Page 63 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 63
[ggrajgag
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 839 @ VINERI 19 OCTOMBRIE 1973 3
¿nKgCT Kxasciim
Cuvîntarea tovarăşului tei cîştigă noi valenţe prin Statutul — în funcţie de meserie —
Statutul social al salaria
care
fost
la
îndrumat»
au
materializarea prevederilor şi frecventează nurqeroase
hotărîrii din vara acestui femei. In meseria de sudori
NICOLAE CEAUŞESCU an, care aduce în atenţie electrici se pregătesc cinci
locul pe care îl ocupă fe
femei, în cea de fierar-beto-
meia
noastră
societatea
în
cursul
de
deschide
va
se
socialistă, necesitatea creşte al salariatei nist 11 femei, iar duminică
care
vor
pe
macaragii.
îl
la adunarea activului de partid rii rolului acesteia în întrea într-adevăr, meritoriu. Toc în schimbul I Aşa au fost urma circa 20 de femei. Mai
ga
a
viaţă
Măsurile
ţării.
de
organizaţiile
de
în
stabilite
greutăţi
această
avem
partid, în lumina acestei mai de aceea ne preocupăm trecute în schimbul de di privinţă pentru că există un
hotărîri, încep să se mate pentru asigurarea unor con mineaţa Dorina Dumitrean, număr mare de femei care Il 1
al organizaţiei judeţene Prahova să acţioneze factorii chemaţi diţii tot mai bune de lucru Viorica Hîşu. Maria Metroc, pentru a fi înscrise la cursu (Urmare din pag, 1)
rializeze,
femeilor
muncitoare
Preve
rile de calificare trebuie, în
Elena Ionichente, Elena Cio
tradu
pentru
cerea lor în fapt fiind con
mitetului Central al partidu
tele. Acelaşi studiu ne-a a-
ştienţi de răspunderea asu derile hotărîrii plenarei Co banii, Silvia Cojocaru şi al prealabil, să-şi completeze
şcoala generală.
(Urmare din pag, a 2-a) conştienţi, unind eforturile sprijine continuu. Este nece mată. Pentru a cunoaşte lui, din iunie, ne-au stimu jutat să cunoaştem şi unele — Munca productivă întrebăm pe preşedinţii şi in
tuturor oamenilor muncii în- sară sfătuirea permanentă cu preocupările în această di lat mai mult interesul în a- greutăţi pe care le întîmpi- a femeilor din secţiile ginerii şefi hi acestor unităţi :
damentală pentru înfăptuirea tr-o singură direcţie — înfăp activul de partid, participa recţie. ne-am adresat tova ceastă direcţie, aş spune că nă femeile De exemplu. întreprinderii presupu cît trebuie să fie de lungă
programului trasat de Con tuirea neabătută a politicii rea lui activă la elaborarea răşei Ioana Popa, preşedinta ne nişte condiţii adec toamna pentru ca şi în coo
gresul al X-lea de făurire a partidului nostru comunist ! tuturor măsurilor de care comitetului de femei de la vate. Cum răspundeţi perativele respective să se în
societăţii socialiste multilate (Aplauze puternice). depinde înfăptuirea în bune I.M.C. Deva. Acţionăm în lumina prevederilor acestora ? cheie recoltatul porumbului ?
ral dezvoltate. Această socie Este cunoscut că întregul condiţiuni a hotărîrilor parti — Sînt cunoscute roa — Dispunem de un vesti
tate noi o concepem nu nu nostru popor aprobă şi în dului şi statului. Trebuie să dele de prestigiu ale ar corespunzător ca spaţiu Răspunsul trebuie dat ne-
mai dezvoltată din punct de făptuieşte neabătut politica ne consfătuim cu activul de muncii colectivului de hoîărîril cu privire la creşterea rolului şi dotare de duşuri cu apă întîrziat prin fapte, prin or
vedere economic, dar şi în marxist-leninistă a partidului. partid, în primul rînd atunci la I.M.C. Deva, care lu caldă de un cabinet medi ganizarea ireproşabilă a m u n
stare să asigure ca omul să Pornind de aici este necesar cînd analizăm cum să în crează cu un avans de şi locului femeii în societate cal, de o cameră intimă a cii şi mobilizarea masivă a
fie stăpîn pe tot ceea ce se ca organizaţiile de partid, făptuim hotărîrile şi nu nu peste 3 luni şi jumăta femeii — la care mai vrem cooperatorilor la strîngerea
realizează, să participe activ toate organele de partid să mai atunci cînd apar nea te faţă de sarcinile pri să aducem nişte îmbunătă recoltei.
la întreaga activitate politico- depună o activitate şi mai junsuri. Dacă vom acţiona în milor 3 ani ai cincina ne obligă mai mult. Sub di starea sănătăţii tovarăşei ţiri. Avem în atenţie şi al Concomitent cu impulsiona
socială. Oamenii muncii tre intensă, astfel ca această po acest spirit mobilizînd efor lului. La acest succes recta îndrumarea a organi Fila Bozeanu nu-i permitea te probleme care privesc a- rea recoltatului, se impune
buie să aibă o înaltă con litică justă, ce corespunde turile uriaşe ale activului de de onoare, femeile mun zaţiei de partid, am întoc sigurarea unor condiţii tot să se întreprindă acţiuni e-
ştiinţă socialistă, să facă to pe deplin intereselor naţiunii partid, vom evita o serie de citoare îşi au un loc mit un plan de măsuri cu să lucreze în sectorul agre mai bune de muncă femei nergice în vederea transpor
tul şi să pună totul în sluj noastre socialiste, să fie rea lipsuri şi greşeli, vom găsi meritoriu. Spunem a- sarcini precise. Ce am fă gate şi astfel i s-a încredin lor din întreprinderea noas tării la bazele de recepţie a
ba poporului, a cauzei socia lizată în cît mai bune condi şi căile realizăiii în bune ceasta pentru că — du cut ? împreună cu comisia ţat o muncă cu mai puţin tră — şi nu numai de mun cantităţilor de porumb dato
efort.
lismului şi comunismului! ţiuni. In felul acesta vom a- condiţiuni a politicii parti pă cîte ştim — aproa inginerilor şi tehnicienilor, că, ci şi de recreere — de rate la fondul de stat. Conti
(Aplauze puternice). sigura mersul tot mai ferm dului. Cunosc bine activul de pe 40 la sută din nu comitetul nostru de femei a — Apropo de efort. a căror materializare ne nuă să se înregistreze restan
Este necesar să acordăm o înainte al ţării noastre, pro partid din Ploieşti şi sînt mărul salariaţilor între făcut un studiu ergonomie Se ştie că o muncă ne preocupăm îndeaproape, deşi ţe apreciabile îndeosebi la
atenţie sporită problemelor gresul ei rapid pe calea ci convins că el va acţiona cu prinderii sînt femei — în secţia carcase, pentru că calificată presupune un mai întîmpinăm încă unele cooperativele agricole din Be-
muncii educative. Am elabo vilizaţiei, făurirea bunăstării toată hotărîrea pentru ridica majoritatea lucrînd di aici lucrează un mare nu efort mai mare. Aici, greutăţi. Avem însă spriji riu, Vaidei. Geoagiu, Jele-
rat, la plenara din 1971, un şi fericirii întregului popor. rea la un nivel şi mai înalt rect în producţie. Vă măr de femei. Studiu] în în întreprindere, o ma nul permanent al organului dinţi şi altele.
program de educaţie, de afir (Vii aplauze). a activităţii economice şi po rugăm să ne spuneţi ce treprins ne-a dat posibilita re parte dintre salaria de partid al conducerii în De maximă importanţă este
mare a eţicii şi echităţii so Criticile pe care le-am fă litice din judeţul dumnea măsuri aţi întreprins tea să sesizăm nişte nea te nu au calificare deci treprinderii şi nădăjduim ca odată cu intensificarea
cialiste, şi trebuie să ne con cut, problemele asupra căro voastră. (Aplauze puternice, pentru a asigura sala junsuri şi să acţionăm în nu sînt scutite de efort. să grăbim înfăptuirea cerin ritmului la recoltat conduce
ducem în fapt, în întreaga ra am insistat trebuie să prelungite). riatelor condiţii mai consecinţă. De exemplu, fe Ce s-a întreprins în a- ţelor pe care, pe drept cu- rile C.A.P. să acorde maximă
activitate, după aceste princi constituie preocupări de prim In Prahova există, de a- bune de lucru şi cum meilor cu program redus de ce istă direcţie ? vînt, le impune munca fe importanţă strîngerii întregii
pii. In această direcţie, con ordin ale comitetului jude semenea, un comitet judeţean se materializează. — In prezent. în între meilor noastre. cantităţi de coceni şi însilo-
sider că trebuie să facem mai ţean, ale activului de partid, de partid bun, activişti buni, — Aportul femeilor la muncă precum şi celor gra prindere funcţionează trei zării lor, astfel asigurîndu-se
mult decît am făcut pînă ale tuturor comuniştilor. Cu care acţionează cu hotărîre succesele de fiecare zi ale vide le-a fost înlesnită po cursuri de calificare cu du Interviu realizai de condiţii pentru acoperirea de
acum. Lipsurile la care m-am nosc bine organizaţia de par pentru îndeplinirea sarcini întreprinderii noastre este. sibilitatea de a lucra doar rata de la 4 pînă la 9 luni LUCIA LICIU ficitului de nutreţuri suculen
referit, de pildă, nu s-ar fi tid din Ploieşti, ştiu că are lor. Sînt convins că, trăgînd te.
putut întîmpla dacă activita rezultate bune în activitatea toate învăţămintele din nea
tea politică şi ideologică de sa. Nu mă refer la trecut, junsuri unind eforturile ac
la UZUC ar fi fost corespun ci la activitatea de astăzi a tivului, ale comuniştilor, ale
zătoare, dacă oamenii ar fi organizaţiei. Este o organi tuturor oamenilor muncii, co CUM SE ASIGURA, ÎN TRES ORAŞE ALE JUDEŢULUI,
înţeles mai bine ce prejudi zaţie puternică, comuniştii mitetul judeţean de partid Zi de producţie
cii grave îşi aduc lor înşişi înfăptuiesc cu elan şi abne îşi va îndeplini cu succes
prin neglijenţele manifestate. gaţie îndatoririle lor. De a- sarcinile trasate de Comite
Iată de ce este necesar ca, ■ ceea am deplina încredere tul Central, propriile hotă- record
analizînd problemele înde că întreaga organizaţie de rlri ale organizaţiei de par pornit CĂLDURA APARTAMENTE
plinirii sarcinilor economice, partid judeţeană, toţi mem tid Prahova (Aplauze pu — De unde a
să ne gîndim la toate sectoa brii partidului nostru din ju ternice, prelungite). iniţiativa acestei zile de
rele activităţii noastre de deţul Prahova vor acţiona cu Cu convingerea că dispu producţie record, tovarăşe
conducere a societăţii. Ele fermitate, unind în jurul lor nem de tot ceea ce este ne Nicolae Podeleanu ?
constituie un tot unitar şi colectivele oamenilor muncii cesar pentru înfăptuirea tu Secretarul comitetului Cît a fost Căldură la locuinţele încălzite prin centrale se fur lor care remediază pe loc
numai împletirea lor armo pentru a înfăptui cu succes turor sarcinilor trasate de U.T.C. pe I.R.E. Deva ne nizează, în principiu, nu numai de la 15 octombrie, ci chiar sesizările locatarilor. Cîte
nioasă, desfăşurarea în bune îndatoririle ce le revin. In Congresul al X-lea, pentru dă amănuntele solicitate ; vara de lungă... înainte de această dată dacă locatarii o cer şi... dacă uni doi pe schimb, mecanicii Si-
condiţiuni atît a activităţii felul acesta organizaţia dum creşterea contribuţiei oameni — Acţiunea a fost orga tatea furnizoare de agent termic e în măsură să satisfacă minic Dăncescu, Iosif Tăşală,
politice şi educative, cit şi neavoastră de partid va adu lor muncii din Ploieşti la nizată de comitetul U.T.C., cererea. Avînd în vedere experienţa de la începutul se Petru Zepa şi Viorel Prej-
a producţiei poate asigura ce o contribuţie tot mai pre înfăptuirea cincinalului îna cu sprijinul conducerii în Deva. Telefoane date la re zonului rece din alţi ani, am tatonat mai din vreme „te ban sînt gata ca între orele
înfăptuirea cu succes a pro ţioasă la înfăptuirea progra inte de termen la ridicarea treprinderii. Am vrut ca şi dacţie de cetăţenii din car renul" privitor Ia modul cum sînt pregătite pentru iarnă 4 şi 21 să intervină pentru
gramului elaborat de Congre mului general de dezvoltare generală a ţării noastre, la noi, tinerii, să ne aducem tierul Dacia, al Devei, ne-au instalaţiile de termoficare. S-au făcut Ia vremea respec
sul al X-lea. a ţării noastre. (Aplauze pu succesele întregului popor, contribuţia la realizările cu făcut să ne localizăm cu rai tivă promisiuni liniştitoare. Dar iată ce se putea consta remedierea eventualelor de
Creşterea rolului conducă ternice). urez comuniştilor, tuturor care I.R.E. Deva întîmpină dul în acest cartier şi în ve ta în 15 octombrie, dată la care instalaţiile de termofi ficienţe. O mostră a preocu
tor al partidului — necesita Avem în Ploieşti un activ oamenilor muncii din Ploieşti apropiata „Zi a energetici- cinul, Micro 15. In ziua de care trebuiau puse peste tot în funcţiune. pării ne-a oferit-o Iosif Tă
te obiectivă a mersului nos de partid bun, numeros. Aici şi din judeţul Prahova noi anului“. I-am întrebat pe 15 octombrie, trei din cele şală. care marţi dimineaţa a
tru înainte — presupune o se află doar o parte a aces şi noi succese, multă sănăta băieţi care vor să vină patru centrale de cartier în controlat caloriferul din gar
activitate intensă, combativă tui activ ; există însă un ac te şi multă fericire ! duminică la lucru. Nu era cepuseră să furnizeze căldu soniera Rafilei Neamţu, bloc
şi o îndrumare de zi cu zi şi tiv larg în organizaţiile mu (Aplauze puternice, urale; 0 obligaţie, ci o chemare a ră la toate imobilele racor va de la T.C. Deva, să ho fi necazuri în privinţa încăl C 1, de la care în iernile tre
ceas de ceas a tuturor dome nicipale, orăşeneşti, în orga se ovaţionează îndelung pen organizaţiei de tinfiret. Au date la ele, numai că la u- tărască ce-i de făcut. Ai noş zirii apartamentelor ? cute s-au primit multe sesi
niilor de activitate. Comu nizaţiile comunale, din în tru partid, pentru Comitetul răspuns prezent 69 de ti nele, doar parţial. La centra tri au venit. Cei de la T.C. — Categoric că nu ! Totul zări întemeiate. Rezultatul ?
niştii trebuie să acţioneze ca treprinderi, care reprezintă o Central, pentru secretarul ge neri. Au prestat 552 de ore la termică „grup şcolar", ca Deva nu. Eu nu pot da dru este pus la punct, pregătirile Căldură suficientă, locatara
forţa cea mai înaintată a so forţă uriaşă şi pe care comi neral al partidului, tovarăşul de muncă voluntar-patrio- mul la instalaţie în aceste încheiate. Avem garanţia că mulţumită.
cietăţii, ca oamenii cei mai tetul judeţean trebuie să se Nicolae Ceauşcscu). tică. re alimentează complexul condiţii. în iarna aceasta nu vom a- De comun acord cu asocia
— In ce s-a concretizat şcolar de pe Dealul Paiului „In aceste condiţii" copiii vea probleme cu încălzirea. ţiile de locatari, pentru înce
aparta
înarmaţi cu asemenea asi
munca lor 7 şi blocurile L şi P, din Mi din cîteva sute de de frig. Şi gurări, am fi putut părăsi put căldura este dată două
mente
sufereau
— Au rebobinat şi veri
Fiecare drum din judeţ - un ficat două relee de semna cro 15, echipa de reparaţii şi lot în aceste condiţii căzu Bradul. Dar n-am făcut-o. ore dimineaţa şi tot • atîtea
seara.
Se
lucrează
numai
Ioan Alba,
lui
întreţinere
a
lizare, o sonerie şi cinci de la E.G.C.L., mai lucra în seră, în sfîrşit, de acord fac Ne-am abătut, conform obi parţial cu capacitatea caza-
torii de răspundere de la
ceiului, să stăm de vorbă şi
exemplu de bună gospodărire indicatoare de poziţie — nelor şi astfel se fac econo
de la 24 V la 220 V —, au
mii la combustibil.
confecţionat patru bobine Centrala nr. 2, care furni
pentru relee de tensiune
Paralel cu alte măsuri ca ţă toate şansele ca planul liuc şi altele s-au construit şi patru rezistenţe de zează apă caldă de două ori
re s-au luat pentru dezvolta anual la mixturi asfaltice să ori se construiesc poduri din 1 000 ohmi, au tăiat 900 to- pe săptămînă şi, de acum, şi
rea multilaterală a oraşelor fie îndeplinit pînă la 1 no beton armat dar consiliile le pentru transformatorii © La 15 octombrie nu toate centralele au fost căldură pentru 426 familii,
şi satelor hunedorene a fost iembrie. populare n-au ajutat la exe ce compun trusele de ve plus sălile de clasă ale li
organizată şi o amplă acţiu Colectivele din cadrul di cutarea lucrărilor nici cu rificare. au decuva't un în funefiune © Optimismul unor factori de răspundere ceului, nu ridică probleme.
ne pentru întreţinerea şi recţiei de drumuri şi poduri prezenţa cantonierilor. transformator de 100 kVA, Mai tîrziu, însă, vor fi. Ca
modernizarea drumurilor. La au executat şi alte lucrări, In toate comunele sînt nu este Justificat peste fot de fapte pacitatea ei nu va putea sa
ora actuală toate municipiile foarte necesare cetăţenilor necesare şi solicitate tot mai au verificat patru transfor tisface la temperatura iernii
şi oraşele sînt legate între din diverse localităţi. Printre insistent diverse lucrări pen matoare de forţă, au mon cerinţele pentru noile blocuri
ele prin şosele asfaltate, iar acestea se numără moderni tru modernizarea drumurilor tat o maşină manuală de
un mare număr de drumuri zarea drumului Teliuc — To- dar se valorifică prea puţin găurit, au executat 6 ana construite şi clădirea liceului,
uleiurilor
electro-
ale
lize
de interes local au fost mo pliţa pe o distanţă de 1,5 posibilităţile locale. Pentru izolante, au efectuat lu racordate de curînd. E ne
dernizate. Tot ceea ce s-a fă km, asfaltarea şoselelor din realizarea unui pod de la crări la panoul de servicii 16 octombrie la devierea u- T.C. Deva şi E.G.C.L. să se cu alţi oameni. Ne-am oprit cesară fie mărirea capacităţii
cut în acest sens a favorizat Aninoasa şi Cinciş etc. In Băiţa au fost aduşi munci nei reţele termice. La data întîlnească pentru a vedea la punctul termic nr. 4, ca centralei, fie prelungirea pro
dezvoltarea rapidă a trans luna octombrie se vor da în tori necalificaţi de la Văli- interne în staţia de 35 kV respectivă nu primeau căldu ce-i de făcut în 15 octombrie, re ar trebui să dea apă caldă gramului de funcţionare, ca
portului în comun şi îmbu folosinţă noi poduri la Bu- şoara şi a trebuit să li se din Simeria. au întocmit ră, din cauza acestor lucrări, cînd centrala trebuia să fur şi căldură la 210 apartamen re. cu dhrata actuală de 9
nătăţirea legăturilor dintre ceş, Valea Ciulii din raza co plătească abonamente. De a- 35 buletine de verificare. liceul de construcţii şi inter nizeze căldură. te din blocurile construite ore pe zi — în timpul frigu
oameni. Numai în ultimul munei Unirea, Sălişte — Băi- semenea, pentru podul care Acestea sînt lucrările mai natul său. Şeful de echipă ne In privinţa centralei termi peste pîrîul Luncoi. Dar nu ros — nu va fi satisfăcă
sfert de secol s-au moderni ţa şi altele. Sînt numai cîte- se execută la Valea Ciulii, importante pe care le-au încredinţa că în cel mult ce nr. 13, din cartierul Da dă apă caldă de peste două toare.
zat aproape 400 kilometri de va exemple care dovedesc că se aduc muncitori de la Vîl- realizat cei 69 de tineri două zile fazele de lucrări cia, care, de asemenea, nu a luni şi, mai mult ca sigur, Centrala nr. 1, care deser
drumuri şi şosele. Ce s-a se fac eforturi apreciabile celele Bune. Pe lîngă alte duminică — adevărat re care asigură funcţionalitatea fost preluată definitiv de la nu va da nici căldură des veşte 80 de apartamente din
realizat anul acesta ? pentru gospodărirea şi mo greutăţi, asemenea situaţii cord în muncă şi hărnicie, reţelei vor fi gata şi toate constructor, E.G.C.L. şi-a a- tulă străzile Munţii Retezat şi
— S-au făcut multe lucruri dernizarea drumurilor. Con duc la creşterea cheltuielilor aşa cum, dealtfel, ne pro imobilele racordate la aceas sumat mai multă răspunde — Aparatele de încălzire Piaţa Unirii, precum şi com
bune — ne-a declarat tova trar aşteptărilor există însă pentru lucrările executate. pusesem. tă centrală vor primi căldu re. Neclarităţile însă persis cu care este înzestrat acest plexul comercial al oraşului,
răşul Gheorghe Sefer, direc şi drumuri pe care se circu Nu-i cazul să intrăm în — Cîteva nume de evi - ră. tă. Aici au fost montate pe punct termic nu fac faţă nu satisface cerinţele. In ma
torul Direcţiei judeţene de lă greu, datorită stării lor detaliile acţiunii de gospo denţiat ? Centrala termică nr. 14 aş cazane termometre cu averti cerinţelor — ne spune Dumi
drumuri şi poduri — dar necorespunzătoare. Este foar dărire şi modernizare a dru — I-aş putea aminti pe tepta — în 16 octombrie — zare electrică asupra limite tru Brînda. mecanic la ter gazine nu se simt „impulsu
mai este mult de făcut pînă te adevărat că anul acesta murilor. Trebuie să se reţi toţi pentru că toţi au mun cu cazanele reci. Ce aştepta, lor de temperatură din ca moficare. Noi am sesizat a- rile" căldurii şi la iarnă se
cînd vom ajunge ca fiecare cetăţenii şi deputaţii din co nă însă că toate consiliile cit cu sîrguinţă. Sînt însă ne spune şeful echipei de zan, dar instalaţia electrică cest lucru, cetăţenii au re va repeta, în mod sigur, ex
drum să fie un model de munele judeţului au con populare răspund de rezol 69. Aşa că, fără să supăr serviciu, Ioan Bujoreanu : pentru ele nu s-a făcut. A clamat. Au venit specialişti, perienţa tristă a anilor tre
bună gospodărire. struit circa 300 km de dru varea acestei probleme şi pe cineva, îi numesc doar — Centrala nu a fost prelua fost instalat un recipient ca s-au consultat şi au tras con cuţi. Cetăţenii (Gheorghe
Această părere reflecta li muri noi şi au executat lu trebuie să ia măsuri compe pe Aurel Nistor, Gheor tă definitiv de către E.G.C.L. re preia funcţiile vasului de cluzia că trebuie făcute mo Ghindă, Mircea Octavian şi
nele realităţi, dar şi înda crări de întreţinere pe 3 300 tente. Din sondajele făcute ghe Resiga, Mihai Surugiu, Anul trecut am funcţionat expansiune şi are şi rol de dificări, reproiectate nişte a- ar mai putea fi citate încă
toriri. Datorită măsurilor km de drumuri, dar în mul pe teren am reţinut că multe Noemi Bălgrădeanu, Con cu ea provizoriu. Ne-a dat compensator automat pentru parate. De peste două luni cîteva zeci de nume), recla
luate de către direcţia amin te cazuri se aşteaptă ca ase drumuri sînt un fel de copii stantin Ciocan, Leuşor Me- multă bătaie de cap. Condu eventualele pierderi de apă nu i-am mai văzut... mă de pe acum lipsa căldu
tită, în acest an s-au execu menea lucrări să fie execu vitregi. De ce ? Avînd în ve drea, Ion Anca. Avem în cerea noastră a cerut condu din reţea, dar n-a fost încă Rău şi alarmant este că a- rii şi apei calde care — în
tat importante lucrări pen tate mai ales cu fonduri de dere implicaţiile şi avantaje plan şi alte acţiuni pe li cerii T.C. Deva să pună la cest punct termic are datoria
tru întreţinerea şi moderni la stat şi de către direcţia le sociale pe care le repre nie de producţie şi cultu- punct toate lucrările care echipat cu aparatura de mă să asigure cu apă caldă şi mod deosebit, la etajele su
zarea drumurilor. Pînă acum de drumuri. O serie de con zintă modernizarea drumuri ral-sportivă, cu care în n-au fost bine executate, să sură şi control necesară. In căldură 210 apartamente, o perioare — nu se simte, iar
s-au aşternut mixturi asfal- silii populare nu folosesc ra lor, se impune ca o necesita tîmpinăm „Ziua energetici- prealabil însă a fost blindat şcoală mare şi o creşă. Ca în cazul apei calde se limi
tice pe 22 kilometri de dru ţional cantonierii, nu-i con te stringentă ca fiecare drum anului“. execute pe cele restante. Ieri vasul de expansiune vechi, să nu mai spunem că la cre tează la cîteva găleţi.
muri. Lucrări de acest gen trolează şi nu-i trag la răs din judeţ să fie un model Cum s-ar spune, electri (15 octombrie — n.n.), tre care asigura funcţionalitate şă, ca şi la apartamente, nu
au fost executate pe drumu pundere pentru lipsă de ac de bună gospodărire. cienii acţionează „la înal- } buia să se întîlnească aici centralei. Toate lucrările a- s-a dat apă caldă de peste
rile care duc spre Romos, tivitate. In localităţile Buceş, ta tensiune" a muncii. maistrul şi şeful secţiei ter cestea au fost executate de două luni. Aşa va fi şi cu
Luncoi, Sălaş şi altele. Exis- Băiţa, Vorţa, Orăştioara, Te- DAN POPESCU moficare de la noi, cu cine- T.C. Deva, dar nefinalizate. încălzirea, se pare. Deci. a- Deci, „startul" căldurii în
E.G.C.L. a racordat din nou localităţile vizitate de noi a
vasul vechi de expansiune sigurările date la începutul fost dat aşa cum am arătat.
la centrală şi a dat căldură acestor rînduri n-au acoperi Minusurile cu care s-a dat
în 15 octombrie. Dar existen re faptică ; încă ! acest start nu sînt atit de
nesatisfăcătoare şi, de aceea,
(Urmare din pag. 1) ţa atîtor puncte de divergen — Necazuri avem şi la blo grave şi temperatura de afa
Sarcinile amiUii Oîncinaîu! înlăturarea ei se impune cu ţă între cele două unităţi cul C1, care este la cap de ră permite ca ele să fie puse
acest
tri
acuitate
ultim
în
fără
a productivităţii şi, pe aceas 1973 înainte mestru din an. Pornind de la acum, la nu început de sezon linie — arăta Herman Wal- la punct „din mers", pentru
împuternicitul
ter,
asociaţiei
prevesteşte
friguros,
„zile
multe
prea
prejudicii
tă cale, a tuturor indicato realizate Integral RITMICITATE • CALITATE • EFICIENTA ÙB termen premisa că nu este admisibi calde“ pentru locatari. de locatari. locatari. Intrucîtva mai com
rilor cantitativi şi de eficien lă în nici o unitate nerea- — Dar, de-a lungul verii, plicată e situaţia la Brad,
ţă. Siderurgiştii hunedoreni, lizarea producţiei şi produc nu s-au remediat ? unde agentul termic vine de
spre exemplu, au acumulat tivităţii planificate, că fieca — E.G.C.L. a remediat la uzina electrică Gurabarza
pînă la sfîrşitul celor trei re întreprindere trebuie să Un punct termic îşi defecţiunile interioare la in şi anumite reglementări pri
trimestre un spor de produc Punerea în valoare a tuturor se înscrie cu rezultate pozi stalaţiile din toate blocurile.
tivitate de 7 740 lei pe sala tive în bilanţul anual, este aşteaptă... reproieciarea Cu excepţia acestuia. CI, vind încălzirea centrală prin
riat, ceea ce le-a permis să necesar să se întocmească şi cum v-am spus, ne dă multă uzina electrică de termofica
raporteze o depăşire a pla să se urmărească cu atenţie Brad. Din Brad am primit, bătaie de cap, locatarii sînt re nu permit să se furnizeze
nului de producţie de 117,5 rezervelor potenţiale şi răspundere respectarea în ultimele zile, scrisori, te nemulţumiţi, sesizează, fac agent termic decît de la o a-
milioane lei, concretizată în graficelor de recuperare sta lefoane, chiar şi o telegramă, reclamaţii şi pe bună drep numită temperatură atmosfe
26 120 tone cocs, 20 100 tone bilite pe zile şi schimburi, prin care cetăţenii ne solici tate.
fontă, 40 000 tone oţel, 25 800 Simeria, unde se constată mestre ale anului trecut. pe secţii, sectoare şi formaţii tau să intervenim pentru a — Despre punctul termic rică în jos. Se poate pune
Trebuie
lucru.
soluţiona
de
tone laminate şi alte produ ţial mai re’dusă decît preve neajunsuri în aprovizionarea Deşi este cunoscut efectul li se furniza căldură în apar nr. 4, ce ştiţi ? însă la punct şi această mică
se. Cu mari sporuri de pro derile. La uzina din Crişcior, locurilor de muncă, în con factorului timp de lucru asu te în mod operativ probleme tamente. Am răspuns ime — Că aparatele de încăl contradicţie cu cerinţele lo
materii
le
aprovizionării
cu
ducţie, realizate în totalitate de pildă, îndeplinirea pro pra productivităţii muncii, zire au fost subdimensiona catarilor de la Brad.
sau în cea mai mare parte ductivităţii planificate numai ducerea şi coordonarea acti conducerile întreprinderilor prime, materiale şi piese de diat. te, nu fac faţă solicitărilor,
tuturor
asigurarea
schimb,
pe seama creşterii producti în proporţie de 85,7 la sută vităţii în secţii şi pe schim nu acţionează cu fermitate — Cum staţi cu furnizarea că E.G.C.L. n-a preluat Notăm însă că cele semna
grevează foarte serios asupra buri. condiţiilor ca salariaţii direct late în raidul de faţă fac să
vităţii muncii, au încheiat a- tuturor realizărilor, rămînîn- In strînsă legătură cu a- pentru a curma irosirea tim productivi să poată lucra in căldurii ? — a fost întreba acest punct, că de vină sînt se cam clatine optimismul cu
ceastă perioadă şi colectivele du-se în urmă faţă de preve cestea trebuie arătat că nici pului productiv. Dovadă că, tens în întreaga perioadă de rea pe care am adresat-o to proiectanţii şi constructorii
de la I.E.C. Deva, I.M. Hu derile la zi cu producţia pe timpul de lucru şi forţa de din totalul timpului neutili timp afectată producţiei. O varăşului Voicu Stan. vice lui. care factorii de răspundere
nedoara, I.C. Orăştie, „Vi mai mult de o lună. Acest muncă nu sînt folosite judi zat — care se ridică la va atenţie prioritară trebuie a- — Am avut adunare de de la I.J.G.C.L. Deva ne-au
dra" Orăştie, I.J.I.L. Deva şi exemplu aduce în atenţie un cios. In acest an, la C.C. Pe lori îngrijorătoare în unele cordată creşterii indicilor de preşedintele consiliului popu partid în cartier. Comuniştii răspuns la întrebări în au
altele. aspect esenţial, anume ne troşani, „Marmura“ Simeria, unităţi — întreruperile în utilizare a maşinilor, utilaje lar al oraşului. au ridicat problema acestui gust. Sperăm deci ca rindu-
Analiza rezultatelor de pî cesitatea organizării raţiona „Vîscoza“ Lupeni, I.M.C. De procesul de producţie însu lor şi instalaţiilor, folosirii — Am făcut toate probele punct termic. Să vedem cînd rile de faţă să constituie un
nă acum arată însă că re le a producţiei şi a muncii. va şi altele, indicele de uti mează 1,2 la sută, în timp ce integrale a forţei de muncă la instalaţiile de încălzire. se va rezolva ? — sublinia
zervele de creştere a randa Deşi conducerea uzinei in lizare a fondului de timp ponderea absenţelor nemoti şi a timpului de lucru, întă Totul este bine pus la punct. întrebător şi Heinrich Carol, „accelerator“ în rezolvarea
mentului muncii nu sînt pu vocă .numeroase greutăţi „din se situează numai la 91,5— vate, a învoirilor şi concedii ririi ordinii şi disciplinei în pensionar. tuturor neajunsurilor, astfel
se în valoare în mod cores afară", se impune precizarea 93,6 la sută, procent total lor fără plată se ridică la 8,8 producţie. Toate colectivele Aşteptăm doar să ne înca ca la un nou sondaj, atunci
punzător. Luînd în calcul că aici se menţin de cîteva necorespunzător faţă de ce şi respectiv 5,8 la sută. Toa au datoria să încheie acest drăm în instrucţiuni şi vom „Demaraj“ bun, cînd va fi ger, să putem con
numai cazul cîtorva unităţi luni „chinurile" organizării rinţe şi posibilităţi. Mai mult te acestea nu reprezintă alt an cu realizări de prestigiu începe furnizarea căldurii în semna că toţi beneficiarii de
cu restanţe la acest indica fluxului productiv, dereglări decît atît, la aceste unităţi ceva decît o frînă în creşte la toţi indicatorii. Primează casele oamenilor. Pînă acum dar cu... lipsuri
tor esenţial, între care în depozitarea materialelor se manifestă o tendinţă vă rea randamentului muncii, în creşterea productivităţii mun am dat la spital, la unităţile încălzire centrală sînt mul
U.U.M.R. Crişcior, I.I.C. De şi produselor finite, în trans dită de scădere a indicelui îndeplinirea exemplară a pla ţumiţi.
va, I.I.L. Simeria, I.P.V.L.F. portul uzinal. Defecţiunile de de utilizare a timpului de nului şi angajamentelor asu cii şi în acest sens trebuie preşcolare. Haţeg. „Debutul“ căldurii
Deva, Fabrica de conserve ordin organizatoric se resimt lucru, fapt demonstrat prin mate în întrecerea pe a- acţionat, ferm şi eficace pen — Pe baza pregătirilor ca prezintă auspicii bunişoare. ION CIOCLEI
Haţeg, observăm că aici pro şi la exploatările miniere, diminuarea rezultatelor din cest an. tru valorificarea tuturor re re s-au făcut, a probelor re Aceasta mai ales sub aspec GH. !. NEGREA
ducţia realizată de către fie din Valea Jiului şi C.M. De acest an cu circa 1,5 procen O asemenea situaţie nu ţelei, consideraţi că nu vor tul organizării activităţii ce PETRE FARCAŞIU
care salariat a fost substan va, la J.M.M.R. şi „Marmura" te faţă de primele trei tri poate fi considerată decît surselor.