Page 47 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 47
CaBBBgBBMBMaaPgBBgg
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 835 9 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1973
Ou privire la deficienţele în dotarea tehnică a CALEIDOSCOP
Combinatului „Izontureş“ şi măsurile de înlăturare a lor Superlative
In * doua parte a mu tă sulfură ce are asemă In ultima sală se înce de unghiul din care este
zeului itnt prezentate în narea unei grămezi de vată, pe cu sărurile oxigenate, privit, îşi schimbă culori hunedorerse
In cadrul vizitei efectuate de cîndu-s« lipsa de răspunder« necorespunzătoare a utilaju Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mal multe săli „flori de , dar de culoare neagră, vi varietăţi de calcltă cu le. încheierea acestor fru
tovarăşul Nlcolae Ceauşescu, şl superficialitatea dovedite lui, au fost stabilite urmă secretar general al Partidu mină“, piese de o rară ne să completeze curiozi multe culori şl forme de museţi ale naturii este * Cea mai mare rîşnl-
tăţile. Tot aici se află mi
frumuseţe care, în ambi
făcută dc nişte combina
curioase,
o
prezentare
secretar general al Partidului de uzinele furnizoare de uti toarele sancţiuni: lui Comunist Român, pre anţa sălilor şl a Ilumina nerale rare, provenite din „scorbură“ formată din 5 ţii organice, reprezentate ţă din piatră din zona
Comunist Român, preşedinte laj tehnologic, s-au stabilit — avertisment sever con şedintele Consiliului de Stat, ţiei de neon, slnt scoase Bala Mare, din care amin pături de depunere diferi prin chihlimbare proveni Hunedoarei a fost desco
le Consiliului de Stat al Re măsuri hotărîte pentru reme ducerii Uzinelor de utilaj a adresat un apel către toţi artistic în evidenţă. Cris tim Semseyitul, FOllOpitul tă închisă într-o carapace te din ţările Nordului, iar perită la Veţel şl datează
etc.
cîteva din ele sînt fosili-
talele sînt aşezate In vi
din secolul II-III e.n.
de marcaslt
(stropită cu
publicii Socialiste România, dierea deficienţelor constatate. chimic din Ploieşti, direc comuniştii, către toate orga trine într-o ordine per Compuşii halogenaţl con flori minuscule de cal- fere, putîndu-se observa * Cel mai frumos masiv
în judeţul Mureş, în ziua de fectă a claselor mineralo tinuă să Incinte privirea cit). Barltine de di gîze mici în masa sticloa muntos din ţară : Retezat.
Totodată, s-a hotărît ca toa torului şi inginerului şef al nizaţiile de partid, către toţi gice, după clasarea Iul vizitatorului cu „flori“ de ferite dimensiuni sînt să, gălbuie a chihlimba * Cel mai adine lac
13 octombrie 1973, la Combi te uzinele producătoare de întreprinderii; oamenii muncii din industria Betehtln. In prima sală fluorină de diferite culori expuse în următoarea vi rului (bineînţeles şlefuite). glacial din ţară : Zănoaga
natul de îngrăşăminte chimi utilaj să asigure condiţiile a- — avertisment conducerii producătoare de utilaje teh sînt prezentate proprietă şl, îndeosebi, cîteva cris trină. Culoarea lor varia Pentru că geologii ro (29 m) din Munţii Rete
ce „Azomureş", s-a constatat plicării integrale, pînă la sfîr- Centralei industriale de utilaj nologice, ca dealtfel către ţile fizice ale mineralelor, tale verzui ce provin din ză între alb-imaculat şi mâni din vechi timpuri zat.
au căutat şi au descope
faptul că Uzinele de utilaj chimic şl directorului gene toate colectivele întreprin începînd cu forma crista minele I.M. Barza, de o pînă la galben închis. Tot rit multe din mineralele * Cea mal veche men
şitul acestui an, a tuturor lelor şl termlnînd cu „sca ţiune despre un sat din
atunci,
pînă
chimic din Ploieşti au livrat prevederilor Decretului Consi ral al acesteia, precum şi derilor industriale din ţară ra Mohs“ de duritate a necunoscute este închina judeţul Hunedoara datea
o
vitrină
combinatului instalaţii execu liului de Stat nr. 398. In a- controlului de calitate al să acorde cea mai mare a- rocilor, fiind exemplificate tă îndeletnicirilor geolo ză din anul 1206 şl se
la
referă
Ro-
localitatea
toate
viu“
aspectele
„pe
tate necorespunzător din cest scop vor trebui realizate Uzinelor de utilaj chimic din tenţie asigurării unei pro lor. Străbătînd sălile cu Muzeul mineralogic gilor români, o prczentînd mos.
de
vizitatorului
scrie
* Cea mal veche biseri
punct de vedere calitativ şi standuri de probă în toate u- Ploieşti ; ducţii de înaltă calitate, ca exponate, vizitatorul poa minerale descoperite pen că din judeţ : biserica din
te admira în clasa I cîte
fără a fi supuse în uzină con zinele producătoare de utilaj, — observaţie conducerii re să satisfacă exigenţele ac va din elementele de ca tru prima dată în ţara jj Dcnsuş, zidită pe la mij
trolului privind condiţiile de pentru a se evita cu desăvîr- Ministerului Industriei Con tuale ale economiei noastre re dispune muzeul. Aşa noastră. Minerale ca Sem locul secolului al XlII-lea
seyitul, FiiUopitul, Sil* a-
funcţionalitate şi calitate. In şire livrarea de instalaţii teh strucţiilor de Maşini Grele ; în plină modernizare, cerin de exemplu, sulful-nativ Brad (il) nitul, Magneziolaumoni- dc către familia de cneji
Mănjina. Situată în apro
felul acesta au fost încălcate nologice nesupuse controlului — observaţie conducerii ţele revoluţiei tehnico-ştiin- din Italia, o „floare“ deo tul, Cotoitul sînt numai pierea fostei capitale ro
sebit de frumoasă, de un
cîteva dintre ele, care au
prevederile Decretului Consi tehnic, înaintea livrărilor că Ministerului Industriei Chi ţifice şi să intensifice efor galben-pal, cîteva bucăţi mal fost găsite şl în alte mane, Ulpia Traiana Sar-
biserica
mizegetusa.
este
frumuseţe rară şl cristali
liului de Stat nr. 398 care tre beneficiari. De asemenea, mice şi conducerii Combina turile pentru îndeplinirea, în de diamante din Africa de zate perfect. Oxlzll au re aici se poate vedea cel ţări, dar Monsmeditul, construită din blocuri do
mal
frumos
exponat
din
mai
Sud,
etc.
telur,
mercur
castrc ale acestei fortifi
stabileşte obligaţia uzinelor s-a subliniat din nou obliga tului „Azomureş“ ; cele termenele bune condiţiuni tu şi Clasa a Il-a este repre prezentantele lor prin co- familia sărurilor oxigena un mineral descoperit re caţii, în elemente de ar
cent în Baia Mare, pare
la
stabilite,
a
furnizoare să efectueze înain tivitatea beneficiarilor de a — observaţie conducerii turor sarcinilor prevăzute în zentată prin o serie de rindonul cu cele două va te, un azurlt provenit din că nu mat are concurenţi hitectură romanică, nord
rietăţi : rubinul şl safi
cu
Maroc,
ce
reprezintă
sulfuri deosebit de Inte
te de livrarea utilajelor toate nu mai recepţiona nici un fel Inspectoratului General de plan. resante şl frumos cristali rul, apoi hematitul şl un un colorit neasemuit car- în alte ţări. şl astfel vi italice (lombarde) şl picta
este
cu
zitatorul
purtat
Stat pentru Controlul Calită exponat splendid — Glas- bonatul de cupru. Se văd tă în interior în stil bi
probele, în modul cel mai e- de utilaje care nu corespund Tovarăşul Nicolae Ceauşescu zate : galena, blenda, cl- skopf-ul. Oxidul de titan apoi ghipsuri de toate fe privirea prin toate sălile zantin. Biserica constituie
xigent, privind buna funcţio sarcinilor tehnologice stabilite ţii Produselor. ca toate con şi-a exprimat convingerea că nabrul, calcoplrita şl mai (Rutilul) şl splendida co lurile, diferiţi cromaţl, amenajate cu un mobilier astăzi un monument isto
multe exponate de stibină
modern,
exponatele
Iar
stabilit
S-a
nare a acestora. în documentaţii şi care nu au care prin forma lor curi lecţie dc cuarţurl conti wolframaţi, mollbdaţl şi sînt aşezate Individual pe ric unic în ţară.
statările făcute, concluziile a- măsurile stabilite cu prilejul oasă, cu cristale negre- nuă prezentarea familiei apoi un eşantion repre * Cel mai de seamă re
Constatîndu-se aceste grave fost supuse în uzinele produ nalizei întreprinse şi măsuri analizei la Combinatul „Azo aclculare, atrag Imediat oxizllor, cuprlnzlnd o a- zentativ din familia berl- suporţi, aşa îneît fiecare prezentant al iluminismu
poate fl admirat în forfna
lui ardelean este Ion Bu-
abateri de la legislaţia eco cătoare probelor cele mai se le stabilite să facă obiectul mureş“ vor duce la lichida atenţia. Realgarul şl aurl- sociaţle a cuarţulul cu liului : smaragdul. Fru în care a fost creat de dal Deleanu (1760—1820),
diferite minerale, ca slde-
moşi sînt şi granaţll, ma
nomică în vigoare, au fost vere de calitate, potrivit dis dezbaterii conducerilor tutu rea grabnică a neajunsurilor pigmentul sînt prezentate ritul, bouruonitul, baritl- joritatea lor proveniţi do natură. născut în satul Cigmău,
care
Datorită
chemaţi la faţa locului mi poziţiilor legale. ror uzinelor de utilaj teh constatate, iar dezbaterile, mal departe, Iar renumi na etc. După unii vizita la Ocna de Fier — Ba partidul o grijii pe pentru Judeţul Hunedoara.
poartă
tele cristale de pirită de
* Cel mal Important
nistrul industriei construcţii care vor avea loc în rîndul Bucium continuă frumuse tori însă, colecţia do a- nat şi cîţlva din Norve a scoate în evidenţă fru
Pentru încălcarea legislaţiei nologic şi să fie aduse la cu gate şi calcedonia şlefui gia. Topazul de Brazilia museţile patriei noastre, monument al începuturi
lor de maşini grele, directo economice în vigoare, a pre noştinţa colectivelor atît din colectivelor oamenilor mun ţile cu care numai natu tă este partea cea mal şi o varietate de topaz — în viitor se va amenaja lor literaturii române mo
mîndrl.
se
poate
In
ra
derne :
„Ţiganiada“ de
plknitul — sînt de aseme
rul centralei industriale de vederilor Decretului nr. 398, uzinele constructoare de ma cii, vor determina o creştere mod deosebit se eviden frumoasă a muzeului, din nea expuse. şi un muzeu axat pe :».i- Ion Budai Deleanu.
utilaj chimic şi directorul în pentru executarea necorespun şini, cît şi din întreprinderi a exigenţei şi responsabilităf ţiază un monocrlstal de tre care sînt prezentate Ultimele vitrine dezvălu nerit, care va cuprinde * Cele mai multe tu
agate de Brazilia, Austra
cele mai vechi piese şi
neluri pe calea ferată :
treprinderii furnizoare din zătoare din punct de vedere le beneficiare. ţii în realizarea prevederilor pirită, o piesă ce pare lu lia şi Tcchercu — Româ ie vizitatorului o gamă mărturii ale îndeletniciri Eumbeştl — Livezeni ; pe
crată
de
mîna
omului,
Ploieşti, precum şi primul se calitativ a utilajelor şi livra înscrise în planul cincinal, dar care este totuşi natu nia, de o coloratură ex largă dc mice, turmalina lor minereşti, precum şi o o distanţă dc 30 km sint
Toate aceste probleme vor vor genera un nou avînt în rală şi dc o mărime ieşită trem de variată, începînd — şi o varietate splendi sală pctrografică cu pie
cretar al Comitetului jude rea lor fără a fi verificate şi fi dezbătute, de asemenea, activitatea generală pentru din comun. Proustitul, o cu albastru deschis, roşu dă a Arfverdsonitului : se specifice zăcămintelor 39 de tuneluri.
Cea mai veche rezer
*
ţean de partid Prahova. probate în uzinele producă cu activul de partid al Co îndeplinirea cu succes a mă sulfură de arsen şl argint şi pînă la maron-închis. Krokydolitul. Dintre slli- din Munţii Apuseni. vaţie de zimbri din ţară:
Kronstedi-
caţi
prezentăm
Opalul-nobil continuă pre
Analizîndu-se cauzele care toare, pentru lipsuri grave în mitetului judeţean Prahova al reţelor obiective stabilite de are o strălucire metalică zentarea, apoi jaspul (cre- tul şi labradoritul, o pie BOZSITZ GH. BELA Pădurea Slivuţ — Haţeg.
la suprafaţă, iar pe fond
au determinat această stare executarea controlului de ca P.C.R., precum şi cu toţi sa Congresul ăl X-lea şi Con un roşu-rubiniu de ne- menele) şlefuit încheie vi să şlefuită cu irizaţii inte Prof. ION MARINESCU
de lucruri negativă la Combi litate şl pentru primirea de lariaţii Uzinelor de utilaj ferinţa Naţională a parti descris ; plumositul, o al trina cu oxizi. resante care, în funcţie responsabilul muzeului Câlan
natul chimic Mureş şi criti- către beneficiar în condiţii chimic din Ploieşti. dului. y v»
FOTBAL De toate pentru toţi ; 13,00 Ra sul marmurei; Iii motor termic furnizat Je natură
diojurnal. Sport ; 13,15 Stele 18.20 Demonstraţie Internaţiona
îl! ale cînteculul : Mina, Aurelian lă de patinaj artistic, cu
România— Andreescu şl Dlana Ross ; 14,00 participarea, printre alţii, Mijloacele tradiţionale de km adîncime pentru a circa 100 000 mp de se
a campionilor europeni şl
Unda veselă în galaxia umo
re cu sorturi de tomate,
care i-ar fi trebuit vreo
rului. Emisiune de Rodica Tott mondiali Irina Rodnina şi de producere a energiei 85 dc ani, proiect care a castraveţi, fragi etc. Peste
insuficiente
devin
pentru
Alexandr Zaiţev. Transmi
Finlanda Cutezanţa şi Aladin şi lampa şl Ion Dlanu. Regla Ion Vova ; siune directă de la pati a potoli setea mereu crcs- fost numit „explorarea fo tot in lume folosirea in
DEVA : Şapte zile („Patria") ;
opereta
14,30
Selecţiuni
din
cului
Ideea
dustrială a energici geo
infernului“.
cîndă a planetei. Tot mat
fermecată („Arta“) ; SIMERIA : „Gondolierii" de Sulllvan ; 15,00 noarul „23 August"; mult oamenii de ştiinţă lui Porsons n-a fost nicio termice devine tot mal
Cînd legendele mor („Mure Buletin de ştiri ; 15,05 Cîntece 19.20 1001 de seri. Iedul care sint preocupaţi în pros dată realizată, ca dealt frecventă. In Noua Zee
Selecţionata de fotbal a şul"); HUNEDOARA : Aventura populare de voie bună ; 15,25 19.30 numără pînă la zece; pectarea de noi surse de fel nici faimosul proiect landă este folosită pentru
Telejurnal.
ţării noastre susţine astăzi lui Poseidon („Siderurgistul") ; Fotbal. Transmisiune directă Săptămina politică inter energie, pentru a acoperi al Iui Moholc, de care s-a producerea dc pastă de
de la meciul România — Fin
de
atît
hirtic, în U.R.S.S. pentru
vorbit
mult
în
necesităţile actuale.
De-aş fl Harap Alb şi Ori
Ia ora 15,30 pe stadionul zontul abrupt („Constructorul“); landa, din preliminariile cam nă şl Internaţională în O soluţie, se pare, că e S.U.A., 10 ani după aceea. redarea agriculturii a u-
imagini;
„23 August“ din Capita Tara sălbatică („Arta") ; CA- pionatului mondial ; 17,20 Tan- 20,10 Trofeul Carpaţl la hand pe cale să devină „una Dar noi ştim, în mare, nor întinse pămînturi în
gheţate din nord. In Un
gouri celebre ; 17,30 Azi în
lă ultimul său joc din ca LAN : Aventurile lui Ba- România. Carte radiofonică de bal feminin: România — nim acceptată“ — energia cum funcţionează enormul garia se utilizează ener
naturii,
termic
al
motor
geotermlcă. Ce este ca ?
buşcă („11 Iunie") ; TELIUC :
drul preliminărilor campio Drum în penumbră („Minerul“); reportaj. Colaborează Petre R.D. Germană (repriza a Este energia calorică a cum apa dc ploaie se in gia gcotermică pentru
natului mondial (grupa a GHELAR : Marea hoinăreală Dragu ; 17,40 Arii din operete; Il-a). Transmisiune direc m Pămîntului (în străfundu filtrează în pămînt, tra încălzirea, în anotimpul
tă din sala sporturilor de
18.00 Divertisment în Re major
rece, a grajdurilor şi co
versează crăpături şi falii
rile planetei noastre exis
4-a), întîlnind echipa Fin („Minerul“) ; PETROŞANI: Jan nr. 11 Ii V 251 de Mozart ; 18,30 la Piteşti; tă materie incandescentă ajungînd pînă la lava fier teţelor din fermele de
darmul la plimbare („7 Noiem
landei. In primul meci dis brie“) ; Cartea junglei („Repu Albumul Interpreţilor de mu 20.35 Publicitate; — magma —, a cărei ener binte pentru ca apoi să creştere a animalelor. In
putat la Helsinki, cele blica“) ; LUPENI : Organizaţia zică populară : Lucreţla Cloba- 20.40 Alte toamne... alte rapsodii. gie valorificată superior ţîşncască Ia suprafaţă sub subsolul acestei ţări se
află circa 4 000 kmc de
nu şl Constantin Matei ; 19,00
formă de vapori, gheizere
de om ar putea să asigu
două reprezentative au ter („Cultural“) ; Născut liber Radiojurnal ; 19,15 Estrada du Spectacol de varietăţi re mult timp surse de etc. Vaporii geotcrmici apă caldă, a cărei tem
(„Muncitoresc"); I.ONEA: Rond transmis din Sala palatu
minat la egalitate : 1—1. de noapte („Minerul") ; ANI- minicală. Emisiune de Lidia lui; căldură). furnizează deja circa 890 peratură variază între 60
Boeriu şl Margareta Millcsich ;
Formaţia pe care o alini NOASA : Drumul spre Vest 20,45 Consemnări de Dan Tăr- 22.40 Sport Telejurnal. MM# întrebarea este cum să MW (milioane dc waţi) de şi 200 grade C, energia
termică pe care ar putea
electrică.
energie
Foarte
energie,
ază astăzi echipa noastră („Muncitoresc"); PETRILA: Cea chilă ; 22,00 Radiojurnal. Bule extragem că această suprafaţă mari instalaţii se găsesc s-o furnizeze este evalua
pentru
la
ţa („Muncitoresc") ; VULCAN :
cuprinde cîteva nume noi Lumea se distrează („Munci tin meteorologic ; 22,10 Panora LUNI, 15 OCTOMBRIE sînt eliminate din a- la Lardcrello, în Italia, tă la „50 la sută din va
energia
gcotermică
a
tuturor
faţă de „ll“-le prezentat toresc") ; URICANI : Vara băr mic sportiv ; 22,30 Pagini din dîncuri cantităţi infime de unde utilizată încă din loarea calorică petrol cu
opera „Michelangclo" de Alfred
rezervelor do
era
la Leipzig. Antrenorii s-au baţilor („7 Noiembrie") ; ORĂŞ- Mendelsohn ; 22,50 Moment poe 17.30 Curs de limba franceză. calorii în comparaţie cu noscute în lume“— scrie în
TIE : Grăbiţi apusul soarelui, Lecţia a 64-a; formidabila putere calori sec. al XVIII-lea pentru
oprit asupra următoarei e- seriile I-II („Patria") ; Balta tic. De dragoste. Lirică româ 18.00 Telex; că existentă de fapt. Ex fabricarea de acid boric ; tr-o lucrare a U.N.E.S.C.O.
islandez
specialistul
nească ; 23,00 Dans non stop ;
Sve-
chipe : Răducanu, — Săt- gul („Flacăra") ; GEOAGIU- 24.00 Buletin de ştiri ; 0,03-5,00 18.05 La ordinea zilei. Azi, Ju ploatarea de forţă geo- astăzi o centrală cu o pu nin S. Einarsson. De a-
tere de 390 MW funcţio
măreanu, Antonescu, Sameş, BAl : In umbra violenţei ; HA Estrada nocturnă. 18.20 deţul Vaslui; termică se rezumă azi nează aici graţie vapori scmenca, Noua Zeelandă
doar la gheizere sau Ia
ŢEG : Ciprian Porumbescu, se
Căminul;
se poate mîndrl că este
Deleanu, Dumitru, Dinu, riile I-II („Popular") ; BRAD : 18.40 Fragmente din spectacolul surse de apă caldă. Tot lor subterani. Instalaţii de prima ţară din lume care
Pantea, Dumitrache (D. Lumea se distrează („Steaua cu opera „Tosca" de odată este ştiut că la fie acelaşi gen întîlnim în are un hotel termoflcat
roşie") ; GURABARZA : Ulti Pucclni; care 30 de metri în adîn- Noua Zeelandă, Japonia,
Georgescu), M. Sandu, Mar- în întregime cu energie
mul cartuş („Minerul") ; ILIA: 19.00 Scena; cimc temperatura creşte S.U.A. şi în U.R.S.S. O
cu Pe aripile vîntului, seriile I-II 19.15 Publicitate; cu un grad. Chiar şi în instalaţie asemănătoare es gcotermică. folosirii d-
ideea
Deşi
regiunile considerate non-
Echipa Finlandei a so („Lumina"). 19.2.0 1001 de seri: Pomlşorul tcrmice există bogate re te actualmente în con nergiei geotermice nji
strucţie in Mexic. In Is
sit vineri noaptea la DUMINICA, 14 OCTOMBRIE 19.30 uitat; Telejurnal. zerve de căldură subtera landa sute de mii dc oa este nouă, ea abia astăzi
Bucureşti, venind de la Ti 8,00 Bună dimineaţa 1; Cincinalul înainte de ter nă, bineînţeles, în pro meni trăiesc în casc do îşi găseşte adevărata va
lorificare,
foamer.de
cînd
rana, unde a pierdut cu 8,30 Cravatele roşii; men. 1973 — an hotărîtor; funzimea scoarţei. Extra tate cu încălzire geoter- energie a planetei se face
mică. Natura, cu genero
gerea cu mijloacele tradi
1—0 meciul susţinut în 9,25 Film serial. Daktarl; 20.00 Cîntecul săptămînli: „Ni Fantezie arltectur aiă pe verticală — Hotelul „Sar- ţionale de exploatare a a- zitatea ei, a oferit certe din ce în ce mai mult
9,50 Viaţa satului; căieri“. Muzica H. MălI- simţită. Problema efire
compania Albaniei. PROGRAMUL I ; 6,00 Buletin 11,00 Emisiune în limba ma neanu; mls“, Deva. cestei energii devine total compensaţii Islandei, un se pune şl pe care sa
de ştiri ; 6,05 Concertul dimi ghiară; 20.05 Ancheta Tv. : S.O.S. Na necconoinicoasă. Avînd în de datorită condiţiilor cli vanţii vor s-o rezolve cît
neţii ; 7,00 Radiojurnal ; 7,45 A- 12,30De strajă patriei; tura; vedere avîntul nemaiîntîl- materice este nevoie de mai repede este găsirea
vanpremieră cotidiană ; 8,00 13,00Album duminical; 20.40 Muzică populară Interpre nit al ştiinţei şi tehnicii, încălzirea locuinţelor timp de modalităţi tehnice ren
Partidului, inima şl versul ; 8,10 15,25Fotbal: România — Fin tată de Tlcă Sorescu; nu este exclus ca în cu- de 330 dc zile pe an : în tabile pentru valorificarea
rînd să se găsească totuşi
subsolul acestei ţări exis
NOTA Ilustrate muzicale ; 9,00 Ora sa landa (preliminariile Cam 20,55 Revista llterar-artlstlcă Studiu O.N.U. privind mijloacele de penetrare tă un „soare“ perpetuu. energiei geotermice.
tului ; 10,00 Radiomagazlnul fe
pionatului mondial). Trans
Tv.;
meilor ; 10,30 Succese ale dis misiune directă de la Sta 21.35 Publicitate; foarte adîncă în magmă, Resursele geotermice ser DUMITRU CRISTACHE
vesc aici la întreţinerea
cului ; 11.00 Buletin de ştiri ; dionul „23 August“); 21.40 „Fîntîna turmelor" — pro mijloace care să fie folo
site cu un preţ de cost
Să nu sc retină! 11,05 Intîlnire cu melodia popu ; 17,15Film serial: „Arthur"; ducţie a studiourilor de accidentele rutiere în lume redus. Din marea concen
interpretul
17,40Vetre folclorice. Ţara Bl-
şi
preferat
lară
spaniole, după
televiziune
11,35 Orchestra de muzică u- hariei; piesa Iul Lope de Vega; traţie locală de energie,
şoară a Radioteleviztunii ; 12,00 18,00Reportajul săptăminit. VI- 22.15 24 de ore. Specialişti ai Organiza tiere ; îmbunătăţirea pro la care se adaugă rezer 0@ toate!...
Să reţinem intii şi-ntii că ţiei Naţiunilor Unite a- cedeelor de construcţie a vele oceanului, putem ast
fel exploata o parte care
Muzeul şcolar de Istorie şl preclază că pierderile de şoselelor şi podurilor, pre să permită omului rezol
şi
cum
etnografie din Orăştloara vieţi omeneşti, de capaci semnalizării ; perfecţionarea varea problemelor apro 1 ¿ l L . 5 6 T 9 io
internaţio
tate de muncă şl de bu
de Sus există. nuri materiale au luat, in nalizarea tuturor reguli vizionării cu energie şi
apă potabilă, redueîndu-se
Să mai reţinem că Ia tim întreaga lume, asemenea lor dc conducere a vehi totodată foarte mult şi
pul potrivit iniţiativa cadre proporţii ilicit o campa culelor automobile ; stan poluarea.
pentru dardizarea şl perfecţiona
internaţională
nie
lor didactice şi a elevilor de asigurarea securităţii cir rea dispozitivelor de încă de Ia începutul se
la Şcoala generală din Orăş- culaţiei rutiere a devenit securitate a vehiculelor colului. prin anul 1904, in
ginerul englez Sir Char
tioara de Sus de a cerceta imperios necesară. automobile în faza fabri les Porsons propune fora
Un studiu efectuat de a-
împrejurimile şi a pune in ceşti specialişti, în coope cării lor. rea unui puţ de circa 20
valoare preţioasele lor des rare cu comisiile econo
coperiri a fost salutată în tot mice ale Naţiunilor Uni
existente în
te
lume, a
judeţul, ba încă şi mai de permis să se stabilească
parte. că, în cursul anului 1971, Umor... serios
accidentele de circulaţie
Şi, in sfîrşit, mai trebuie la scară mondială au fă
reţinut că şcoala nu s-a CRONICA SĂPTĂMÎNII nlzarea celor „certaţi“ cu re Este oprit. Se constată că cut 250 000 de morţi şl a-
gulile specifice pietonilor. Ac
desfiinţat, şi nici directorul ţiunea s-a desfăşurat în spe tractorul era neînmatriculat, proximativ 7,5 milioane VIATÂ kee circulaţia a fost în
iar la volan se afla inginerul
de răniţi.
nu a fost schimbat. Pe acest Deşi încă Intensă circulaţia cial în orele de vîrf, în Hune Llviu Ardea, şeful fermei le PLICTISITOARE treruptă cîteva ore din
tr-un motiv cu totul neo
In ceea ce priveşte pier
post de răspundere este ace de autovehicule, săptămina doara, cînd circulaţia pictona- gumicole din Brănişca, care nu derile de vieţi omeneşti, bişnuit : toată strada era
care a trecut poate fi consi
lă cunoaşte cea mai mare in
„Am vrut să aflu cum
laşi profesor inimos, care are derată calmă, fără evenimente tensitate, respectiv dimineaţa poseda permis de conducere Europa se situează în se simte un cîine ţinut în acoperită de o pojghiţă de
corespunzător. Mai pe urmă ne
principalul merit în organiza rutiere cu urmări deosebite. Şi intre orele 6-8 şi la prînz în explică faptul că cel pe care-1 frunte, cu 45 la sută. In lanţ“ — a declarat un a- ciocolată, ca urmare a fap
tului că la fabrica dc cio
restul lumii, procentul es
rea muzeului. totuşi coliziunile de autovehi tre orele 14-16. Cu această o- transporta era de fapt tracto te de 27 la sută, iar spe numc Richard Backraan, colată din localitate se
cule, ba chiar şi răsturnările
ristul şi că-1 adusese pînă la
cazle
fost
avertizaţi
sau
au
Să nu se reţină însă fap în afara părţii carosabile au sancţionaţi peste 150 pietoni Mintia ca să prindă autobuzul. cialiştii O.N.U. semnalea comerciant din Portmouth. spărsese o conductă şi cir
El s-a legat cu un lanţ
tul că muzeul a stat mai fost frecvente, din fericire în contravenienţi, care oricînd, Deci, un tractor al formol le ză că proporţia victimelor de o cuşcă pentru cîini ca o tonă de ciocolată s-a
revărsat pe stradă.
toată vara trecută închis, că să fără victime omeneşti. prin felul cum traversau dru gumicole din Brănişca a ajuns... accidentelor de circulaţie din propria-i grădină, a
în ţările în curs de dez
mul, puteau fi victime ale ac
praful a acoperit piesele şi Sînt încă întîlnite abateri de cidentelor. Dar să redăm cî taximetru, sau cel puţin mij voltare „sporeşte an de mers în patru labe, a mîn- UN POMPIER
cas
cat
carne
dintr-un
cel
pentru
transport
de
loc
tinde să acopere şi o presti la Regulamentul de circulaţie, teva păreri ale celor găsiţi în grăbiţi, practică de neînţe’es, an într-un ritm îngrijoră tron de tablă şi a lins SÎRGUINCIOS
gioasă iniţiativă. Există do uneori destul de grave, cum neregulă. cu atît mai mult cu cît ce! ra tor“. apa dintr-un blid. Dacă
sînt consumul de alcool, de
ORIZONTAL: 1. înregis
Aceiaşi experţi conside
„In acest moment n-am de
rinţa să nu se reţină nici păşirile neregulamentare, nea- ranjat pe nimeni“ — ne spune re o foloseşte este şeful fer ră necesar să se elabore vreun trecător se oprea Un fermier dintr-o mi trează mari oscilaţii ; 2. Oaie savantă - Verde pe
lingă gardul grădinii sa
mei !
•faptul că la acest muzeu nu cordarea de prioritate şi alte Mărgineanu Virginia. elevă la ze şi să se adopte un nro- le mîrîia la el. După 13 că localitate franceză din Cu un pas mai în faţă ; fond galben (pi.) ; 3. tu-
Pirinei
un
Munţii
era
rist romantic ; 4. Ii place
pe
lung
s-au organizat cam de mul abateri, care sînt sancţionate Liceul nr. 2 din Hunedoara ; gram asigurare termen secu orc, dl. Backman şi-a foarte sîrguincios mem 3. Asperităţi simţite pe umbra — Intre maluri ;
a
piele — Primii ; 4. Puşi
de
bru al echipei locale dc
tişor activităţi educative pen cu severitate de către agenţii „Sînt foarte grăbită la servi LA UN FAS DE rităţii rutiere, care să încheiat experimentul con- pompieri voluntari ; în pe note-n Caracas. — Pe 5. Picturi murale, natura
ciu“ — ni sc adresează Adria
statind : „Viaţa de cîine
fără
mare
liste,
prea
de circulaţie. Dealtfel, aceste
tru cetăţenii comunei. Şi, de abateri, la care se adaugă vi na Burza si Mircea Ionescu. ACCIDENT cuprindă următoarele cle nu e cea mai rea — doar special pentru că in Fran ne !; 5. Groapă poetică. — căutare — Două din pa
asemenea, să nu se reţină teza de rulare mult superioa mente : stabilirea dc sta că-i niţel plictis : toare“. ţa pompierii voluntari sînt Răsărit la antipod !; 6. în tru la loto 1; c. Pe mu
scris în opoziţie ! — E-
tistici
privind
mondiale
de nici un cititor că de toa ră celei admise, sînt în ge şi O RĂ5PUNDERE Circulaţia era destul de In circulaţia şi securitatea INUNDAŢIE CU... plătiţi pentru orele lucra senţă de lapte ; 7. Prelu chie de cuţit — Chema
te la stingerea incendiilor.
tamponărilor
neral
cauzele
te acestea se face direct răs din această săptămînă. tensă pe şoseaua Deva — O- rutieră ; întărirea. Ia sca CIOCOLATA ! Direcţia pompierilor a diu la o convorbire tele rea mării ; 7. Originea o-
nginei ! — Apucă — Ta
ră internaţională, a orga
punzător locţiitorul secretaru Unele dintre acestea le vom RISCANTĂ ! răştie, dar totul se desfăşura nismelor şi instituţiilor constatat însă după un fonică. — Doi înapoi î — laz la Marea Moartă î; 8.
Deodată
Simeria,
normal.
din
Pusă în spate 1; 8. Fata
lui comitetului comunal de prezenta în rubrica de azi. de pe o stradă laterală, intră specializate în problemele Recent, pe o stradă din timp că în această locali mării. - Strîngător de Sfîrşit de canonadă ! _
în
tate
împrejurimile
şi
partid, profesorul Vasile Revizorul tehnic arc obliga în drumul cu prioritate, cu vi asigurării securităţii ru oraşul american Milwau- sale incendiile izbucnesc fiare ; 9. Luate în po Puse în faţă ! _ căra
Pantiloiu. Mai ales acest din NOROC CĂ AU FOST ţia să verifice starea tehnică teză, motocicleta 46-HD-3105, prea frecvent — cîte u- ză ! — Cap de pod ! — odată cu roaba ; 9. Se dau
urmă amănunt să nu se re a autovehiculelor înainte de astfel că nu mult a fost p nul aproape la fiecare Caier suspendat (pi.) ; la întrebări ; 10. Nu-şi gă
plecarea în cursă şl să avizeze
10. I’c unde se poate tre
la accidentarea sa de către un
săptămînă. Li s-a pus ca
ţină ! OPRIŢI ! aceasta numai dacă vehicule autoturism care în acel mo păt abia cînd organele de ce. seşte locul.
N. CIRLIG le au în perfectă stare do ment se afla în imediata apro anchetă au constatat că VERTICAL : 1. Seară e-
Un autovehicul al serviciului funcţionare mecanismele, sis piere a intersecţiei. Este oprit sîrguinciosul pompier era minesciană — Praf şi pul IONEL AMARIUŢEI
circulaţie care nu poate fi ob temele şi Instalaţiile care con din cursa sa nebunească moto- în acelaşi timp şi autorul bere de... apă (sing.) ; 2.
servat chiar aşa de uşor, ase- cură la asigurarea unei sigu clclistul Dionisie Muntean. Re incendiilor. Călan
mănîndu-se cu oricare altul de ranţe depline a circulaţiei. cunoaşte cu foarte multă uşu
pe drum, patrula liniştit pe Nu acelaşi lucru înţelege să rinţă că nu fusese atent, deşi ÎNVOIRE
traseul dintre Deva şi Brad. facă Aurel Bucătaşu, revizor ştia că acolo există un indica Mat în trei mutări
Liniştea echipajelor, poate şi a tehnic la E.G.C.L. Simeria, tor de oprire la intersecţie, dar „Credeţi într-o reînvie
celorlalţi participanţi Ia trafic, permiţînd autobuzului 31-HD- că nu se întîmplase nimic. re după moarte 7“—întrea
a fost „tulburată“ dc doi mo- 3307 şi autospecialei 31-HF Pentru că. într-adevăr, să nu bă şetul. „Nu ştiu, se bîl-
tocicllşti care apărură de pe să iasă in drum cu grave de sc mal întimple ceva în viilor, liîic tînărul salariat, dar
un drum lateral, cu toată vi fecţiuni ta direcţie. Pentru permisul de conducere al molo- de ce mă întrebaţi ?“
teza. astfel dc abateri, a fost sanc cclistului a fost suspendat pen „Pentru că bunicul dv., IP WA HP
ţionat cu 250 lei amendă pe
Cînd au observat agentul do tru o perioadă de două luni pentru a cărui înmormîn- m
Viml Opcll Record. Preţ con-: circulaţie, cu viraje riscante şi loc, iar şoferii celor două au de /¡le, timp suficient de me tare aţi fost învoit alal VW/, M 1
7
venabil, Haţeg — Eminescu 07.i cu toată puterea motoarelor, tovehicule şi-au primit sancţiu ditaţie. Trebuie să înţ,•’icnea tăieri, vă cheamă la tele WM WM
nile corespunzătoare.
VIND CASA, grădină. Sime-: cei care se şliau vinovaţi au Jd.D. că a rămas nevătămat fon“. P
Astfel de îndatoriri sînt în
rla, str. Glieorghe Lazăr, 2. încercat să dispară. Urmărirea călcate frecvent şi de către numai datorită atenţiei şi ex if ÉrJ m
pentru
riscantă
SCHIMB APARTAMENT 2 era că autovehiculul aceştia, Aurel Marc, revizor tehnic la perienţei celuilalt, care a evi DOUA arte ale
aşa
miliţiei
camere confort I Hunedoara, j lc-a irslt în dru’" pe altă cale. Şantierul 7 Chişcădaga, şi Ioan tat un grav accident. VIEŢII WJ//, ip
bloc C 52 ap. 0, cu Deva. Opriceanu, de la I.C.F. Chişcă
Speriat, unul din ci, Maior P
SCHIMB GARSONIERA cen-i Corstantln. din Şoimuş. a pă daga, care au primit aceeaşi O PRECIZARE, O In vitrina unei librării H m m
trai, confort I. Hunedoara cu I răsit drumul şl s-a răsturnat sancţiune ca şl a colegului lor din Paris şedeau alături Wk y//////
similar Deva. informaţii Deva,: din Simeria. foarte paşnic următoarele If
hotel „Bulevard“ camera 17. cu motocicleta 46-HD-3200. RECOMANDARE două volume : „Arta de '////,/
După cîteva minute apare şi Mai mult, Ioan Opriceanu nu n SA m VAMA
Caut femele casnică pentru • Llca Dumitru din Păuliş, cu este nici măcar avizat în a- a te căsători aşa cum 'W'À
servit două persoane. Deva.; cea de a doua motocicletă, 46- ceastă funcţie, aceasta fiind Din datele pe care le d trebuie“ şi „Arta de a ră-
str. Decebal 5 — Eros. IID-159. care fiind oprit s-a poate cauza pentru care sem nem, anunţăm că timpul se va mîne celibatar“. p m
Maistrul croitor Pălăceanu; adresat agentului constatator : nează cu uşurinţă foile de pv- înrăutăţi în săptămina care ur lü rrry•rr )
curs ale unor autovehicule ce
Ion anunţă pe această cale ; „m-aţi tras în piept“. Doar la prezintă pericol pentru trafic. mează. Va ploua, temperatura CONSTATARE
clientela care îl frecventa la ; trezire şi-au dat seama cei doi va scădea şi, mai cu scamă, MEDICALĂ Ip y
va fi ceaţă. Astfel de condiţii
salonul de modă din Simeria; motociclişti cit este de ustură i
că s-a mutat la salonul de ; toare sancţiunea de cite 575 îngreunează circulaţia autove In statul Ivansas din r//y//.
modă „Crolux" din Hunedoara,: Iei amendă fiecăruia şi sus TAXI... TRACTOR hiculelor, solicită mai mult po S.U.A.. la Myrsville, a nm ŢT-rdj
conducătorul dc autovehicul şl
yy/yy,
bulevardul Dacia (pe maglstra-l chiar îl oboseşte. murii, in vîrstă de 88 de
lă). : pendarea permisului de con ar.l, Sun HoplUns, din ÉÉ 1 P ®
Mulţumesc colectivului stoma-: ducere pe cîte 2 luni. In apropiere de localitatea Recomandăm să se ruleze cu cauza vîrstei. Funcţiona
tologic al C.S. Hunedoara pentru; Mintia, un tractor se strecura viteză corespunzătoare acestor rul care a eliberat certi ty/M. r PM
frumoasa comportare In trata-: printre celelalte autovehicule şi condiţii, să se folosească insta- ficatul de deces a scris Ia y/y///
inent, in special dr. Fisc'.ier: D-ALE PIETONILOR rubrica „constatări medi ¡fl
Ştefan, dr. Jerpelea Tiberiu şl; după felul cum era condus laţiiile de semnalizare, să se cale“ : „A decedat fără a- i*
tehnician Chirica Ana. Le do-; Foarte frecvente sînt acci se putea înţelege că ceva nu circule cu maximum de pru sistenţă medicală“.
resc mult succes, sănătate, re-; dentele de circulaţie cu ur era în regulă. Dealtfel, nu denţă pentru evitarea apeiden- Controlul poziţiei — Alb : Rs2, Dc7, Cc3, p. c3
alizarea tuturor dorinţelor. Pa-; mări grave. în care sînt an MOTIV Negru : Rcl, p. b3. c2
cienta Topiiceanu Veronica. gajaţi pietonii, adesea ei fiind avea numere de înmatriculare, telor. Rezolvarea problemei din numărul Irecul •
Familia ilţumcşte prieteni-; singurii vinovaţi dc producerea iar pe aripa unei roţi era Un bătrîn potcovar din 1. Nf6 — dd c7 — c6 1. NI6 — d8 Rc5 — d6
lor şi cunoscuţilor care au; lor. Acest lucru ne-a determi transportată o persoană, a- Serviciul circulaţie Montcornct. (Franţa) a dat 2. TM — e4 Rc5 — d6 2 d3 — d4 orice
fost alături de ea la marca; nat să organizăm uncie acţi ceasta fiind o abatere deosebit din cadrul Inspectoratului foc propriei case. In faţa 3. NdO — e7 + mat 3. Tf4 — fo + mat
durere pricinuită de pierde-; judeţean de interne — ...'şi ce facem dacă portarul vrea să se uite în tribunalului el şi-a moti 1. Nf6 — d8 Rc5 — bO
rea celui care a fost *OAN; uni de depistarea şl discipli- de gravă. serviete ? vat fapta : „Am vrut să 2. Nd8 : c7 + R — oriunde
TAKTACUTA. : — Spui că nici n-al observat că aveai ceva în ea. evit ca moştenitorii mei 3. Tf4 — a4 (sau c4)+mat.
Desen de : PETER KOLLER
să se certe pentru ea".