Page 50 - Drumul_socialismului_1973_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 836 ® MARŢI 16 OCTOMBRIE 1973

NERETUL TJ L — factor activ in mdeplimrea program asemănător a avuT
T
E
>
Simpozion loc şi la căminul cultural
cincinalului înainte de termen „Ovid Densuşianu“ CARNET CULTURAL din Hăşdău. Dobrii. Tot du­
Vadu
• ______________________________________________________________________ ■ _________________ _____
minică, în satul Vadu Do­
brii din comuna Bunila,
Ilia. Sîmbătă după-a- 'vind aplicarea legilor refe­ tece populare în interpre­ Constantin Pisoi, inspector
r miază, la cinematograful ritoare la îmbunătăţirile tarea tarafului şi a solişti­ la Comitetul judeţean de
„Lumina"
Ilia
din
a
avut
loc un simpozion dedicat funciare, contribuţia volun­ lor Adriana Boşorogan, Ele­ cultură şi educaţie socialis­
Bran,
Aurel
na
Urîtoiu,
tă, a prezentat celor peste
tară a cetăţenilor, la între­
evocării personalităţii şi ac­
activitatea vid p.ensuşianu. Prezenta­ bările despre structura cos­ jocuri populare, momente 150 de cetăţeni aflaţi la că­ şi
tivităţii ştiinţifice a lui O-
minul
momente
cultural
vesele.
mosului
şi
zboru­
evoluţia
rea a aparţinut profesoare­ rilor cosmice, ca şi privi­ Lelese. Tot duminică, semnificaţii ale vizitei tova­
Ceauşescu
Nicolae
răşului
lor Rozalia Zgarbură şi toare la organismul uman, la căminul cultural din Le- în America Latină.
Liana Sântei şi unor elevi la prevenirea îmbolnăviri­ lese, cetăţenii au avut pri­ Taraful, soliştii vocali,
de la liceul din' localitate. lor în sezonul rece etc. lejul urmăririi unei expu­
neri privind politica exter­ formaţia de dansuri ale Ca­
Brigadă ştiinţifică Expuneri şi spectacole nă a P.C.R., prezentată de sei de cultură din Orâştie
continuare,
susţinut,
în
au
Petru
tovarăşul
Stoican,
preşedintele Comitetului ju­ un bogat program artistic.
Viorel
Lăpugiu.
la
orăşeneşti la Dumbrăviţa Popa, directorul căminului deţean de cultură şi educa­ avut loc, în aer liber, în
De
O
similară
a
manifestare
urmat un
ţie socialistă. A
căminului
dreptul
» » Una dintre brigăzile şti­ cultural din Dîncu Mare, reuşit spectacol prezentat din Runc, comuna Lelese. cultural
am aflat că duminică, 14
de formaţiile de artişti a--
căminului
ale
cul­
inţifice din Ilia, coordonată octombrie, la Lăpugiu de maiori de la Casa de cul­ Bătrîna. La căminul
tural
U.T.C. Brad de prof. Mihai Mărcăuţea- Jos şi Lăpugiu de Sus sute tură din Haţeg. Cernii. Peste cultural din Bătrîna, Vic­ la
de cetăţeni au urmărit ex­
inspector
tor
Mureşan,
Lunca
nu,
s-a
deplasat
sîmbătă
tovarăşului
Iosif
punerea
Comitetul judeţean' de cul­
în satul 'Dumbrăviţa. Mem­ Nelega, de la Cabinetul ju­ 350 de cetăţeni au fost pre­ tură şi educaţie socialistă, a
brii acesteia, profesorii Tra- deţean de partid, privind zenţi la căminul cultural vorbit duminică despre po­
din Lunca Cernii pentru a
ian
Puşcău,
Prin muncă M. Crişan, Iosif medicul vizita tovarăşului Nicolae lua cunoştinţă cu aspecte litica naţională a P.C.R. în
Mărcăuţeanu,
Ceauşescu în ţări din Ame­
Liicreţia Hurdea, Teofil Po- rica Latină. Cu acest pri­ deosebite ale politicii exter­ legătură cu vizita în ţările
Latine
Americii
condu­
a
voluntară pEnXsecretarul consiliului lej, s-a răspuns şi la unele ne a partidului nostru, pre­ cerii noastre de partid şi
zentate de Silviu Setei, in­
popular,
Brîn-
plutonierul
întrebări privitoare la dife­
duşan Ianoş şi Bujorel Mar- rite aspecte ale politicii in­ spector la Comitetul jude­ de stat. Procurorul Ion Mi-
proble­
a
trofan
prezentat
Pe lîngă munca plină cu, directorul căminului terne şi externe a parti­ ţean de cultură şi educaţie me de legislaţie de larg in­
de dăruire pe care tinerii cultural, au prezentat săte­ dului nostru- In continuare, socialistă. In continuare, an­ teres pentru cetăţenii sate­
de la I.M. Barza o desfă­ nilor semnificaţiile politicii formaţiile artistice ale că­ samblul folcloric „Rusca" al lor, iar formaţii artistice
şoară în producţie, ei au externe a partidului nostru, minului cultural din Dîncu Casei de cultură din Hu­ ale căminului cultural şi Li­
sprijinit, în ultimul timp, principalele evenimente din nedoara a adus reuşite cîn- ceului din Ilia au adus un
după orele de program, viaţa politică a lumii, au Mare au prezentat un bogat tece interpretate de taraf şi apreciat spectacol folcloric.
grăbirea executării unor răspuns întrebărilor pri- spectacol cuprinzînd qîn- solişti, momente vesele. Un
lucrări de investiţii din a-
gricultură. Este vorba de
ajutarea cooperatorilor în
realizarea instalaţiilor de
apă la grajduri ce se află
S-au împlinit, in aceste zile, nitate, onoare". sarcinile cincinalului in patru în construcţie sau au fost
doi ani de cind comuniştii în­ Dezideratul ca salariaţii în­ ani şî jumătate. La acest me­ date în folosinţă. Producţii de utilaj minier în Valea Jiului
treprinderii chimice Orâştie - treprinderii să formeze un co­ rituos angajament s-au alătu­ Paralel cu această acţiu­
dorind să dea o formă orga­ lectiv al onoarei, mindriei, ab­ rat toţi uteciştii din uzină ca­ ne, deşpre care ziarul nos­
nizată acţiunii de ridicare a negaţiei şi dăruirii în muncă, re, sub deviza „Tineretul - tru a informat la timpul
conştiinţei, de modelare a o- al demnităţii muncitoreşti, al factor activ in îndeplinirea cuvenit, trebuie să amin­
mului nou - au propus să în­ cinstei şi corectitudinii a de­ cincinalului înainte de ter­ tim că uteciştii organiza­
ceapă o muncă stăruitoare, venit deviza fiecărui tinăr şi men", obţin, cu fiecare zi, ţiei sectorului electrome­ trebuie să depăşească stadiu! experiaentirdir
astfel ca interesul pentru for­ vîrstnic. Răspunzind, printre succese de prestigiu, lată în canic au reuşit să repună
marea unor trăsături noi să primele unităţi economice din fotografie, doi dintre tinerii în funcţiune, prin muncă
cuprindă întregul colectiv. judeţ, la chemarea de a în­ care, antrenaţi în întrecere, voluntara, recondiţionînd
S-au împlinit, aşadar, doi ani deplini actualul cincinal îna­ primesc cu interes sfaturile sau înlocuind piesele uza­ A trecut mai bine de un bine de 2 ani, timp în care nem acest lucru deoarece este apreciat. Minerii mai cer
r
de cînd s-a născut iniţiativa : inte de termen, colectivul I.C. frezorului Irimie Bogdan, unul te, o locomotivă de mină an de la vizita secretarului au fost mobilizate importan­ după cum veţi vedea din de­ şi altele, iar la celelalte ex­
„In muncă, familie, societate Orâştie s-a angajat să gră­ dintre oamenii de nădejde ai care urma să fie casată. general al partidului, tovară­ te forţe pentru cercetare, claraţia inginerului Dumitru ploatări el nici nu se • cu­
- conştiinţă socialistă, dem­ bească timpul, să realizeze întreprinderii. Lăudabila lor acţiune con­ şul Nicolae Ceauşescu, în proiectare, execuţie, expe­ Opriş lucrurile stau cam pe noaşte. Situaţii similare se
tinuă, ■ aceştia angajîndu-se bazinul carbonifer al Văii rimentare. Rezultatul ? Ne­ loc. întîlnesc şi la Lonea, unde
ca în cinstea zilei de 30 Jiului. Cu acest prilej s-au gativ. — Noul utilaj încă se ex­ se experimentează un lot de
Decembrie, Ziua republi­ dat preţioase indicaţii pri­ — Părerea mea este că, în perimentează. Au fost aduse stîlpi cu ghidaj la piston din
cii, să repună în funcţiune vind sarcinile ce revin con­ primul rînd, noul utilaj nu cîteva modificări şi aşteptăm mase plastice. Prototipul ghi­
o altă locomotivă de mi­ structorilor de utilaj minier. s-a experimentat corespun­ să avem o întîlnire construc­ dajului *s-a executat prin e-
nă casată.
„Cum ie obişnuieşti si munceşti in anii Au fost puse atunci în dis­ zător. Oamenii, nu au ştiut mâni — n.n.) pentru a trage fortul propriu al cîtorva oa­
tor-beneficiar
se
(care
meni din fabrică. S-a umblat
de
cîteva
săptă­
amînă
tot
să lucreze cu utilajul — ne
cuţie unele aspecte ale com­
Practica in
mult pînă s-a reuşit confec­
spunea
Mi-
ing.
Alexandru
a
portării
u-
exploatare
I.P.C.M.II.
clea,
directorul
tilajului în existent, insistîndu- Pe de altă parte, s-au ma­ concluziile de rigoare. producţie ţionarea la I.C. Orăştie a u-
nui număr' de 100 asemenea
Intr-adevăr,
în
se în mod deosebit pe ne­
tinereţii, aşa vei munci întreaga viaţi“ producţie cesitatea adaptării acestuia nifestat deficienţe la legă­ grinzile productivitatea muncii dispozitive. In continuare, pa­
exce­
se
comportă
sivitatea faţă de nou a celor
lent,
tura dintre grindă şi stîlp.
Elevii de la Grupul şco­ la condiţiile din Valea Jiu­ — Noi'-'cînd am primit pro­ a crescut la locul de muncă în drept este evidentă şi în
proiectanţii,
lui.
Cercetătorii,
acest caz.
lar minier Gurabarza, întregul personal de specia­ iectele pentru execuţie — ne respectiv cu 1,5 tone pe post,
In faţa întregii activităţi lăcătuşul Tibi Toma, sudo­ realizat un sistem de etan- Şcoala generală nr. 1 şi Intr-o vitrină din fabrică
pe care o desfăşoară tinerii rul Petru Zotica etc. şare la ventílele inoxidabile Liceul „Avram Iancu" lişti din cadrul Centralei 1 sînt expuse ultimele reali­
utecişti de la secţia U.C.C. — Sinteţi comunist. Ca pentru golirea rezervoare­ Brad, care-şi desfăşoară cărbunelui Petroşani au 1 zări, dar tot în fază de pro­
din cadrul,. C.S. Hunedoara secretar al comitetului lor de naftalină, invenţie practica în diverse puncte trebuit să acţioneze în acest totip. Pe lîngă cele amintite,
in
conformitate
răstimp
cu
stau imperativele majore U.T.C., cum vă. manifestaţi care aduce anual economii de' lucru ale oraşului, au j Deviza fiecărui coiectiv de muncă: mai enumerăm : stîlpul cu
ale actualei etape de dez­ grija pentru educarea com­ de peste 33 000 lei. obţinut rezultate meritorii. planurile de măsuri întocmi­ ventil protejat (care s-a do­
! •
te, să contribuie din plin la
voltare a ţării, cerinţe care plexă a tinerilor utecişti ? — Tinerii clin organizaţii­ Demnă de remarcat este s vedit realmente necesar, mai'
se materializează prin can­ — Ştiu că una din nor­ le U.T.C. din secţie pri­ munca depusă pentru sor­ găsirea soluţiilor optime ,_de , UTILAJELE, TIMPUL ales în abatajele unde se e-
în
extracţia
mecanizare
căr­
tităţi sporite de cocs .peste mele eticii şi echităţii so­ mesc critica ? tarea a 400 tone cartofi la bunelui, pentru creşterea xecută puşcarea cărbunelui),
plan, prin. creşterea calită­ cialiste prevede că toţi co­ depozitul C.L.F. din looali- robinetul de înaltă presiune
ţii producţiei şi implicit ri­ muniştii au primordiala în- — E drept, nimănui nu-i tate. productivităţii muncii şi u- BE L - LA mi MIALE (mult mai uşor şi cu un sis­
şurarea muncii fizice a mi-
dicarea eficienţei muncii la place să fie criticat. Dar Incepînd de duminică, a- "h'jjrilpr" " , tem de funcţionare simplifi­
cote superioare, toate ca personal nu pot trece ne­ ceiaşi elevi au participat cat), cricul împingător hi­
rod ăl faptului că ei, tine­ păsător pe lîngă. eventuale­ la recoltatul' porumbului Aportul cercetătorilor am. t draulic, pistonul de pozare a
rii, gîndesc, trăiesc şi mun­ le abateri de natura profe­ de la ferma 4 Mesteacăn a putea spune că a fost des­ stîlpului hidraulic (care pot
cesc în chip comunist. sională sau disciplinară. 1. A.S. Mintia pe o supra­ tul de însemnat. Spunem a- spunea ing. Ioan Creţu, şeful munca fizică a fost redusă înlocui cu succes vechile dis­
Noi am început să ne de­ cest lucru avînd în vedere pozitive de acest gen, mult
Recent, am cunoscut pe prindem cu exigenţa pe ca­ faţă de 30 ha, iar la C.A.P. că o bună parte din agrega­ F.S.H. Vulcan — ne-am dat odată cu introducerea hidro- mai greu de mînuit şi care
unul dintre aceşti tineri şi re zi de zi o adîncim, o ex­ Brad vor aduna legumele tele care funcţionează în seama de lipsurile care exis­ ridicătorului în subteran. Se au o siguranţă în exploatare
anume pe cocsarul Virgil tindem. Sînt exigent faţă de pe 15 ha. . prezent la exploatări sînt ro­ tau la proiectară Am făcut aşteaptă însă concluziile u- mult mai redusă).
Bizadea, secretarul comite­ de alţii, dar şi faţă de mi­ dul muncii lor creatoare. noi ceva modificări, dar nu nei comisii care să delibere­
tului U.T.C., ocazie cu ca­ ne. Fără această calitate nu Cresc rînduriie au rezistat în exploatare. ze asupra posibilităţilor de Exemplele credem că au
re am purtat un dialog. In rînduriie care urmează extindere a noului procedeu fost destul -de concludente
poţi să fii în fruntea unei ne propunem însă să anali­ Majoritatea , specialiştilor a- pentru cei în măsură să ac­
— După dumneavoastră, organizaţii .de tineret. Aş a- zăm situaţia unor utilaje şi firmă că încă din faza de şi la celelalte unităţi minie­ ţioneze în direcţia impulsio­
cum trebuie să-şi trăiască dăuga că munca educativă organizaţiilor subansamble dintre care u- cercetare s-a întrevăzut a- re. nării activităţii de construi­
un tînăr viaţa ? la noi în secţie a câştigat nele au dat randamentul ceastă situaţie. De ce atunci La Fabrica de stîlpi hi­ re a utilajului minier. Nu
— Demn. Cu folos. Cred mult în ultima perioadă, II. T. C. scontai, iar la altele se pre­ cei în drept nu au ţinut cont draulici Vulcan am primit este suficient să ne mulţu­
că pregătirea pentru viaţă rezultatele neîntîrziind să lungeşte nepermis de mult de obiecţiile făcute şi au lă­ relaţii şi despre alte dispozi­ mim cu cercetări şi prototi­
este inseparabilă de pregă­ apară : abateri de ia disci­ intrarea lor în funcţiune. sat totuşi ca lucrurile să a- tive utile în subteran, gîn- puri. Trebuie să facem totul
tirea pentru muncă. Fieca­ plină nu mai avem iar Unul dintre momentele Aşa, de exemplu, cadrele jungă pînă aici ? dite de colectivul de aici, dar pentru a le introduce în
re tînăr trebuie să aibă pi­ munca se desfăşoară la pa­ însemnate ale vieţii inter­ păşitoare proiectate la Cu grinzile păşitoare ex­ care se. găsesc doar în faza producţie, fiindcă aceste a-
cioarele bine sprijinite pe rametri calitativi ridicaţi. ne de organizaţie l-a con­ I.C.P.M.H. Petroşani, execu­ perimentate de 3 luni la Dîl- de prototip. Aşa este cazul gregate sînt cerute la ora ac­
pămînt, iar de urmele pa­ datorire de a se ocupa în­ Muncim în aşa fel încît tot­ stituit primirea în U.T.C. tate la Fabrica de Stîlpi hi­ ja este o altă problemă. Toa­ aparatului de tractat în sub­ tuală în mină şi conducerea
şilor lui să nu-i fie ruşine. deaproape de educarea şi deauna să stăm cu capul a unui număr de 14 elevi draulici Vulcan, şi' experi­ Centralei cărbunelui Petro­
Aceasta, în sensul ca paşii formarea tinerei generaţii. sus. Eu am ca ghid faptul de la şcoala generală nr. mentate la mina Petrila nu tă lumea afirmă că sînt bu­ teran. Singurul dispozitiv de şani să aibă în vedere acest
să-i facă muncind, strădu- Mie îmi revine direct aceas­ că aşa cum te obişnuieşti 2. Printre cei primiţi se au dat randamentul cerut. ne, se comportă excelent în acest gen se tot experimen­ lucru.
indu-se să realizeze c^va tă îndatorire. De. aceea, zil­ să munceşti în anii tinere­ numără Laura Opream fos­ Cele trei faze au durat mai exploatare şi cam atît. Spu- tează la mina Vulcan, unde C. DUMITRU
pentru el, pentru societate, nic îmi opresc privirea a- ţii, tot aşa vei munci în ta comandantă a unităţii
cu temeinicie, pe cît posi­ supra tinerilor, mulţi din ei întreaga viaţă, deoarede de pionieri, Luminiţa Vlad,
bil fără poticneli. Iar dacă la vîrsta cînd omul încă se nu-mi place ca la locul de Constantin Dumitru, Rodi-
sînt poticneli, trebuie să ai formează. Pentru mine a muncă să fac doar act de ca Medrea, cu rezultate
satisfacţia că le-ai biruit. devenit o obişnuinţă îndru­ prezenţă. Am o responsabi­ bune la învăţătură şi în Atractive manifestări
E nevoie pentru aceasta de marea tinerilor spre fapte litate şi mi-o exercit cu e- domeniul muncii patrio­
o mare încredere în tine. frumoase, demne. nergie. In acţiunile organi­ tice. cultural-sportive
— Satisfacţiile le rapor­ Nu pot să nu adaug fap­ zate urmăresc ca preocu­ Alături de creşterea
taţi la propria persoană ? tul că m-am preocupat în­ parea noastră pentru edu­ rîndurilor organizaţiilor
— Cred că neapărat tre­ deaproape de dezvoltarea carea multilaterală a tine­ U.T.C., comitetul orăşenesc Duminică seara, pe Dealul Giurgeştiului, la lumi­
buie să le simţi personal. la tineri a dragostei faţă retului să se întîlnească cu s-a preocupat de pregăti­ na focului de tabără, numeroşi locuitori din Bul-
1
Dar, nu neg, pe mine per­ de muncă, sub devize ca : preocupările personale ale rea atentă a adunărilor de zeştii de Sus au fost martorii unor plăcute şi atrac­
sonal mă satisfac foarte „Locul de muncă, cartea de acestuia, cu seriozitatea şi dări do seamă şi alegeri, tive manifestări cultural-sportive, organizate de co­
mult succesele celor din vizită a organizaţiei U.T.C.", visurile lui. Pbntru a nu fi ce au loc în acest sfîrşit mitetul U-T.C. şi unitatea de pionieri de la şcoala
jur. Pot afirma astfel cu „Micronul, gramul, secunda“ criticat, un tînăr trebuie să de an la nivelul organiza­ generală din sat. Cîntecele, scenetele, chiar o în­ Se impune o asistenţă tehnică
mîndrie că tinerii din cele etc., la care se adaugă con­ fie mereu bun, lucid, des­ ţiilor din întreprinderi şi
9 organizaţii ale Ú.T.C. pe ca­ tribuţia brigăzii de agita­ toinic, să cunoască viaţa cu instituţii. In cadrul recen­ trecere de fotbal cu reprize reduse la 10 minute,
re le conduc au reuşit să ţie cu textul „Arde focul“. toate bucuriile şi satisfac­ tei „Zile a secretarului", jocurile de orientare turistică au făcut din acţiunea corespunzătoare pe tot
dea peste plan numai în Nu mi-a scăpat din »ve­ ţiile ce i le oferă. acţiune instructivă şi cu de pe Dealul Giurgeştiului — la a cărei reuşită şi-au
luna august 600 tone cocs. reale valenţe educative, au adus o reală contribuţie Adriana Bulz, Floarea A-
O remarcă pentru cocsarii dere dezvoltarea gustului Convorbire realizată de fost făcute cunoscute mă­
Liviu Crăciun, Toma Nica­ de inventivitate. Astfel, tî- '» IOAN VLAD surile stabilite în planul daş, Cornelia Bosoancă, Viorica Drăgoescu etc. — o parcursul zilei de muncă
nor, Dumitru Marghidan, nărul Gheorghe Satmari a corespondent de activitate al comite­ manifestare educativă, deosebit de atractivă.
tului.
(Urmare din pag. 1) prinderii „Victoria" (de ce
oare operativele nu se ţin pe
şantier, acolo unde se poate
tehnic nu are front de lu­ observa pe viu stadiul lu­
cru corespunzător — inter­ crărilor ? — n.n.) vor veni
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ vine în discuţie maistrul me de.... protecţia muncii.
şi nişte tovarăşi cu proble­
Nicolae Avram. Şi nu numai
neterminării
cauza
din
vreme a unor lucrări pe ca­ la Să se ia deci măsuri în con­
Maiştrii,
secinţă.
Alertă.
şe­
re le execută şantierul 3 dar fii de echipă se răspîndesc
„In cel mulf frei zile se termină Zi spornică şi din alte pricini. De pildă, şi dau dispoziţii pentru lua­
pe la fiecare loc de muncă
octombrie
la
trebuia
10
să
însămînfările!“ Duminică, cu mult înainte şit ca în jurul orei 14 în' avem linia de forţă termina­ rea căştilor şi centurilor de
tă pentru a putea începe cu
de răsăritul soarelui, liniş­ această unitate să se termi­ siguranţă.
„COMERŢUL FAŢA IN „CE PRESTĂRI DE (Urmare din pag. 1) vreo 5-10 ha, a încheiat pre­ tea satului reşedinţă de co­ ne cu bine campania de în­ rodajul unor utilaje. Nu Astfel de cazuri se mai
FAŢA CU MICII SERVICII FACE şedintele. mună — Turdaş — a fost sămînţare a griului. Cu tra­ ne-a sosit însă echipamen­ pot da. Ne mărginim doar a
COOPERAŢIA nul de 180 ha. Cele 30 ha de tul postului de transforma­ puncta cîteva chestiuni de
CUMPĂRĂTORI ŞI ...Cooperativa din Toteşti din nou „spartă" de zgomo­ gere de inimă s-a muncit şi
MEŞTEŞUGĂREASCA orz nu le mai pun la soco­ are 4 brigăzi. Fruntaşe ş-au re. Se mai duc polemici în­ care conducerea I.C.S. Hu­
MARILE LOR CERINŢE" PENTRU CEI MICI?" teală pentru că-s însămîn- dovedit cele din Cîrneşti şi tul cailor putere ai tractoa­ în celelalte unităţi agricole că pentru preţul acestor a- nedoara trebuie să ţină cont,
relor ce deservesc cooperati­
din comună. O confirmă re­
ţate. Păclişa, ţerminînd primele vele agricole din această alizările înregistrate seara. paraturi. Apoi şantierul E- acum, cu circa două luni îna­
In articolul apărut în Un alt articol apărut în — Da, şi asta înseamnă că recoltatul porumbului şi în- lectromontaj Sibiu merge inte de punerea în funcţiune
ziarul nostru nr. 5779 era ziarul nostru, de astă dată în cel mult trei zile sîntem sămînţatul griului. S-a putut parte a locului. Primarul co­ La C.A.P. Spini, de exem­ destul de încet cu posturile a obiectivului.
sesizată, printre altele, lip­ însă referitor la prestările gata cu totul a precizat pre­ astfel realiza o concentrare munei, tovarăşul Constantin plu, s-a arat şi discuit o su­ de transformare de 20 KV. @ Problema maiştrilor
sa unor articole pentru co­ de servicii făcute de coope­ şedintele. de forţe la Toteşti şi Reia Florescu, pe care l-am întîl- prafaţă de teren de circa — Ce fape beneficiarul în­ trebuie rezolvată în temeiu­
pii din magazinele cu a- raţia meşteşugărească pen­ ...La Ostrov, circa 140 de unde se făceau arături cu 5 nit la sediul unităţii agrico­ 10 ha, din care 8 au şi fost tr-o astfel de situaţie între­ rile legale şi credem că aceş­
cest profil. „Pentru reme­ tru copii. In încheierea ma­ cooperatori recoltau porum­ tractoare, cu 2 se discuia, le din Turdaş, ne-a relatat însămânţate. Pe lîngă lucră­ băm pe tehnicianul princi­ tia — răspunzători de soar­
dierea acestor deficienţe s-a terialului respectiv se con­ bul. Cîţiva se ocupau în ex­ altele 2 semănau, iar unul că şi duminică s-a stabilit rile de calitate executate la pal cu probleme de investi­ ta unor lucrări — trebuie
luat legătura cu conduce­ cluziona : „In unele privin­ clusivitate de eliberarea te­ .tăvălugea. să se are şi să se însămânţe­ pregătitul terenului pentru ţii Alexandru Erdos de la nu doar traşi la răspundere
rea I.C.R.T.I. Deva, care, ţe s-a făcut totul, cei mici renului şi-n urma lor 8 trac­ Zeci de ţărani cooperatori ze ca într-o zi obişnuită de păioase, în cîmp s-a muncit întreprinderea pentru lianţi ci şi stimulaţi ca atare.
şi părinţii lor fiind mulţu­ lucru. şi la recoltatul porumbului.
ca urmare a intervenţiilor toare arau, discuiau, semă­ lucrau, în acord global, pe — Ce se va face ? Deva. © Ziua de muncă trebuie
miţi, în altele însă mai La C.A.P. Pricaz şi Tur­
făcute Ia furnizori şi la Mi­ sînt multe de făcut. De cîş- nau grîu şi tăvălugeau. Me­ parcelele lor, iar în lanurile — Se vor însămânţa ulti­ daş s-a strîns recolta de — Ne străduim să montăm să fie aceeaşi pentru toţi, A-
nisterul Comerţului Inte­ tigat vor avea desigur şi canizatorii sînt toţi localnici ierbicidate lucrau (şi au fă­ mele 10 ha cu grîu, din pla­ porumb de pe o suprafaţă utilajele aflate pe şantier, să sistenţa tehnică din să partea
şi toţi „băieţi a’ntîia" susţi­
grăbim
închiderea
conducerii
halelor.
şantierului
se
cut-o cinci zile la rînd) pes­
rior, a primit cantităţi su­ cei puşi la dispoziţia noas­ nea preşedintele Cornel Lă- te o sută de elevi din clase­ nul de 160, la C.A.P. Pricaz, de 8 ha şi s-au transportat Am detaşat în acest sens 32 desfăşoare în permanenţă, pe
tră să ne servească, dar iar la cooperativele agricole cocenii la adăposturile de
plimentare la unele articole pădătoni. Ni-i prezintă to­ le V-VIII ale şcolii generale, din Turdaş şi Spini se va animale de pe circa 7 ha. de montori pentru a întări tot parcursul celor 10 ore
iar la altoie s-a obţinut li­ mai ales cei mici şi părinţii tuşi : Moise Bojin, Cornel care au recoltat ştiuleţii, de ara, discui şi semăna în con­ echipele de la I.C.S. Hune­ de - muncă.
lor". Ca răspuns la aces­ Cu rezultate meritorii au
vrarea în avans. In pre­ tea. Uniunea judeţeană a Niculescu, Leon Predoni, Ion pe 15-16 ha. In virma lor, tinuare, pentru ca şi aceste încheiat ziua de duminică şi doara. De asemenea am de­ © In zilele bune de lu­
Ionaş
zent articolele pentru copii cooperativelor meşteşugă­ Iosivoni, Mihuţoni, Opric, Ghe- combinele-tocătoare erau fo­ unităţi să terminp cît mai re­ membrii cooperatori de la taşat 12 electricieni la şan­ cru, activitatea trebuie să se
Du-
Axente
deon
losite la însilozări. Preşedin­
Sibiu.
tierul
din
Munca
ar
se găsesc in cantităţi sufi­ reşti se angajează : „Pen­ mulescu şi Nicu Moisescu. tele, Pavel Turcu, ne-a ex­ pede posibil cu lucrarea de C.A.P. Burjuc. La brigada de merge mai bine dacă asis­ desfăşoare în flux continuu.
tru îmbunătăţirea situaţiei, însămînţare. producţie din Tisa mecani­ In curînd vor veni ploile şi
ciente în magazinele noas­ — Avem semănate 220 de plicat : tenţa tehnică ar fi mai co­
am analizat împreună cu In cîmp, în perimetrul zatorii Petru Pătraşca, Tra- gerul şi vom regreta vremea
tre“ — este răspunsul Di­ conducerile noastre do coo­ ha cu grîu din 250 cîte vom — La Toteşti mai avem de cooperativei agricole de pro­ ian A dam şi Ion Negrău au respunzătoare şi s-ar desfă­ bună irosită.
recţiei comerciale judeţene perative, stabilind ca în a- pune anul acesta (plus 38 cu recoltat 15 ha cu porumb ; ducţie din Pricaz, i-am întîl- discuit şi însămânţat o su­ şura pe tot parcursul zilei. © Problemele „mărunte"
care
ritmul în
cu
şi
orz)
la Reia 20 ha de semănat cu
trimis redacţiei în urma a- nul 1974 să fie înfiinţate în mergem în 2-3 zile încheiem grîu. De semănat ceva mai nit muncind pe mecanizato­ prafaţă de teren de 6 şi res­ De faptul că asistenţa teh­ ale şantierului : ordinea,
municipiile Deva, Hunedoa­ rii Nicolae Badu, Ilie Sta- pectiv 3 ha. Cooperatorii tjp nică se. face empiric ne-a paza, respectarea normelor
pariţiei în ziar a raidului lucrarea. Cu porumb avem mult avem aici, la Toteşti. ma, Dumitru Orăşan şi Si- la brigada Tătărăşti au mai convins un fapt. Sunase
ra şi Petroşani cite o uni­ p^c.i. şi de protecţia muncii
făcut la Hunedoara şi De­ tate de confecţii îmbrăcă­ 60 de ha şi am recoltat ceva In mod sigur, însă, în cel mjon Moraru.- Prin eforturi­ transportat din cîmp la fer­ telefonul şi a fost anunţat că să fie tratate cu responsabi­
va. minte pentru copii". mai bine de jumătate. Am mult trei zile încheiem cam­ le meritorii depuse de cei ma zootehnică cocenii de odată cu „şeful" aflat la o- litate şi nu la voia întîm-
hotărît să semănăm în plus pania de toamnă. patru mecanizatori, s-a reu­ porumb de pe 3 ha. perativă în incinta între­ plării.
V