Page 69 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 69
Proletari din toate tarile, unifi-vă !
„ZIUA
Adunarea festivă din Capitală
Sala mică a Palatului din Capitală a găzduit, sîmbă-
tă, o adunare festivă, organizată cu prilejul „Zilei ener-
geticianului", manifestare ce se organizează în fiecare an,
începînd din această toamnă, ca un omagiu adus acestui
harnic detaşament al clasei noastre muncitoare.
Au luat parte tovarăşii Gheorghe Cioară, Emil Drăgă-
nescu, Constantin Băbălău, Miron Conştantineseu, Constan
tin' Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai con
ducerii unor instituţii centrale, muncitori, tehnicieni şi in
gineri din întreprinderile de producere, transport şi dis
tribuţie a energiei electrice, constructori energeticieni de
pe marile şantiere energetice ale ţării.
In deschiderea adunării, s-a dat citire Decretului Con
siliului de Stat, prin care se conferă ordine şi medalii ale
Republicii Socialiste România unor lucrători din industria
ANUL XXV Nr. 5 841 DUMINICA 21 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI energiei electrice, pentru merite deosebite în opera de con
struire a socialismului, cu prilejul sărbătoririi „Zilei ener-
geticianului". Au fost conferite : Ordinul Muncii clasa I
tovarăşilor : Ioan V. Haţeganu, inginer, şef de secţie la
întreprinderea „Energoreparaţii" Bucureşti, Gheorghe G.
Mihai. operator cazane la întreprinderea electrocentrale
[ Ploieşti — Uzina electrică Doiceşti, Adam C. Păunescu,
de
la întreprinderea de distribuţie a
secţie
maistru,
şef
energiei electrice Bucureşti ; Ordinul Munci clasa a II-a
Baciu,
adjunct
tovarăşilor: industrială C. energiei director general termice, Ioan
Anibal
la
a
şi
electrice
Centrala
A MASELOR-LA NIVELUL CERINŢELOR P. Buda, muncitor specialist turbine la întreprinderea e-
lectroceptrale Bucureşti — Centrala electrică de termofica-
re Grozăveşti, Ioan I. Jula, maistru principal la întreprin
derea electrocentrale Deva — Centrala termoelectrică Min
tia, Gheorghe Gh. Stoica, adjunct al ministrului energiei
electrice, director general al Centralei industriale a ener
ACTUALE SI DE PERSPECTIVA giei electrice şi termice, Nistor I. Vîlvoi, lăcătuş la între
prinderea electrocentrale Deva — Uzina electrică Paroşeni.
Au mai fost conferite un număr de 309 ordine şi 526
de medalii unor muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri şi
economişti din sectorul energetic.
înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Miron
Constantinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. care.
DAVID LAZĂR în numele C.C. al P.C.R., al Cosiliului de Stat şi al guver
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara nului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, i-a feli
al P.C.R., vicepreşedinte al Comitetului executiv citat călduros pe cei decoraţi.
al Consiliului popular judeţean In numele celor decoraţi, au luat cuvîntul maiştrii
energeticieni Ion Jula, Tiberiu Olteanu şi Gheorghe Ian-
cu, care au mulţumit pentru înaltele distincţii primite şi
s-au angajat ca, împreună cu colectivele lor. să nu-şi pre
Formarea omului nou, cu tăţii socialiste... formarea u- complicata muncă de edu cupeţească eforturile pentru a realiza, înainte de termen,
o conştiinţă superioară şi o nei concepţii înaintate despre care, de formare a omului sarcinile ce le revin în acest cincinal.
concepţie ştiinţifică asupra viaţă nu se poate realiza fă nou, de ridicare a conştiin A vorbit, apoi, tovarăşul Constantin Băbălău, ministrul
lumii este un scop fundamen ră funoaşterea cuceririlor ţei socialiste. De la iniţiati energiei electrice, care a evidenţiat puternica dezvoltare a
tal al socialismului, aş zice ştiinţei, începînd cu apariţia vele născute aproape în fie energeticii româneşti.
că reprezintă încoronarea su vieţii pe pămînt, întregul care întreprindere (aş aminti Şeful de schimb Pantelimon Ciungu din brigada condusă de Marin Ghizdăvescu şi ortacii
premă a ţelurilor sociale spra proces de formare a omului, doar „Dirigenţia muncitoreas din schimb, înaintea intrării în şut la mina Petrila. Foto : ION LICIU
care tindem. însăşi făurirea de dezvoltare a societăţii şi că“ şi „Brigada de produc
societăţii socialiste multilate a diferitelor concepţii filozo ţie: şi educaţie" de la E.M. Adunarea festivă de la Deva
ral dezvoltate este indisolubil fice şi terminînd cu noile des Lonea, „Pe magistralele eco
legată de nivelul conştiinţei coperiri ale ştiinţei moderne“. nomiei naţionale — metal mai CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
socialiste a maselor, de ori La această memorabilă ple mult, cu înalte performanţe In sala „Arta" din Deva a avut loc ieri adunarea fes
zontul lor de cunoaştere, de nară în care s-a elaborat pro calitative" de la C.S.H., „In tivă consacrată sărbătoririi „Zilei energeticianului". Au
măsura în care principiile eti gramul educaţional — adop fiecare abataj frontal două fost prezenţi lucrători din unităţile energetice ale judeţu
cii şi echităţii socialiste sînt tat de Conferinţa Naţională cicluri de cărbune în fiecare lui, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat,
înrădăcinate în întreaga noas din 1972 ca program <=al lună" de la E.M. Lupeni, Transportul furajelor la fermele zootehnice ai organizaţiilor de masă şi obşteşti din municipul Deva.
tră viaţă. partidului — s-a subliniat că „Trenurile din programul ri Au luat parte tovarăşii Ştefan Almăşan, secretar al
Procesul de formare a omu de formarea omului nou, cu nei zile remorcate cu com Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., Ion Măierean,
lui nou nu trebuie înţeles o înaltă conştiinţă socialistă, bustibil economisit“ de la De director în Ministerul Energiei Electrice, Maria Creţu, se
poul C.F.R. Simeria, „In mun
simplist, ca o însuşire meca depinde însuşi viitorul comu că, familie, societate — con să se execute grabnic, fără nici o aminare! cretar al Comitetului municipal de partid Deva.
nică a unor cunoştinţe tehni nist al patriei noastre, şi că Despre semnificaţia evenimentului şi despre unele as
ce, ştiinţifice, estetice, el nu această muncă constituie una ştiinţă socialistă, demnitate, pecte ale dinamicii energeticii româneşti şi ale judeţului
poate fi despărţit artificial din cele mai importante sar onoare" de la întreprinderea Hunedoara, în contextul dezvoltării economiei noastre na
într-o latură profesională şi cini. Conjugarea eforturilor chimică Orăştie, „La pupitrul Acum, cînd anotimpul rece departe ca satisfăcătoare, a- rativele agricole din Nucşoa ţionale, a vorbit tovarăşul Ieronim Rusan. directorul în
alta politică sau ştiinţifico- tuturor factorilor educaţionali de comandă — conştiinţa so intră în drepturi depline, re vînd în vedere că mii de to ra, Serei, Livadia, Ohaba, treprinderii electro-centrale Deva.
culturală. Educaţia socialistă, şi a mijloacelor şi metodelor cialistă“ de la Centrala termo vine în actualitate cu deose ne de fînuri — să nu mai Răduleşti etc. Evident, în ca Luînd cuvîntul din partea Ministerului Energiei Elec
pe care o concepe partidul ce le avem la îndemînă este electrică Mintia), de la convor bită acuitate problema fina vorbim de coceni — aşteaptă zul fiecăreia dintre coopera trice, tovarăşul Ion Măierean i-a felicitat pe energeticie-
nostru, porneşte de la ideea o cerinţă firească, de strin-» birile, dezbaterile, simpozioa lizării grabnice a pregătiri să fie depozitate la adăpostu tivele agricle amintite ca e- nii din judeţul Hunedoara pentru rezultatele obţinute în
unităţii organice dintre cu gentă acuitate în munca de nele, mesele rotunde, expozi lor pentru trecerea animale rile de animale. Pînă la sîîr- xemplu negativ se pune în muncă şi i-a asigurat de tot sprijinul necesar pentru am
noştinţe, dintre aspiraţiile o- formare a omului nou. ţiile tematice, conferinţele de lor la 'întreţinerea în stabula- şitul primei decade a lunii trebarea : consiliile de con plificarea acestor succese în viitor.
mului şi ţelurile comuniste, Sub îndrumarea permanen popularizare a cuceririlor şti ţie. Intre acţiunile care re octombrie a.c., de pildă, nu ducere nu ştiu oare că tără . cllv întul său, tovarăşul Ştefan Almăşan a transmis,
aşezate trainic pe valorile tă a organelor şi organizaţi inţei şi pînă la brigăzile şti clamă o rezolvare neîntîrzia- mai în cooperativele agricole gănarea transportului şi de in numele biroului Comitetului judeţean de partid şi al
se
sol
moralei şi umanismului so ilor de partid din judeţul inţifice şi artistice de agita tă, un loc prioritar îl deţin din cadrul consiliului inter- pozitării cu nutreţurilor irecupera Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, căl
dează
pierderi
cialist. nostru, sindicatele, organi ţie — toate au vizat acelaşi transportul şi depozitarea cooperatist Toteşti se găseau bile cauzate de deprecierea duroase felicitări destoinicului detaşament de energeticieni
„Un rol de seamă în for zaţiile de tineret, mişcarea de nobil şi uman scop : educarea nutreţurilor la fermele zoo netransportate circa 4 000 to din judeţul nostru, pentru abnegaţia, dăruirea şi rezulta
marea unei concepţii înainta femei, comitetele culturii şi omului, ridicarea conştiinţei tehnice. Intr-o serie de coo ne furaje (?). O mostră de calitativă a furajelor ? vremii s-a tele deosebite obţinute în muncă, exprimîndu-şi convinge
Deoarece
starea
te,': în' dezvoltarea conştiinţei educaţiei socialiste de la toa lui socialiste. ; perative agricole unde consi ,felul,, cum nu trebuie gospo» rea că aceşti oameni harnici şi pricepuţi vor urma nea
socialiste — arăta secretarul te nivelurile, organizaţii şi Sigur că da, nu ne putem liile de conducere au orga dări te nutreţurile o oferă ameliorat, estfe o cerinţă a- bătut politica înţeleaptă a partidului nostru, se vor mo
cută ca în toate cooperative
general al partidului, tovară organisme componente ale încă declara pe deplin nizat judicios munca, ime C.A.P. Clopotiva — unitate biliza plenar în continuare pentru realizarea exemplară a
şul Nicolae Ceauşescu, la Ple F.U.S. au acţionat şi ac mulţumiţi de modul în diat după recoltare şi uscare, unde s-au transportat doar le agricole cu restanţe să se sarcinilor de plan ş i ' a angajamentelor asumate în marea
nara C.C. al P.C.R. din no ţionează pe planuri multiple, care se acţionează de către nutreţurile s-au transportat simbolic cîteva tone de fin acorde maximă grijă trans întrecere socialistă, de realizare a cincinalului înainte de
iembrie 1971 — îl are ştiin tot mai diferenţiate, pe linia unele aşezăminte şi institu- şi depozitat cu grijă. In a- (nici. cel puţin 10 — n.n.) din portului şl depozitării nutre termen, pentru propăşirea României socialiste.
ţa, factor tot mai important evitării paralelismelor sau a ceastă privinţă merită evi peste 500 existente în cîmp. ţurilor, practica de a tărăgă
în progresul general al socie suprapunerilor în ampla şi (Continuare in pag. a 3-a) denţiat exemplul cooperative Mai puţin de 50 la sută din na acţiunea pînă la venirea
lor agricole din consiliile in- cantităţile de linuri obţinute iernii fiind cit se poate de
Cunoscînd
că
la
tercooperatiste Deva, Simeria, se află transportate şi la păgubitoare. de suculente s-a
sortimentul
Călan, Geoagiu şi altele. U- C.A.P. Peşteana, Densuş, O- înregistrat un deficit apre
neie unităţi, cum sînt C.A.P. colişu Mic şi altele. ciabil, este imperios necesar A 114
I N I Ţ I A T I V E L E Orăştie, Lăpuşnic, Căstău, Adepţi ai unei practici mai să se asigure organizarea te
i Veţel, Bretea Mureşană, Ilia, vechi, nici cooperatorii din meinică a însilozării coceni
Strei, Streisîngeorgiu, Silvaş, Sarmizegetusa nu au trans lor de porumb. Comitetele
Banpotoc
Deva,
Bîrcea.
I colectivităţilor de muncă — altele, au depozitate la fer şi portat decît cîteva sute de comunale de partid, consiliile J t ‘ 1 l i t
,ZIUA ENERGETICIANULUI
tone fibroase din 1 200 pre
con
şi
comunale
populare
mele de animale întreaga văzute. Sub orice critică se ducerile unităţilor agricole
i puternică forţă mobilizatoare cantitate lucrare furaje fibroase. prezintă cu transportul şi co acţioneze energic pentru a PULSUL VIGUROS AL ENERGETICII RO
de
au datofia de - căpetenie să
Singura
mai
care
a
uni
operatorii
din
Roşcani.
rămas de finalziat este adu
cerea la ferme a fibroaselor, tate la care în fermă nu e- încheia în timpul cel mai MÂNEŞTI, ÎNTREŢINUT DE OAMENI HAR
rau depozitate, pînă la jumă
respectiv a cocenilor de po tatea lunii octombrie a.c., scurt posibil pregătirile care
întreţinerea
rumb. nici 100 tone fînuri din mai privesc perioada de animale NICI, AFLAŢI MEREU LA ÎNALTA ŞCOA
stabula-
în
lor
„0 zl pe lună cu benzină economisită“ Situaţia la transportul nu mult de 400 obţinute. Res ţie, între acestea asigurarea
treţurilor din cîmp nu poate tanţe inadmisibile se întîl- bazei furajere situîndu-se la LĂ A MUNCII
fi însă considerată nici pe nesc, de asemenea, la coope loc de. frunte.
Un angajament îndeplinit ireproşabil
r
„Noi, secţia de exploatare nu lipsit de importanţă : a- remarc că am depus eforturi Maistrul miner predă ştafeta oraşului Lupeni, în nor
cartier Vîscoza IV.
transporturi auto Haţeg, în vînd în vedere că un camion deosebite pentru utilizarea ...Era dimineaţă cînd ai
scopul realizării planului lu de 5 tone economiseşte zil intensivă a parcului de auto După trei decenii dc ne un tovarăş apropiat şi sti intrat în şantier. O dim:
nă de lună în 25 de zile, — nic un litru de benzină pe vehicule de mare capacitate, întreruptă şi rodnică pre mat de ortacii săi. neaţă de toamnă irumoas,
iniţiativă lansată în cinstea tona kilometrică, rezultă că precum şi în vederea „aco zenţă în abatajele minei Pentru toate aceste nobile dar încărcată de mişcării
Conferinţei Naţionale din la fiecare 25 de zile se ob peririi“ capacităţii de trans Ţebea, maistrul miner calităţi muncitoreşti, pen unui furnicar de oarnen
iulie 1972 — am reuşit ca ţine o economie de peste port a remorcilor. Totodată, Gheorghe Toma îşi ia ră tru strădaniile şi munca Acolo, sus, se muncea ; (
planul anului trecut să-l re 2 600 litri — cantitate cu un număr de peste 25 auto mas bun de la ortaci, de neobosită depusă vreme de rau ultimele cărămizi aşi
alizăm în 11 luni. Pentru a- care acelaşi camion poate trenuri s-au aflat întotdeau la acei oameni minunaţi a- 30 de ani, maistrului comu zate şi-am zis că toţi oi
nul 1973, colectivul nostru a parcurge 8 200 km efectivi. na în schimburi prelungite. lături de care, el ca meş nist Gheorghe Toma, colec menii ca şi mine trebuie s
lansat şi alte iniţiative şi a Se presupune de la sine o — In acţiunea de economi ter şi comunist, a trudit tivul minieresc din care a simtă ceva neştiut şi int<
chemat la întrecerea socialis realizare de 41 000 tone kilo sire a benzinei ce şoferi con ani şi ani în şir pentru a făcut parte îi aduce un resant în acest final c
tă toate autobazele din cele metrice cu benzină econo sideraţi că şi-au adus cel mai da patriei mai mult cărbu cald omagiu şi urări de să construcţie.
trei judeţe (Hunedoara, Al misită, ceea ce valoric în substanţial aport ? ne. nătate şi viaţă îndelungată, Cu Cornel Vasian, şefi
ba, Sibiu), care aparţin în- seamnă 37 000 lei. — Aş remarca . abnegaţia Un om de înaltă măies acum cînd. ieşind Ia pen de lot al şantierului 4 di
trepdinderii noastre de trans — Cum se explică succe cu care unii şoferi cum sînt trie profesională, un miner sie, predă cu cinste ştafe Lupeni, am stat de vorfc
porturi. Astfel, am lansat sul de seamă obţinut de u- Pavel Jurca, Aron Baie, Eu destoinic, harnic şi pasio ta muncii unei noi genera la etajul unui bloc care i
iniţiativa de a lucra o zi pe nitatea dumneavoastră ? — gen şi Gheorghe Şeitan, Ioan nat, un muncitor înaintat, ţii de mineri. La cotele aceste zile îşi aşteaptă no
lună cu benzină economisită — Angajamentul unităţii Alexoni, Aron Aiimpescu, conştiincios, cu răspundere Ing. VIOREL SIRCA locatari. Momentul predăr
cu tot parcul de autovehicu de a realiza peste prevederi Constantin Duduială şi alţii, şi spirit de iniţiativă, un şeful sectorului producţie al apartamentelor e semnifici
le“. le anuale de plan 5 000 tone s-au angrenat în acţiunea de comunist energic, combativ, E.M. Ţebea înalte ale tiv pentru lucrătorii de p
economisire
a
benzinei.
Dar
Iată ce ne-a scris pe scurt a fost realizat şi depăşit o- şantier. Este şi un prilej c
şeful secţiei T.A. Haţeg, dată cu încheierea lunii sep eforturi susţinute au depus a evidenţia revirimentul
Gheorghe Valea. tembrie cînd am depăşit pla şi mecanicii de întreţinere greutăţile la montarea p;
Faţă de normativele auto, nul de transporturi cu 10 000 din echipa condusă de Gheor şantierului nourilor mari. întârziere
de la începutul anului 1973 tone mărfuri şi 500 000 că ghe Dumitru şi Mihai Cris- II PMIIA \ 1» începerii lucrării au fot
se înregistrează o economie lători kilometru. toiu, care, prin buna între anihilate şi-acum bloci
de benzină de aproape 88 000 1 — Prin ce mijloace aţi pu ţinere acordată maşinilor, au întotdeauna am comparat D H , _ c u 60 de apartament
litri, ceea ce, cu alte cuvinte, tut da viaţă celor două ini contribuit direct la obţine schelele cu o caligrafie, este în stadiul ultimelor f
pe
care
le
reprezintă consumul de ben ţiative care se „îmbrăţişea rea economiilor o paranteză, CALEIDOSCOP gindurile celor ce le urcă nisări.
prezentăm.
Ca
zină al întregii unităţi pe cel ză“ atît de perfect ? ! n cu un zbor. Pentru că. du Am întîlnit pe şantie
puţin 9 zile. Şi un a'lt calcul, — In primul rînd ţin să aş ţine să remarc competenta pă mine, constructorii au
activitate a sectoarelor de ex în meseria lor simbolul ce pilda comunistă a unor o;
ploatare conduse de şefii de co Echipa de montori condusă • O.Z.N. pun pe gînduri autorităţile texa lei mai frumoase valori pe
şan
Cînda
loane Viorel Armie, Teodor de Vasilc Fabricii dc pe ciment ION GIF-DEAC
tierul
dc
In fiecâre zi, fiecare echipă de Harap şi Mircea Cincora a- Chişcădaga execută lucrările ne • Şah • Rebus • Fabule ® „Venus“ la fronturile cincinalului ce îl student
!1 jutaţi de revizorul tehnic la pasarela benzilor de trans trăim. I, M. Petroşani
Ioan Clep. port, ce se întind pe o dis Am redescoperit această
tanţă de 8 kilometri.
oţelari să producă 0,5 tone oţel peste Foto : V. ONOIU ora cîtorva confidente valenţă în partea vestică a (Continuare in pag. o 3-a)
C. ILIESCU J
plan cu energie electrică economisită“
RElNTlLNIRE CU... practică cunoştinţele clo- şie de la secţia vagoane avut loc o dezbatere pe care s-au bucurat de un VREMEA
O nouă ambiţie „HAIDUCII" bindite Ia orele de curs. meria a organizat o do şie, dragoste“. Iniţiată şi numeros public — au fost
„Prietenie,
de marfă a I.M.M.R. Si
tema
tovără
comentarii
sus
însoţite
de
INTILNIREA nare onorifică de sînge. realizată de organizaţia ţinute de cadre de speci Pentru 24 ore
Azi, la orele 18, locui Cu acest prilej s-au pre DELA U.T.C. pe an, dezbaterea alitate.
a otelarilor hunedoreni torii municipiului reîntâl „BOBOCILOR" cultură din zentat 55 de donatori — la care Aron Toma, rece, mai va ales fi noaptea
Vremea
relativ
Hune
şi-au
adus
Casa
prilejul
de
au
doara
contribuţia
rîndtirile
* nirii în cadrul „Zilelor Hunedoara a. fost gazda din tehnicienilor muncitori de la miliţia municipiu IN SFIRŞIT... CUPA cucerirea şi dimineaţa. Cerul va fl
şi
in
lor,
pentru
Finala
cu
po
şi
dis
In cadrul oţelăriei elec dicală a schimbului „C“ filmului românesc“ serii unor plăcute seri „bobo ginerilor. De subliniat că lui, precum şi tinerele cupei „Energia“ la fotbal, variabil ploi local sînt Vîntui
„Haiducii".
Surpriza
sibile
tractive,
dedicate
slabe.
Pantca,
Elena
trice de la C.S. Hunedoa din această lună, ţinută cu este prezenţa la acest cilor“. Este vorba dc ti 43 dintre aceştia au donat O ZI Viorica Elena Popa, Auri în cadrul manifestărilor va sufla slab, pînă la po
Murgu,
întiia
oară,
anga-
pentru
sărbătorirea
nord-vest.
ai
I
gală
ra, noi lucruri interesante, ocazia dării de seamă şi spectacol de realizatori a unor nerii anului subingineri Institu jîndu-se cu ocazia intră ca Spătăcean — s-a bucu prilejuite de energeticianului“, trivit din minimă va Tem fi
„Zilei
din
îndrăgiţi
de
ai
peratura
tului
fapte deosebite de muncă. de alegeri, şeful de echipă filmului. localitate şl ai şcolii teh- rii in rîndurile donato rat de o caldă audienţă. s-a disputat in... trei cuprinsă intre minus 5 şi
Şi în spatele fiecărui fapt, Gheorghe Obîrşanu. de la nlco-sanitare. Serile — rilor să devină donatori meciuri, pe parcursul u- zero grade, iar cea ma
Dintre
permanenţi.
noii
nei
săptămini.
Motivul
informează
oameni aflaţi în febra u- cuptorul nr. 2, a spus : STUDENŢI IN după cum ne Ioan Vlad donatori fac parte şi ti PE TEME DE Egalitatea la scoruri din ? ximă Intre II şl 14 grade.
corespondentul
Dimineaţa — brumă.
nor căutări tenace pentru — Consider că fiecare PRACTICĂ — au fost înfrumuseţate nerii Marcel Fodor şi LA tre cele două echipe : Re-
Băloiu,
Cornel
care
-f
mai mult, mai bine, mai echipă a noastră poate să La mina Dîlja şi-au în de concursuri de recitări împlinit de curînd 18 ani. au CIRCULAŢIE paraţii-cazane şi 2-2, PRAM cu Pentru următoarele
1-1
După
AMC.
eficient. Căutările capătă ceput practica în produc şi dansuri. Cinematograful „Cultu prelungiri şi un alt 2-2, două zile
profunzime şi o deosebită NICOLAE AVRAMESCU ţie studenţii din anul IU DONARE ONORIFICA „PRIETENIE, ral“ din Lupeni, in cola PRAM + AMC a cîşti-
valoare, mai ales atunci secretarul ai Facultăţii de mine din DE SINGE TOVĂRĂŞIE, borare cu miliţia oraşului gat prin lovituri de la lil Vreme schimbătoare, ru
Petroşani.
O
I.M.
cadrul
şi formaţia locală a p.c.i.,
metri. In sfirşit, cupa „E-
acoperit.
cînd ia naştere o nouă ini comitetului de partid zi pe săptămină, studen In cinstea Congresului DRAGOSTE“ ALTA au organizat, în parcul nergia" a fost cucerită. cerul mai mult precipitaţii
cădea
Vor
ţiativă, aşa cum s-a întîm- de la oţelăria electrică ţii vor avea prilejul ca Societăţii de Cruce roşie, „6 August“, un ciclu de Totuşi, echipa de viitor a sub formă de ploaie.
participare
asistenţi,
B
circu
de
pe
teme
plat de curînd, în cadrul a C.S. Hunedoara printr-o la munca in sub c- care va avea loc în zile de La la anul II tehnică sa filme şi de prevenire a fotbalului de la I.E.C. Vîntui va sufla potrivit
fectivă
2
şi
Şcoala
decembrie
de
le
1
laţie
Deva rămine... cea de re-
oţelăriei noastre. teran să cunoască in a.c., comisia de Cruce ro- nitară din Hunedoara a incendiilor. Filmele — paraţii-cazane. din vest. Temperatura in
uşoară scădere.
In şedinţa (de grupă sin- (Continuare în pag. a 3-a)
V. mm