Page 55 - Drumul_socialismului_1973_10

6BiBemDícsfE¿Tii2fteireffi5i«aca23fiB
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 837 0 MIERCURI 17 OCTOMBRIE 1973

r

Avînd în vedere specificul de muncă al judeţului nos­
tru, în care predomină ramurile minieră şi siderurgică, secvenje dim
atenţia Comisiei judeţene de Cruce roşie şi a biroului său
a fost permanent îndreptată către asigurarea în aceste
domenii a activităţii formaţiunilor sanitare. In baza instruc­ mmcm mnmum
ţiunilor comune ale Ministerului Sănătăţii şi Consiliului
Naţional de Cruce roşie s-a stabilit incă din anul 1972 să Editoriale
fie luate măsuri organizatorice prin care să se readucă (Urmare din pag. 1) sînt tot atît de necesare ca
aceste formaţiuni la o funcţionalitate corespunzătoare ne­ şi lutul bun pentru meşterii @ Colecţia „Documente
voilor şi cerinţelor actuale. La dispoziţia lor au fost puse olari propriu-zişi. De calita­ ale Partidului Comunist
tematici corespunzătoare gradului de pregătire şi instruire Pe tovarăşul Petru Zăvoia- tea zidăriei, executate de
a activului de deservire. S-au stabilit cerinţele, s-au făcut nu îl întîlneşti mereu acolo meşterii de aici, depinde nu­ Român" a Editurii politice
propuneri de organizare de noi posturi sanitare la locurile unde lucrul merge mai greu mărul de turnări la care re­ s-a îmbogăţit de curînd cu
de muncă, secţii şi sectoare, în funcţie de necesităţi. şi pînă nu pune treburile la zistă oala şi, totodată, în­ un nou volum : „Frăţia
punct, nu are linişte.
In toate exploatările miniere, la Combinatul side­ lăturarea neplăcutelor feno­ dintre poporul român şi
rurgic Hunedoara şi întreprinderea „Victoria" Călan,. Despre tovarăşul Nicolae mene de perforare, ce au naţionalităţile conlocuitoa­
posturile de prim ajutor au fost reconstituite, instruite şi Pilly vorbesc faptele. Schim­ loc cînd fonta a întîlnit o fi­ re“.
dotate, în brigăzi, secţii, sectoare, orizonturi, la toate bul lui a cîştigat întrecerea sură în zidărie şi ajunge la ® Tot în Editura politi­
locurile de muncă. Paralel cu instruirea activului din for­ socialistă pe primul semestru. blindaj. că a apărut volumul III al
maţii s-a urmărit şi cuprinderea la aceste instruiri a Inginerul Coloman Fuhr- Zidarii-şamotori Gheorghe apreciatei lucrări „Un uni­
altor salariaţi care, prin specificul muncii lor, trebuie să man are o mare putere de lancu, Gheorghe Rus, Ludo­ vers într-o carte".
ştie să acorde primul ajutor unui accidentat. In multe muncă şi de convingere. Are vic Kajtar, Mihai Kolloman şi <3 La Editura Minerva a
unităţi, la aceste cursuri au fost antrenaţi şefi de echipe, şi un dezvoltat spirit de ini­ alţii^ execută cu multă mă­ apărut volumul de „Opere"
brigadieri şi maiştri. O iniţiativă valoroasă în acest sens ţiativă. Ne acordă un im­ iestrie operaţiile de căptuşi- a lui Gheorghe Asachi. »M '<• wA
a fost lansată şi aplicată de comisia de Cruce roşie a portant ajutor, atît nouă, cit re termică a unei oale în ca­
Exploatării miniere Lupeni de a se crea la nivelul fie­ şi organizaţiei de sindicat şi re încap 50 tone de fontă. Pentru
U.T.C.
cărei echipe un post mobil de prim ajutor. Această ini­ Miiil
ţiativă a fost preluată de mai multe exploatări miniere Tînărul inginer Ion Crăciu- Stăpmii electronilor melomani
din Valea Jiului, ea convingînd prin eficienţa de care a nescu, „cel de-al patrulea" Secvenţă din film
dat dovadă. cadru de bază al secţiei, a- © Un nou disc-recital, al
sigură asistenţa tehnică în Electricienii sînt întilniţi
schimburile de după-masă peste tot, destrămînd la timp treilea, al lui Ludovic ÊS
şi noaptea. A reuşit în scurt şi cu operativitate orice „re­ Spiess, aduce pagini de ma­ „AventuraIul
timp să stăpînească secre­ voltă" a electronilor, acţio- re popularitate ale genului SS
tele meseriei de furnalist, re- nînd cu fermitate, pentru în­ liric italian, german şl
zolvînd cu operativitate pro­ lăturarea oricăror opriri acci­ francez, piese din reperto­ Inspirat 'din romanul de riştii Stirling Silliphant şi mare tensiune dramatică, e-
blemele ridicate de realiza­ dentale. S-au remarcat, în riul său permanent. Intll- mare succes de public al lui Wendell Maycs au rămas fi­ xistentă independent de sus-
rea sarcinilor de plan şi a activitatea pe acest an, Ion nim, astfel, înregistrate pe Paul Gallico, „Aventura lui deli faţă de această chestiu­ pense-ul imaginii, prin com­
angajamentelor luate. Semeniuc, Alexandru Nişta, acelaşi disc patru arii de Poseidon" face parte din ca­ ne — creează o situaţie limi­ portamentul psihologic al
Nicolae Groza, Timotei Cră­ Puccini, „Che gelida monl- tegoria filmelor care păstrea­ tă din conflictul ce se in­ personajelor. Mica grupă,
ciun, Grigore Cotor, Rudolf na" (Boema), „E lucevan ză din sursa literară aspectul staurează între capriciul orb
„Sfarmă-minercu“ Czipczer, Rudolf Renk şi alţii. le stelle" (Tosca), „Addio, condusă de energicul reve­
umană
şi
voinţa
fiorito asii" (Madame But- senzaţional, cu scopul pune­ al naturii supravieţui. Această rend Scott, ia decizie şi ac­
acestuia
rii
a
slujba
unui
în
de
terfley), „Nessun dorma" ţionează în virtutea acelei
Staţia de concasare şi sor­ Semnificaţia cifrelor spectacol vizual de mare an­ situaţie acută este revela­ iubiri de viaţă care învinge
tare a minereului e un loc (Turandot), trei arii de vergură. Interesant este, în­ toare, oamenii intrînd în frica paralizantă, inerţia a-
de muncă de care depinde Giuseppe Verdi (Di quelia să, că, în pofida spectaculo­ contact nu numai cu adevă­ ducătoare de pieire sigură.
atît calitatea fontei elabora­ Zi de zi, pe graficul între­ pira" (Trubadurul), „Di’tu zităţii sale, faptul senzaţio­ ruri morale edificatoare, ci Fireşte, spectacolul vizual
te, cît şi realizarea cantitati­ cerii se adaugă noi succese se fedele" (Bal mascat), nal are, aici, pronunţate note şi cu forţa lor de acţiune oferit de film este şi el de
vă a planului. Colectivul de de prestigiu, care măresc tot „La vita è inferno, oh tu de veridicitate, implicînd, or­ într-o circumstanţă dată. Pa­ excepţie. Efectele speciale
aici contribuie substanţial la mai mult faima furnaliştilor. che in seno agii angeli" ganic, aptitudinea subiectu­ re să fie un paradox, dar în care creează iluzia cutremu­
Rezultate frumoase au obţinut şi comisiile de Cruce adăugarea de noi succese Astfel, au fost date peste (Forţa destinului), şi „Gott lui de a deveni o dramă psi­ situaţiile de excepţie, lucru­ rului submarin de lîngă insu­
roşie din Combinatul siderurgic Hunedoara şi întreprin­ pe agenda zilnică de lucru plan 5 800 tone fontă, depă- welch Dunkel hier“ din hologică forte. rile se petrec, parcă, în con­ la Creta, valul uriaş provo­
derea „Victoria" Călan, care, datorită unei munci susţi­ a furnaliştilor. Amintim pe şindu-se cu mult angajamen­ „Fidelio" de Beethoven şi In ceea ce priveşte veridi­ formitate cu o regularitate cat de mişcarea straturilor
nute, au reuşit să reorganizeze, să instruiască şi să doteze pregătitorii de şarjă Victor tul anual, 6 587 tone de zgu­ „Vois, ma misère, helas !" citatea, este demn de remar­ deja consacrată. Unii îşi de pămînt subacvatic, vasul
într-un timp relativ scurt toate posturile de prim ajutor Telişcă, Florea Stoian, Ion ră, realizîndu-se şi un volum din „Samson şi Dalila" de cat faptul că „Aventura lui pierd capul şi intră în pani­ inundat şi incendiat, sînt de
Saint-Saëns.
de beneficii de 1 704 000 lei.
şi grupele sanitare. Dobrean, electricianul Ion Consumul de cocs a fost re­ Poseidon“ (atît romanul cît că sau cad în letargie în fa­ un realism înfricoşător. Per­
Pentru impulsionarea activităţii formaţiunilor sanitare Popescu şi lăcătuşii loan dus cu 6,7 kg/tona de fontă şi pelicula), prezintă similitu­ ţa primejdiei indiscutabile. fecţiunea acestor efecte —
dini categorice cu vestitul caz
şi verificarea cunoştinţelor, au fost iniţiate încă din anul Ancaş şi Petru Pădurean. Ei elaborată, în timp ce pro­ Spectacole al transatlanticului „Queen Alţii — mai puţin numeroşi filmate excelent de Harold
trecut concursuri ale grupelor sanitare şi ale posturilor de sînt doar cîţiva dintre cei ca­ ductivitatea muncii a crescut © Vineri, 19 octombrie, Mary“, petrecut în 1937. — caută să întreprindă ceva, Stine — face credibilă cutre-
frizînd uneori imposibilul, de
prim ajutor, acestea constituind totodată şi un bun prilej re pot purta cu cinste nu­ cu 4,5 ia sută. la Hunedoara iubitorii mu­ ..Queen Mary“, mîndria flo­ a scăpa cu viaţă. „Aventura murătoarea aventură prin
care trece Poseidon.
de generalizare a experienţei acumulate şi de găsire a noi mele legendar, inventat ad- In lupta ce se desfăşoară zicii uşoare şi ai spectaco­ tei britanice de pasageri, a Doi mari actori, Ernest
forme de perfecţionare a activităţii. hoc, de „sfarmă-minereu" ! pentru creşterea semnifica­ lului de divertisment au trăit aventura pachebotului lui Poseidon" prospectează o Borgnine şi Gene Hackman
In judeţul nostru activează astăzi 216 grupe sanitare ţiei cifrelor înregistrate în prilejul vizionării unui reu­ „Poseidon", fiind ameninţată, atare cutezanţă, pentru ori­ oferă creaţii de aleasă ţinută
şi peste 1 800 colective de prim ajutor, cuprinzînd aproape producţie, întregul colectiv şit program de estradă, ca şi corespondenţa sa ficti­ cine nebună, în afară de cei artistică în „Aventura lui
14 000 activişti instruiţi prin cursurile de igienă şi prim Meşteri olari de muncă al secţiei furnale susţinut de formaţii şi ar­ vă, de o scufundare iminen­ care mizează pe propria lor Poseidon“ — film de succes,
ajutor. este ferm hotărît să acţione­ tişti ai Casei centrale a tă. de care vasul a scăpat ca viaţă. ba mai mult decît atît.
De o apreciere deosebită pentru activitatea ce o des­ La furnale, oalele pentru ze cu toate forţele pentru Armatei Bucureşti. prin minune. Regizorul Ronald Neame
făşoară şi rezultatele obţinute se bucură grupele sanitare colectarea fontei şi transpor­ realizarea cincinalului înain­ Paul Gallico — şi scena­ îşi înzestrează filmul cu o AL. COVACI
de la C.S.H., I.U.M.P., cartier Aninoasa, I.V. Călan, "I.C. tarea ei la banda de turnare te de termen.
Orăştie, I.I.L. Simeria, nu acelaşi lucru putîndu-se spune J
despre formaţiunile din alte sectoare de activitate ca:
unităţile de construcţii, industrie locală, transporturi auto
sau cele din sectorul socialist al agriculturii.
Pornind de la aceste realităţi, de la ideea că rolul ÎL.-A ' d m Campania agricolă
şi activitatea organizaţiei noastre se realizează în mod . m i |I
concret prin aceste nuclee de activişti voluntari, oameni
inimoşi gata oricînd să dea un sprijin celui accidentat, ( . ■ ■ de toamnă
é
un sfat bun pentru prevenirea unei boli sau accidentări,
biroul Comisiei judeţene de Cruce roşie şi-a propus să
întreprindă unele acţiuni pentru consolidarea acestor for­ (Urmare din pag. 1) nel Cîmpeanu, Ştefan Zigli,
maţiuni sanitare. Constantin Dobriţoiu, Ionel
Avînd la bază indicaţiile Comitetului judeţean de Ban, Gheorghe Oaidă, Tiberiu
partid cu privire la pregătirea şi instruirea formaţiunilor ţin de 180 hectare — sînt e- Băgăianu, Lazăr Tămăşoi, A-
sanitare, comisiile de Cruce roşie, sprijinite de organiza­ liberate de culturile premer­ lexandru Rozoti, Costică Triî
ţiile de partid, vor acţiona în strînsă legătură cu condu­ gătoare, pe o bună parte din şi Petru Tomotaşi. De ase­
cerile gărzilor patriotice şi statele majore A.L.A. de pre­ ele fiind pregătit şi patul menea, o contribuţie decisivă
gătire a tineretului, bazaţi fiind pe efectivul component al germinativ. la efectuarea lucrărilor şi-gu
grupelor sanitare şi colectivele de prim ajutor. Avînd asigurat front larg adus-o şefii de secţii Ion
de lucru, în unităţile în care Oprea, care mai multe zile
Măsurile stabilite vor contribui în mare măsură la . mai sint terenuri de însămîn-
activizarea acestor formaţiuni voluntare, devenite, prin ţat s-au concentrat importan­ în şir a lucrat efectiv pe
activitatea lor, un sprijin real al cadrelor medicale,^ capa­ tractor, Petru Stînea, Dumi­
te forţe de la cooperativele
bile să intervină cu promptitudine în diferite situaţii, agricole unde lucrările s-au tru Sava, Cornel Niţu şi Cor­
atunci cînd se ivesc şi cînd li se cere. nel Stănculeţ. Ca fapte sem­
terminat. Spre exemplu, la nificative din activitatea me­
NICOLAE ŞERBAN Şcoala generală nr. 6 din cartierul Aeroport — Petroşani so încadrează armonios In peisajul urbanistic modern al oraşu­ C.A.P. Boşorod s-au adus în canizatorilor se desprind rea­
secretar al Comisiei judeţene lui reşedinţă de municipiu. ajutor încă 9 tractoare cu lizările dobîndite de Tiberiu
de Cruce roşie Foto : ION LEONARD pluguri şi discuri de la C.A.P. Băgăianu, care în actuala
Batiz şi Vîlcele. Avînd acum campanie a discuit peste 500
la dispoziţie 16 tractoare, este hectare şi de Constantin Do­
posibil ca şi la această uni­ briţoiu — cu peste 150 hec­
tate — care deţine aproape tare însămînţate.
Dezbatere privind 12 la sută din suprafaţa ce După încheierea semănatu­
(Urmare din pag. 1)
Succesele de azi impun acţiuni ferme politica externă a României se însămînţează în cadrul lui — înţelegînd că asigura­
consiliului — să încheie se­
rea unor baze solide recoltei
re de 2,5 milioane lei, mult
peste angajamentul asumat, mănatul în cel mult două viitoare constituie o îndatori­
zile bune de lucru în cîmp.
pentru pregătirea realizărilor viitoare propriu reducerea consumului comitetului sindicatului ale rica Latină ■— s-a bucurat Directorul S.M.A. Călan, de mare răspundere — o par­
patriotică
re
şi
cetăţenească
iar
Preocupările
Ceauşescu în ţări din Ame­
constante
tehnologic
pentru
şi
transportul şi distribuţia e- comitetului U.T.C. de la de o caldă audienţă şi vie lng. loan Cotuţiu, cît şi con­ te dintre mecanizatori s-au
cooperativelor
ducerile
agri­
nergiei electrice a depăşit deplasat ieri să ajute la ter­
(Urmare din pag. 1) schimbului II şl extinderea xistînd acţiuni în acest sens C.S. Hunedoara pentru popu­ dezbatere, la a cărei reuşită cole nu au de adresat meca­ minarea semănatului în une­
schimbului III — coeficientul şi la nivel de atelier sau e- angajamentul luat cu aproa­ larizarea, în rîndul salariaţi­ şi-a adus o merituoasă con­ nizatorilor decît cuvinte de le cooperative agricole din
partid al fabricii. Nu există de schimburi este în prezent chipă. pe 3 milioane lei. lor, a politicii interne şi ex­ tribuţie tovarăşul Nicolae laudă pentru conştiinciozita­ alte consilii intercooperatiste.
Au fost întreprinse o se­
Vintilă, activist al Comitetu­
adunare generală a organi­ foarte bun, de 2,3 — precum — Oamenii nu se cumpără, rie de acţiuni privind îm­ terne a partidului şi statu­ lui municipal Hunedoara al tea şi răspunderea dovedite Tractoriştii Ion Moldovan,
zaţiilor de partid sau plenară şi utilizarea, ca o consecinţă, cl se cresc I — ne declara bunătăţirea alimentării cu lui nostru s-au materializat P.C.R. în muncă. Este greu de făcut Ion Lazea, Constantin Dobri-
a comitetului în care să nu mai deplină a maşinilor şi a- maistrul loan Brlstan, şeful energic electrică a unor im­ într-o nouă şi reuşită acţiu­ evidenţieri cînd toţi tracto­ ţoiu, Ion Teacă şi Ionel Ban
fie analizată cu responsabili­ gregatelor din fabrică — in­ atelierului sculărie. De aceea, portanţi consumatori econo­ ne. Este vorba de întîlnirea, Numărul mare de între­ riştii au depus eforturi deo­ se numără printre primii ca­
tate o problemă de produc­ dicele atingînd cifra de 87 la pentru a ne asigura forţa de mici, s-au efectuat lucrări organizată recent la clubul bări, solicitarea adresată de sebite în întrecerea pentru a re sprijină încheierea semă­
ţie, urmată de sarcini concre­ sută — au constituit princi­ muncă pentru producţia anu­ suplimentare sarcinilor do „Siderurgistul” către participanţi de a se încheia cu succes însămîn- natului în cooperativele agri­
te şi eficiente. Calitatea pro­ palele resorturi ale fluxului lui viitor, ne preocupăm de plan pe linia electrificării La iniţiativa comitetului permanentiza aceste genuri ţările. Am reţinut că în frun­ cole cu restanţe.
ducţiei, productivitatea mun­ productiv care au determinat pregătirea tinerilor care se sindicatului şi a comitetului de acţiuni constituie dovezi te s-au situat comunişti ca Finalizarea cu succes a se­
cii, preţul de cost, disciplina succesele deosebite acumula­ califică la locul de muncă U.T.C. din combinat, peste elocvente ale interesului mani­ Nicolae Vodă, Simion Moto- mănatului şi recoltatului în
ş.a. au stat mereu în atenţia te pînă acum. In aceeaşi sfe­ sau urmează alte cursuri în 100 de salariaţi au fost pre­ festat de către salariaţii com­ lea, Ion Gheorghenoiu, Ghe- cooperativele agricole din ra­
noastră. Aşa au fost posibile ră trebuie aşezate şi mărirea cadrul fabricii. Totodată, a- zenţi la manifestarea care — binatului siderurgic faţă de rasim Sicoe, Ion Borza şi al­ za consiliului intercooperatist
realizarea şl depăşirea încă suprafeţelor şl capacităţilor vem nevoie şl de maşini mai pe bază de întrebări şi răs­ ţii — exemple demne de ur­ Călan oglindeşte răspunderea
de pe acum a angajamente­ de producţie prin punerea în bune. In acest sens, colectivul punsuri pe teme privind po­ politica înţeleaptă promova­ mat şi animatori ai întrece­ cu care organele locale de
lor asumate in întrecerea so­ funcţiune a unor hale indus­ atelierului nostru a efectuat tă de partidul şi statul nos­ rii. Ziua şi noaptea şi-au fă­ partid şi de stat se preocupă
cialistă pe acest an, De pil­ triale, extinderea turnătoriei, un studiu asupra perspective­ PRIND VIATĂ litica externă a partidului şi tru. cut cu prisosinţă datoria şi de îndeplinirea sarcinilor sta­
dă, angajamentul de a obţi­ dotările cu utilaje de mare lor din ’74, identificînd utila­ statului nostru, relaţiile in­ CR1STINEL PETREANU alţi tractorişti, între care a- bilite de partid privind spo­
ne o producţie suplimentară productivitate etc. In mod lo­ jele necesare, ce sînt pe cale ternaţionale, memorabila vi­ activist al comitetului mintim pe Gheorghe Oargă, rirea continuă a producţiei
anuală de 5 milioane lei a gic, acestea constituie şl pîr- să sosească deja în unitate. zită a tovarăşului Nicolae sindicatului din C.S.H. Ion Beica, Liviu Polhae, Cor­ agricole.
fost depăşit deja de peste ghiile asupra cărora se va Evident, împărţirea sarcini­ unor sate din judeţ, s-au
două ori, obţinîndu-se, tot­ acţiona şl în viitor pentru lor de pregătire a producţiei rezolvat multe situaţii criti­
odată, cantităţi de produse sporirea volumului de reali­ pe ’74 pină la muncitor şi e- ce ’de întrerupere a alimen­
în plus, faţă de criteriile în­ zări, acestea sînt domeniile chipă nu înseamnă „fărîmiţa- tării, avarii şi deranjamen­
trecerii : 260 000 bucăţi că­ ce se au în vedere şi în a- re”, ci reprezintă împlinirea te. Cîteva exemple concre­
rămidă, 350 tone construcţii ceastă etapă a pregătirii pro­ unui deziderat major al eta­ te ne-au fost relevate de
metalice, 252 tone piese tur­ ducţiei pe ’74. Pentru asigu­ pei actuale : participarea în­ ing. Alexandru Dagău, şe­ D E V A . I M F A P T U L Z I L E I
nate din fontă ş.a. Simultan rarea materiilor prime şi ma­ tregului colectiv la analizarea ful biroului programare-ur-
cu realizarea obiectivelor din terialelor necesare sarcinilor şi înfăptuirea tuturor fazelor mărire-producţie din cadrul
acest an, acţionăm cu fermi­ mobilizatoare din anul viitor, prin care trece producţia ma­ întreprinderii : Tare de vreme se trezeşte
ceasurilor.
a
tate pentru pregătirea pro­ s-a procedat la contractarea terială. — Schimbarea izolaţiei oraşul ! Nebănuit de repede. la ora aceea ? Cine le vede s-ar putea pune în fiecare 8,00, se inundă din nou. De
Din convorbirile pe care
început de zi. De către noi
ducţiei anului viitor, cunos- acestora cu furnizorii. Acelaşi le-am avut cu foarte mulţi la l.e.a. (liniile electrice ae­ Abia trece de miezul nopţii începe vînzarea ziarelor şi toţi. glasurile şi paşii elevilor ce
lucru şi in privinţa desfacerii
cînd că numai în acest mod muncitori şi maiştri, din secţii riene) de 110 kV şi 220 kV şi primii „licurici" ai zilei ce primii cititori le răsfoiesc cu Abia s-a deschis la „Broas­ curg spre şcoală. Bobocii
putem acumula rezultate produselor pe piaţă, la export şi ateliere, a reieşit cu preg­ din judeţ, la l.e.a. de 220 se anunţă apar în ferestre. nerăbdarea cu care aşteptăm că“ şi cei mai grăbiţi ţuicari mai continuă să vină cu mă­
bune. inslstîndu-se pentru mărirea kV Peştiş-Floreşti (Cluj), la mici şi tătici de mină. Ii în­
numărului de beneficiari şl a nanţă hotărîrea tuturor de a Rînd pe rînd se aprind o- întotdeauna noul. Dar tutun­ se înfăţişează. Să nu piardă ţelegem. Doar am fost şi noi
Comitetul de partid şi con­ volumului livrărilor. Intere­ realiza planul pe ’73 cu mult l.e.a. Ilia-Zam şi Ilia-Cuşeviţ chii oraşului. Se trezeşte în geria nr. 101, care ar putea condica ! Oricît de curios copii. Şi ce frumos era !...
ducerea colectivă a unităţii sant de subliniat este faptul înainte de finele anului, de (ultimele două fiind reali­ zi de pîine coaptă, abia scoa­ vinde mult mai multe ziare, s-ar părea, dar unii insistă. Ziua de muncă s-a încins
au analizat, nu cu mult timp a asigura producţiei din anul zate peste sarcinile de plan). să din cuptor. Dar la uni­ se deschide la 7.00. La auto­ Chiar şi la această oră ! A- de-a binelea. Peste tot. Dar­
în urmă, căile de dezvoltare că pregătirile la care ne re­ viitor ritmuri impecabile de e- De asemenea, s-au efectuat tăţi, pîinea ajunge tot pe la gara încă nu se vînd ziare. poi pornesc la serviciu. ia policlinică, pacienţii aş­
a activităţii, care este „com­ ferim nu preocupă numai con­ xecuţle. Aşteptăm împlinirea devierea l.e.a. de 110 kV orele 6,30—7,00 ! După ce Nici în piaţă. La patiseria din centru se teaptă pe la uşi, pe care nu
poziţia" bazei succeselor pre­ ducerea unităţii şi serviciile acestor decizii ferme care fac ITăşdat-Orăştie, reparaţia ca­ sute de oameni — în drum La măcelăria de lîngă stop vinde tot plăcinta de ieri. s-au pus încă orarii de con­
zente şi viitoare. S-a ajuns la sau birourile de resort, ci re­ cinste harnicului colectiv al pitală a l.e.a. de 35 kV Gu- spre serviciu — au vrut să primele gospodine sînt în- Cea de azi se dă mîine în sultaţii. Piaţa fierbe de lume.
concluzia că generalizarea prezintă o cauză a tuturor, e- F.I.L. Orăştie. rabarza-Certej, punerea sub cumpere pîine. N-au cumpă­ Vînzătorii gureşi fac reclamă
tensiune a l.e.a. de 110 kV rat. O vor face mai tîrziu. mărfii. Numai unii de pe la
Ilăşdat-Teliuc, ca să mă re­ Oraşul se trezeşte în zum­ unităţile gostat şi agrocoop,
fer numai la cîteva rezul­ zet de motoare, ce se pregă­ tot obraznici şi nervoşi au
Popas în imperiul“ hărniciei tate mai bune obţinute de tesc să ia şoselele în primire. Reportaj de dimineaţă rămas. vînzătoare „Prichindelul“,
la
Şi
în
ultima
colectivul
nostru
pără­
unele
nu-şi
deranjează
Zgomotul
lor
PP
vreme. mult. Cum luptăm împotriva sesc năravul de a pleca de
(Urmare din pag. 1) noi ajutorul-topitor, Dumitru - Vreau să vă spun mal Am reţinut şi cîteva nu­ poluării sonore ? De unde să la tejghea şi de a sta la bîr-
Chiva. Are şi el ceva să ne întîi, ne-a declarat tovarăşul me de fruntaşi între frun­ pornim lupta ar putea suge­ tîmpinate de mai multe ju­ consum. De ce proaspăt, cînd fă_ cu casieriţa. Ghemuite jos.
Un merit deosebit la buna comunice. Schwartz, că furnalul nr. 5 lu­ taşi : Pompiliu Paşca, Ni­ ra, pentru cei interesaţi, toţi mătăţi de porc, agăţate în trece şi aşa... ? Să nu le vadă cumpărătorii.
ctivitate din secţie îi revine - La ceea ce au spus to­ crează cel mai economic din­ colae Circo, Ion Grecu, Ion cetăţenii care locuiesc în cuierul de pe perete. Carne Orarii curioase au unităţi­ Ei doar întreabă nedumeriţi:
laistrului nostru de schimb, varăşii mei, aş vrea să adaug tre toate furnalele noastre, cu Anca, Nicolae Badistru, centrul Devei. Şi nu numai îmbietoare, dar cînd auzi le de legume şi fructe. Unele „Cine serveşte aici ?". La
ian Zamfir, care astăzi s-a că, zilnic, brigada noastră îşi indicii tei mai buni, înregis- Mircea Iacob, loan Solonca, ei. Cine-i întreabă ? cum vorbeşte măcelarul... deschid la 6,45, altele la 7,00. .,Casnica".. multe raioane sînt
¡merit să fie liber — ne rela- depăşeşte planul cu 20-30 to­ trînd o economie de cocs de Nicula Moise. Nicolae Ene, Se trezeşte în scîncete de mai bine fără. Ţin cu tot dinadinsul ca cei în dezordine. Responsabilul e
3 furnalistul Marin Dop. El ne de fontă. Dar ca să rea­ 4 kg pe tona de fontă. In e- Aurel Popa, Mihai Surugiu, copii, care azi îşi bifează în Oraşul îşi spală obrazul, care pleacă la serviciu de di­ de faţă. Le priveşte plictisit.
e preocupă foarte mult pen- lizăm acest lucru, noi avem chipa prim-furnalistului Marin Ilie Burtă, Ion Galea, Ion calendarul vieţii prima zi. după ce peste noapte şi-a mineaţă să nu-şi poată face N-o fi şi asta tot treaba lui ?
ru rezolvarea operativă a fie- grijă să respectăm cu stricte­ Dop sînt oameni de nădejde, Belea, Savu Codau. Ele Ceva mai tîrziu, în jurul măturat cu grijă străzile. tîrguielile ? ...Noi, devenii, sîntom che­
ărel probleme, pentru asigu- ţe toate fazele tehnologice, să harnici şi disciplinaţi. In sînt însă mult mai multe. orei 5,00, fac ocolul oraşu­ Dar maşina-stropitoare dă o Cu puţine minute înainte maţi să dăm chipul de dimi­
area unul mers constant, fă- asigurăm descărcarea în tim­ cursul acestui an, nu s-a în­ Toţi aceşti salariaţi, întreg lui maşini încărcate cu lapte raită prin centru, pe lingă de 7,00, cînd străzile sînt in­ neaţă al oraşului. Majorita­
ă deranjamente a furnalului, pul stabilit prin grafic, întru- registrat nici o absenţă ne­ colectivul I.R.E. Deva se a- şi iaurt. Descarcă în faţa u- primărie, să vadă autorităţi­ vadate de lume, ies şi unele tea covîrşitoare o fac în mod
n flecare joi, în cadrul „Di- cît orice depăşire are reper­ motivată. Aş mai adăuga că, flă angajat plenar în marea nităţilor şi se grăbesc mai le că s-a stropit, nu spălat ! lucrătoare din comerţ să ude frumos. Spre lauda lor. Pen­
Igenţiel muncitoreşti", ne cusiuni nefavorabile asupra pe lingă această echipă, la întrecere de realizare exem­ departe. Dar sticlele cu lapte — şi se retrage în grabă. în faţa magazinelor. Printre tru prospeţimea şi sănătatea
:heamă şi discutăm operativ producţiei de fontă. furnalul respectiv se fac re­ plară a sarcinilor de plan tot fără capace sînt. Şi pra­ Datina străbună de a mă­ trecători, peste picioarele lor. oraşului. Haideţi să le ur­
oate problemele din cursul înainte de a părăsi secţia marcaţi în mod deosebit pe acest an, a cincinalului ful nu le iartă. Le pedepseş­ tura şi stropi în faţa casei, Cum pot. Tot în jurul orei măm pilda. In fiecare dimi­
inei săptămini, dojenind pe I furnale, am ţinut să aflăm prim-furnaliştiî loan Dobre, înainte de termen. Rezulta­ te cum se pricepe. Parcă cum face fiecare gospodar 7,00 apare şi lucrătorul de neaţă, în fiecare zi. în fieca­
:ei care mai calcă pe alături şi părerea tovarăşului Arcadie Troian Bolea şi Mihai Timofte, tele obţinute de la începu­ laptele ar fi de vină ! vrednic, o uită cei mai mulţi. miliţie la stop. Şi culorile îşi re ceas. Pentru oraşul nostru
1 indieîndu-ne precis ce şi Schwartz, secretarul comitetu­ oameni care lucrează in cele­ tul anului sînt concluden­ Se apropie ora 6,00. Străzi­ Lucrători ai unităţilor co­ redobîndesc respectul cuve­ drag, pentru numele lui,
:um trebuie să facem în săp- lui de partid de aici, despre lalte schimburi, care fac, de te. Ele sînt amplificate a- le încep să trăiască tot mai merciale, meşteşugăreşti, de nit. După 7,00. străzile trec pentru oamenii lui vrednici,
ămîna următoare. activitatea furnaliştilor din e- asemenea, cinste colectivului cum, în întîmpinarea „Zilei intens. Se deschid unităţile la instituţii. Aşa rămîn pete printr-un gol de activitate. cum ne place să ne numim
Intre timp se apropie de chipa despre care vă vorbim. nostru. energeticianului”. comerciale. Unele la fix. Al­ pe obrazul oraşului. Ici mă­ Se mîngîie doar cu paşii în- cu toţii...
spălat
trotuarul,
turat,
din­
tele... Chestie de nepotrivire colo... Şi ce obraz curat i tîrziaţilor. Apoi... înainte de GH. I. NEGREA