Page 66 - Drumul_socialismului_1973_10

aBBDEBBSWBBMBWBHBPBMM!
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 840 © SIMBÄTÄ 20 OCTOMBRIE 1973

CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
In dialogul purtat cu in­
ginerul şef al C.A.P. Tur-
daş, Ioan Igna, în legătură
Cum se asigură cu stadiul lucrărilor agri­
cole de toamnă, interlocu­
torul a evidenţiat climatul
favorabil de muncă exis­
pentru plantele de nutreţ ? tent în unitate, generat de
măsurile luate de conduce­
rea partidului şi statului
Intr-o discuţie purtată cu nici situaţia la seminţele de nînd sub semnul întrebării pentru cointeresarea mate­
Iosif Radovici, tehnician prin­ sfeclă furajeră. Cu toate că grija conducerilor C.A.P. pen­ rială a cooperatorilor. A-
cipal la Staţia de seminţe' prin grija staţiei de seminţe tru asigurarea seminţelor ne­ vînd angajate lucrările în ridieîndu-se la 9 000. Arma­ tombrie cînd în întreaga
(Agrosem) Orăştie, am remar­ cooperativelor agricole li s-âu cesare realizării planului la acord global, cooperatorii Muncitorimea hunedorea- cerînd luarea de măsuri ta intră în acţiune şi înce­ ţară avea să înceapă greva
cat insistenţa cu care accen­ pus în primăvară la dispozi­ culturile de nutreţuri. Cîteva participă masiv la strînge- nă s-a remarcat ca un de­ împotriva muncitorilor care pe evacuarea muncitorilor generală, care a avut un
tua problema producerii şl ţie peste 900 000 bucăţi bu­ probleme se impun atenţiei rea recoltei, eliberînd cu taşament de frunte al pro­ agită spiritele. „Avînd în din case pe stradă. Mulţi caracter politic. Obiectivul
România
în
asigurării seminţelor pentru taşi, urmînd ca acestea să cu deosebită acuitate, avînd oportunitate suprafeţele letariatului din cucerirea de vedere numărul mare de muncitori se retrag în mun­ principal al ei a fost cuce­
destinate însămînţărilor
muncitori din Simeria, cir­
pentţu
lupta
culturile furajere. Susţinîn- predea 50 tone seminţe, nu în vedere neajunsurile ce ca 6 000 — se arată în ra­ ţii din apropiere, iar după rirea de drepturi democra­
du-şi afirmaţiile cu cifre con­ erau preluate decît simbolic s-au semnalat şi necesitatea drepturi şi libertăţi demo­ port — este imposibil ca reîntoarcerea acasă încep tice, printre revendicările
cratice. După cum se ştie,
crete, interlocutorul ne-a pre­ 300 kg. Doar C.A.P. Cristur ieşirii din impas. la sfîrşitul anului 1918, în un număr atît de redus de să manifesteze pe străzi grevei generale înscriin-
zentat cîteva situaţii greu de a schiţat un gest în această Un prim aspect se referă Valea Jiului iau fiinţă con­ agenţi de siguranţă să poa­ pentru eliberarea celor a- du-se recunoaşterea sindi­
explicat. Astfel, deşi dispun privinţă, pînă la acoperirea la calitatea seminţelor de tri- Acordul globii tă îndeplini serviciul de si­ restaţi. Cu toate că intervi­ catelor şi a comitetelor
şi
de condiţii favorabile în pri­ contractului rămînînd datoare foliene, fiind unităţi care le siliile care, gărzile muncito­ guranţă. Muncitorii din a- ne din nou armata, munci­ de întreprindere, retragerea
stăpîni-
punînd
reşti,
vinţa producerii întregii can­ însă cu peste 1,5 tone semin- aduc — ceea ce este bine —• re vremelnic asupra puterii cest centru — se sublinia torii nu se intimidează, dar gărzilor militare din între­
tităţi de seminţe de trifoliene la o puritate de 80 la sută, Işi dovedeşte militare şi civile, au dat prinderi, încetarea repre­
necesare reînnoirii în fiecare iar altele la 50-60 la sută. A- dovadă de multă maturita­ siunilor împotriva membri­
an a culturilor pe suprafeţe­ ceasta impune o grijă deose­ te revoluţionară. Chiar da­ lor organizaţiilor muncito­
le planificate — să nu mai 0 întrebare căreia bită la reglarea aparatelor de eficienta că condiţiile vremii nu au 53 de ani de la greva generală reşti etc. Greva s-a mani­
vorbim de faptul că în alţi treier. De maximă importan­ * fost favorabile unei izbînzi festat mai puternic în une­
ani se asigură chiar disponi­ trebuie să i se ţă este ca în zonele coopera- EBnaairasazsîmKEiHsssEzassBsm depline, se poate considera a proletariatului român le centre ale Transilvaniei
bilităţi de valorificat —, coo­ tivizate, unde se mai treieră de toamnă. Ca urmare, că încercarea din toamna şi îndeosebi în Valea Jiu­
perativele agricole din jude­ găsească cu batoze proprietate particu­ toate suprafeţele care ur­ anului 1918 a constituit o lui. Intr-un raport al In­
ţul nostru au solicitat — şi lară, consiliile populare co­ mează să fie însămînţa- reuşită experienţă revolu­ în continuare — uneltesc la a doua intervenţie a a- spectoratului minier din
li s-au repartizat în arful tre­ neîntîrziaî răspuns munale să urmărească intra­ te au fost eliberate la timp. ţionară, ea stimulînd lupta împotriva statului". Nemul­ cesteia, cînd se înregistrea­ Petroşani se arată că în di­
cut — seminţe pentru cîteva rea uiumului la fondul de In ceea ce priveşte re­ muncitorimii din anii ur­ ţumirile se adînceau, iar ză ciocniri sîngeroase mun­ mineaţa zilei de 21 octom­
sute de hectare. seminţe al statului. In acelaşi coltatul porumbului, prin­ mători. spiritul revoluţionar era în citorii sînt nevoiţi să ce­ brie 1920 greva primeşte
Potrivit contractelor înche­ timp, deşi este interzis de le­ tre cei mai harnici coope­ Influenţa elementelor re­ continuă creştere. deze". un caracter general în toa­
iate, în acest an cooperativele ţe. Printre cooperativele agri­ ge, se mai întîlnesc pe piaţa ratori am notat pe Viorel voluţionare creşte mereu în La 19 martie 1920, mun­ Dezvoltarea rapidă a tă Valea Jiului.
agricole şi-au asumat răspun­ cole care au restanţe de cîte liberă cazuri de vînzare a se­ Todor şi Elisabeta Haţe- sjnul muncitorimii hunedo- citorii din Petroşani înain­ luptelor greviste, şi în spe­ Experienţa luptelor revo­
derea să predea staţiei de 1-5 tone se situează cele din minţelor de trifoliene nedes- gan. De pe loturile repar­ rene, care devine tot mai tează Direcţiei minelor un cial grevele pe ramură, o- luţionare la care ne-am re­
seminţe 115 tone seminţe de Geoagiu, Beriu, Aurel Vlaicu, cucutate. Asemenea cazuri nu tizate să fie lucrate în a- puternică şi se organizează ultimatum, în care se arată raşe sau zone, anunţau pre­ ferit în mod succint scoate
trifoliene. Din cantitatea a- Unirea, Simeria, Sarmizegctu- trebuie trecute sub nici un cord global, datorită con­ tot mai bine, reuşind de că dacă în 24 de ore nu li misele unei greve generale în evidenţă combativitatea
mintită, cu toate că există a- sa, Vaidei, Romos. De aseme­ motiv cu vederea. ştiinciozităţii cu care au nenumărate ori să cîştige se satisfac cerinţele, vor pe întreaga ţară. La aceas­ şi voinţa de luptă a mase­
sigurată baza materială, uni­ nea, este de semnalat eă nu In ceea ce priveşte produ­ efectuat lucrările de îngri­ satisfacerea anumitor reven­ declara grevă. Cum era de ta au contribuit în cba mai lor, elanul revoluţionar şi
tăţile nu au livrat, pînă la şi-au onorat contractele la cerea seminţelor de sfeclă fu­ jire, au reuşit să depăşeas­ dicări. aşteptat, cele cerute nu mare măsură militanţii re­ demonstrează că luptele
jumătatea lunii octombrie export pentru sămînţa de lu- rajeră, la însilozarea butaşi­ că substanţial producţia Greve şi manifestări pro­ sînt satisfăcute, ba mai voluţionari^ în frunte cu proletariatului de pe me­
a.c., nici 30 de tone. Doar cernă C.A.P. din Orăştie şi lor se va acorda maximă a- planificată. Astfel, de pe testatare au avut loc în tot mult, salariile ce trebuiau membrii grupurilor comu­ leagurile noastre, ca şi ale
două cooperative agricole — Agrocoop Simeria. tenţie ruperii (nu tăierii) co- cele 0,50 ha, cooperatorul cursul anului 1919 şi înce­ plătite cu mult înainte nu niste, care în această pe­ întregii clase muncitoare
cele din Vaidei şi Romos — Este de neînţeles lipsa de letelor, cît şi alegerii acestora Viorel Todor a realizat putul lui 1920 şi în regiu­ s-au achitat nici la 20 mar­ rioadă desfăşoară o activi­ din ţara noastră, s-au ridi­
şi-au onorat obligaţiile asu­ grijă şi superficialitatea cu sub greutatea de 0,5 kg. Pe 3 000 kg şliuleţi, revenin- nea auriferă a Munţilor A- tie. Şi, aşa cum ne-o do­ tate mai sistematică de răs- cat pe o treaptă nemaicu­
mate, predînd peste 6 800 kg care conducerile cooperative­ bună dreptate interlocutorul du-i drept retribuţie peste puseni. la Societatea Ruda vedeşte un document al pîndire a ideilor comuniste. noscută pînă atunci. Ele au
seminţe. lor agricole amintite ca exem­ afirma că aproape toate coo­ 600 kg boabe. De aseme­ 12 Apostoli din Brad, în vremii : „Nemaiputînd în­ Acum sînt publicate o se­ arătat totodată că proleta­
O slabă preocupare în ceea ple negative privesc îndepli­ perativele agricole au devenit nea, cooperatoarea Elisa­ centrul feroviar Simeria şi dura mizeria, foamea, con­ rie de broşuri care cuprind riatul are nevoie în primul
ce priveşte îndeplinirea sar­ nirea contractelor. Cînd „îi consumatoare de seminţe, dar beta Kaţegan a primit pe­ în Valea Jiului, la Dîlja, diţiile grele de muncă, ne­ lucrări ale lui Lenin şi do­ rînd de un partid marxist-
cinilor ce le revin referitor arde la degete", preşedinţii şi cine dacă nu tot ele trebuie ste 700 kg porumb ştiu- Petroşani, Lupeni, Vulcan legiuirile şi prigoana auto­ cumente ale Internaţionalei leninist, capabil să-l orga­
la predarea seminţelor con­ inginerii din C.A.P. nu ştiu să se ocupe şi de producere ? Ieţi, cantitatea primită şi Aninoasa. rităţilor, muncitorii mineri, Comuniste, se simte tot nizeze şi să-l conducă în
tractate se constată din par­ ce să mai facă pentru a pri­ Iată o întrebare care îndeam­ răsplătindu-i din plin La 1 martie 1920, în- români si maghiari din mai puternic influenţa gru­ luptă, ceea ce se va înfăp­
tea conducerilor C.A.P. Berlu, mi seminţele de care au ne­ nă la serioase reflecţii şi la munca depusă. Sînt şi alte tr-un raport pe care prim- Petroşani au declarat gre­ purilor comuniste, care ce­ tui la 8 mai 1921.
Orăştie, Haţeg, Hărău, Aurel voie însă „uită" subit de o- măsuri eficiente menite să de­ asemenea exemple, ceea pretorul plăşii Deva l-a vă la 22 martie 1920, grevă reau transformarea partidu­
Vlaicu, Sîntămăria-Orlea, ,Ie- bligaţiile ce le revin — în­ termine onorarea integrală a ce denotă că acordul glo­ înaintat prefectului de Hu­ care la 26 martie a cuprins lui socialist în partid comu­ Prof. ION FRAJILA
ledinţi, Geoagiu — să amin­ scrise în contracte — cînd obligaţiilor contractuale faţă bal îşi dovedeşte din plin nedoara. se arăta că în şi Aninoasa, Petrila şi Lo- nist. directorul Filialei
tim doar cîteva exemple — este vorba să contribuie la de staţia de seminţe. eficienţa. centrul feroviar Simeria, si­ nea, numărul minerilor a- In asemenea împrejurări judeţene Hunedoara
care din cîte 3-5 tone semin­ constituirea fondului de se­ N. TIRCOB tuaţia a devenit alarmantă, flaţi în grevă, în această zi. se apropie ziua de 20 oc­ a Arhivelor Statului
ţe de trifoliene contractate nu minţe.
livraseră nici un kilogram (?). O asemenea practică nu
Cu nimic mai bună nu este poate fi decît dăunătoare, pu-
PRIMIRI FESTIVE Elevii clasei a II-a a Liceului
au
ÎN ORGANIZAŢIE A g e n d a p i o n i e r e a s c ă pedagogic mod Deva inedit trăit în­
momentul
tr-un
Zi şi noapte, ritm * Elevii claselor a Il-a A şl sărbătoresc al primirii s-a pio­
în
—
evenimentul
pro­
nierat
a IV-a B de la Şcoala gene­
rală „Dr. Petru Groza“ din De­ nării, pe aceste meleaguri ale vi­ dus în decorul măreţ al Cas­
sub
sem­
Corvineştilor,
şl
arătăm
lor
va au participat de curînd la tejiei şi cutezanţei, a cravatei SCHIMBUL GENERAŢIILOR de a conduce activitatea pio­ gestiv „Să le viitorul luminos“, telului cinstirii eroicelor tradiţii
nul
nierească la clasa a II-a a în­
spre
drumul
de lucru intens pe ogoare o întîlnlre cu în foşti pionieri, roşii cu tricolor unora dintre cadru festiv, a avut loc, în cheiat această activitate. ţia de pionieri“, „Veniţi organiza­ de muncă şi luptă ale înainta­
întărim
şi
„Creştem
Tot la această şcoală, într-un
prezent
lucrează
care
la
cei mai tineri elevi.
continuare,
In
şilor.
după
alături
vizi­
Institutul
judeţean
ca­
tări Hunedoara—Deva. de In proiec­ ziua de 17 octombrie, ieşirea „VENIŢI ALÂTURI de noi !“, s-au desfăşurat la tarea castelului, tinerii pionieri
o
făcut
au
Acum, cînd starea vremii C.A.P. Toteşti, unde este po­ drul explicării viitoarelor linii DEBUT DE BUN AUGUR din pionierat a pionierilor din DE NOI!" locuri istorice. la complexul Cinciş. frumoasă excursie
clasa a VlII-a şi înmînarea
In faţa statuilor lui Mihai E-
industriale
şi
s-a ameliorat, este o cerinţă sibil ca îh 2-3 zile bune de arhitecturale şl judeţului, a ale Detaşamentul clasei a Vil-a carnetului de utecist. mlnescu şl Decebal, din
a-
municipiului
acută ca toate forţele şi mij­ lucru în cîmp să se încheie vut loc şi festivitatea primirii C de la Şcoala generală nr. 1 Emoţionante pentru toţi au In zilele trecute, elevii cla­ parcul Devei, au fost prim.ti DANIELA COJOCARU,
Deva ; şi-a început. în acest an
pionierilor
Co-
cuvintele
loacele de care dispun coo­ aceste acţiuni. Recoltatul con­ de noi membri în organizaţia activitatea de organizaţie prin- fost Buţiu, Maria Londroman, selor a II-a de la Şcoala gene­ elevii clasei a II-a A, a II-a
rală nr. 4 Deva au trăit clipe
rina
pionierilor. B, a II-a C, a II-a D, de către DANA RÂICAN,
perativele agricole să fie tinuă să ridice însă semne de tr-un complex de acţiuni. Ast­ Elena Bognea, Cornel Vaidner emoţionante. Intr-un cadru săr­ detaşamentul clasei a IlI-a E, DANA TIMPANARU,
*
Pionierii claselor a IlI-a B
a
din
care
au
VlII-a,
concentrate la finalizarea în întrebare la cooperativele a- şi a II-a B de la aceeaşi şcoa­ fel, adunarea de alegeri la de­ o scos clasa evidenţă legătura din­ bătoresc au fost primiţi in rîn- a IlI-a B, a IV-a A, a IV-a E, DANA ALBU,
urmată
fost
taşament
a
de
în
durlle
organizaţiei
pionieri
de
timpul cel mai scurt posibil gricole din Rîu de Mori, Clo- lă s-au întîlnit la muzeul me­ atractivă excursie la Muzeul tre pionierie şi U.T.C., clipele cincizeci de elevi. Pentru ca iaf elevii clasei a II-a E au ADRIAN FAUR
a însămînţărilor şi recoltatu­ potiva, Ostrov şi Ciula Ma­ morial „Aurel Vlaicu“, din co­ mineralogic din Brad şi de un de neuitat din viaţa pionie­ acele zile să rămînă clipe de fost primiţi de către detaşa­
locuri­
de
înaintaşu­
la
IV-a
în
inimile
lui porumbului. Pentru uni­ re, care mai au de strîns muna aviaţiei baştină a pentru a pelerinaj emoţionant la Crişcior, rească. înmînarea carnetelor şl anga­ neuitat activităţile de micilor şco­ mentul clasei a Avram B, Iancu, Clubul presei
româneşti
lui
Ţebea,
lui
le
istorice
mormîntul
din
lari,
de
primire
tăţile unde s-a acţionat ener­ producţia de porumb de pe participa la solemnitatea înmî- Blujeni. jamentelor tinerilor uteclştl pionieri, intitulate cît mai su­ de la Ţebea. pioniereşti Deva
gic, sub conducerea organiza­ cîte 40-90 de hectare. De a-
ţiilor de partid, acest impe­ semenea, semănatul este mult
rativ a devenit deja fapt Îm­ întîrziat la C.A.P. Clopotlva,
plinit. Cooperativele agricole Ostrov, Ciula . Mpre şi Peş-
din comunele Lăpugiu de Jos, teana, fiecare din unităţile
Ilia, Vata de Jos, Gurasada amintite avînd de finalizat tură să bucure. Iată-le:
şi altele oferă exemple dem­ lucrarea pe cîte 30-70 de „Preocupare pentru servi­
ne de urmat în ceea ce pri­ hectare. Cea mai mare res­ rea în cele mai bune condi-,
veşte mobilizarea întregului tanţă la însămînţarea griului ţii a clientelor, pentru o a-
potenţial de forţe şi mijloace — 100 hectare, reprezentînd provizionare bună cu mate­
la materializarea chemărilor mai mult de 30 la sută din riale variate şi furnituri
adresate lucrătorilor de pe o- prevederile planului — se am întîlnit în toate unităţi­
goare de secretarul general al înregistrează la cooperativa „însoţind gospodine- a acestor unităţi. le vizitate...
partidului, tovarăşul Nicolae agricolă din Sarmizegetusa. le în căutarea Delegaţii Direcţiei comer­ Prin răspunsul trimis redac­
Ceauşescu. Orice argumente ar invoca ciale judeţene împreună cu ţiei pe marginea acestui
Potrivit prevederilor planu­ preşedinţii şi inginerii din produselor inspectorii comerciali de material, Uniunea judeţea­
rilor de măsuri tehnico-orga- aceste cooperative agricole gospodina" stat au aplicat diferite a- nă a cooperativelor meşte­
nizatorice stabilite de fiecare pentru a justifica rămînerile inenzi şi sancţiuni şefilor de şugăreşti face unele promi­
cooperativă agricolă, trebuia în urmă, ele nu au nici un Ca urinare a raidului în­ unităţi unde nu s-a găsit siuni pentru o bună apro­
ca la această dată în toate suport temeinic. treprins de brigada „RA­ un sortiment variat de ast­ vizionare şi servire în uni­
unităţile să fie terminat se­ încheierea grabnică a în­ DAR" în municipiile Deva. fel de produse şi celor care tăţile sale.
s-au făcut vinovaţi de ne-
mănatul griului — fiind de­ sămînţărilor constituie o sar­ Hunedoara şi Petroşani la livrarea la timp a produse­ Ne bucură !...
păşită epoca optimă •—, cît şi cină de căpetenie şi pentru sugestia gospodinelor şi pu­ *
strîngerea recoltei de porumb. cooperatorii şi mecanizatorii blicat în ziarul nostru nr. lor. fiecare întreprindere Am fi vrut, stimate citi­
La
Era pe deplin posibil, ţinînd din cadrul consiliului interco­ 5 785, am primit un cuprin­ toare, să vă informăm şl
seama de faptul că timpul operatist Geoagiu. Imediat zător răspuns din partea de alimentaţie publică şi fie­ despre măsurile luate pen­
s-a menţinut favorabil pînă după încetarea ploilor s-a Direcţiei comerciale judeţe­ care alimentară s-a trasat tru remedierea deficienţe­
la jumătatea lunii octombrie trecut la identificarea supra­ ne privind măsurile luate sarcină unui salariat să răs­ lor întîlnite în raidul făcut
a.c., ca o asemenea cerinţă feţelor pe care se poate lucra de către direcţia comercia­ pundă permanent de buna prin unităţile de coafură şi
să devină realitate. cu tractoarele — ne-a preci­ lă şi întreprinderile din aprovizionare a unităţilor cosmetică din Deva, apărut
Printre cooperativele agri­ zat directorul S.M.A. Geoa­ subordine pentru remedie­ cu preparate şi semiprepa- în ziarul din 17 august sub
cole cu restanţe la recoltări giu, ing. Virgil Tudan. La rea lipsurilor constatate. II rate „gospodina". titlul „Apelînd la serviciile
şi însămînţări se situează şi C.A.P. Geoagiu, unde mai redăm integral întrucît con­ „Cum ne primesc coafezei, manichiuristei şi
cele din cadrul consiliului .sînt de arat şi semănat peste ţine lucruri îmbucurătoare cosmeticienei, solicitudinea,
intercooperatist Toteşti — u- 30 de hectare, s-au concen­ pentru gospodine : „S-a dis­ croitoriile pentru operativitatea şi igiena nu
nităţi care, la data de 18 oc­ trat tractoare şi de la alte cutat cu conducerile celor femei, acum, în sînt peste tot pe primul
tombrie a.c., mai aveau de unităţi. C.A.P. Pişchinţi şi două întreprinderi (I.C.S. plan", dar U.J.C.M. şi
strîns recolta de porumb de Cigmău au terenul pregătit, pentru alimentaţie publică pragul toamnei?" 1JECOOP, cărora le-a fost
pe circa 180 hectare şi de în- urmînd ca în cel mult două şi I.C.S. produse alimenta­ trimis articolul respectiv în
sămînţat cu grîu 380 hecta­ zile bune de lucru în cîmp re) din localităţile Deva, Astfel a fost intitulat rai­ urmă cu aproape două luni
re. Aproape de încheierea să se încheie semănatul. De­ dul apărut în ziarul din 30 nu, au binevoit să răspundă
recoltatului şi semănatului oarece orice întîrziere afec­ Hunedoara şi Petroşani, pre­ august, care a urmărit mo­ încă ziarului. (Conform ho-
cum şi cu responsabilii de
este cooperativa agricolă din tează negativ soarta recoltei la unităţile cu sarcina de a- dul cum sînt servite clien­ tărîrilor în vigoare, organe­
Densuş, unde lucrările amin­ prezente şi viitoare, în nici o provizionare sau de desfa­ tele în cîteva secţii de croi­ le cărora li se cere un răs­
tite mai trebuie efectuate pe cooperativă agricolă cu res­ torie şi tricotaje din Deva, puns au obligaţia să-l dea
25 şi respectiv 10 hectare. tanţe la semănat şi recoltări cere a produselor tip „gos­ Simeria şi Călan. De-a în termen de 10 zile — n.n.)
Suprafeţele relativ reduse o- nu se mai admite nici o cli­ mm*** «st - .t m<m podina" în vederea asigură­ lungul raidului întreprins Aşteptăm !
eupate cu porumb şi de în- pă de răgaz pînă la finaliza­ Mina Livezenl lşl definitive ază contururile., Foto : I. LICIU rii unei bune aprovizionări s-au făcut constatări de na­ DOINA COJOCARU
Bămînţat au mal rămas şi la rea acestor acţiuni.
'S
Acţiuni energice, eficiente pentru trallzată a oţelurilor şi pro- (Urmare din pag. 1) De ce randamentele în subteran
filelor.
pregătiri
aceste
Toate
se
fac, bineînţeles, pentru a fi sfîrşitul fiecărui schimb este V
expediat la suprafaţă în 2-3
pregătirea optimă a producţiei posibilă a realizarea în anului ore. Timpul rămas îl folosim sînt sub Umila planificată ?
bune
producţiei
condiţii
viitor, care va fi şi mai pentru curăţenie. Lucrurile
mult diversificată faţă de se mai îndreaptă spre sfîrşi­
(Urmare din pag. 1) de argilă şi diatomit pen­ omologare, adueîndu-ne, cea din 1973. Se are în ve­ tul lunii. Primim cărbune pentru înlăturarea acestor de­ intrărilor în funcţiune a ca­ rie a cărei remediere s-a în­
tru a fi evitate aprovizio­ prin punerea lui în funcţiu­ dere introducerea în pro­ mai mult, semn că abatajele ficienţe, avînd în vedere că pacităţilor de lucru. tins pe două schimburi, timp
nările de la terţi. In ace­ ne, numeroase beneficii. lucrează mai bine. Desigur, conducerea minei
1974 să fie gîndită şi pre­ ducţia anului 1974 a unui în continuare pînă la finele în care s-au pierdut peste 500
gătită cu multă maturitate eaşi măsură se depun efor­ Tot atît de preţioase sînt şi nou sortiment — panouri Nici randamentele în aba­ acestui an şi în anul viitor nu poate fi mulţumită de tone cărbune.
asigurarea
ne­
turi
pentru
şi răspundere. Practic, în cesarului de p i e s e de lucrările de mecanizare a taj nu au o evoluţie mai bu­ stadiul de revizie la diverse Indiferent de motivele care
anul viitor va trebui să se unor operaţii grele de lu- mari pentru locuinţe, de nă. La ora actuală nivelul lor sarcinile de plan zilnice la grupe de utilaje. Aşa de e- se pun la ora actuală pentru
realizeze o producţie mai schimb. întrucît volumul u- xemplu, staţiile trafo, turbo- rămînerile în urmă din dife­
mare cu 10 milioane lei de­ tilajelor cu care este dota­ m «SM? •'ST-C. «-V:•HP'W: -fc* jeto/pl aV .7: ,. compresoarele nu au putut rite perioade, cert este un sin­
cît cea planificată în acest tă unitatea este destul de JCTIEI 1 97I fi nici măcar revizuite, deoa­ gur lucru : la Vulcah se pier­
an. Pentru realizarea aces­ ridicat, se acordă prioritate iN AC ru II ;ITmTE-rF »regat 1RE/liRCil rece zilele de repaus — cînd de multă producţie din cauza
tui deziderat se acţionează asigurării pieselor de schimb ■ivr Ti'- * f y»‘ (5 A era posibil să se execute a- avariilor mecanico şi acestea
în mai multe direcţii, la deficitare prin contracte, ■mii’ ceste operaţii — au fost ocu­ datorită slabei preocupări ca­
care mă voi referi în conti­ stabilindu-se şi modalităţile pate pentru producţie. Ca­ re a existat pentru întreţine­
nuare. Cum se ştie, întrea­ de confecţionare pe plan © Generalizarea experienţei pozitive® Condiţii optime zuri similare se întîlnesc şi rea utilajelor, slaba aprovizio­
ga producţie, chiar şi cea intern a unui număr în­ la maşini de extracţie şi nare a locurilor de muncă cu
suplimentară planificată, semnat de piese. Astfel, s-a benzi transportoare. Mai gra­
trebuie să aibă desfacerea prevăzut înfiinţarea unei de lucru • Realizări la nivelul prevederilor viitoare vă apare situaţia la utilajele materiale (cu toate că acestea
asigurată prin contracte. formaţii de lucru complexe cu protecţie antigrizutoasă, există, cu mici excepţii în
Simultan cu trimiterea u- în care există strungari, pentru care graficele de revi­ depozite), de unde şi randa­
nor prospecte cu produsele frezori, rabotori şi lăcătuşi zii s-au întocmit superficial mentele scăzute in abataje.
fabricii către diverşi bene­ de înaltă calificare, care cru, în special cele de în- circa 10 000 mc — precum este mai mic cu vreo 300 ki­ mina Vulcan vor fi în conti­ şi nici acestea nu au fost res­ Comuniştii, toţi minerii şi
ficiari, delegaţii I.M.C. De­ vor avea sarcina confecţio­ cărcare-descărcare, acţiuni­ şi diversificarea producţiei lograme pe post decît cel pla­ nuă creştere ? pectate în totalitate. specialiştii exploatării îşi dau
va se află în prezent la nării întregului volum de le de uşurare a eforturilor de vată, cahle teracotă, că­ nificat. Care să fie cauza a- — Avem în vedere punerea — Lipsa de răspundere a bine seama de neregulile ca­
principalii noştri benefi­ piese de schimb necesare. în general. Pînă şi trans­ rămizi dialit etc., pentru a cestei diferenţe ? imediat în funcţiune în stra­ unor maiştri — ne spunea re mai dăinuie în activitatea
ciari pentru obţinerea unor Aceasta va determina un portul produselor sau ma­ se asigura o desfacere mai — In primul rînd este vor­ tul 13, blocul 8, a noi capaci­ ing. Mihai Cioiu — conduce lor. Măsurile revizuite pentru
comenzi concrete de produ­ spor de producţie de circa terialelor dintr-un atelier rapidă pe piaţă. ba de o necorelare între pe­ tăţi de producţie. De aseme­ în subteran deseori la stag­ depăşirea impasului creat vor
se. Totodată, se asigură ne­ 425 000 lei pe an. Vor fi a- în altul se va face în anul Evident, măsurile stabili­ rioadele unui ciclu de pro­ nea, trebuie să revedem mă­ nări nepermise de pe urma avea desigur menirea să con­
cesarul de materii prime şi similate 25 de repere, ma­ viitor mecanizat. In acelaşi te sînt complexe şi unele ducţie. Din cauza unor ne- surile adoptate pînă în pre­ cărora se pierd importante tribuie la realizarea obiecti­
materiale, corespunzător joritatea provenind pînă scop este prevăzută şi pre­ chiar grele, însă întregul concordanţe între diferite o- zent privind respectarea gra­ cantităţi de cărbune. Aşa de velor propuse. Dealtfel, con­
structurii producţiei din acum din import, fapt ce lungirea căii ferate în inte­ colectiv al I.M.C. Deva este peraţii se ajunge ca avansarea ficelor de revizii şi reparaţii exemplu, în una din zilele ducerea minei ne-a asigurat
1974 şi ţinîndu-se seama de va micşora eforturile valu­ riorul întreprinderii, care animat de florinţa fierbinte medie zilnică planificată, mai la utilajele de bază, care trecute, maiştrii electromeca­ că planul lunii octombrie va
rezervele existente în de­ tare ale statului. Pe ace­ va spori rapiditatea descăr­ de a spori şi mai mult a- ales în abatajele frontale, să ne-au creat destule greutăţi nici Nicolae Ionaşcu şi Mihai fi întrecut cu cel puţin 300
pozitele unităţii. Este vor­ eaşi linie se înscrie şi con­ cărilor, va fi evitată plata vansul de timp acumulat nu fie respectată — ne spu­ pînă în prezent. Un pas mai Socaci, nerespectînd unele de tone şi aceasta prin creş­
ba de păcură, ciment, agre­ fecţionarea de către munci­ unor locaţii C.F.R. etc. Spe­ în acest cincinal, pentru în­
gate, oţeluri şi alte mate­ torii întreprinderii a unei cialiştii unităţii au efectuat, deplinirea exemplară a sar­ nea inginerul Dan Surulescu, hotărît vom face şi în ceea reguli elementare la transpor­ terea substanţială a randa­
riale. Se fac cercetări pen­ prese ce se importa, utilaj cu bune rezultate, un stu­ cinilor majore ale actualei director tehnic al exploatării. ce priveşte modul de plasare tul pe benzi în cadrul secto­ mentelor la fiecare loc de
tru găsirea unor noi surse care se află în stadiu de diu pentru debitarea cen- etape de construcţie. — Ce măsuri preconizaţi a fronturilor active, corelarea rului IV, au declanşat o ava- muncă.