Page 53 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 53
Proletari din toate tarile, unifi-va
Primiri la tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
Ministrul federal al alimentaţiei, agriculturii
şi silviculturii din R. F. Germania
Preşedintele Consiliului de Brandt, un salut cordial şl
Stat al Republicii Socialiste cele mai bune urări.
România, tovarăşul Nicolae Preşedintele Consiliului de
Ceauşescu, a primit, marţi la Stat s-a întreţinut cu oaspe
amiază, pe dr. Josef Ertl, mi tele asupra unor probleme
nistrul federal al alimentaţiei, privind dezvoltarea în con
agriculturii şi silviculturii din tinuare a relaţiilor bilaterale
Republica Federală Germania. româno-vest-germane, subli-
La întrevedere au participat niindu-se, cu acest prilej, că
tovarăşii Angelo Miculescu, vizita şefului statului român
ministrul agriculturii, indus în Republica Federală Ger
triei alimentare şi apelor, mania, înţelegerile convenite
Constantin Oancea, ambasa au creat condiţii favorabile
dorul României în R.F. Ger pentru promovarea tot mai
mania. largă a colaborării multilate
A luat parte, de asemenea, rale dintre cele două ţări. A
ANUL XXV Nr. 5 837 MIERCURI 17 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI dr. Volkmar von Arnim, în fost evidenţiată, în acest con
sărcinatul cu afaceri ad-inte- text, evoluţia ascendentă a
rim al R.F. Germania la cooperării în domeniul indus
Bucureşti. trie! alimentare şi agricul
In cadrul convorbirii, mi turii, apreciindu-se că există
nistrul federal vest-german a premise favorabile pentru in
Nicolae
transmis
preşedintelui
Sarcinile anului Cincinalul 6 secvenţe ale Ceauşescu un salut din partea tensificarea şi adîncirea pe
mai departe a acestei coope
Republicii
cancelarului
Fede
rări.
Brandt.
1973 înainte unui singur tablou rale Germania, Willy Nicolae întrevederea s-a desfăşurat
tovarăşul
Mulţumind,
într-o
atmosferă
realizate integral de termen intitulat „MUNCA Ceauşescu a adresat, la rîn- cordialitate. plină de
dul său, cancelarului Willy
Preşedintele Consiliului consilierilor
FURNALIŞTILOR“ economici ai preşedintelui S.U.A.
La I.R.E. Deva PHD VIATA Din ce în ce mai mult, o- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, In cursul întrevederii a
fost
chiul omenesc se incintă -
de
Consiliului
în afara operelor autentice preşedintele Republicii Socialiste vă a relevată evoluţia poziti
româno-ameri-
relaţiilor
Stat
al
mmm « priceperea si de artă, clasice sau moder România, a primit, la 16 oc cane, în cadrul favorabil cre
at de convorbirile şi înţele
ne - cu imaginile tot pe atît
tombrie, pe prof. dr. Herbert
de fascinante ale procese
gerile stabilite cu prilejul în
Stein,
Consiliu
preşedintele
lor de muncă, cu culorile vii lui consilierilor economici ai tâlnirilor între preşedintele
ale metamorfozelor ce au preşedintelui Statelor Unite Nicolae Ceauşescu şi pre
Activitatea întreprinderii prezent noi ne-am realizat nică a unor avarii şi de noi în acest an (în a treia loc in creaţia materială. In ale Americii, care face o vi şedintele Richard Nixon.
de reţele electrice Deva se sarcinile de plan la toţi in ranjamente, pentru preîn- duminică a lunii octombrie), rîndurile de mai jos am cu zită în ţara noastră. Analizîndu-se stadiul ra
desfăşoară pe trei linii pa dicatorii, la toate ramurile tîmpinarea unor căderi de colectivul I.R.E. Deva şi-a les cîteva crîmpeie din acti La întrevedere a luat parte porturilor bilaterale, s-a rea
ralele — alimentare şi în de activitate. îmi pot sus linii, pentru îmbunătăţirea asumat angajamente mobili vitatea cotidiană a furnaliş tovarăşul Manea Mănescu, firmat interesul ambelor ţări
treţinerea instalaţiilor de ţine afirmaţia prin cîteva alimentării cu energie elec zatoare la principalii săi in tilor din cetatea de foc a vicepreşedinte al Consiliului de a le dezvolta în continua
distribuire a energiei elec cifre, înscrise pe graficele trică a unor importanţi con dicatori economici. Hotărîţi Călanului. Ele, singure, pot de Miniştri, preşedintele Co re şi s-a evidenţait hotărîrea
trice, construcţii-montaj şi noastre de întrecere. Astfel, sumatori economici. Se pot să-şi întîmpine ziua cu rea vorbi mult mai bine despre mitetului de Stat al Planifi de a se realiza noi acţiuni
măreţia peisajelor de muncă
proiectare — pe care se ac producţia globală a fost în da multe exemple, se pot lizări deosebite, energeticie- fertilă, despre forţa şi roa Tînărul Vlorel Crainic, ra- cării. de colaborare şi cooperare e-
ţionează deopotrivă, zi de deplinită în proporţie de cita multe nume de mese nii de aici depun eforturi dele gîndirii şi acţiunii mun botor la atelierul mecanic al A fost de faţă Robert Mar conomică.
miniere
zi, cu aceeaşi hărnicie şi 124,4 la sută, activitatea de riaşi harnici, care au acţio susţinute, la toate niveluri citoreşti colective I întreprinderii un exemplu de Barza, ions, însărcinatul cu afaceri întrevederea s-a desfăşurat
dă
constituie
responsabilitate, pentru în construcţii-montaj prezintă nat cu dăruire şi responsa le, în toate sectoarele de ruire profesională. ad-interim al S.U.A. la Bucu
deplinirea sarcinilor de plan. o realizare de 100,1 la sută, bilitate. De asemenea, s-au activitate. Cu mai mult reşti. într-o atmosferă cordială.
Munca acestui colectiv de iar la investiţii ne-am depă obţinut rezultate notabile şi timp înaintea sărbătoririi A fi furnalist...
electricieni, frumoasă şi in şit planul cu 2,4 la sută. O în activitatea de proiectare „Zilei energeticianului", ei
atenţie sporită acordăm re şi în aceea de construcţii- Seva metalică extrasă din
teresantă, este dispersată în raportează realizarea şi de
întreg judeţul, în oraşe şi ducerii consumului propriu montaj. I.R.E. Deva efectu păşirea angajamentelor asu minereu se scurge, în fluidi
comune, pretutindeni unde tehnologic pentru transpor ează în atelierul său me mate. Astfel, producţia glo tatea ei, spre oala de co vi>t> wat«« LEGIINT IA VETRELE ISTORIEI
a ajuns lumina electrică, şi tul şi distribuţia energiei canic diferite armături şi bală la activitatea de pro lectare. Furnaliştii Călanului
impune nu doar cunoaştere, electrice, capitol la care a- confecţii metalice pentru in iectare a fost depăşită cu adaugă, zi de zi, noi succese
ci şi dăruire, abnegaţie, spi vem o economie de peste 4 110 000 lei, volumul de lu la bogata zestre acumulată
rit de iniţiativă şi oportuni milioane kWh pe cele 9 luni stalaţiile de joasă, medie şi crări suplimentare prin e- pînă acum. Mărturisea, nu In soarele blînd al înce sei. 50 de inimi cu bătăi La ceremonie a fost pre
tate. Cauze dintre cele mai ale anului. De asemenea, înaltă tensiune, dispozitive putului de octombrie, pie proaspete, mai repezi ca al zent şi unul dintre făurito
am reuşit să ne încadrăm de protecţie a liniilor elec conomii la preţul de cost trele albe ale vestigiilor ro teori, au simţit în acea zi rii istoriei prezente. Eroul
diverse conduc la avarii şi riguros în exigenţele de a- trice aeriene, care înlocuiesc, înregistrează 650 000 lei fa mane scînteiazâ festiv, de de neuitat cit de strîns se Muncii Socialiste, maistrul
deranjamente, la lucruri limentare cu energie electri cu bune rezultate, descăr- ţă de 240 000 lei angaja parc-ar fi valurile vremii, leagă prezentul nostru de oţelar Ştefan Tripşa, a asis
mai neplăcute, şi electricie că a tuturor consumatorilor. cătoarele cu rezistenţă va ment, numărul de' avarii a transformate în gheţari de lumină de trecutul glorios. tat cu emoţie la acel prim
nii de la I.R.E. Deva tre Realizările colectivului riabilă aduse din import. De fost redus cu 17 la sută marmură. Dinspre livezi se „Pentru gloria poporului şi pas important al pionierilor,
buie să intervină energic, I.R.E. Deva pe acest an ho- notat că asemenea dispozi comparativ cu 3 la sută cit răspîndeşte un parfum de înflorirea României socialis care se va reedita peste ani,
operativ, să fie mereu... pe tărîtor pentru realizarea tive se realizează pentru prevedea angajamentul. De mere coapte. In liniştea so te, pentru cauza partidului, poate, pe platforma oţelării-
fază. cincinalului înainte de ter prima dată în ţară, la I.R.E. asemenea, s-au obţinut be lemnă de dinaintea eveni înainte !" Cuvintele de le- lor hunedorene, la prelua
— Şi oamenii sînt întot men sînt însă mai conclu Deva, fiind solicitate şi de neficii peste plan în valoa- mentelor de seamă doar ros gămint răsunaseră cu adinei rea ştafetei meseriei din
deauna la datorie — ne spu dente decît se prezintă ele alte întreprinderi similare. togolirea moale a nucilor semnificaţii în văzduhul în- mîinile generaţiei mai vîrst-
ne ing. Ion Haţegan, direc prin cifre. Au fost multe si In cinstea „Zilei energe- DUMITRU GHEONEA coapte se aude. E o toam fierbintat de soarele autum nice.
torul I.R.E. Deva. De la în tuaţii de intervenţii oportu ticianului", care se sărbă nă bogată şi generoasă, bo nal dăruitor. Răspunsul „Tot Drapelul unităţii flutură
ceputul anului şi pînă în ne pentru înlăturarea grab toreşte pentru prima dată la (Continuare în pag. a lll-a) gată precum sufletul acestui înainte !" însemna, de aceas voios, culorile de cer, de
neam ce şi-a trimis solii ne- tă dată, o expresie a încre foc şi de griu copt se răs
virstnici aici, la Sarmizege- derii în popor, în patrie, în faţă în lumina soarelui.
înnoade
jurul
în
de mult, un mai vîrstnic tusa, să pentru întiia oară, partid, cărora vieţile tinere Semnalul trompetelor ves
se închinaseră sub privirile
gîtului,
membru al acestui colectiv :
Popas in La F.I.L. Orăştie „A fi furnalist e o mîndrie I cravata purpurie cu tricolor timpul. Ceremonia de primi teşte evenimentul: unitatea
înfruntînd
pietre,
bătrînelor
de pionieri a Şcolii generale
— simbol învăpăiat al cre
Ai mereu înalta satisfacţie
de a te şti prezent în fron zului propriu întregului nos re a noilor pionieri se deo nr. '4 din Hunedoara şi-a
întărit rîndurile cu 50 de
tru popor.
sebea de altele prin prezen
imperiul“ hărniciei Succesele de aii impun acţiuni tul muncii, lingă clocotul me O iniţiativă inedită, dusă ţa istoriei, o prezenţă gravă, noi membri. Comanăantul-
talului care se supune voin
Stencoane,
Ionel
instructor
fierbinţi
de
solemnă,
plină
ţei noastre. Şf apoi, e o pro
fesie de bărbăţie şi de cu la capăt cu entuziasm, a luat apeluri la responsabilitate, felicitînd noii pionieri, anun
comanda
sinul
naştere
ţă al doilea moment al pro
în
Ne aflăm pe platforma două luni de cînd a reintrat ferme pentru pregătirea raj". mentului unităţii de pio la cinste, la onoare. Noii gramului : o excursie la
furnalului nr. 5, de la secţia în funcţiune şi noi ne decla Privindu-i pe aceşti minu nieri din cadrul Şcolii gene pionieri, intrind in rîndurile Gura-Zlata. Ziua de nepie
I furnale a Combinatului si răm pe deplin mulţumiţi de naţi oameni la lucru, rămîi rale de 10 ani nr. 4 din Hu tovarăşilor lor, mai vechii ritoare amintire s-a încheiat
derurgic Hunedoara, unde calitatea reparaţiilor. Nu ne realizărilor viitoare surprins de precizia cu care nedoara. S-a decis şi s-a în pionieri, au înţeles un lucru
surprindem în plină activitate mai rămîne decît să-î „smul execută orice mişcare, de făptuit primirea unui număr esenţial : de aici, din rîndu aici. In memoria participan
echipa condusă de prim-fur- gem" tot ceea ce ne poate înalta pregătire profesională. de 50 de pionieri în organi rile acestei organizaţii, por ţilor, ea nu se va încheia
nalistul Marin Dop, din schim da. Şi asta ne şi străduim să Prin depăşirea prevederilor la lor din secţiile şi atelierele Roadele iniţiativei lor, „De neşte drumul spre demni niciodată.
bul A. Tocmai are loc o nouă facem. Cele peste 3 600 tone producţia globală cu 13,1 la su fabricii care prin exemplul vorbă cu conştiinţa", s-au zaţie printre zidurile, iscate tate într-o societate a idea
descărcare, şi fluviul incandes de fontă realizată peste plan tă, la producţia marfă cu 3,8 personal în muncă au declan văzut încă . de mult, sînt bu din istorie, aleSarmizegetu- lului comunist. Prof. AL. COVACI
cent al fontei lichide şerpu în perioada care a trecut din la sută, a livrărilor la export şat energia creatoare a în ne şi relevă celelalte resor
ieşte vioi spre cale. Pe feţele acest an, numai la furnalul 5, cu 3,7 la sută, prin creşterea tregului colectiv, realizarea turi superioare ale colectivu
îmbrobonate de sudoare ale sînt în măsură să dovedească productivităţii muncii cu 4,4 optimă a angajamentelor a- lui, conştiinţa ridicată. Gheor-
furnaliştilor citim momente de acest lucru. la sută etc., se poate spune sumate în întrecere. ghe Biro, loan Boiţ, Siminic
destindere. Ei privesc mulţu - Dar nu numai cantitatea că obiectivul suprem asumat - întreaga muncă politică Cotolan, Vladimir Floca, Va- CAMPANIA A6MC0LÂ DE TOAMNA
miţi cum lava se adună, to trebuie să pledeze pentru ac de colectivul fabricii - reali pe care o desfăşurăm, am si le Hagiu, Gheorghe Mar-
nă după tonă, apreciind du tivitatea noastră — intervine zarea actualului cincinal în 3 subordonat-o înfăptuirii a găuj Eugen Mureşan, Otto
pă semne numai de ei ştiute, în discuţie tînărul furnalist, ani şi 9 luni - va fi în mod două scopuri precise: reali Nichel, Gheorghe Pascotescu,
dar sigure, că şi astăzi pla loan Lucaci. Ne străduim în zarea sarcinilor de producţie loan Stăniloiu şi mulţi alţii Un succes de seamă al unităţilor din cadrul
nul va fi depăşit, aşa cum se permanenţă să obţinem fontă cert realizat, existînd chiar la un înalt nivel şi creşterea sînt furnalişti care ocupă
întimplă în fiecare zi. de calitate, să reducem con posibilitatea devansării aces conştiinţei salariaţilor — ne-a locuri de cinste în marea în
— Cum merge furnalul du sumul de cocs. tui termen. Faptul se datorea declarat tovarăşul Nicolae An trecere socialistă.
pă reparaţia capitală, tova ză, în primul rînd, muncii po drei, secretarul comitetului de consiliului intercooperatist Călan
răşe Dop ? TINCUTA BUSUIOC litice intense desfăşurate de Cei trei şi...
— Merge ca „ceasul". Con MARIN NEGOIJA
structorii au făcut o treabă comitetul şi organizaţiile de al patrulea
bună. lată, sînt mai bine de (Continuare în pag. a 3-a) partid ale unităţii, comunişti (Continuare in pag. a 3-a) Se lucrează la însămînţarea
Despre şefii schimburilor
de lucru ai secţiei furnale,
ne-a vorbit tovarăşul llie An ultimelor suprafeţe cu grîu
drei, secretarul comitetului
de partid : „De cînd au fost
aplicate noile măsuri organi
zatorice, care au dus la ac taţi. Organizarea judicioasă
tuala structură, aici, la fur ® C.A.P. din Streisîngeorgiu, Batiz, Vîlcele, Gîn- a muncii, folosirea cu ran
nale, s-a întărit foarte mult dament sporit a forţelor şi
disciplina tehnologică, disci ţaga, Valea Sîngeorgiului, Nădăştia de Sus şi Sîncrai mijloacelor mecanice, lucrul
plina muncii, iar necazurile sînt unităţile care au încheiat primele semănatul în schimburi prelungite şi pe
ivite sînt rezolvate cu mai • Concentrare masivă de forţe pentru finalizarea timpul nopţii cu tractoarele,
multă operativitate, la fata însămînţărilor la C.A.P. Boşorod eliberarea cu operativitate a
locului. Aceasta datorită, terenurilor şi calitatea lucră
mai ales, faptului că pe fie ® Tractoriştii merită toată lauda rilor efectuate sînt atribute
care schimb este asigurată o @ O parte din utilajele rămase disponibile se care caracterizează întreaga
asistenţă tehnică corespunză deplasează în ajutorul unor cooperative agricole din activitate desfăşurată în ac
toare. cadrul altor consilii intercooperatiste tuala campanie de coopera
tori şi mecanizatori. Prin e-
IZIDOR GILCOI
muncitor la întreprinderea xemplele demne de urmat o-
„Victoria" Călan Măsurile politico-organiza- se găsesc recoltările şi semă ferite, merită să fie eviden
torice iniţiate de comitetele natul în cooperativele agrico ţiate cooperativele agricole
Echipa de tineret de la Fabrica de conserve Haţeg, din schimbul condus de brigadiera Mariana Bojan, lucrează la ban- (Continuare in pag. a 3-a) orăşenesc de partid Călan şi le din raza consiliului inter din Streisîngeorgiu, Batiz,
da de umplere a borcanelor cu ardei şi varză. Foto : VIRGIL ONOIU Vîlcele, Gînţaga, Valea Sîn
comunale Bretea Română şi cooperatist Călan — acţiuni
Boşorod, pentru a îndeplini care se află în prag de fina georgiului, Nădăştia de Sus
în condiţii ireproşabile im lizare, în cel mult două zile şi Sîncrai — unităţi care au
perativele cuprinse în scri bune de lucru în cîmp fiind încheiat primele semănatul
încheie
toate
Cu planul PAGINA A II-A soarea adresată lucrătorilor posibil să din se campania agri griului pe toate suprafeţele
planificate. De asemenea, pî
ogoarelor de secretarul gene
lucrările
ral al partidului, tovarăşul colă de toamnă, cu excepţia nă ieri, mai rămăseseră su
anual depăşit Pin experienţa organizaţiilor de partid Nicolae Ceauşescu, privind ogoarelor pentru însămînţări- prafeţe minime — cîte 4 şi
respectiv
de
le din primăvara viitoare. E-
hectare
strîngerea fărăi pierderi a re
—
12
oţel peste plan Mecanizatorii din cadrul coltei şi pregătirea temeinică vident, succesul este o încu însămînţat la C.A.P. Bretea
nunare
secţiei pentru mecanizarea Organul de partid — conducătorul şi coordonatorul a producţiei anului viitor — depuse firească a eforturilor Strei ului şi Ruşi, unde pa
pregătit.
tul
germinativ
era
me
cooperatori,
de
care trebuie să fie anul de
HUNEDOARA. Oţelarii agriculturii de la Streisîn- producţie record —, îşi do canizatori şi de cadrele teh Demn de reţinut este că toa
hunedoreni au dobîndit un georgiu (S.M.A. Călan) se nice, sub conducerea organi te suprafeţele care mai tre
nou şi remarcabil succes în situează in fruntea întrece întregii activităţi a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii vedesc cu prisosinţă eficien zaţiilor de partid, în scopul buie însămînţate — mai pu-
rodnica întrecere ce o des rii ce se desfăşoară pentru ţa. Concret, aceasta se mate realizării exemplare a sarci
făşoară pentru sporirea pro îndeplinirea înainte de ter rializează în stadiul în care nilor cu care au fost confrun (Continuare în pag. a lll-a)
ducţiei de metal. Ei rapor men a indicatorilor de plan.
tează că au realizat peste Rodnicia muncii depuse de
prevederile planului, de la ei se concretizează în rea
începutul anului şi pînă a- lizarea planului anual de SESIUNI DE 12 SATE ELECTRIFICATE de locuit pentru silvicul SCHIMB DE marca DAC şi ROMAN,
cum, 40 000 tone de oţel, venituri mai devreme cu COMUNICĂRI tori, la Haţeg s-au con precum şi cu 10 autobuze VREMEA
3
din care 6 000 tone oţeluri peste trei luni de zile, la întreprinderea de reţele struit proprie apartamente in EXPERIENŢA de tipul TV 20 R, ce au Pentru 24 ore
Inspecto
regia
a
date
fost
în
exploatare
aliate. această dată depăşirile în- electrice ale I.E. centralelor electrice Deva celui a terminat ratului silvic judeţean, Ia In cadrul acţiunilor pentru deservirea benefi Vreme schimbătoare cu
„Experienţa
de
al
electrificarea
Deva
Succesul are la bază pre sumînd peste 30 de procen privind creşterea gradu 12-lea sat din judeţ, din care lucrările sînt in fază de perfecţionare a cor ciarilor din judeţ şi din cerul mai mult acoperit.
te. lui de siguranţă în func cele 14 sate cîte are pre de finalizare, lucrîndu-se pului didactic, la Şcoa ţară. Vor cădea ploi şi averse
ocuparea pentru creşterea văzut în planiţl de stat la zugrăveli. Alte 2 apar la generală de 10 ani din
Un merit deosebit în do- ţionare“ — aceasta a con pe acest an. Succesul ii tamente au fost construite Baia de Criş, şefii cate CAMPION PE... de ploaie. Vtnt slab pînă
indicilor intensivi şl exten stituit tema sesiunii de la Brad. drelor şi profesorii de la potrivit din nord-vest.
bîndirea acestui remarcabil comunicări tehnico-ştiinţi- dedică apropiatei „Zile a Temperatura minimă va
şi
sivi de utilizare a cuptoa succes revine comunistului fice desfăşurată în zilele energeticianului“. IN CURlND limbă zona literatură au română ÎNTREPRINDERE oscila între 8 şi 10 grade,
Brad
parti
din
relor, reducerea duratei de Cornel Surdu, care a recol de 15 şi 18 octombrie a.c. CANTOANE SILVICE NOI INAUGURAREA cipat la un util schimb de Comitetul U.T.C. de la iar cea maximă între 13
şi 19 grade.
la
C.T.E.
Mintia,
ca
în
organizat
au
elaborare a şarjelor, orga tat cu combina „Gloria“ drul manifestărilor pri experienţă. Lucrările conf. I.E.C. în Deva a manifestări
cadrul
—
fost
conduse
de
trifoiul pentru sămînţă de lejuite de apropiata „Zi a La Trestia-Băiţa şl pe In satul Tătărăşti, din lor prilejuite de sărbăto Pentru următoarele
nizarea superioară a mun energeticianului“. O altă Valea Streiului, Ia Pul, comuna Burjuc, s-a ter univ. Ion Dalea, de la
pe mai mult de 100 hecta I.C.P.P.D. Timişoara. rirea „Zilei electricianu două zile
de
şi
cii. Contribuţia hotărîtoare re — la C.A.P. Batiz, sesiune de comunicări a s-au construit noi dat în minat unui curind construi lui“ — o întrecere la te
cămin
modern
două
folosinţă
avut loc la Deva, pe te
cantoa
rea
la realizarea acestei pro Strei-Săcel, Vîlcele, Gînţa- ma : „Dezvoltarea, exploa ne silvice. Construcţia a- cultural cu două nivele, A CRESCUT PARCUL nis de masă. In finala pe Vreme relativ rece mal
competiţiei
organizată
fi
ducţii suplimentare de me ga, Nădăştia de Jos şi în tarea şi de întreţinerea in şl cestora s-a realizat în re realizat prin contribuţia AUTO întreprindere au şi ajuns Ti- ales noaptea. Cerul va ploi
Vor
cădea
variabil.
stalaţiilor
gie
de
transport
proprie
în muncă şi bani a cetă
In
către
beriu
Octavian
Haiek
tal revine colectivului oţe- alte unităţi. Cu multă răs distribuţie a energiei c- spectoratul silvic judeţean. ţenilor comunei. Noul edi Parcul auto a! autobazei Poenaru. Disputa dintre temporare. Vînt potrivit
pundere au lucrat şi trac lectrice“. Organizată de ficiu Se va inaugura în cei doi amatori ai tenisu din nord-vest. Tempera
lărici Martin nr. 2 care a toriştii Toader Bărbuţă, Eu I.R.E. Deva, sesiunea a APARTAMENTE PENTRU prima duminică după în ALTA I.T.A. Deva s-a mărit de lui de masă l-a declarat tura minimă va fi cu
inclus
11
produs mai bine de 80 la gen Lăzărescu şi Valerică referate, prezentarea au a creat SILVICULTORI cheierea lucrărilor agrico curind cu 24 noi ca campion pe întreprindere prinsă între 4 şi 7 grade,
care
le — ne-a comunicat pri
In vederea asigurării u-
sută din oţelul dat peste Schiopu, precum şi şeful baza unor discuţii ample, nor condiţii cît mai bune marul comunei, tovarăşul mioane, cu capacitate de pe maistrul Tlberiu Ha iar cea maximă între 14
fructuoase.
iek.
Emil Furdui.
10 şl respectiv S tone,
şl 17 grade.
plan. secţiei, Cornel Costea.
KUIIUIHIUnMUII