Page 59 - Drumul_socialismului_1973_10

BEgzaan
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 838 • JOI 18 OCTOMBRIE 1973
\

LA SECŢIA PREMO A I.M.C. DEVA (Urmare din pag. 1)

lectoratelor cu părinţii. In plus, profesorii diriginţi fflCUA S1IUTIFM COMPLEXA
Cuvîntul de ordine al comuniştilor fac vizite la domiciliul elevilor. Se ivesc însă, cum
probleme
neprevăzute,
ale
nedumeriri
e
şi
firesc,
9 părinţilor în legătură cu situaţia şcolară a copiilor u minimi iii moni
lor, cu unele abateri şi atunci, pentru a nu bate
înalta ţinută profesională drumul inutil spre şcoală, am organizat de aşa na­
tură orarul îneît, în ziua de miercuri, toţi profesorii
diriginţi să se afle în şcoală". Pentru lărgirea cola­ In ultima vreme, asistăm culturii şi zootehniei cu­
borării dintre şcoală şi familie, la acelaşi liceu ex­ prinse în Hotărîrea C.C. al
Conturarea fizionomiei fesionale, în întrecerea pen­ tipare uzate, maşinile au de care să se ţină seamă. E la o înviorare a acţiunilor
morale şi cetăţeneşti a tru îndeplinirea exemplară un grad ridicat de uzură, o şcoală — aşa-i zicem noi perienţa din anul şcolar trecut s-a dovedit utilă, fapt de răspîndire a cunoştinţe­ P.C.R. din 13 iulie a.c.; cele
membrilor de partid pri­ a sarcinilor de plan. Avem de asemenea miezurile de — care dă rezultate. pentru care se continuă şi în acest an şcolar. Astfel, lor cultural-ştiinţifice, în­ mai recente legi şi hotărîri;
probleme privitoare la nor­
meşte nuanţe tot mai accen­ un plus de peste 2,5 mili­ presiune, inelele cu dornuri. — Ce se întîmplă 7 La sec­ viorare datorată mai ales mele de convieţuire socială
tuate prin muncă, în activi­ oane lei, faţă de planul de Dar am făcut un plan de ţia PREMO fiecare element legării tematicii înscrise pe
tatea creatoare de fiecare stat pe 9 luni, în condiţii­ „bătaie" foarte amănunţit, de care depinde calitatea agenda brigăzii de preocu­ ş.a. La Cerbăl şi Lunca
zi. Acolo se prefigurează a- le depăşirii productivităţii cu sarcini şi responsabilităţi tuburilor (rezistenţa cimen­ Dispeceratul educaţiei pările oamenilor. Cernii de Jos, dialogul a
devăratele trăsături profe­ muncii. Dar pînă am înscris concrete, pentru a cărui ma­ tului, granulometria agrega­ In acest sens, este dem­ fost ilustrat de filme artis­
sionale şi etice ale omului, aceste realizări am trecut terializare se acţionează cu telor, modul de tratament nă de remarcat recenta ac­ tice şi documentare.
acolo se modelează caracte­ şi prin nişte greutăţi — da­ promptitudine. Şi apoi avem termic în camerele de tra­ ţiune întreprinsă de către Pentru reuşita acestei
re, se nasc personalităţi. torită unor condiţii obiec­ oameni care îşi dovedesc cu tament, rezistenţa la deco- Comitetul judeţean pentru acţiuni, consemnăm în final
Sentimentul acesta l-am în­ tive şi subiective în obţine­ fiecare zi, cu fiecare oră, frare, la scoaterea tuburi­ părinţii au fost grupaţi pe comisii: de propagandă cultură şi educaţie socia­ numele celor care au rea­
cercat pregnant în preajma rea tuburilor de presiuni trăsăturile pe care le cer lor din camerele de trata­ pedagogică, de educaţie comunistă, de pregătire teh- listă de a deplasa în loca­ lizat acest dialog : Ionel
oamenilor ce pregătesc ma­ mari (cele de 10 atmosfere), normele înaltei conştiinţe ment 1, 2 şi 3)— precizea­ nico-productivă şi gospodărească, fiind antrenaţi la lităţi îndepărtate, mai ales Codreanu — lector la Ca­
terialele pentru construc­ în special la linia cu dia­ profesionale — şi care, de ză Mărginean — e o verigă acţiuni specifice. în zonele muntoase, a unei binetul judeţean de partid,
tori — muncitorii I.M.C. metrul de 800 mm. Şi e un fapt, le analizăm acum. Mă dintr-un lanţ. Cînd una Lectoratele cu părinţii au fost cuplate cu „Şcoa­ brigăzi ştiinţifice complexe. profesorii şi cercetătorii
Deva — mai precis, la sec­ merit al întregului colectiv, gîndesc la oamenii din for­ dintre acestea nu corespun­ la părinţilor", secţie a Universităţii populare de pe Astfel, în satele Cerbăl, So- ştiinţifici de la Muzeul ju­
ţia PREMO, acolo unde am care, mobilizat de comu- maţiunile conduse de maiş- de, lanţul s-a rupt. Tăria, lîngă clubul din localitate. In organizarea acestora cet, Bunila, Poeniţa Voinii deţean — Agnişa Nuţu,
Organizat o discuţie pentru calitatea fiecărei verigi de­ s-a pornit de la premisa că părintele nu vine la şi Lunca Cernii de Jos, un Ioan Andriţoiu, Maria Vîr-
Laurenţiu
Lădariu,
a urmări modul cum sînt pinde de oameni. In ulti­ şcoală numai să afle ce i-a făcut copilul, ci şi din larg colectiv de intelectuali topeanu. Cîndea, Silvia Băilă,
Maria
însuşite normele vieţii şi Programul de educafie socialistă în acţiune mă instanţă, calitatea e o dorinţa de a-şi însuşi modalităţi noi, ştiinţifice de din Deva au participat la Vasile Găinaru, juriştii Ro­
cu
infor-
cetăţenii,
muncii comuniştilor, ale e- problemă de conştiinţă. Şi educaţie, de cunoaştere a copiilor. De aici şi accen­ întîlniri explicînd şi dezbă- mul Igna, I. Kain şi I. Mă-
mînd,
ticii şl echităţii socialiste — aici acţionăm. Am „cobo- tul esenţial pus pe cunoaşterea psiho-pedagogică a tînd diverse probleme ridi­ deanu, medicul Nicolae De-
principii sintetizate în pro­ nişti, a obţinut în realizarea trii Gheorghe Moldovan — rît" diviziunea muncii pînă copilului de diferite vîrste, caracteristici comporta­ cate de aceştia. Consemnăm ceanu, precum şi Gh. Do-
iectul pe care Conferinţa acestor tuburi roade ce de­ l-aş numi omul vioara în- la nivel de echipă, pînă la mentale, mijloace adecvate de influenţare. Organi­
Naţională a partidului l-a păşesc orice succese anteri­ tîi —, Traian Jurca, Mihai om. Am dat sarcini pe fie­ zarea pe cicluri cu părinţii elevilor din clasele I-IV, cîteva teme : aspecte actua­ brescu şi Al. Mardare, de
pus în dezbaterea întregu­ oare. Dacă în luna trecută Grigorciuc, Mihai Cuiava care om. Sîntem un colec­ V-Vl, VII-VII1 şi de liceu a pornit tot din necesi­ le ale politicii interne şi la întreprinderea judeţeană
externe a partidului şi sta­
lui popor. am realizat în medie 12 şi la mulţi alţii despre care tiv căruia nu îi plac şedin­ tatea tratării unor probleme specifice, cu posibilităţi tului nostru ; importanţa şi cinematografică.
Parteneri de discuţie tuburi cu diametrul de 800 se poate într-adevăr vorbi ţele. Le facem la faţa locu­ concrete de exemplificare. semnificaţia vizitei tovară­ VIOREL AR1MESCU
ne-au fost ing. Paul Măr­ mm (de 10 atmosfere) pe că au o ţinută profesională lui, cînd e cazul. Un colec­ Ne-am oprit doar la cîteva dintre preocupările şului Nicolae Ceauşescu în inspector la Comitetul
ginean, şef de secţie coor­ zi, în această lună obţinem meritorie. E o ţinută prin ţie unit, care ştie să răs­ cadrelor didactice din Călan, acţiuni şi iniţiative cîteva ţări din America La­ judeţean pentru cultură
donator, şi maistrul Traian 17 tuburi. Iar cuvîntul de care, aş zice că, atrag şi pe pundă la solicitări. Adică izvorîte din ideea plină de adevăr că o educaţie co­ tină; sarcini ce revin agri­ şi educaţie socialistă
Jurca, secretarul organizaţi­ ordine, la ora actuală în ceilalţi, îi mobilizează. ştie pentru ce răspunde. In respunzătoare ridică mult valoarea procesului in­
ei de bază pe schimbul B. secţia noastră este : „Nu ne — Cred că am reuşit lunile august şi septembrie, structiv.
Am ales ca temă de dezba­ oprim aici !“. aici — intervine tovarăşul de exemplu, cînd pentru
tere acel punct al proiectu­ — Semnificaţia acestui Traian Jurca — datorită constructori a fost perioadă
lui de norme în care se cuvînt de ordine este cu modului practic în care ac­ de vîrf, iar noi trebuia să
subliniază ca trăsătură de atît mai mare cu cit — du­ ţionăm. Cînd constatăm a- le punem la îndemînă ma­
bază a profilului moral al pă cîte ştim — în prezent bateri — acţionăm pe loc, terialele necesare — au ră­
membrilor de partid înal­ însăşi obţinerea zilnică de de faţă cu cei în cauză. Azi mas oamenii din secţia Comuniştii propun şi soluţionează
ta conştiinţă profesională. 12 tuburi a 800 mm e con­ dimineaţă, de exemplu noastră şi cîte 16 ore peste
siderată o realizare bună. (marţi 16 octombrie — n.n.), program. A răspunde la
— însuşi faptul că lucrăm — Aveţi dreptate. Dar la maşina de format mufa
de pe acum în contul lunii noi sperăm, ca pînă la sfîr- tubului am pus un om nou. chemări e un lucru esenţi­ - Cele mai multe propu­ Propunerea a fost apreciată punsuri, în plen, de felul cum lor din secţia mase plastice
noiembrie, adică avem un şitul lunii octombrie să tre­ Primul tub a ieşit cu une­ al în munca noastră. Or, as­ neri şi sugestii ale comuniş­ ca foarte utilă şi dată în lu­ comitetul sau biroul organiza­ în obţinerea unor mai multe
avans de o lună faţă de cem la realizarea a 20 de ta ţine de ţinuta lor pro­ tilor în sectorul nostru sînt de cru biroului de proiectare, ţiei de bază s-au preocupat produse cu calităţi superioa­
planul anual, — deschide tuburi pe zi. Nu e deloc le deviaţii. La faţa locului fesională, de conştiinţa lor ordin economic - ne spunea pentru a se trece la executa­ de soluţionarea fiecărei su­ re. Propunerile lor de perfec­
discuţia tovarăşul Paul Măr­ uşor — remarcă ing. Paul au venit ing. Tiberiu Faze- — trăsături cîştigate şi tovarăşul Nicolae Hanciu, se­ gestii şi observaţii în parte. ţionare a matriţelor nu le-au
kas, Ludovic Szocs, de la
ginean — relevă modul în Mărginean — cu atît mai controlul tehnic al calităţii, amplificate în munca crea­ cretarul comitetului de partid rea ei. Avem şi multe propuneri Atragerea tuturor comunişti­ lăsat spre rezolvare altora.
care comuniştii, întregul co­ toare de fiecare zi. al sectorului mecanică. Vi­ pe care le rezolvăm noi, cei lor în activitatea de rezolvare Din proprie iniţiativă s-au an­
mult cu cît avem acumula­ şi eu. Am făcut acolo, la
lectiv al secţiei noastre se te nişte greutăţi din cursul faţa locului, observaţiile ne­ Discuiie consemnată de zează în mod deosebit apro­ din sectorul mecanic. Una şi soluţionare a fost o altă gajat să le şi execute. Prin­
încadrează în cerinţele pro­ anilor trecuţi. Mă refer la cesare, am dat indicaţiile LUCIA LiCIU vizionarea cu scule şi dispo­ dintre acestea se referea Ia acţiune pe care au întreprin- tre lucrările efectuate se nu­
zitive, materialele necesare în mără şi acelea de îmbună­
procesul de producţie. In ve­ tăţire a sistemului de răcire
derea rezolvării propunerilor a matriţelor la naveta de un
făcute în adunările generale, La întreprinderea chimică Oră ştie litru, îmbunătăţirea conicităţi-
le consemnăm intr-un regis­ lor la bacurile care formează
Pregătirea stocurilor tru de evidenţă, dar nu nu­ grila pentru frigiderul realizat
la Găeşti, îmbunătăţirea capsu­
mai pe cele semnificative, ci
Performanţele Pregătiri io pe toate, iar ceea ce putem construirea unui pasaj de tre­ s-o organizaţiile de partid şi lelor tip ,,A".
ea a găsit un teren fertil,
cere între atelierele de mon­
de Semn rezolva cu forţe proprii, o fa­ taj şi uzinare. Prin eforturi eficace. Astfel, Dumitru Dom- activitatea lor, comuniştii de
Aşadar, se observă că în
cem fără amînare. In cazul
acest
am
proprii,
executat
naru, maistru principal la ate­
calitative ale cînd unele sugestii sînt de pasaj, necesar transportului lierul sculărie, venind în spri­ la I.C. Orăştie nu fac numai
(Urmare din pag. 1) ţării, care doresc să mun­ invăţămintul aşa natură că depăşesc po­ de piese grele, înlăturînd jinul propunerilor făcute de propuneri de îmbunătăţire a
sibilităţile noastre de soluţio­
muncii lor în procesul de pro­
ceilalţi comunişti, prin efor­
strangulările ce se iveau pînă
laminatelor „în scos" — lîngă funicu- cească la punerea în valoa­ nare, le aducem la cunoştinţa acum. turi demne de luat în sea­ ducţie, ci vin şi cu soluţii
re
a
lemnului
pădurilor.
practice de rezolvare. Dînd
Deci, în sectorul mecanică,
mai politic al U.T.C.
larele din parchete şi dru­ Totodată, cursurile de pre­ comitetului de partid pe în­ organizaţia de partid nu ia mă, a început să realizeze curs gîndirii lor creatoare, a-
care,
parţial o serie de scule nece­
împreună
treprindere,
(Urmare din pag. I) murile pentru tractoarele gătire organizate la Sibişel cu conducerea tehnico-admi- numai notă de propunerile sare sectorului mecanic. Mai duc prin pricepere şi sîrguin-
forestiere — peste 7 000 sînt absolvite de tot nistrativă, ne sprijină cu com­ făcute de comunişti, ci se întîi a confecţionat freze, bur­ ţă perfecţionări utilajelor din
mc, ceea ce reprezintă un mulţi tractorişti forestieri. dotare. Comuniştii de aici
ţiei, aflăm cîteva din preo­ Incepînd din octombrie petenţă în rezolvare. De pil­ preocupă îndeaproape de re­ ghie şi tarozi, de diferite di­
cupările care vizează ridi­ mare avans faţă de preve­ '73, se pregătesc aici şi fu- La Comitetul orăşenesc dă, comunistul Casian Golea, zolvarea in mod concret a su­ mensiuni, iar apoi a trecut la nu fac propuneri ca de re­
carea parametrilor calita­ deri. La lemn rotund de niculariştii. Maiştrii urmea­ Haţeg al U.T.C. (secretar din cadrul atelierului reduc- gestiilor şi observaţiilor emise executarea unor scule specia­ zolvarea lor să se ocupe al­
tivi ai laminatelor. In pre­ fag există deja 5 000 mc ză şcolile de acest fel or­ Maria Găvan) se acordă tori, a propus realizarea unei cu ocazia adunărilor genera­ le. Comuniştii Ioan Berei şi ţii, ci, ei propun, participă şi
zent, în secţie se experi­ „în scos" şi se lucrează in­ ganizate în ţară, fapt ce importanţa cuvenită măsuri­ prese manuale pentru execu­ le. In acest scop, în practica soluţionează ceea ce au gîn-n
tens la fasonarea şi miş­
mentează un nou sistem demonstrează că şi cadrele lor privind educarea comu­ tarea coroanelor şi bucşelor organizaţiilor de aici a intrat Dicu Severin, matriţeri, s-au dit.
de calibrare destinat la­ carea altor cantităţi de ma­ tehnice se perfecţionează în nistă a tineretului. Pe aceas­ la montarea reductoarelor. în obişnuinţă să se dea răs- gîndit să-i ajute pe colegii M. FILCEA
teriale
în
parchetele
stabi­
minării oţelurilor aliate, se lite. Bineînţeles, celelalte profesie. Apreciem că şi di­ tă linie se înscrie şi grija
optimizează tehnologia de versele acţiuni organizate pentru pregătirea celor 36 de
laminare a mărcilor de o- sortimente — lemn rotund pe linie internă pentru pre­ propagandişti care vor con­
ţeluri pretenţioase. In sec­ de stejar şi lemn diverse gătirea oamenilor au un duce invăţămintul politic din
torul de încălzire se lu­ — se realizează simultan rol deosebit în acest sens. organizaţiile lor, in noul an CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
crează la construcţia a 3 cu lemnul de fag, întrucît De exemplu, la sfîrşitul lui de studiu.
celule de cuptoare, se tre­ pădurile nu conţin arbori septembrie a.c., au fost or­ Instruirea acestora a com­
ce la căptuşirea vetrelor de o singură specie, ci a- ganizate schimburi de ex­ pletat aspectele organizato­
cuptoarelor adinei cu ser­ mestecaţi, sortarea fiind fă­ perienţă la parchetele rice şi metodele pe care ex­
pentine, se verifică şi în­ cută de forestieri. Datorită „Naic" şi „Tihu", ce au cons­ punerea temelor trebuie să
treţine în perfectă stare a- faptului că am fost dotaţi tat în demonstraţii practi­ le îmbrace. Prezenţa şi con­ Impulsionarea insâmiufirilor la f.A.P, Vaidei
paratura de măsură şi con­ în luna septembrie cu o se­ ce, urmate de dezbateri, la tribuţia adusă în programul
trol. rie de utilaje de mare pro­ pregătirii propagandiştilor de
ductivitate — un buldozer. care au participat un mare tovarăşii Constantin Purci- (Urmare din pag. 1) nizatorii Cornel Dragota, Do- sînt datori să urmărească şi îi trage inima la muncă.
Măsuri importante se fi­ 2 tractoare forestiere, 4 număr de muncitori fores­ lean, secretar al Comitetului rel Boca şi Ion Stroia, care să impulsioneze lucrările a- Despre aceasta am fi vrut să
nalizează în ajustaj. Aici tractoare „U 651" şi 12 fe- tieri şi cadre tehnice. Bri­ judeţean al U.T.C., şi Carol remorca o căruţă. Văzîndu-se gricole ? Dar de vreme ce discutăm cu directorul de la
se intensifică curăţarea ţa- găzile de forestieri conduse Gheorghiu, preşedintele Con­ ne-a spus Iosif Todor. Avem urmăriţi de nişte „indivizi preşedintele şi inginerul şef
glelor prin cojire şi poli­ răstraie mecanice — avem de Petru Popescu, Napo­ siliului tineret sătesc la Co­ 100 ha de teren pregătit pen­ suspecţi", cei trei au cotit-o stau la sediu sau se ocupă S.M.A. Geoagiu. Dar nu a
certitudinea -că volumul de
zare şi sînt în curs de e- stocuri prevăzut va fi rea­ leon Negru, Gheorghe Voi- mitetul judeţean al U.T.C., e tru a însămînţa grîu. cu tractorul în mare viteză cu alte lucrări ce nu cad în fost de găsit. Ni s-a spus că
xecuţie şi montaj o maşi­ can, Gheorghe Pahonţu, Sil­ Al doilea intervievat a fost spre un pîrîu, unde de fapt atribuţiunile lor, în loc să fie e plecat spre Romos şi Vai­
nă de îndreptat bare, un lizat integral pînă la sfîr- vestru Cîrţu şi alţii, cu o meritorie. inginerul şef Aurel Ghigu, li s-a pierdut şi urma. in cîmp să-i pună la treabă dei. Pe cîmp, acolo unde am
cuptor de recoacere şi u- şitul anului. Aceeaşi sigu­ bogată experienţă în mun­ Pe lingă prezentarea în care ne-a informat că ,,s-a în- pe mecanizatori, e şi normal umblat după tractoare, evi­
nul continuu cu role, ur- ranţă o avem şi în reali­ ca forestieră, cît şi noile mod practic a unor proce­ sămînţat grîu pe 180 ha din Pe şeful secţiei de mecani­ că lucrurile merg şchiopă- dent că autovehiculul în care
mînd ca din 1974 să se zarea planului pe trimes­ cadre care învaţă în pre­ dee de expunere — folosirea 280, şi s-au pregătit pentru în­ zare din Vaidei nu l-am gă­ tînd ! Tractoriştii simţindu-se era directorul S.M.A. Geoa­
treacă la sablarea lamina­ trul I 1974, indiferent de zent această profesie, sînt diferitelor mijloace audio­ sămânţat 40 hectare de te­ sit pentru a afla şi de la el necontrolaţi fac treabă nu­ giu nu putea ajunge. De la
telor şi controlul acestora capriciile iernii. o dovadă a faptului că pre­ vizuale, organizarea de ac­ ren“. Cam mare nepotrivirea ce fac mecanizatorii. Cineva mai cînd au chef. inginerul Dorin Munteanu
cu ultrasunete şi flux mag­ Acum există şi etapa mă­ gătirile pentru anul 1974 se ţiuni ajutătoare (vizite, ex­ dintre afirmaţiile celor doi ne-a spus că ar fi la arat. am mai aflat că de azi în u-
netic, ceea ce va asigura cursii etc.), — propagandiştii interlocutori ' Unde anume însă nu ne-a Regretabil este însă că în nitatea agricolă de la Vai­
un grad înalt de finisare ririi brigăzilor de forestieri, vor încheia cu succes, oda­ care vor preda în organiza- — Ce se lucrează azi — putut preciza. Nu mai tre­ cooperativa agricolă de la dei se vor repartiza din alte
a laminatelor. sosesc destui oameni din tă cu sarcinile aferente a- iile de tineret din oraşul i-am întrebat. buie găsită deci nici o altă Vaidei n-am întîlnit nici un cooperative încă 5-6 tractoare.
judeţ sau din alte zone ale cestui an ! fiaţeg au audiat expunerea — Azi arăm cu 6 tractoa­ explicaţie de ce unitatea agri­ tovarăş de la consiliul popu­ Nu e rău că se aduc în spri­
„Direcţii principale ale pro­ re, a afirmat inginerul şef. colă din Vaidei a rămas mult lar comunal, care să imprime jin şi alte mijloace mecani­
gresului economico-social al în urmă cu însămînţatul pă- un ritm alert — de care se zate. Dar dacă şi mecaniza­
României în următoarele de­ — Ba nu, se ară numai cu ioaselor. simte nevoia în această torii de pe acestea vor fi lă­
cenii", completată cu vizio­ trei, a intervenit preşedintele Preşedintele cooperativei a- unitate agricolă — pentru saţi să lucreze cînd şi cum,
narea comentată a diafilme- cooperativei. firma că s-ar fi lucrat în zi­ terminarea lucrărilor de în- sînt puţine speranţe că în-
(Urmare din pag. 1) lor „Contribuţia României la — Clina trei ? — a întrebat ua de 16 octombrie a.c. la sămînţare a păioaselor. Nici sămînţatul griului se va ter­
MUMA DE CONCEPŢIE dit să o valorificăm într-o cuceririle ştiinţei şi tehnicii ştiu că şase am trimis în discuit şi semănat dar nu a- de la S.M.A. Geoagiu n-am mina grabnic.
Eu
şef.
inginerul
contrariat
în lume" şi „Uniunea Tine­
pe
întîlnit
nimeni.
Inginerul
„Mecanizatorii
tractoare.
veau
De aceea se simte cu acui­
unitate cu profil chimic retului Comunist — organiza­ cîmp. îşi cam fac de cap. Am anun­ Dorin Munteanu, pe care tate necesitatea ca între con­
pentru lacuri şi vopsele, ca­ ţie revoluţionară a tineretului Care este însă realitatea ţat despre acest lucru şi pe l-am găsit la C.A.P. Geoagiu ducerea C.A.P Vaidei şi
(Urmare din pag. 1} investiţie, cel de metal cu re urmează să ia fiinţă în din România". constatată de noi înainte de directorul Tudan, de la S.M.A. în după-amiaza aceleiaşi zile, S.M.A. Geoagiu să existe o
4,30 tone, iar laminatele cu viitorul apropiat. Iar în ce­ Toate aceste măsuri vor a ne întîlni cu cei doi inter­ Geoagiu, dar n-a luat nici o ne .spunea că la Vaidei lu­
0,52 tone, tot pentru fiecaie ea ce priveşte zăcămîntul asigura desfăşurarea in bu­ locutori. In cîmp, acolo unde măsură pentru schimbarea crează 8 tractoare şi nu 6 colaborare mai strînsă în
spre optimizarea activităţii milion de lei investiţie. De de caolin din zona Dobroţ ne condiţiuni a învăţămintu- ştiam că trebuie să se are ceea ce priveşte mersul lu­
de extracţie a minereurilor, asemenea, ca urmare a solu­ — Obîrşia, solicităm execu­ lui politic al U.T.C., care cu­ pentru grîu nu era la ora lucrurilor". Nu toate afirma­ cum afirmaseră preşedintele crărilor agricole. Aşteptăm
cît şi spre ridicarea eficien­ ţiilor adoptate în documenta­ tarea de către o întreprin­ prinde peste 1 200 de tineri cînd am fost acolo — 11,00 ţiile preşedintelui sînt înte­ cooperativei şi inginerul şef. în acest sens un răspuns con­
cret
măsurile
întreprinse
cu
ţei în domeniul preparării. ţii — privind îmbunătăţirea dere specializată a lucrări­ din şcoli, întreprinderi şi in­ — nici un tractor. In schimb, meiate. Cine altcineva dacă Pe cine să mai crezi ?
Astfel, au fost stabilite o se­ tehnologiilor de fabricaţie, lor geologice pentru cunoaş­ stituţii. pe o uliţă a satului din Vai­ nu el şi inginerul şef al coo­ Realitatea este că nu pe de factorii vizaţi pentru
rie de teme de proiectare şl reducerea consumului de ma­ terea zăcământului. dei am văzut un tractor, în perativei împreună cu cei­ schimbarea în bine a stărilor
cercetare care vizează direct teriale deficitare etc. — şi Punerea în valoare a re­ PETRE FÂRCAŞIU toţi mecanizatorii care sînt de fapt existente la ora ac­
atingerea acestor deziderate: prin creşterea gradului de u- surselor naturale locale in­ cabina căruia se aflau meca­ lalţi factori de răspundere, repartizaţi la C.A.P. Vaidei tuală.
reducerea consumurilor de tilizare a proiectelor tip, di­ cumbă şi unele probleme
materii prime, materiale, rective şi refolosibile, valoa­ de ordin financiar. Avem
combustibil şi energie, redu­ rea investiţiilor ce se vor e- nevoie de fonduri pentru
cerea valorii investiţiilor, a xecuta pe baza acestora, în înfiinţarea de staţii pilot, Prin geamul cabanei nu­ să printre altele că el are
volumului lucrărilor de con­ perioada 1973-1975, va fi re­ mită „Comoara" de pe valea trei dorinţe: prima — să
lemnului Sorinteíe
strucţii din totalul investiţii­ dusă cu peste 375 000 lei. Zeicanilor, de unde priveam lichideze parchetul 207 la
lor şi economisirea materia­ — Ce alte soluţii simple, împreună cu şeful sectorului data cînd şi-au luat anga­
lelor deficitare pentru con­ avantajoase, au fost elabora­ Valorificarea de exploatare a jamentul, 31 decembrie a.c.;
strucţii şi instalaţii, stabili­ te de colectivul centrului ? Haţeg, inginerul Marin Bâl- a doua — să depăşească în
rea de noi tehnologii şi per­ — Aş cita înlocuirea sus­ resurselor naturale ţăţeanu, spre dealurile pas­ fiecare lună sarcinile de
fecţionarea celor existente în ţinerii în lemn cu susţinere telate de toamnă, se strecu­ vara lui ’74. Numai el şi teşte. Au de fapt experien­ şi la bine şi la rău. Lor, plan; pe a treia dorinţă,
oamenii lui au avut curajul
prelucrarea minereurilor pen­ metalică prin stîlpi hidraulici ra pînă la noi prin sticla să vină aici, pe locurile a- ţă. Muşa deşi are abia 33 celor doi fraţi mai mici ai s-a lăsat cam mult rugat
tru reducerea consumului de la Baia de Arieş, mecaniza­ transparentă un freamăt ca­ cestea aspre şi dure, să se de ani, în cartea lui de lui Muşa, Ion şi Constantin, pină ce ne-a destăinuit-o:
reactivi din import etc. rea încărcării şi descărcării singurul mijloc prin care re părea cînd foşnet de lupte cu copacii şi cu pră­ muncă sînt trecuţi nici mai în virstă de 25 am şi 22 ani, „Vrem ca după ce vom ter­
mai
nici
puţin
familiei,
şeful
de
mezinul
mult
decit
— Rezultatele obţinute sînt cimentului în vrac prin uti­ putem definitiva o tehnolo­ plopi, cînd murmur de ape. păstiile". 12 ani de muncă forestieră. brigadă le pretinde mai mina lucrările de exploata­
de
fabricaţie.
pe măsura acestor sarcini pe lizarea unei instalaţii pneu­ gie industrie locală Fabricile Susurul acesta continuu şi Din felul în care vorbea in­ A fost ţapinar, corhănitor. mult decit celorlalţi. Nimeni re^ a lemnului în acest loc
de
trebuie
care vi le-aţi asumat ? matice — fapt ce reduce pier­ să aibă acces la institutele monoton era acoperit une­ ginerul Bâlţăţeanu despre nu trebuie să tragă de să ne înaintăm toţi trei
ori de căderea copacilor, de
— Se poate spune că ele derile şi elimină munca ma­ de studii şi cercetări de vocile forestierilor. „Cade... Muşa, ni-l imaginam pe a- timp. Se lucrează în a- fraţii cererile de primire în
corespund cerinţelor puse în nuală — înlocuirea ţevilor de specialitate, cu sprijinul că­ cade..." se auzeau undeva cest şef de brigadă un om cord global. Şi realizările se partid".
faţa noastră în actuala etapă oţel cu cele din p.v.c., a tra­ rora să fie îmbunătăţite pe creasta dealului. „Cade, masiv, puternic, în stare să lapte din munca împart frăţeşte la toţi cei Pină acum, oamenii lui
de edificare a ţării. Astfel, verselor de lemn cu cele tehnologiile de fabricaţie, cade, cade..." se repeta vo­ dărime munţii, cum s-ar zi­ 12 oameni. In brigadă mai Muşa s-au încadrat în gra­
în domeniul extinderii meca­ din beton comprimat, folosi­ lărgită gama de sortimente cea în ecou. Apoi se aşter- ce. Dar Muşa nu e aşa cum este şi un al treisprezecelea ficele de exploatare, iar în
nizării, folosirii prefabricate­ rea unor utilaje moderne cu şi producerea pe scară mai nea din nou liniştea şi ia­ ni l-am închipuit noi. E cu om, care le aduce — în ciu­ ceea ce priveşte materialul
lor şi materialelor noi, s-au gabarit redus, randament su­ largă a acestora. răşi prin geamul transparent ciţiva centimetri mai înalt unei barnice brigăzi da numărului — numai no­ lemnos realizat în plus. au
obţinut importante depăşiri ale perior şi siguranţă mărită în Se impune, de asemenea, se fiLrişa pînă la noi foşne­ decit o ţapină dar tot atît roc. Cel de-al treisprezece­ cu ce se lăuda. In luna oc­
indicatorilor de plan, cum ar exploatare etc. ca o necesitate, să spo­ tul acela de plopi şi de de puternic. Aleargă ca o lea om nu e altcineva decit tombrie au expediat depozi­
fi: la folosirea prefabricate­ Din toate acestea, se poate rească aportul mecaniză­ murmur de ape. sfîrlează de colo-colo, cit e cabanista Aurica Muşa, so­ telor finale peste sarcinile
lor din beton armat — cu constata că cercetătorii şi rii la creşterea productivi­ ziua de lungă Urcă şi co­ tăietor cu ferăstrăul me­ ţia şefului de brigadă. Fe­ de plan 300 mc lemn de
146 la sută, la utilizarea ele­ proiectanţii noştri se preocu­ tăţii muncii, avînd în vede­ „De aici, din parcela 207, boară kilometri întregi pe canic, doborîtor de arbori. meia aceasta e un fel de foc, 50 mc lemn despicai şi
mentelor de închidere uşoare pă de rezolvarea problemelor re cantităţile încă mari de mai avem de tăiat aproxi­ munţi şi pe dealuri, cu u- A trecut prin toate. Poate de Albă ca Zăpada pentru fo­ 55 mc lemn pentru celuloză
pentru acoperiş — cu 19 la subordonate creşterii eficien­ materii prime care se vehi­ mativ 1 500 mc de masă lem­ şurinţa cu care un om ar aceea nu s-a speriat cînd a restierii de aici. Ea le pre­ Aceştia sint forestierii ca­
sută ş.a. In ce priveşte re­ ţei activităţii miniere, obţin culează la costuri încă re­ noasă — ne-a spus interlo­ merge pe o stradă asfaltată. venit în acest parchet, de găteşte mincare, le schimbă re lucrează acum la lichida­
ducerea consumurilor de ma­ rezultate bune, fără însă a duse. cutorul, arătînd cu mina Meseria lui Muşa e să aler­ care alţii nici n-au vrut să aşternutul, creează în inte­ rea parchetului 207 din zo­
teriale, încă din faza de pro­ epuiza posibilităţile de care Aducerea în circuitul e- spre dealul din faţa noastră ge, să se zbată, să nu stea audă, dar să mai lucreze. riorul cabanei acea atmo­ na Zeicanilor. Trei dintre
iectare, s-a ţinut seama la dispunem. Pe viitor, activi­ conomic a tuturor valorilor — după care oamenii de nici o clipă locului. Cei 12 Obişnuiţi cu greul sînt şi sferă de familie, ce-i face pe ei muncesc cu gîndul de a
elaborarea documentaţiilor, în materiale de care dispunem aici se vor muta pe alte oameni cu care lucrează au ceilalţi muncitori din briga­ bărbaţii ce trag seara să se se împlini. De a fi primiţi
primul rînd, de materialele tatea creatoare va trebui să în prezent va avea desigur creste. Vrem să lichidăm nevoie să fie ajutaţi, să se dă. De fapt, lucrează împre­ odihnească aici să se simtă în marea familie a comuniş­
cu mare pondere : ciment, găsească soluţii optime şi o reflectare pozitivă şi asu­ parchetul pînă la 31 decem­ sfătuiască împreună. Numai ună de ani şi ani. Doi din­ aproape de casă. tilor. Poate de aceea, frea­
oţel-beton. laminate. ţevi, pentru alte multiple domenii pra indicatorilor economici brie. Pină acum s-a aminat uniţi pot învinge greutăţile. tre cei 12 oameni ai lui Am încercat să înnodăm o mătul muncii, ol strădaniei
etc. Şi acţionînd în acest fel, minereşti, unele dintre aces­ ai fabricii noastre, reuşind cam mult timp cu predarea Şi de aşa ceva, aici, nu se Muşa se numesc ca şi şeful discuţie şi cu şeful de bri­ ce se depune la parchetul
lui la ocol. Dacă nu erau
faţă de realizările anului tea aflîndu-se deja, în pre­ ca în continuare producţia oamenii lui Muşa, mai mult pling. Cîte momente grele, de brigadă. Iar scrisorile pe gadă Muşa. E un om timid. 207 nu a fost niciodată a-
beneficiarilor
1972, s-a redus consumul de zent, în acea fază a „frămîn- livrată multă şi de să fie ca sigur că parchetul acesta neprevăzute nu întîmpină. care le scriu uneori poartă Se lasă greu prins la vor­ sa. de trepidant ca în aceas­
calitate
mai
tă toamnă !
bă. Nu are darul vorbelor
ciment cu 15.2 tone/mllion lei tărilor individuale". bună. nu se lichida nici în primă- Dar pe toate le, trec bărbă- toate trei aceeaşi adresă. întortocheate. Ne-a spus în­ N. PANAITESCU
Sint fraţi.. Şi-au legat viaţa
/