Page 5 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 5
Proletari din toate fările, unifi-vă î Preşedintele Consiliului de Stat,
*
tovarăşul iicolae Ceauşescu, a primit
scrisorile de acreditare a noului
ambasador al Republicii Africa Centrală
în Republica Socialistă România
Preşedintele Consiliului de Mandaba şi tovarăşul Nicolae
Stat al Republicii Socialiste Ceauşescu au rostit cuvîn-
România, tovarăşul • Nicolae tări.
Ceauşescu, a primit, în ziua După prezentarea scrisori
de 2 octombrie a.c., pe Jean lor de acreditare, preşedinte
Claude Mandaba, care şi-a le Consiliului de Stat al Re
prezentat scrisorile de acre publicii Socialiste România,
ditare ca ambasador extra tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
ordinar şi plenipotenţiar al a avut o convorbire cordială,
Republicii Africa Centrală în prietenească, cu ambasadorul
ţara noastră. Republicii Africa Centrală,
Ambasadorul Jean Claude Jean Claude Mandaba.
ANUL XXV Nr. 5 825 MIERCURI 3 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Preşedintele Consiliului de Stat,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit
Sarcinîla amikii | Cincinalul
■ 1973 jpf î n a i n t e scrisorile de acreditare
Tím
realizate înţepai ¡ d e termen
a ambasadorului Republicii Irak
A in Republica Socialistă România
In Valea jsujui, după trei trimestre
In ziua de 2 octombrie a.c., Ambasadorul Ahmed Hus
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sein Al-Samarraie şi tovarăşul
Producţia de cărbune Stat al Republicii Socialiste cuvîntări. prezentarea scrisori
de
Ceauşescu
Nicolae
Consiliului
au
preşedintele
rostit
România, a primit pe Ahmed
După
t Hussein Al-Samarraie, care lor de acreditare, preşedintele
şi-a prezentat scrisorile de Consiliului de Stat. tovarăşul
acreditare în calitate de am Nicolae Ceauşescu. a avut o
menţine la cote inferioare nipotenţiar al Republicii Irak Al-Samarraie. Ahmed Hussein
prietenească,
cor
convorbire
ple
şi
extraordinar
basador
dială, cu ambasadorul Repu
Irak,
blicii
în ţara noastră.
n Cauzele principale ? Mai lui, doar două şi-au depă ţei de muncă, numărul ex
multe şit planul pe luna septem trem de ridicat de absenţe Astăzi, în jurul orei 12,00, preunâ cu soţia, Sarasvathi
brie : Lupeni (+ 812 tone) nemotivate, de învoiri şi foi posturile noastre de radio şi Giri, care, la invitaţia pre
B Ajutorul nu stă doar în şi Vulcan (+ 44 tone). Ce televiziune vor transmite di şedintelui Consiliului de Stat
dispoziţii de boală, mobilizarea insu
lelalte au înregistrat minu ficientă a tuturor acelora rect, de la Aeroportul Oto- al Republicii Socialiste Româ
S Disciplina muncii — a- suri între 3187 tone (Dîlja) care concură la producţia peni, ceremonia sosirii pre nia, Nicolae Ceauşescu, şi a
cecaşi veche problemă şi 8 422 tone (Lonea). Pe de cărbune. Un singur c- tovarăşei Elena Ceauşescu,
nouă luni şi-au realizat pla xemplu, şi nu cel mai sem Comunului Ion Bărbon este strumrir în I.V. Călan. Fruntaş în întrecere, execută numai şedintelui Republicii India, vor face o vizită oficială in
S-au scurs nouă luni de nul numai minele Vulcan nificativ : la mina Dîlja, în lucrări de bună calitate, fiind exemplu in muncă. Foto : VIRGIL ONOIU Varahagiri Venkata Giri, îm- ţara noastră.
zile din acest an şi în drep (+ 15 061 tone) şi Dîlja luna septembrie, au absen
tul activităţii bazinului car (+ 815 tone), celelalte în- tat nemotivat, în fiecare zi,
bonifer Petroşani se în sumînd minusuri de 538 to cite 50—60 de mineri.
scrie un mare minus la pro ne (Petrila) şi 63 023 tone Au fost deci, în fiecare
ducţia de cărbune : 106 494 (Lupeni). lună. motive obiective care Legume şi fructe CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
tone faţă de sarcina de Cauzele acestei stări de au grevat asupra realizării
plan. Se ştie de multă vre fapt sînt mai multe, cunos producţiei de cărbune. Ne- pentru populaţie
me că la exploatările mi cute de factorii car«?' coor rcalizările din asemenea
niere din Valea Jiului trea donează activitatea Centra cauze puteau fi compen Pregătirile în vederea a-
ba nu merge cum trebuie. lei cărbunelui Petroşani, sate însă de munca pasio provizionării populaţiei din In 1.1$. succese Timpul favorabil - folosit
S-au întreprins analize, dez dar care nu au putut fi ca nată, hotărîtă, conştientă, a Hunedoara şi din locali
bateri, controale, s-au tras vitate. Acumulîndu-se res tăţile învecinate cu legu
concluzii, învăţăminte, s-au tanţe la extracţia de căr tuturor acelora care lucrea me şi fructe în sezonul de
exploatările
miniere.
în
ză
aplicat măsuri tehnico-eco- bune, un mare număr de Dar s-au semnalat serioase toanmâ-iarnă se desfăşoa
nomice şi organizatorice, mineri au fost luaţi de la lipsuri şi la acest capitol. ră cu intensitate. După seamă lucrările din plin la strînsul
dar nimic din toate acestea lucrările de pregătiri şi in Nu toate organizaţiile de cum ne relata tovarăşul
n-au reuşit să impulsioneze vestiţii şi trectiţi la produc partid, de sindicat şi ale Ilie Obogeanu, şeful depo
definitiv activitatea produc ţie. Moneda şi-a arătat cea U.T.C. au reuşit să pună zitului, la secţia de senii-
tivă. Aşa se face că lună laltă faţă : rămînerea în ur ordine la acest capitol atît industrializare din cadrul
de lună. sarcinile de plan mă la lucrările de investi de important care este dis C.L.F. Hunedoara s-au con agricole de toamnă recoltei si la insăminţari
n-au fost realizate, minusul ţii şi pregătiri. De notat că ciplina de producţie. Mai servat deja C9 tone castra
crescînd mereu şi ajungînd pe cele nouă luni din acest rpult chiar, după cum rele veţi, 90 tone varză mura
acum, după nouă luni de an, o singură mină şi-a rea vau cîţiva mineri, maiştri, tă, 25 tone gogonele, 3 to
zile, la considerabila cifră lizat planul la pregătiri ingineri de la Lupeni şi ne ardei iute, 5 tone ardei Subordonînd toate eforturi mult de 120 hectare — se îndeplinirea cu succes a căutat răspuns.
de 106 494 tone. La finele (Lonea + 313 ml) şi tot gras supersărat, 13 tone le îndeplinirii imperativelor desfăşoară in ritm susţinut imperativelor cuprinse în scri La C.A.P. Turdaş l-am a-
lunii august, nerealizarea una are plus la investiţii Dîlja. organele superioare suc de roşii şi altele. reieşite din scrisoarea adre ¡.cu.’tiînd prioritate eliberării soarea adresată lucrătorilor vut ca interlocutor pe ingi
producţiei de cărbune era (Vulcan + 130 ml), toate de resort — Centrala căr In acest scop, a sporii sată de tovarăşul Nicolae terenurilor destinate însămîn- ogoarelor de secretarul gene nerul • şef al unităţii, Ioan
de 73101 tone, în mare celelalte acumulînd minu bunelui Petroşani şi Minis capacitatea dc depozitare Ceauşescu, lucrătorii din în ţărilor de toamnă. Privitor ral al partidului, tovarăşul Igna.
parte provenind de la E.M. suri însemnate. Au existat, terul Minelor, Petrolului şi cu 890 mp. In prezent, se treprinderile agricole de stat, la însămînţări. merită reţinut Nicolae Ceauşescu, polarizea — Avem însămînţate cu
Lupeni, care, precum se desigur. — există încă — Geologiei — care au continuă activitatea de uvind un sprijin substanţial că s-au îndeplinit sarcinile ză in aceste zile întreaga a- grîu 60 de hectare din cele
ştie, a avut multă vreme un greutăţi şi neajunsuri pro controlat în ultimul timp \ conservare - a gogorreKircrr, nin. parteş cJeyU.or .şi .a . mi /.le. pian stabilite.pentru cui-, tenţie şi preocupare a coope 100 planificate — ne-a preci
sector important în inacti vócate d'A" tectdrîîcâ unor -activitatea minerilor din ; a verzei murate, urinînd litarilor, obţin rezultate me turile de orz şi masă verde, ratorilor, mecanizatorilor şi zat inginerul şef. Azi (2 oc
vitate. Se sconta ca în luna straturi, intercalaţii de me Valea Jiului, s-au mul ca peste cîtva timp să în ritorii la efectuarea lucrărilor cărora le sînt rezervate 700 cadrelor tehnice, ciye şi-au tombrie) mai pregătim patul
septembrie, acest minus să tan. unele prăbuşiri şi sur ţumit doar să tragă conclu ceapă conservarea salatei agricole de toamnă, respectiv şi respectiv 230 hectare. Se concentrat eforturile la strin germinativ pe încă 10 hecta
fie diminuat şi, în conti pări, deranjamente electro zii şi să dea dispoziţii, nu de hrean şi a sfeclei roşii. mănatul griului s-a realizat, gerea fără pierderi a recoltei re, care se însămînţează mîi-
nuare, sarcinile să se rea mecanice, aprovizionare ne au sprijinit concret, con De asemenea, Ia celelal la stringerea recoltei şi la pină ieri, pe mai mult de şi la pregătirea unor baze te ne. După eliberarea terenului
lizeze lună de lună. Sep ritmică cu materiale. Tot secvent şi eficient munca te depozite ale C.L.F. con insăminţari. Ca şi în zilele meinice producţiei anului vii de cartofi — plantă premer
tembrie a adus însă un nou odată, s-au semnalat ne tinuă însilozarca cartofilor obişnuite ue lucru, duminică 1 100 ha, ceea ce reprezintă tor. Pină la expirarea epocii gătoare pentru grîu — facem
minus, apreciabil : 33 393 ajunsuri subiective, genera DUMITRU GHEONEA şi a cantităţilor de ceapă circa 2 300 braţe de muncă peste 65 la sută din prevede optime de semănat a mai cîte două arături, două dis
tone. Din cele opt exploa te exclusiv de elementul şi fructe destinate nprovi- şi 114 tractoare au fost uti rile planului. Interlocutor.’I rămas o perioadă relativ cuiri şi două tăvălugiri, ast
tări miniere din Valea Jiu- om. Fluctuaţia mare a for- (Continuare in pag. a 2-a) ţ zionării populat’ei pe timp lizate la urgentarea acţiuni ne-a făcut precizarea că scurtă — numai şapte zile. De fel pămîntul fiind mărunţii
1 de toamnă-iarnă. lor de sezon cu care sint menţinînd un ritm alert la aceea, terminarea însămînţă- ca în grădina de legume. Me
confruntate fermele. eliberarea terenului, la ară rii griului şi orzului în pri canizatorii au înţeles că nu
In toate unităţile s-a făcut turi şi pregătirea patului ma decadă a lunii octombrie mai prin lucrări de foarte
o amplă mobilizare a forţelor germinativ este posibil ca se a.c. impune folosirea cu ran bună calitate se poate con
la stringerea recoltei. Bilan mănatul griului să se înca dament maxim a forţelor şi tracara influenţa negativă a
Reparaţii de Activitate rodnică ţul zilei de lucru a fost rod dreze în epoca optimă, ’ în mijloacelor existente a în uni condiţiilor climaterice din a-
nic, concretizînciu-se în strin
prima decadă a lunii octom
precum
şi
tăţi.
timpului
ceastă toamnă asupra recol-
calitate, în la gerea a 33 tone legume, re 7 brie a.c. lucrarea respectivă favorabil Cum se materiali
pe
coltarea
cartofilor
de
fie
să
pe
puţind
finalizată
zează această cerinţă acută ?
a
însilozarea
şi
60
termene scurte construcţH-montaj hectare tuberculi. Concomitent întreaga suprafaţă de rezervată Iată întrebarea la care am (Contînuare in pag, a 2-al
tone
toam
păioase
cerealelor
HUNEDOARA. — Succe cu acţiunile amintite s-a rea nă. Astfel, lucrătorii din fer
sele înregistrate în întrece Intensificînd ritmul de lizat stringerea recoltei de mele întreprinderilor agricole
rea socialistă de către oţe- construcţii-montaj, în ve porumb de pe 30 de hectare, de stat vor răspunde prin ÎN PAGINA A II-A
larii hunedoreni se dato- derea recuperării rămîne- unde urmează să se efectue fapte chemărilor adresate oa
resc în bună parte şi co rilor în urmă, colectivul ze însămînţări de toamnă, iar menilor muncii de pe ogoare,
lectivului secţiei cuploare. M u n c ă p a t r i o t i c ă Trustului de construcţii la ferma din Călan a I.A.S. de a efectua cu succes şi în Calitatea seminţelor — oglindă a activităţii ca
Zidarii-şamotori Iosif Deva şi-a realizat irepro Haţeg a continuat recoltatul condiţii ireproşabile stringe
Avram, Nicolae Pletoianu, Colectivul de tineri de la laminorul de 650 mm din şabil planul pe luna sep sfeclei furajere, acţiune ce rea recoltei şi a pregăti te drelor tehnice din C.A.P.
Gavrilă Cocoş şi alţii erau C.S. Hunedoara este încadrat, cu tot elanul ti tembrie, fapt ce a condus este aproape de finalizare. meinic producţia agricolă a
absorbiţi cu totul de exe neresc, în activitatea de muncă patriotică. Astfel, la îndeplinirea a 80 la su anului viitor.
cutarea operaţiilor delicate tă din planul anual de in In ceea ce priveşte preocu
pe care le presupune in s-au colectat peste 200 tone fier vechi, prcocupîn- vestiţii. Această cifră sin parea pentru pregătirea unor
mod obişnuit reparaţia u- du-se totodată de înfrumuseţarea secţiei în care mun tetică vorbeşte de la sine baze trainice recoltei viitoa
nui cuptor. După cum ne cesc. Totalul de ore de muncă patriotică a despre munca asiduă de zi re, demn de consemnat este
declara muncitorul Ileş şi noapte a muncitorilor, că duminică s-au însămînţat
Iîoman, în cursul lunii sep atins cifra de 1800. S-au evidenţiat în mod deosebit 80 de hectare cu grîu, s-a
tembrie a.c., au fost repa tinerii : Vasile Boda, Vaier Popa, Ioan Mălan, Ioan tehnicienilor şi inginerilor asigurat front de lucru prin
rate în termenele prevăzu Munteanu şi alţii. de la T.C. Deva, abnegaţia discuiri pe 120 hectare şi s-au
te 3 cuptoare de cîte 400 cu care aceştia au mate arat 35 .de hectare, cu reali lililí • • &
tone, cuptoarele electrice rializat chemarea secreta zări mai însemnate inscriin-
de 20 şi 50 tone, precum du-se fermele aparţinătoare
şi cuptorul Siemens Mar rului general al partidului I.A.S. Haţeg.
tin dc 400 tone. Producti 8000 litri lapte peste angajamentul anual adresată constructorilor. Referindu-se la stadiul lu
vitatea muncii a crescut Angajamentul asumat în grijirii şi furajării raţio Rodnicul bilanţ cu care crărilor agricole de toamnă,
cu 1,2 la sută faţă de pre întrecere de lucrătorii de nale a animalelor, ferma a au fost încheiate cele 3 tovarăşul Dumitru Fîntînă,
vederi, realizîndu-se, tot la ferma din Lăpuşnic a livrat în plus faţă de pre inginer şef la Trustul juder
odată, economii la cărămi I.A.S. Mintia, de a obţine vederile planului 33 000 1 trimestre constituie un im ţean pentru întreprinderile a-
dă refractară de peste 22 şi livra suplimentar în a- lapte, ceea ce reprezintă bold pentru activitatea de gricole de stat. aprecia că
milioane lei. cest an Ia fondul de stat cu 8 000 1 mai mult decît viitor, pentru îndeplinirea este posibil ca în cîteva zile
125 hi lapte, s-a îndepli reprezenta angajamentul a- planului anual înainte de să fie încheiate acţiunile de
VASILE GRIGORAŞ nit şi depăşit. Datorită în nual.
corespondent 25 decembrie. recoltare a legumelor şi car
tofilor. Recoltarea porumbului
— lucrare efectuată pe mai
In pagina a !ll-a
© Viaţa universitară : Perfecţionarea pregătirii profesionale in
dezbaterea comuniştilor @ Cartea, scena, discul, ecranul © Sport
Ferma legumicolă a C.A.P. Geoagiu. Cooperatoarele, între care se află Elena Moţa, Elconora
• Vă răspundem la întrebare ® Aflăm din judeţ Gîrjob, Maria Sandru, Ana Pilţ şi altele, lucrează de zor la recoltarea castraveţilor.
Foto : VIRGIL ONOIU
DEBUTUL LECTORATELOR terne a partidului şl sta dicat numeroase proble „ZIUA rea populaţiei se face prin se numără C.A.P. Boşo-
tului nostru. me, întrebări cărora 11 ENERGETICI ANULUI" sistemul comerţului do
PENTRU FEMEI Debutul lectoratelor de s-a răspuns cu multă căl stat. vor putea face de a- rod, Veţel, Zlaşti, Dobra,
cultură generală pentru dură şi competenţă. ln cadrul manifestărilor cum cumpărăturile de I.A.S. Haţeg şi altele.
In sala „Arta“ din De femei s-a încheiat cu fil DE LA prilejuite dc sărbătorirea mărfuri alimentare şi o
va a avut loc deschide mul „Eva şi Aiiam“, pro „CINE ŞTIE, CIŞTIGA" Zilei energelieianului (în parte dintre cele industri
rea lectoratelor de cultu ducţie a studiourilor din a treia duminică a lunii ale de folosinţă casnică la VREMEA
ră generală pentru femei. It.D.G., o pledoarie pentru Săptăniîna care s-a în octombrie) la Centrala ter un magazin general nou,
La manifestare, organiza emanciparea femeii şi cheiat duminică a fost, moelectrică Mintia a avut deschis in satul lor de că Pentru 24 ore
tă de comitetul municipal echilibrul vieţii familiale. pentru tinerii utecişli dc loc o întîlnire .> tovară tre I.C.L.S. pentru produ
al femeilor, în colaborare Ia Preparaţia cărbunelui O ZI şului ing. Ieronim Rusan, se alimentare Deva. Vremea va fi frumoasă
cu cinematograful „Arta“ ORIENTARE Lupeni, o perioadă de în directorul unităţii, cu c- şi călduroasă, cu cerul
din Deva. au participat PROFESIONALA trecere privind cunoştin levi ai Liceului industrial PRINTRE PRIMII LA mai mult senin. Vintul va
salariate din întreprinde ţele profesionale. Comite energetic Deva pe tema : sufla slab din sud-est.
rile şi instituţiile oraşu De curînd, elevii clase tul U.T.C. dc ia Prepara „Cultivarea şi dezvoltarea LIVRAREA PORUMBULUI Temperaturile minime vor
lui, gospodine, precum şi lor mari de la Liceul nr. ţia cărbunelui Lupeni a dragostei pentru meseria fi cuprinse între 7 şi 9
tinere fete. Cu acest prilej, 2 din Deva l-au avut în organizat un concurs gen de electrician“. Elevii au Inţelegînd că onorarea grade, iar maximele în
tovarăşul Ionel Codreanu, mijlocul lor pe asistentul „Cine ştie, cîştigă“ pe te LA făcut astfel cunoştinţă cu obligaţiilor contractuale tre 23 şi 27 grade.
universitar
Tlberiu
Toro
lector al Comitetului ju de la Universitatea din me profesionale, la care o serie de amănunte des este o acţiune de înaltă
şl
răspundere
patriotică
pre
profesiune
frumoasa
deţean de partid, a stă Timişoara. Cu • acest pri au participat, cu rezulta de electrician, după caro cetăţenească, conducerile Pentru următoarele
ruit asupra principalelor lej, oaspetele a vorbit te meritorii, tinerii din au vizitat secţiile termo a numeroase cooperative
idei ale Holărîril C.C. al despre dezvoltarea ştiinţei organizaţiile 1, 2 şi 3 spă centralei. agricole se preocupă de li două zile
P.C.R. din iunie a.c. cu şi tehnicii mondiale, des lare, 4 întreţinere şi 5 a- vrarea, concomitent cu
privire ia creşterea »piu pre rolul fizicii şi chimiei telier electric. întrecerea ALTA MAGAZIN GENERAL recoltatul, a porumbului Vremea se menţine fru
Conducătorul aulo Coslică Ită ccală din cadrul Autobazei Brad iţii femeii în viaţa econo în industria modernă, des — dotată cu premii — a NOU IN SATUL COZIA la bazele de recepţie. moasă şi călduroasă, cu
— a I.T.A. Deva — îşi realizează în mod exemplar sarcinile lu mică şi socială, precum şl pre exigenţele examenului relevat buna pregătire Printre primele unităţi ca cerul variabil. Vintul va
nare de transport, întreţinindu-şi, totodată. în foarte bune con asupra unor momente im de admitere în învăţămin- profesională a tinerilor Cetăţenii satului Cozia, re au început să predea sufla slab din sud-est.
diţii maşina pe care lucrează. Cu alte cuvinte, Costică Kăcoală portante ale politicii ex tul superior. Elevii au ri din preparaţie. sat în care aproviziona porumb la fondul de stat Temperatura staţionară.
pune multă... căldură sufletească în exercitarea profesiei !