că reflexele sîngerii ale zgurii rut sprijinul celorlalţi comu­ livada de la Sîntandrei la
In legătură cu scurtarea tei, reparaţiile mijlocii au conducerea secţiei reparaţii din coşurile oţelăriei. Tocmai între cuvintele lui (de acum) lichide prăvălite pe pantele nişti şi sarcinile şi-au văzut o recoltat de porumb şi cu­
duratelor de reparaţii, co­ fost reduse cu 20 ore, iar siderurgice, sub conducerea voiam să reiau firul discuţii­ şi faptele (dintotdeauna) nu haldei. rezolvare deplină. In cadrul lesul merelor.
lectivul secţiei reparaţii si­ reparaţiile curente cu 154 comitetului de partid, acţio­ lor noastre, cind de noi s-a există nici o discrepanţă. Mă aflam în oraş, cind în acţiunilor obşteşti, lucrări­ In ceea ce-i priveşte pe
derurgice din C.S. Hune­ ore — situaţia prezentîn- nează energic în direcţia apropiat un grup de pionieri Cind m-am despărţit de el, şuvoiul de lume care venea lor de înfrumuseţare a satu­ muncitori 95 de ceferişti
doara a lansat cu mult du-se pozitiv şl în lucrările specializării echipelor de e- însoţiţi de o tînără profesoa­ mi s-a adresat: „Nu uita, de la un spectacol am des­ lui, întotdeauna a dat o mină din Simeria i-au ajutat pe
timp în urmă o iniţiativă de efectuate la laminoare, un­ xecuţie a reparaţiilor pe di­ ră. peste o oră avem şedinţă de luşit silueta lui Victor Petro­ de ajutor. cooperatorii din Tîmpa la
mare valoare pentru crea­ de au fost economisite în ferite grupuri de lucrări, în — Dumneavoastră sînteţi partid". iesc. Alături de el se aflau Silvia Jurca este îngrijitoa­ culesul şi transportul po­
rea unui climat fertil de total 234 ore. Dacă am a- scopul unei cît mai bune cu­ maistrul principal Victor Pe- Secretarul comitetului de soţia şi cei doi _copii. Văzîn- re la ferma de vaci de lapte rumbului, 90 de muncitori
întrecere, care să aibă drept duna toate aceste ore, s-ar noaşteri a maşinilor şi utila­ troiesc ? — i se adresă con­ partid de la O.S.M. 2,' Victor du-mă, şi-a reamintit de în­ şi, aşa după cum am a f l a t , de la I.M.M.R. au fost a-
consecinţă prelungirea func­ observa lesne că volumul jelor ce urmează a fi supu­ ducătoarea grupului interlo­ Petroiesc, ştie să pretindă trebarea pe care mi-a adre­ este o femeie „harnică foc". jutor preţios ţăranilor din
ţionării uriaşelor agregate de timp afectat reparaţiilor se reparaţiilor, pentru cutorului meu. celor prezenţi să se compor­ sat-o de dimineaţă şi la care Cind s-a angajat, acum mai Băcia, iar cei 20 lăcătuşi
ale combinatului. Este vor­ scurtarea într-un cuantum — Da! — îi răspunse aces­ te ca nişte comunişti adevă­ ai depoului de locomotive
şi economisit este destul de ta cam nedumerit, ' aşteptînă raţi. Primul exemplu în a- nu apucasem să-i răspund. bine de 4 ani, avea gînduri
ba de „Scurtarea fiecărei mai mare a termenelor a- ceastă privinţă este el în­ — Ei, ce zici — m-a între­ să lucreze cît o ţine vara, cit au participat la recoltatul
reparaţii lunare cu cel pu­ mare, avînd o dublă semni­ fectate. să vadă ce urmează. bat — mai vrei să ştii ceva se scot vitele la păşunat şi pe porumbului la Rapoltu Ma­
ţin o oră", chemare ce se ficaţie pentru producţie : pe — V-am recunoscut dintr-o suşi. Dc aceea, oamenii îl despre mine ? urmă o mai vedea ea. Dar, re. Bilanţul» unei zile de
adresează direct echipelor de o parte, terminînd în MARIN NEGOIŢA fotografie d,in albumul şcolii urmează în toate împrejură­ iată că n-a fost să fie aşa. participare s-a materializat
noastre. Vrem să înfiinţăm rile. îmi amintesc cum în Da, voiam să mai ştiu în recoltarea porumbului
astăzi cercul „Prietenul oţela- preajma Conferinţei Naţionale Au trecut mai multe veri şi de pe 20 ha, transportul a
multe despre acest om a că­ tot n-a plecat. O găsim tot
rui viaţă la locul de muncă, aici — dovadă că a îndrăgit 50 tone sfeclă furajeră la
silozuri, transportul a 25
în familie şi societate con­ munca de îngrijitoare de ani­ tone furaje şi recoltarea a
male. Ulterior, am a f l a t că 10 tone fructe.
pentru
stituia
dar
mine
—
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ oare numai pentru mine ? — Silvia Jurca, alături de con­
Ursa
David
a
Loghin.
Cişmaş
pilda încărcată de semnifica­ tribuit într-o mare măsură la VIOREL HOTARIŞ
corespondent, Simeria
ţie a unui adevărat om al zi­ realizarea contractului de lap­
lelor noastre. te încheiat cu D.C.I.L. Simeria.
PRESTIGIU GiSTIGAÎ PUN STRĂDANIE La terminarea
nsarn ăioaselor Timpul liber al elevilor la sfârşit de săptămână
© Legumicultorii de la C. A. P. Deva
(Urmare din pag. 1) era mecanizatorul Ion Fîţan.
au livrat la stat 600 tone de produse Am aflat că restul de trac­
tuşi lucrează, fiind reparti­ toare. deşi sînt în stare de Intîlnirea „bobocilor“
zaţi printre celelalte agre­ funcţionare, sînt parcate la
gate care sînt echipate cu sodiu, pentru că nu au acu­
— Să nu aşteptaţi vorbe treaga suprafaţă este întreţi­ din Deva se situează de 8
mari de la legumicultorii nută de numai 40 de coope­ ani, de cind s-a înfiinţat, faruri“. De la tovarăşul Za- mulatoare. Sperăm că fac­ DISCOTECA „ELEVILOR“
coopera­
noştri — ne-a avertizat şe­ ratori. La prima impresie printre primele unităţi de mora am aflat de că producţie torii de răspundere vor ac­ w
agricolă
tiva
ful fermei legumicole a C.A.P. s-ar părea că sînt cam puţi­ acest fel în ceea ce priveşte din Haţeg a însămînţat grîu ţiona energic pentru redre­
Deva, inginerul Ladislau ne braţe de muncă pentru obţinerea de recolte bogate. pe 115 ha din 130 cîte iu sarea Stării de fapt. (Urmare din pag. 1) Acestea sînt primele Im­ Totuşi, pentru mine este
Szegedi. Vorbesc puţin, dar suprafaţa fermei. Dar nu e Nume ca Ecaterina Pătraşcu, planificate şi că pînă diseară presii asupra evenimentului un semn de întrebare inac­
vă rog să reţineţi că, mun­ aşa. Toate lucrările se fac e- Victoria Alba, Valeria Ju- se va încheia şi aici campa­ care a polarizat viaţa cul- tivitatea comitetelor U.T.C.
cesc mult. Dacă vreţi argu­ şalonat. Şi cind spunem ast­ la, Rozalia Huh, Ileana Bog­ nia de însămînţări. care să poată susţine critic tural-distractivă şi educativă de la liceele industriale, li­
mente la cele spuse vi le o- fel, înseamnă de fapt opera­ dan, Rozalia Anghel, Emilia !ile decisive o melodie. a elevilor şi uteciştilor din cee care, dealtfel, ne-au o-
ferim. Priviţi, vă rog, în a- tivitate, responsabilitate, spi­ Speram ca şi la C.A.P. Sil- Ne apropiem de o tînără liceul „Decebal". Sperăm ca bişnuit, în anul şcolar tre­
ccst registru. Cifra 600 pe rit de răspundere, pasiune. Breja, Loghin Henţ, Traian vaş, unitate care mai are de — Mirela Cheie, membră a această formă de petrecere a cut, cu o activitate merito­
care o vedeţi notată cu roşu In grădina de legume a coo­ Alba, Marton Tocaci, Simion însămînţat grîu pe măi bine Consiliului Central al elevi­ timpului liber să devină o rie. Cu toate acestea, vreau
reprezintă — în tone — can­ perativei agricole din Deva Sălăjan, Adalbert Csiki, Ma­ de 50 ha, o să-i găsim la a- (Urmare din pag. 1) lor, elevă a liceului. permartenţă nu numai aici, să accentuez că tot ce s-a
titatea de legume şi zarzava­ nu lucrează decît oameni tei Trif şi al multor altora rat în schimburi prelungite — Ce te-a impresionat la ‘ci şi la alte şcoli din mu­ făcut bun pînă acum este o
turi ce s-a livrat pînă acum care dovedesc un mare simţ şi pe mecanizatorii care dc- veciind o înaltă răspundere discotecă ? nicipiul Deva. continuare, la un nivel mai
la stat. Iar cifra aceasta din al datoriei. Cine dă dovadă au făcut ca ferma legumico­ . servesc această cooperativă. faţă dc soarta recoltei, Ora destul de tîrzie la ca­ ridicat, a activităţilor spe­
stingă registrului, notată cu de moleşeală, se codeşte, nu lă să se bucure de renume. Dar, spre regretul nostru, tractoriştii Pavel Başa şi .— Ce m-a impresionat ? re ne retragem de ,pe te­ cifice dedicate odihnei şl re­
albastru, înseamnă veniturile rezistă prea mult. Pe tova­ n-am întîlnit în cîmp decît Vasiie Pleşa lucrează a- Totul ! Pornind dc la atmo­ ren" nu ne împiedică să in­ laxării elevilor în vacanţa
pe care le-am obţinut din răşa Elena Gros, ajutorul N. PANAIT un singur tractor cu care lu- cum ia încheierea semăna­ sferă, organizare, participa­ trăm şi în cîteva din baru­ de vară. Organizaţiile U.T.C.
vînzarea produselor legumi­ şefului de fermă, oamenii o tului la C.A.P. Săiişţe. re şi... finalizare. Adică, a- rile şi cafenelele oraşului. sînt acelea care trebuie să
cole. Pînă acum, zestrea ascultă din respect. Dînsa Demne de evidenţiat sînt plauzele care mulţumeau Stupoare ! In contradicţie iniţieze şi să organizeze ac­
noastră bugetară s-a îmbogă­ care e şi secretara comitetu­ şi exemplele oferite dc colegilor noştri de organiza­ cu prevederile regulamentu­ ţiuni menite să asigure pe­
ţit cu 550 000 lei. E o sumă lui de partid pe C.A.P., mun­ tractoriştii Nicolae Colda, ţie, azi studenţi, pentru reu­ lui şcolar, elevi de la liceele trecerea plăcută, civilizată
frumoasă şi sperăm că nu ceşte mai mult decît toţi. De care a venit de la C.A.P. şita totală a serii noastre. nr. 2, industrial minier, de a timpului liber. Acest timp
vom rămîne numai la ea. aceea, ea nu suportă să va­ Cărăstău să-i ajute pe coo­ — Ce propuneri ai pentru construcţii „Decebal" savu­ liber — de la sfîrşit de săp-
Vrem să ajungem la un mi­ dă în jurul ei oameni care peratorii din Lunca, şi de viitoarele seri ale „disco­ rau cafeaua şi ţigara în to­ tămînă — trebuie să consti­
lion. lucrează numai ca să se a- Emil Drăgoi, de la Vaţa, tecii elevilor?“. iul unor discuţii foarte zgo­ tuie un prilej de împlinire
fle în treabă. Numai că la care îi sprijină pe coope­ — Propuneri sînt multe,
Desigur, legumicultura nu motoase. spirituală, de acumulare de
această fermă, majoritatea ratorii din Mesteacăn. In greu de ales. M-aş gîndi la La încheierea raidului, o noi cunoştinţe. De modul
e uşoară. Grădinăritul e o membrilor brigăzii legumi­ rîndul tractoriştilor care nişte proiecţii de diapoziti­
muncă extrem de migăloasă. cole este constituită din oa­ întrebare adresată tovarăşei cum sînt concepute depinde
Motiv pentru care nu toţi se meni cărora le place să dau dovadă de hărnicie se ve din artă. turism, la scurte Viorica Conţevici, preşedin­ dacă acţiunea iniţiată reu­
Consiliului
tă
şi
a
încumetă să-l practice. Lu­ muncească, dovedesc o înal­ situează Brad), Timofte Floca momente coregrafice, de susţi­ Deva al elevilor. municipal şeşte să atragă uteciştii —
nute
dans
formaţia
de
Petru
(C.A.P.
Ne­
crul în grădina de legume în­ gru (C.A.P. Zdrapţi), Ion modern, tin recital do poezie o primă problemă — şi apoi
cepe cu mult înainte de a-şi tă responsabilitate. De fapt, Simina, Vasiie Groza şi de dragoste pe fundalul li­ — Participînd la raidul să dăruiască acestora, pe di­
face prezenţa cavalerii pri­ aici nici nu există codaşi. Ni­ Petru Oană (C.A.P. Rişca), nei melodii adecvate şi mul­ organizat, care sînt obser­ ferite căi, elemente ale
măverii — ghioceii — şi con­ meni nu se dă înapoi de la Horia Cimpoaie şi Gheor­ te. multe altele. Cea mai' vaţiile pe care le faceţi mo­ culturii naţionale şi univer­
tinuă pînă înspre decem­ lucrările mai grele. Pentru ghe Damian (C.A.P. Ţe- dului de organizare şi susţi­ sale. Pentru aceasta cerem
ce
se
brie. Evident că nici iarna bea) şi alţii. Dcsfăşurînd importantă problemă benefici­ nere a serilor distractive organizaţiilor U.T.C. o con­
este
noi,
ca
ridică
legumicultorii nu stau. In a- că trebuie să recunoaştem că arii unor asemenea seri, să pentru elevi, în lumina în­ sultare permanentă a uteciş­
notimpul alb, repară utilaje­ în grădinărit se munceşte o activitate rodnică în a- drumărilor şi indicaţiilor ce tilor în toate problemele
eeste zile decisive pentru sprijinim c'u propunerile le aveţi în acest sens ? valorificarea imediată a
le, pun la punct răsadniţele, greu. Bărbaţi, femei, pun toţi încheierea însămînţă rilor, noastre oe organizatorii dis­ — In general o activitate propunerilor, pentru că nu
fertilizează, cu îngrăşăminte umărul alături unul de al­ mecanizatorii răspund prin cotecii. Şi n-ar fi rău să a- bună. în care excelează lice­ mai în acest fel vom reuşi
naturale şi chimice terenul tul la greu şi la bine. Nu­ fapte îndemnurilor adresa­ jutăm discoteca şi din punct, ul „Decebal“ prin varieta­ să statornicim o activitate
C.A.P. Dobra. — Aspect de la conservarea unor zarzava- te do tovarăşul Nicolae de vedere material. Adică tea formelor prin care atra­
fermei. 90 de hectare de gră­ mai aşa se explică faptul că turi. Piuă în prezent s-au predat Ia cooperativa de consum peste bună. eficientă de finalizare
180 borcane cu conserve. Ceauşescu privind pregăti­ să îmbogăţim această disco­ ge nteciştii la viaţa de orga­ a muncii de educaţie comu
dină are cooperativa agrico­ ferma legumicolă a coopera­
Foto : VIRGIL ONOIU rea unor baze temeinice tecă cu noi piese. nizaţie. nistă.
lă dc producţie din Deva. în­ tivei agricole de producţie recoltei anului viitor.