Page 70 - Drumul_socialismului_1973_10

jtii i.>m«n•.v ".m'wm 1 uy^Bi'/uifffjBTOgw
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 841 © DUMINICĂ 21 OCTOM3RÎE 1973
¡¡aacjaara jrnarfi osagy

Z I U A E N E R G E T S C I A N U L U
a

»

Pulsul viguros al energeticii româneşti, întreţinut de

oameni harnici, aflaţi mereu la înalta tensiune a muncii

Grija permanentă pe care partidul şi statul nostru de vîrf al dezvoltării capitaliste în România — producţia
Nu este zi, nu este oră
o poartă tuturor categoriilor de oameni ai muncii, între­ de energie electrică a ţării era doar de 72.4 kWh pe în care electricienii să nu
gului popor, este atestată convingător şi de instituirea, locuitor. Punînd alături cifra anului 1972 — 2 102,3 kWh
începînd cu acest an, în a treia duminică a lunii octom­ pe locuitor — cred că nu mai este nevoie de comentarii. fie la datorie. Ei s-au o-
bişnuit
într-atît
munca
cu
brie, a „Zilei energeticianului" — dovadă a înaltei pre­ Sau să comparăm alte două cifre: 501 MW şi 9 357 MW,
ţuiri acordate muncii acelora care produc şi distribuie puterea instalată în centralele electrice din România lor, incit li se pare foarte
normal să plece de acasă
energia electrică, din mari termo şi hidrocentrale, prin în aceiaşi ani : 1938 şi 1972. Marşul impetuos al energeticii în miez de noapte, pe vre­
intermediul păienjenişului de reţele electrice aeriene care româneşti este elocvent. El a fost posibil datorită muta­ şiş i m me aspră sau înăbuşitoa­
străbate ţara în lung şi în lat, pînă în cele mai îndepăr­ ţiilor radicale ce s-au produs în ţara noastră, mai ales re, pentru ^ reda oameni­
tate colţuri ale ei. Sărbătorim pentru întîia dată „Ziua de vreo 26 de ani încoace, de cînd poporul este stăpîn lor lumina,' maşinilor pu­
energeticianului". Este o mare mîndrie pentru noi toţi deplin în ţara sa, pe munca sa, de cînd partidul comu­ terea, industriei pulsul
care lucrăm în ramura energetică, este un bun prilej niştilor ne călăuzeşte hotărîtor, din victorie în victorie. normal.
de a ne analiza rezultatele şi de a privi încrezători în Care era situaţia energeticii judeţului Hunedoara pînă Vom puncta doar cîteva
viitor, este un moment de angajare plenară în faţa parti­ acum 20-25 de ani ? Să alăturăm din nou cifre, doar secvenţe de muncă din zi­
dului şi a statului de a transpune neabătut în viaţă pre­ patru cifre, care grăiesc elocvent despre politica de indus­ lele pline ale electricieni­
vederile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţio­ trializare a judeţului Hunedoara, despre dezvoltarea ra­ lor din judeţul nostru.
nale ale partidului, de a realiza înainte de termen planul murii energetice. In 1960, puterea instalată în judeţul ir
cincinal. Energeticienii din judeţul nostru, şi îndeosebi nostru era de 225,8 MW, ceea ce reprezenta 26,5 la sută Totul decurgea normal.
cei de la Mintia, au obţinut succese de seamă în anul din totalul puterii instalate pe ţară. La sfîrşitul lui 1972, Deodată, personalul de la
ce s-a scurs de la memorabila vizită cu care secretarul puterea instalată — 1215,1 MW, adică 15 la sută din grupul IV, de 210 MW, al
general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, puterea instalată în întreaga ţară, judeţul nostru menţi- Centralei termoelectrice
ne-a onorat în toamna anului trecut chiar în uzină. Indi­ nîndu-şi încă, în această privinţă, întîietatea pe ţară. Mintia, a intrat în aler­
caţiile şi recomandările ce ne-au fost adresate atunci îşi Dar să ieşim din perimetrul cifrelor. Oricine ştie azi tă. Se blocase supapa de
găsesc împlinire cu fiecare zi în întreaga noastră activi­ ce forţă puternică reprezintă judeţul Hunedoara în conste­ reglaj de Ia turbina cu
tate. De atunci, organizaţia noastră de partid s-a străduit laţia energetică a ţării. Cum s-a ajuns aici, de asemenea, „Creierul" Centralei termoelectrice Mintia. Sute do aparate şl ...un singur om, care le abur. Trebuia intervenit
şi a reuşit într-o bună măsură să-şi perfecţioneze stilul se ştie. Urmînd neabătut politica de industrializare a „struneşte" cu precizie maximă. urgent, făcut ceva, pentru
şi metodele de mucă, şi-a sporit rolul şi competenţa de ţării, transpunînd în viaţă documentele partidului, fiind a nu se opri grupul. Erau
organ politic conducător, ceea ce se reflectă elocvent în mereu alături, cu inima, cu gîndul şi cu fapta de partid, condiţii de intervenţie
munca oamenilor, în rezultatele obţinute în muncă. de ilustrul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. deosebit de dificile, cu a-
Urmînd neabătut politica partidului nostru, pilda In acest an ne-am confruntat cu o arie largă de pro­ gregatul în mers. Şi totuşi,
exemplară de devotament şi abnegaţie comunistă a bra­ bleme şi, chiar dacă-i moment de bilanţ acum, trebuie oamenii şi-au asumat ris­
vului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să recunoaştem că am mai avut şi lipsuri în activitatea Graiul elocvent aS cifrelor cul. Muncitorii specialişti
dovedită încă o dată cu prilejul vizitei istorice efectuate în noastră. Este adevărat, le-am depistat la vreme şi ne-am Mircea Fîrtat şi Petru Po­
ţări din America Latină, energeticienii de la Mintia, din străduit să le înlăturăm grabnic, dar ele şi-au lăsat totuşi pa au intrat în acţiune.
1
întregul judeţ, raportează de ziua lor realizări remarca­ amprente pe munca în general fructuoasă. Vom încheia © Prima „uzinâ" electrică din România a doua, cu 840 MW. Urmează C.T.E. Luduş, (800 Intr-un timp scurt, fă­
bile. De la începutul anului, I.E.C. Deva a realizat pro­ acest an, şi sîntem hotărîţi să-l încheiem bine, aşa cum fost construită la Bucureşti, în anul 1882. MW), C.E.T. Borzeşti (645 MW), iar dintre hidro­ ră oprirea grupului, în
ducţia globală în procent de 102,43 la sută, producţia ne-a recomandat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avem încă @ Timişoara a fost primul oraş din Europa, centrale - Porţile de Fier ocupă primul loc condiţii de temperatură ri­
marfă marchează o depăşire de 4,82 la sută, iar produc­ timp să ne amplificăm succesele de pînă acum. Este ne­ avînd străzile iluminate cu curent electric (din (1000 MW). dicată, ei au reuşit să
tivitatea muncii — o creştere de 2 800 lei pe salariat faţă cesară însă o intensificare a eforturilor în toate domeniile, anul 1884). © Lungimea liniilor electrice de transport schimbe o rolă şi să de­
de plan şi o creştere de 40 036 lei pe salariat faţă de la toate nivelurile, a tuturor salariaţilor. Este necesară o © In judeţul Hunedoara, cea mai veche cen­ era, la finele anului 1972, de 12 900 km, de blocheze supapa de reglaj
perioada corespunzătoare a anului trecut. Atenţia princi­ mai energică muncă de îndrumare şi control din partea trală electrică s-a construit la Govăjdia, înain­ 120 kV, 220 kV şi 400 kV, plus alte mii de re­ a turbinei, evitînd pierde-
pală a fost orientată spre realizarea graficului de putere, organizaţiei de partid, o colaborare mai strînsă a tuturor tea anului 1895 (de fapt, o centrală hidroelec­ ţele de 35 kV şi 15 kV.
pe care l-am depăşit de la începutul anului cu 2,37 la factorilor care concură la bunul mers al producţiei. trică de 0,3 MW). © Datorită caracterului puternic industrial,
sută, producînd suplimentar aproape 110 milioane kWh. Sîntem conştienţi de aceste lucruri şi în aceste direcţii 9 26 octombrie 1950 : aceasta a fost data la judeţul Hunedoara ocupă, din punct de vedere
De asemenea, s-au depus eforturi susţinute pentru înca­ ne vom orienta prioritar preocupările. Vrem să dovedim care s-a elaborat primul plan de 10 ani de e- al consumului de energie electrică, unul din
drarea riguroasă în graficele de reparaţii şi pentru redu­ că fiecare membru al colectivului nostru, de la Mintia, lectrificare in ţara noastră. Puterea instalată era primele locuri pe ţară.
cerea consumului specific de combustibil şi a consumului ştie că la pupitrul de comandă trebuie să vegheze întot­ de 740 MW. © Pe întreaga ţară, în prezent lucrează în Secvenţe din
propriu tehnologic de energie electrică, indicatori la care deauna conştiinţa socialistă. Dispunem de utilaje şi insta­ © După 10 ani, puterea instalată ajunsese la ramura energetică pste 40 000 de salariaţi. 7
am obţinut, de asemenea, cifre mulţumitoare. Să amintesc laţii de înaltă tehnicitate, avem oameni bine pregătiţi, 1 779 MW. © In perioada 1960-1973, consumul specific
şi cifra de peste 1,5 milioane kWh, care reprezintă re­ capabili să mînuiască tehnica cea mai modernă, să 9 In anul 1959, la Paroşeni exista cea mai în producerea şi distribuirea energiei electrice
ducerea consumului propriu tehnologic de energie elec­ învingă orice obstacole. Iar astăzi, de „Ziua energeticia­ mare centrală termoelectrică din ţară, cu o pu­ s-a redus, pe întreaga ţară, cu 33 la sută. zilele pline ele
trică. La rîndul său, întreprinderea de reţele electrice nului", odată cu afirmarea întregii noastre recunoştinţe tere instalată de 150 MW, în trei grupuri de © De la începutul anului, I.E.C, Deva — al­
cîte 50 MW.
Deva, cu care noi colaborăm fructuos, şi-a realizat şl partidului, secretarului său general. tovarăşul Nicolae ® Prin montarea, în 1964, a celui de-al IV- cătuită din C.E.T. Mintia, U.E. Paroşeni, C.T.E.
depăşit sarcinile de plan la zi la toţi indicatorii — dovadă Ceauşescu, pentru preţuirea cu care ne-a onorat şi pentru lea grup, de 150 MW - cel mai mare instalat Gurabarza şi U.E. Vulcan - a realizat o pro­
grăitoare a hărniciei colectivelor de aici, a dorinţei una­ grija părintească ce o poartă întregului popor, ne expri­ la acea vreme în ţară - termocentrala Paroşeni ducţie suplimentară de energie electrică de a-
nime de a întîmpina „Ziua energeticianului“ cu realizări măm unanim hotărîrea, angajamentul ferm de a înfăptui şi-a păstrat întîietatea pe ţară. proape 110 000 MWh. electricienilor
de prestigiu. exemplar sarcinile de plan, de a ne aduce din plin contri­ © Azi, cea mai mare centrală termoelectrică © Bilanţul de sate electrificate în judeţul
Dar, aş vrea să subliniez că pînă aici a fost un drum buţia la edificarea societăţii socialiste în patria noastră. este cea de la Craiova, cu o putere instalată nostru la sfîrşitul anului trecut a fost de 81 la
lung, sinuos. Energetica românească a moştenit de la de 1000 MW. sută, din cele 90 la sută cîte erau electrifica-
regimul burghezo-moşieresc o situaţie deplorabilă. Nu voi Ing. IERONIM RUSAN © „Steaua de pe Mureş" (Mintia) este a bile la această dată.
intra în statistică. Voi nota doar că în anul 1938 — anul directorul I.E.C. Deva
rea unei mari cantităţi de
energie electrică, pe care
ar fi generat-o oprirea

Acolo, pe malul drept grupului. ir
al Jiului, de unde oamenii „Maistrul Incendiul produs cu cît­
locurilor scot cărbune de HSîimtiL mim im si iul va timp în urmă Ia Fa­
cînd se ştiu, a început în brica de industrie locală
urmă cu două decenii înăl­ Orăştie avariase serios
ţarea unei mari termocen­ modelul meu“ postul de transformare ca­
trale. Atunci a început, de , loan Jula. Un ’elev al cienii !" Sau: „La moara 3 făcut o inovaţie, că a mai re alimenta fabrica. Era
fapt, şcoala' Paroşeniului. şcolii Paroşeniului, azi om B s-a înfundat o conductă, adaptat nişte dispozitive, ora amiezii şi toată lumea
Cu primele clase de con­ de bază la „Steaua de pe ce facem ?". nişte sisteme noi, moderne, se întorcea acasă de Ia
structori şi montori. Iar — Am şi acum în minte, Mureş". Un alt specialist, Calm, calculat şi hotărit, în procesul muncii. Discu­ serviciu. Numai electricie­
din 1956, cînd paletele pri­ îl voi avea mereu, chipul pentru care timpul nu are lua întotdeauna măsuri o- tam adesea cu el. Nu spu­ nii de la întreprinderea de
mei turbine au prins să şi frumuseţea interioară a limite, prezenţă permanentă portune pentru ca fluxul nea niciodată mare lucru. reţele electrice Deva tre­
se rotească, antrenînd ro- maistrului meu — pensio­ la înalta tensiune a muncii. energiei electrice să nu su­ Acest om este logodit parcă buiau să înceapă urgent
. torul generatorului de 50 narul de azi Alexandru — Era tare greu atunci, fere. Numele său a deve­ dintotdeauna cu modestia. lucrul. Altfel, fabrica ar
MW — cel mai mare Popescu — care mi-a în­ in ’55, cind am venit la Pa­ nit, în scurt timp, rostit cu Dacă a spus altcineva ceva fi stagnat multe orc. pro­
montat pînă atunci în ţa­ drumat primii paşi în me­ roşeni — îşi aminteşte loan admiraţie. A funcţionat o frumos despre el, e bine, ducţia ar fi avut de su­
ra noastră —, au început serie la uzina electrică din Jula. „Projesionala“ din Ti­ vreme — in perioada 1964- dacă nu, singur nu-şi pre­ ferit. Muncitorii Toma
şi clasele electricienilor de Lupeni. „Să nu uiţi nici­ mişoara mu arunca in vii­ 1969 — ca şef de tură la zintă meritele. Măcar că are Vraciu, Cornel Oprita,
exploatare. Se predau cu­ odată băiete : în aşa fel toarea vieţii cu un bagaj cel mat mare grup energetic cu prisosinţă. Le-am aflat, loan Solonca, Mihai Ştef.
s
noştinţele practice, jos, să faci lucrul, ca să nu pui minim de cunoştinţe practi­ din ţară — de 150 MW — a- de la directorul C.E.T. Min­ Nicolae Badistru, împreu­
lingă motoare, sus, la tur­ rnîna pe el a doua oară" •— ce. Teorie mai ştiam ceva. flat în exploatare la timpul tia, ing. leronim Rusan, de nă cu maiştrii Ion Mun-
bine şi cazane, deasupra îmi spunea. îşi cunoştea La Paroşeni, oamenii se respectiv, la Paroşeni. A la secretarul comitetului de teanu, Iacob Mircea. Teo­
transformatoarelor, pe meseria la perfecţie şi a- luptau cu începutul. Peste fost o nduă treaptă în as­ partid, Gheorghe Dumitra- dor Mureşan şi coordonaţi
stîlpii de înaltă şi joasă vea un suflet mare. Era e- un an, eram martorul pu­ censiunea lui în meserie. In­ che, de la colegi ai comu­ de însuşi şeful secţiei de
xemplu în muncă, în viaţă,
tensiune, în faţa panouri­ nerii în funcţiune a primu­ tre timp, a urmat cursul nistului loan Jula, azi mais­ distribuire a energiei elec­
lor de comandă, pretutin­ în societate. El a fost în­ lui turboagregat, de 50 MW. seral al şcolii de maiştri tru principal la secţia ex­ lei, aducînd totodată însem­ trice Deva, ing. Ion Tur-
deni unde oamenii lucrau. totdeauna un model pentru cel mai mare din ţară la termoenergeticieni. Ca pe ploatare termomecanică a nate economii. lureanu, au lucrat 26 de
Uzina a crescut mereu, mine, pe care m-am stră­ data respectivă. Aşa am în­ atiţia alţii însă. Paroşenii C.E.T. Mintia. Exemplu de dăruire si ore, fără întrerupere. Avi
a rămas multă vreme cea duit să-l urmez în toate. ceput şcoala adevăratei me­ ■l-au propulsat şi pe loan La el pasiunea muncii, a conştiinciozitate profesiona­ plecat acasă, obosiţi, a-
Nu ştiu dacă am reuşit de­
mai mare din ţară. Odată suri, însă, atunci cînd le serii, învăţînd „pe viu", la meseriei, a căutării noului
plin. Dar încă mă mai stră­ rezolvăm, satisfacţia este înalta temperatură a mun­ Jula spre alte izvoare de lă, de probitate etică şi ce­ bia a doua zi. Ia ora 16,
duiesc“. totală. Şi nu vine uşor, vi­ cii. cu elanul specific tine­ forţă şi lumină ce se du­ şi utilului se prelungeşte în tăţenească, de soţ şi tată, cînd au văzut că luminile
ore tîrzii din noapte, în u-
Am redat integral un ne aproape întotdeauna cu reţii. rau pe cuprinsul ţării. Şi zină sau acasă, materializîn- comunistul loan Jula este se aprind din nou în sec­
ţii, că motoarele îşi reiau
fragment dintr-o recentă emoţii. L-am întîlnit de multe ori parcă, înfrăţit cu apele, el du-se în inovaţii de mare un adevărat om de omenie.
discuţie cu maistrul Teodor — Adică ? pe operatorul de cazane cu a venit de pe Jiu pe Mureş, valoare. „Modificarea regi­ Neastâmpărul permanent mersul normal.
Mureşan, de la secţia de — Adică, după termina­ abur, loan Jula, apoi, din la marea termocentrală care mului de ardere la cazane pentru nou şi util se răs- ir
distribuire a energiei elec­ rea unei lucrări — la o re­ 1961, pe şeful de tură loan se construia la Mintia. Era în scopul evitării zgurifică- frînge pozitiv în propria — începusem revizia
trice, din cadrul întreprin­ ţea, la un cablu — satis­ Jula urmărind, cu atenţia anul 1969. Tocmai se pre­ rii focarelor", „Modificarea activitate, în întreaga mun­ tehnică a cazanelor 4 şi 5
derii de reţele electrice De­ facţia deplină vine abia încordată la maxim, pe pa­ gătea „paralelul" primului constructivă a instalaţiei de că a oamenilor în mijlocul — relatează Iuliu Mânu,
va, din două motive: pri­ cînd aparatul de măsură şi nourile de comandă, mersul grup la sistemul energetic curăţire cu alice a suprafe­ cărora lucrează. maistru principal la ate­
mul, de a aduce mulţumi­ control indică valorile nor­ agregatelor şi instalaţiilor, naţional. Lui loan Jula în­ ţelor convective ale cazane- Pentru activitatea sa e- lierul dc reparaţii cazane
rile interlocutorului nostru male. Atunci ştim că elec­ organizîndu-şi oamenii pen­ cepuseră parcă să-i placă xemplară se menţine de al Uzinei electrice Paro­
fostului său maistru, Ale­ tronii aleargă lin, fără ob­ tru manevre, revenind de începuturile. Avea mult de lor". „Modificarea regimului mulţi ani fruntaş în între­ şeni. Mergea greu. Era
de aer la cazane în scopul
xandru Popescu, şi totoda­ stacole. zeci de ori pe zi la port- învăţat de la ele, erau spec­ reducerii substanţiale a ex­ cerea socialistă, a fost re­ mult de lucru. Nu ne în­
cu ea au crescut şi oame­ tă omagiul nostru acestui Inginerul Ion Turturea- voce pentru a transmite ce­ taculoase. De la Paroşeni a cesului de aer în focar", compensat cu medalii şi cu cadram in grafic. Am ape­
nii. Oameni integri, har­ electrician pensionar, cu nu, şeful secţiei de distri­ lor de la cota „0" sau de adus însă cu el şi bagajul „Dispozitiv de semnalizarea „Ordinul Muncii" clasa a lat la băieţi. „Cine vine
nici, pricepuţi. Energetica prilejul sărbătoririi pentru buire a energiei electrice la cota „30" indicaţiile, dis­ bogat de cunoştinţe acumu­ prezenţei cărbunelui la ACB- lll-a. după-amiază, cine vine
a luat avînt. S-au înălţat prima dată în România a Deva, a completat cu mul­ poziţiile necesare. De la ca­ lat, pe care şi l-a completat uri" — iată doar cîteva ino­ La ora cînd apar aceste noaptea ?“. N-a refuzat
noi termocentrale, hidro­ „Zilei energeticianului“ şi, te alte elemente „fişa indi­ mera de comandă era soli­ continuu, pe care l-a valo­ vaţii care poartă girul de rînduri, pe pieptul său mai £ nici unul. Au rămas în
centrale. Peste tot era ne­ al doilea, de a-1 încunoş- viduală“ a comunistului citat : „Descarcă sau încarcă rificat din plin în interesul învestitură a inteligenţei străluceşte un simbol al pre­ continuare, după termina­
voie de oameni. Toţi ab­ tinţa pe acest maistru pen­ Teodor Mureşan : 5 MW ; încă 2, încă 4". Cei bunului mers al uzinei, în ţuirii hărniciei: „Ordinul rea programului, cît a fost
sorbeau din izvorul Paro­ sionar că fostul său ucenic — Calităţile sale de pri­ din tura condusă de el ce­ interesul uşurării muncii oa­ tehnice a maistrului loan Muncii" clasa a Il-a, decer­ nevoie. Au lucrat bine, la
şeniului, care scotea ca pe îi urmează exemplar pilda ceput meseriaş, de om reau lămuriri: „La sticla dc menilor. Jula. care au condus la spo­ nat cu prilejul sărbătoririi montarea cazanului. Ia e-
bandă generaţii de mun­ de meseriaş şi de om. cumpătat şi energic, de nivel nr. 6 s-a ars becul : Mergeam des pe la Mintia rirea aradului de siguranţă pentru prima dată la noi a tanşări, la clectrofiltre.
citori şi ingineri cu înal­ Ne-au confirmat acest lu­ bun organizator şi cu o luaţi măsuri să vină electri­ şi auzeam că Jula a mai în funcţionarea termocentra- „Zilei energeticianului". Paralel, am ţinut tot tim­
tă pregătire, de specialişti cru cîteva cadre cu munci înaltă ţinută etică l-au re­ pul in „rezervă caldă" o
şi maiştri, instruiţi în şcoli de răspundere la întreprin­ comandat pentru a fi ales echipă de intervenţie.
special organizate în ca­ derea de reţele electrice secretar al organizaţiei de N-am avut probleme cu
drul uzinei. Au plecat zeci, Deva. bază pe secţie. Şi în mun­ băieţii. Nici nu am. Pot
sute de oameni de la Pa­ Rămas orfan de mic, ca de partid, ca şi în acti­ fi evidenţiaţi : muncitorii
roşeni. Alţii le-au luat lo­ Teodor Mureşan a început vitatea profesională, acţio­ Dragomir şi Pantelimon
cul, pentru a pleca apoi să lucreze — la preparaţia nează cu tact şi răbdare, Timpul nu are limite I.ucaci (fraţi), Kiss Vasi­
şi ei să întărească alte co­ Lupeni — la vîrsta de 15 cu înţelegere, dar şi cu in­ le, Horvath Iosif, Ionel
lective de electricieni. La ani. Au urmat apoi anii transigenţă. Modelul său Haleia, Petre Capotă, Kiss
Craiova şi Luduş, la Rogo- şcolii profesionale, un sta­ poate fi urmat de mulţi. „Sărbătorirea pentru pri­ Mehedinţean la origine, mulţi muncitori. Au învăţat tun. să găsim repede defec­ Ludovic, Nistor Vîlvoi, Vc-
Arpad,
Ionel
Cîndea,
reş
jelu şi Galaţi, la Iaşi şl giu de 7 ani — 1957—1963 — Ce este mai frumos ma dată la noi a „Zilei e- Nistor Vîlvoi a fost adopîat meserie — multora le-am tul, să-l înlăturăm grabnic.
Constanţa, la Porţile de — la Uzina electrică Lu­ în meseria dumneavoastră, nergeticianului“_ este o con­ ca fiu al Paroşeniului din împărtăşit-o eu — şi au ple­ De fapt, pentru noi, sfîrşi­ loan Furdui, Teodor Iîolo-
ga, Nicolae Bunea, ingine­
Fier şi Cluj, în Capitală, peni, şcoala de maiştri la tovarăşe Mureşan ? firmare elocventă a preţuirii prima zi a venirii lui pe me­ cat. Victor Negru şi Dumi­ tul fiecărei lucrări înseam­ rii Nicolae Săracu şi Nico­
la Ploieşti, şi mai ales la Deva şi de alţi 7 ani, aici, — Meseria ca atare ; cu pe care partidul şi statul leagurile Jiului, în anul 1957. tru Anghel sînt acum la Ro- nă începutul alteia ; poate lae Slăvei.
Mintia, în multe alte locuri la Secţia de distribuire a toate accesoriile ei, cu tot nostru o acordă muncii e- 5 ani după absolvirea Şcolii gojelu, Gheorghe Dumitrică mai grea, poate mai frumoa­
lucrează azi. ca muncitori energiei electrice Deva. S-a ce are plăcut şi interesant, lectricienilor ţării, a grijii profesionale din Tohan-Bra- — la Craiova, Ion Dina — să. N-avem timp să savu­ Fluxul cărbunelui <!tn
ori în posturi de conduce­ impus repede ca un meşter dar şi cu greutăţile ci. permanente pe care o poar­ şov, lucrase în alte două la Vîlcea, alţii — în alte răm satisfacţia. Dar ne mul­ galeriile minei Petrila spre
re, oameni pregătiţi la destoinic, priceput, bun or­ — Sînteţi mulţumit de tă întregului popor. Ne sim­ locuri, dar la Paroşeni s-a părţi. Eu am rămas „pe po­ ţumim că am făcut lucru „ziuă“ se oprise. Din cau­
şcoala Paroşeniului. Nume­ ganizator al producţiei. Şi-a ceea ce aţi realizat pînă a- ţim onoraţi şi ne obligăm să împlinit ca meseriaş, ca om. ziţie". M-am simţit întot­ bun, că uzina nu stă din
le lor sînt: Gheorghe Mi- cîştigat încrederea, stima cum în viaţă ? răspundem prin fapte do Este unul din sutele de ab­ deauna bine aici. Avem un cauza noastră. za descărcărilor atmosferi­
electri­
„căzuse"
ce,
linia
.jliţescu, Gheorghe Pătraş- şi aprecierea din partea co­ — Intr-un fel, numai. A- muncă deosebite acestei pre­ solvenţi ai şcolii Paroşeniu­ colectiv bun, sudat, harnic, Pasiunea muncii, a mese­ că aeriană dc 6 kV din
cu, Vasile Căpăţînă, Ale­ lectivului în care lucrează. vem încă de muncit şi de ţuiri şi griji. Să muncim me­ lui. II cunoşteam de mult cu oameni de omenie. Ne riei ' alese, dorinţa de a lu­ localitate. Inginerul An­
xandru Rebreanu, Con­ — Cum aţi reuşit aceste învăţat. Mereu mai mult reu mai mult şi mai bine. pe Nistor Vîlvoi, de atunci, înţelegem la perfecţie, la u- cra mereu mai mult şi mai drei Samuel, şeful sec­
stantin Calapod, Tiberiu performanţe, tovarăşe Mu­ şi mereu mai bine. De aici Ne angajăm". din 1957, cînd a poposit la şor şi la greu, rezolvăm îm­ bine — aşa cum se exprima
Anţilă, Constantin Raco- reşan ? provine umbra de nemul­ Paroşeni — cea mai mare preună toate problemele pe comunistul Nistor Vîlvoi — ţiei de distribuire a ener­
Petroşani,
veanu, Ion I. Popescu, — Iubind meseria şi oa­ ţumire. Lîngă mine au în­ Cuvintele comunistului Nis- termocentrală din ţară la care ni le pune munca, pro­ au făcut din el, de cîtva giei electrice maistrul Sa­
cu
împreună
Isaia Miulescu, Tiberiu menii. Da, iubind oamenii. văţat meserie mulţi tineri. tor Vîlvoi au răsunat puter­ acea dată : 100 MW. A ră­ ducţia, că ne pune destule timp. un sîrguincios elev al
adunat
Erşek. Nicolae Bodea, Va­ Căci numai astfel te faci Mi-i amintesc acum pe nic la adunarea festivă a co­ In viaţa agregatelor intervin şcolii de maiştri. Timpul său bin Coc şi-au de inter­ în
oamenii
grabă
sile Mănescu, Stelian Ene, iubit. Eu am încredere în Teodor Rusu, şef de echi­ lectivului termocentralei Pa­ mas şi azi la fel: harnic şi dereglări care conduc la a- este drămuit cu precizie ma­
Gheorghe Nicolae, Victor fiecare şi încerc să-l deter­ pă la T.C. Deva, pe Mihai roşeni, ocazionată de sărbă­ modest, energic şi autoritar, varii şi deranjamente. Dato­ ximă între serviciu-şcoală- venţie şi au început ope­
Vulpe, Grigore Gogoaşă, min pe fiecare să nu mi-o Bălan, Nicolae Badistru, torirea „Zilei energeticianu­ spirit hotărit şi de iniţiativă. ria noastră, a termomecani- familie, unde îl aşteaptă zil­ raţiunea de lichidare a
Dumitru Ştefan, Kedveş înşele. De fapt, încrederea Victor Dumitru, muncitori lui“. Ele au străbătut ini­ Pentru aceste calităţi este cilor este să le prevenim. Să nic doi elevi sîrguincioşi, cu avariei. Alături de ei, vre­
me de 12 ore, au lucrat
Arpad, Biro Ştefan. Ion este reciprocă. Numai a- apreciaţi, aici, la noi. Eu mile fiecărui participant la apreciat şi stimat de întregul facem reparaţiile la timp şi carnetele încărcate de note
muncitorii
Iosif
Dijmărescu, Emil Beldea- tunci şi succesul este de­ păstrez şi acum modelul adunare şi au rămas grefate colectiv de la Paroşeni, pen­ de cea mai bună calitate, a- bune la învăţătură. Şi nu de intens Savu Codau, Luci
T.eig,
nu — ca să amintim doar plin. Noi lucrăm cu un e- maistrului meu, vreau să acolo, pentru că Nistor Vîl­ tru aceste calităţi a fost a- sigurînd astfel funcţionarea puţine ori, pleacă noaptea
cîţiva din mulţii absol­ lemer.t nevăzut — curentul fiu ca el, doresc să rămîn, voi a vorbit cu hotărîre şi les anul trecut în Comitetul instalaţiilor. întregul mers al de lîngă ei pentru că la u- Sava si Achim Gog, care
venţi ai şcolii Paroşeniu­ electric — dar nu putem la rîndul meu, model pen­ convingere, aşa cum o face orăşenesc de partid Vulcan, termocentralei, în deplină si­ zină e nevoie de prezenţa sa au repus în timp optim
lui — autentică pepinieră bîjbîi în meserie. La cea tru oameni. întotdeauna, în toate prileju­ iar comuniştii de la repara­ guranţă. Sigur că intervine urgentă. Pentru un 'muncitor linia sub tensiune.
pentru energetica româ­ mai mică greşeală, curen­ rile, în adunările organiza­ ţii cazane îl aleg de mulţi şi neprevăzutul. Şi nu de pu­ specialist, programul de lu­ V,
nească. Tuturor celor care tul te sancţionează cu se­ Şi nu se poate spune că ţiei de bază de la reparaţii ani la rînd ca secretar al cru, timpul nu are limite. El
au învăţat şi lucrat la Pa­ veritate. Avem şi greutăţi, maistrul comunist Teodor cazane, al cărei secretar organizaţiei de bază. ţine ori. Atunci brigăzile de trebuie să fie întotdeauna la
roşeni. tuturor energeticic Mureşan nu este un model este, aşa cum procedează în — De cînd lucrez aici, din intervenţii intră in alertă. datorie, In înalta tensiune a Pagină realizată de
nilor din judeţ, un căl­ nu pot spune că nu, şi lip­ demn de urmat. întreaga sa ^activitate. colectivul nostru au plecat Trebuie să acţionăm opor­ muncii.
duros salut de ziua lor ! DUMITRU GHEONSA