Page 71 - Drumul_socialismului_1973_10

aHmBmBBmmBsemsasBasom/BBt
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 841 @ DUMINICĂ 21 OCTOMBRIE 1973

— Ca în flecare an, ul­ trarea secretului privind nu­
timele 7 zile ale lunii oc­ mele depunătorului şl opera­
tombrie le adunăm în tra­ ioonüisira prin C. E. C. - ţiunile efectuate ; scutirea de Electrecord; 12,00 De toate, cărturar. Film documen­
tar ;
pentru toţi; 13,00 Radiojurnal;
diţionalul buchet devenit impozite şi taxe a depuneri­ 13,15 Stele iile cîntecului: Doi­ 18.50 Vetre folclorice. „Lung e
„Săptămîna economiei". In lor, dobînzilor şi cîştigurilor, na Badea. Tereza Kessovja şi drumul Gorjului“. Cîntcce
şi jocuri olteneşti ;
Gilbert Becaud; 14,00 Unda ve­
preajma ei, obişnuim să acestea nefiind supuse pre­ DEVA: Aventura lui Posei- selă. „Toamna“ —t emisiune pe 19,15 Publicitate :
aşteptăm,
facem bilanţul unei acti­ scripţiei ; dreptul de a îm­ don („Patria“); Te SIMERIA: teme de sezon; 14,30 Ritmuri... 19.20 1001 de seri. Heckle şl
ilăcăule
(„Arta“);
vităţi rodnice, de un an, puternici şi alte persoane să Ultimul cartuş („Mureşul“); ritmuri — muzică uşoară; 14,45 19.30 Jeckle (I) ; Săptămîna po­
Vă rugăm să vă opriţi a- u sprijin preţios patru ridicarea dispună de sumele păstrate HUNEDOARA: La răscruce Aici populară; Colaborează Beke de Româ­ 20,10 litică internă săptămînii. A-
Telejurnal.
muzică;
şi
Sport
Muzică
17,15
în
a
de
rezultatelor
obţinute
interna­
17,30
şi
Azi,
în
(„Siderurgistul“);
vînturl
la C.E.C.; dreptul de condi­
Carte
nia.
reţeaua C.E.C. a judeţului.
re­
radiofonică
ţională in imagini ;
zorile sînt din nou liniştite, se­
Reportajul
portaj.
Gyor-
şi
rîndu-
salută
Haiducii
tul de a lăsa moştenire su­
supra celor mai semnifi­ ţionare a depunerilor ; drep­ riile I-II „...Şi („Constructorul“); gy; 17,40 Selecţlunl din opere­ pele line sint adînci. (Va­
tele lui Gherase Dendrino; 18,00
lea Arieşului) ;
(„Arta“);
cative dintre acestea. mele depuse. Dealtfel, drep­ nelele" Stuart („11 CALAN: Ma- Concertul nr. 1 în la minor 20.30 Publicitate ;
Iunie");
TE-
ria
pentru
de
plan
şi
orchestră
— In judeţul nostru, ca de­ tul de proprietate personală LIUC: Seceră vîntul sălbatic Mac Dowel; 18,30 Din cele mai 20.35 Film artistic. Liniştea o- Producţie
Abilene.
raşului
Adio,
altfel în întreaga ţară, ritmu­ asupra economiilor provenite („Minerul“); GHELAR: („Minerul“); cunoscute melodii populare; a studiourilor cinemato­
seriile
arme,
I-II
rile înalte de creştere econo­ standardului de viaţă al populaţiei din muncă este ocrotit de PETROŞANI: Paraşutiştii („7 19,00 Radiojurnal; 19,15 Estrada grafice americane. In dis­
mică au condus direct la Constituţia ţării noastre. Noiembrie“); Povestirile Beatri- _ duminicală. Emisiune de Geor- tribuţie : Bobby Darln,
Emily Banks ;
’ ge Ioanid, Florian Lungu şi
LU.-
sporirea permanentă a veni­ In afara acestor garanţii şl cei Potter („Republica“); Amster­ Victor Dumitrescu; 20,45 Con- 22.00 Telejurnal. Sport ;
la
PENI:
Urmărire
Marina
Parada
vedetelor.
turilor băneşti ale populaţiei. avantaje, depunătorilor din ju­ dam („Cultural“); Veronica serhnări de Sînziana Pop; 22,00 22.25 Voica, Gigliola Cinquetti,
In asemenea condiţii social- prin organizarea lucrului în Convorblre cu 1 zări. Peste 40 000, ceea ce în­ deţul nostru li s-au acordat („Muncitoresc“); LONEA: Ceaţa Radiojurnal. Karina, Gianni Morandi,
Dom­
economice deosebit de favo­ două schimburi, dotarea cu IOAN BUGA, seamnă mai mult de jumă­ numai într-un singur an 1 216 („Minerul“); ANINOASA: dragoste „Folk Studio Singers".
cu
profesor,
nului
rabile, activitatea unităţilor maşini automatizate şi tele­ directorul Sucursalei tate din totalul elevilor, sînt credite pentru construirea de („Muncitoresc") ; PETRILA : I
operative ale Casei de Eco­ xuri, iar evidenţa analitică a judeţene C.E.C. integraţi în acţiunea de eco­ locuinţe proprietate personală, Frumos, onest, emigrat în LUNI, 22 OCTOMBRIE
nomii şi Consemnaţiuni — economiilor şi creditelor este nomisire, sînt depunători per­ credite ce însumează 48 000 000 Australia („Muncitoresc“); VUL­ 17.30 Curs de limba franceză.
CAN: Drumul spre Vest („Mun­
instituţie bancară specializată integral mecanizată. blului sens pe care îl au e- manenţi la C.E.C. In fruntea lei ; şi-au procurat 550 au­ citoresc“); URICANI: Micul om 8,00 Bună dimineaţa !; Lecţia 65 ;
roşii.
Cravatele
(„7
„Şapte
în relaţiile băneşti cu popu­ — Cum se prezintă con­ conomiile la C.E.C., în folosul acestei acţiuni cu profunde toturisme, în valoare de mare Lumea Noiembrie"); ORAŞ- 8,30 contra şapte“. Participă 18.00 Telex ;
18 05 La ordinea zilei. Azi, ju­
se
(„Pa­
TIE:
distrează
laţia — s-a dezvoltat conti­ cret evoluţia sporirii eco­ statului şi al depunătorului, semnificaţii patriotice şi edu­ 38 500 000 lei. tria“); Ultimul tren din Gun echipajele pionierilor din deţul Ilfov ;
nuu. Astăzi servirea populaţi­ nomiilor băneşti ale popu­ în acelaşi timp — pe de al­ cative, se află elevii şcolilor Am subliniat cîteva dintre Hill („Flacăra“); GEOAGIU- judeţele Bihor şi Ialo­ 18.20 Căminul... în judeţul
Dolj ;
Zestrea;
miţa ;
ei judeţului Hunedoara, pe laţiei din judeţ I tă parte. Tot mai mulţi oa­ din Valea Jiului, cele din avantajele de care se bucură BAI: tu nu HAŢEG: Eu nu 9,25 Film seria] Daktari ; 18.40 Ion Tugearu — Interpret
nu
văd,
el
vorbeşti,
linia depunerii, păstrării şi — In perioada la care ne meni înţeleg că numai mun­ Brad şi Hunedoara. toţi depunătorii la C.E.C. Toa­ aude („Popular“); BRAD: Bă- 9,50 Viaţa satului ; şi coregraf ;
decontării economiilor bă­ referim, soldul general al de­ ca, economia şi prevederea — V-am ruga să vă o- te acestea fac ca milioanele trînii bandiţi („Steaua roşie“); 11.00 Emisiune în limba ma­ 19.05 Ecranul ;
neşti, temporar disponibile, punerilor la C.E.C. a crescut sint izvoarele bunăstării pro­ priţi şi asupra principa­ de cetăţeni ai ţării — în rîn­ GURABARZA: Veronica („Mi­ ghiară ; 19.20 1001 de seri. Heckle şl
Jeckle (II) ;
lilia­
nerul“);
ILIA:
Salcîmul
este asigurată prin 4 filiale cu 116 la sută, soldul mediu prii şi ale întregii ţări, toto­ lelor avantaje de care se durile cărora este cuprinsă şl chiu („Lumina"). 12,30 De strajă patriei ; 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
13.00 Album duminical ;
C.E.C. — la Deva, Hunedoa­ pe locuitor cu 115 la sută, dată. bucură depunătorii la populaţia judeţului nostru — 16,15 Publicitate ; inte de termen. 1973 — an
hotăritor ;
In
serial
ultimul
Film
:
ra, Petroşani şi Orăştie, 36 iar numărul depunătorilor, al — Ştim că spiritul de C.E.C. să vadă în Casa de Economii 16.20 minut. Un nou serial, pro­ 20.00 Cîntecul săptămînii : „Le-'J
agenţii, 84 unităţi poştale, au­ celor care îşi păstrează tem­ economie şi chibzuinţă pă­ — Depunătorilor la C.E.C. şi- Consemnaţiuni locul cel ducţie a studiourilor de gendar pămînt străbun“ ;
Mai aveţi o
întrebare
7
torizate să efectueze opera­ porar sumele disponibile la trunde tot mai mult şi în le sînt asigurate prin lege : mai avantajos pentru păstra­ televiziune italiene. Pri­ 20.05 Cit de probabil este...
ţiuni C.E.C., 54 ghişee în în­ C.E.C., a crescut de la 199 300. rîndurile tinerei generaţii. garantarea de către, stat a rea economiilor lor băneşti. mul episod : „Alarmă la timpul probabil 7 ;
bord“ ;
treprinderi şi instituţii. Pri­ la 222 450, ceea ce reprezin­ — Intr-adevăr. Şcoala este sumelor depuse, acestea du- Convorbire consemnată de PROGRAMUL I: 6,00 Buletin 17.00 Magazin sportiv. Polo. Fi­ 20.40 Barzi şi rapsozi. Zece mi­
vitor la acordarea creditelor tă mai bine de 42 la sută chemată să dea ţării nu nu­ tînd fi retrase oricînd ; păs­ GH. I. NEGREA de ştiri; 6,05 Concertul dimine­ nala campionatului naţio­ nute cu rapsodul Victor
său,
Pirvănescu
fiul
şi
Dinamo — Rapid.
nal :
pentru construirea de locu­ din totalul populaţiei judeţu­ mai cetăţeni pregătiţi şi culţi, ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan­ Box. Finalele campionate­ păstrători ai cîntccelor
8,00
premieră
cotidiană;
Parti­
inţe proprietate personală, lui. Este o dovadă cît se dar şi oameni virtuoşi, cum­ dului, inima şi versul; 8,10 lor naţionale individuale bătrîneşti din Mehedinţi ;
Revista
literar-artistică
Tv.
populaţia judeţuluui are la poate de elocventă a creşterii pătaţi şi economi. nel Vasian, care este şi se­ Ilustrate muzicale; 9,00 Ora sa­ (selecţiuni). Hipism. Cursa 20.50 Actual, modern, contem­
fe­
dispoziţie cele 4 filiale C.E.C. neîncetate a veniturilor bă­ In judeţul nostru, pe linia cretarul organizaţiei de ba­ tului; 10,00 Radiomagazinul dis­ de galop pentru Premiul poran ;
Succese
10,30
meilor;
ale
Operativitatea în servirea la neşti ale populaţiei judeţului educării elevilor în spiritul ză a şantierului. Se lucrea­ cului — muzică uşoară; 31,00 „Arcul de triumf“ ; 21.30 Publicitate ;
ghişeele filialelor din Deva, — pe de o parte, a pătrun­ economiei, al respectului faţă ză pe două schimburi a 12 Buletin de ştiri; 11,05 Intîlnire 18.20 Drumuri în Istorie. Dimi- 21.35 Fîntîna turmelor. Ulti­
mul episod ;
Hunedoara şi Petroşani — ce­ derii spiritului de chibzuinţă de muncă şi rezultatele ei, orc, urgentînd as.tfel toate cu melodia populară şi inter­ trie Cantemir. Domn şl 22.25 24 de ore.
pretul preferat; 11,35 Orchestra
le mai solicitate, se asigură şi economie, a înţelegerii du­ s-au obţinut frumoase reali­ operaţiile, fapt ce ne va
permite să predăm acest
bloc la finele lunii noiem­ ra toţi pe drum“. Sînt cuvin­
brie. tele cu care ni s-a adresat
Gros
Am fost martorul „exodu­ vineri din după-amiază după ce Şte­ a
fan,
Iscroni,
lui" treptat al constructori­ prezentat actele cu mîinile
P e p l a t f o r m a o ţ e l ă r i e i lor de la blocul DII la tremurînde şi privirea înspăi-
Efectuase
blocul Al — recepţionat la mîntată. neregulamentară o şi depăşire
foar­
total
sfîrşitul lunii septembrie, te periculoasă, atît pentru el
Termini opt clase şi tre­ al O.S.M. II. Acolo, cei doi Iacob, activistă a consiliului şi cei care îl însoţeau în au­
buie să-ţi alegi o profesiu­ maiştri le-au vorbit despre municipal al organizaţiei mai apoi la prima lopată Cronica săptămînii greu de şl la din volanul autovehi­ toturismul l-HD-5840, cît si
pe
care
culului
actele
ne. E un moment de răscru­ frumuseţea muncii de oţe- pionierilor, s-a înjghebat de pămînt scoasă din fun­ le-a prezentat, cu aceeaşi pentru cei ce veniseră din
viitoare
daţia
altor
blocuri.
In
că
se
rezultat
a
ce, poate cel mai important lar, dînd totodată răspun­ cercul „Prietenii oţelarului“. La cotele înalte tămînii majoritatea se zilelor săp­ greutate, Lengvarski August nu­ sens opus, cu alt autoturism. Ştefan este
fronturi
azi
Gros
fapt,
încheie
De
Dealtfel,
care
Er-
meşte
trăit pînă aici. Totul pare suri întrebărilor „Cînd este Cercul cuprinde 20 de elevi pentru vremea de lucru circulaţia rutieră s-a desfăşu­ nest, şi că de loc c din Că- şofer profesionist, salariat la
friguroasă
simplu. Dar profesiunea ţl-o momentul să-mi aleg profe- şi va fi condus de oţelarul s-au creat încă de pe acum. - rat normal, fără acojdente lan. Se ţinea mai bine pe pi­ I.R.I.C. Petroşani, şi în acea
deosebite,
victime
'
pe
dccît
ale
altuia
cioarele
un
alegi pentru toată viaţa. Şi Ion Mica, secretarul comi­ ale şantierului In aceste zile s-a trecut la neşti, deşi fără condiţiile au ome­ sale, fiindcă în cele din urmă, zi conducea ocazie, autoturism
de
Dacia-1300
fost
aşa
se
n-ai dreptul să greşeşti, mai tetului U.T.C. de la O.S.M. nefavorabile, cu ploi, adesea cel jignit l-a ajutat să se de­ explică totala nesiguranţă şi
ales că-n faţă nu se află II, aceasta în scopul facili­ (Urmare din pag. 1} montarea panourilor pentru torenţiale. Totuşi, un număr plaseze, însoţit de agentul lipsa de apreciere a distanţe­
prima
de
sa
la
se
un singur drum. Dimpotri­ O acţiune tării orientării profesionale conturarea unui alt bloc : mare avarii autovehicule au su­ şi constatator pînă acolo de unde sînge. lor, fiind autovehiculului cursă a-
tamponări
de
volanul
ferit
prin
proba
recoltează
vă. Şi fiecare sau aproape şi impulsionării tendinţei B5, cu 90 de apartamente. răsturnări, toate fiind cauzate Era „băut bine“, cum a re­ cest fel.
Lucrează aici două macara­
fiecare din ele te atrage „mijite", deja, la un număr meni cunoscuţi prin hărni­ le de mare tonaj, mînuite de nerespectarea regulilor de cunoscut, şi analiza de labo­ Fiindu-i suspendat permisul
privind
prioritatea,
rator
conducere
pentru
într-un fel sau altul. emoţionantă mare de elevi, de a deveni cia şi priceperea lor: San­ cu aceeaşi bărbăţie de doi circulaţie viteza şi mai ales alcoolică a în stabilit o îinbibaţie de acesta a solicitat să două
depăşirile,
ră­
luni,
1,52
de
sînge
g
Inţelegînd, ştiind aceasta, siderurgişti. du Tudor, Nicolae Avram tineri „răsfăţaţi" ai şantie­ consumul de alcool. la mie, faptă incriminată de mînă numai atît, probabil că
Dealtfel,
şi
infracţiune
sînt
ca
comitetul U.T.C. de la Şcoa­ Cu acest prilej, Romulus — şefi ai echipelor de zi­ rului. rile asupra acestea au fost abate­ lege motociclistul îl dăduse cearta după fapta sa se aştepta la o
cărora
sancţiune mai aspra.
în­
cu
de
la generală nr. 1 Hunedoa­ siunea. Acum sau mai tîr- Dragoş, ■ prim-secretar al Co­ dari. zugravii conduşi de •k dreptată atenţia agenţilor ser­ gol, aceasta iscîndu-se dato­
ra, în colaborare cu condu­ ziu ? Ce rol trebuie să joa­ mitetului municipal Hune­ Aurel Pălivan, mozaicarii Am găsit în coordonatele viciului de circulaţie, la care rită unei neacordări de prio­ Stop Ia stop !
ne vom referi în continuare.
de
cerea şcolii, organizaţia de ce în această alegere apti­ doara al U.T.C., a înmînat din echipele lui Gheorghe acestui şantier din Lupeni ritate, tot Ernest, către Lengvarski
pe
aducîndu-1
August
pionieri şi grupa sindicală, tudinile mele ? Dar nivelul carnetul de uteclst elevilor Moşnean şi Ilie Popa, par- expresia vie a întrecerii so­ Mi-a căzut bine ! motocicllst la un pas de ac­ Tot cu suspendarea permisu­
a organizat, recent, o vizi­ meu de pregătire şcolară ? chetarii şi tîmplarii în frun­ cialiste, dorinţa fierbinte de cident. In cele din urmă, a lui de luni conducere ales pe şi timp de
s-a
două
Porutiu
tă a unui mare număr de Dar dorinţa mea de a lucra primiţi în aceeaşi zi în rîn­ tea cărora se află Ion Dea- realizare a obiectivelor pro­ Trecuse de miezul nopţii declarat că fusese cu mal Camelia, din Petroşani, dato­
mulţi prieteni la o muncă vo­
elevi, utecişti şi pionieri, într-un sector siderurgic ?". durile organizaţiei de tine­ conu, Alexandru Moraru si puse, de autodepăşire. Pa cînd un echipaj al circulaţiei luntară pentru unul dintre ei rită nercspectării semnificaţiei
îndrepta
spre
intersecţia
însoţiţi de prof. Ion Zăvo- In urma unui schimb de ret. Cornel Banu — caractere lingă aceasta am fost mar­ se centrul oraşului Deva, în şi că acolo se cinstiseră prie­ indicatorului „Oprire la inter­
din
care
obligă
ianu, directorul şcolii, la o- experienţă \ între organizaţia | A fost o acţiune emoţio­ entuziaste, harnice, care au torul poeziei constructorilor, apropiere de restaurantul teneşte. secţie“, însăşi denumirea la lui oprire
prin
şi
De
ţelăria nr. 2, de la C.S.H. U.T.C. de la oţelărie şi or­ dus adevărate bătălii la co­ al sensului frumos şi util Transilvania. In acel moment prietenilor data n-a asta însă sfatul acordarea întîietăţii celor ca­
fost
prie­
prea
cîteva
„deo­
Pe platforma luminată de ganizaţia U.T.C. a şcolii, la nantă, cu adînci valenţe e- tele înalte ale schelelor al muncii lor. Pentru că observă pe care manevre efectua tenos, acum urmînd să fie re se află pe drumul cu prio­ a
le
cheate,
ritate.
însă
Dînsa
afirmă
că
oţelul incandescent, tinerii care au participat şl Elena ducative, în care s-au ivit — Pentru blocul D12 se întotdeauna am comparat autoturismul cu numărul de „sfătuit“ de instanţa de jude­ oprit undeva mai jos, acolo
cată.
s-au întîlnit cu maistrul Drozd, preşedinta Consiliu­ şi germenii interesului pen­ dă o luptă mare, în scopul schelele cu o caligrafie, gîn- înmatriculare l-TM-9603. Cînd unde nu avusese vizibilitate
faptei
asta
era
oţelap Ştefan Tripşa, Erou lui judeţean al elevilor, Re- tru viitoare profesiuni. finalizării lui înainte de durile ce le urcă, cu un echipajul s-a apropiat, auto­ Constantin obligă şi că care pusese cauza pericol
încercat
a
să
rul
manevrelor
în
prin
al Muncii Socialiste, şi mais­ mus Iacob, secretar al Co­ termen — îmi spune Cor­ zbor. dispară în noapte. Cu con­ siguranţa celorlalţi. In final
altor
doi
spate­
trul Victor Petroiesc, secre­ mitetului municipal Hune­ IOAN VLAD cursul care avuseseră conducători la trecerea şanţului execută o manevră cu intersecţie,
furcă
de
auto,
iasă
din
le,
ca
să
tarul comitetului de partid doara al U.T.C., şi Rafila corespondent cu fugarul, a fost în cele din Se numeşte Constantin loan, dar şi acolo se afla un alt au­
urmă readus la autovehiculul toturism, ale cărui claxoane
al cărui motor încă „fierbea“. arc domiciliul în Valea Jiului spuneau „Stop“ şi de ce să nu
posesorul
autoturismu­
. . . . . . In urmai legitimării, s-a sta­ şi este nr. 1-HD-21G0. Zilele amintim că Porutiu Camelia
lui
cu
nntaanmiaiamumininii ■ ia l i.i..... M .., l ,.aaa«naaaaja.a bilit că se numeşte Gheban trecute, cînd ploua mai tare nu are practică suficientă pen­
Petru şi că este şoferul auto­ tru a se avinta in astfel de
vehiculului cu numărul de prin acele locuri, sus-numitul manevre ; pe parbriz se mai
mai sus, aparţinînd şantieru­ se afla pe drum, la La volanul află încă „semnul exclamării“.
un
său.
autovehiculului
O nouă ambiţie lui dispariţie se iar încercarea moment dat, unui angajează în După suspendare a formalităţilor
Chişcădaga,
întocmirea
se
de
faptu­
datora
depăşirea
autocamion,
de
permisului,
lui că se afla în stare de e-
din
brietate accentuată. la spitalul din deşi alt sens opus se apropia ni se pune întrebarea : „altfel
autoturism.
viraj
un
nu se poate“ 7, la care răs­
Un
Este
condus
a oteiarsior hunedoreni Deva a unde, în faţa martorilor timp nefavorabil, dar care auto­ pundem acum: da, se poate,
pentru
scurt,
acel
periculos
dar cu stop la stop.
s-a
examinator,
medicului
a
şi
dovedit
pentru
salvator
pro­
refuzat
recolteze
în
sînge
ba de să i se vederea stabi­ vehiculul ce se apropiase din Un camion
reuşind
treacă
lirii alcoolmlei, devenind ast­ sens invers, fără vreo să consecin­
peste
şanţ,
(Urmare din pag. 1) cuptorul, sîntem în perma­ va prezenta la finele aces­ fel Infractor. Starea sa I-a ţă pentru cei care îl ocupau. pentru nuntaşi
în­
nenţă frămîntaţi să găsim tei luni primele succese. determinat pe nu medic să-l este Fără să oprească, fără să
îi
trebe
dacă
cumva
cele mai bune căi pentru Dar la oţelăria electrică rău, dacă are nevoie de ceva, vadă ce fac cei ce puteau fi Duminica trecută, in locali­
producă în fiecare zi 0,5 a realiza metalul necesar s-au stabilit şi căile prin la care Gheban Petru a răs­ accidentaţi, Constantin loan a tatea Geoagiu a fost oprit au­
nr.
tone de oţel electric peste economiei noastre cu con­ puns cu seninătate : „ce rău, accelerat puternic, continuîn- tocamionul cu C.A.P. 21-HD-2G26,
aparţinînd
Mărtineşti.
în
plan, cu energie electrică sumuri cît mai mici. Ini­ care se poate realiza acest ce să-mi trebuiască 7 Am băut du-şi fost drumul. Cînd, stabilit sfîrşit, Cînd a fost verificat tehnic,
este
scurt,
obiectiv.
s-a
oprit,
a
Pe
că
economisită. şi m-am simţit foarte bine“. era posesor al permisului de s-a constatat că instalaţia de
ţiativa noastră actuală vorba de scurtarea perioa­ Aşa s-a simţit atunci, dar conducere doar de trei săptă- semnalizare era defectă, avea
A luat naştere din acel materializează acele indi­ dei de ajustare a cuptoa­ să vedem cum se va simţi mini şi işi aprecia l’apla sa joc la mecanismul de direcţie,
ine­
frînare
moment o nouă iniţiativă — caţii pe care le-am primit relor, de dozarea corespun­ după ce instanţa de judecată ca prea puţin gravă, deoare­ sistemele iar de anvelopele erau prezen­
sc va pronunţa.
ficace,
a oţelarilor aflaţi în per­ în vederea gospodăririi ju­ zătoare a încărcăturii pri­ ce acolo şanţul era mic şi nu tau uzură excesivă.
ştie
se
putea
cine
întîmpla
manenţă în pulsul marilor dicioase a energiei elec­ vind procentul de carbon, O „cinstire“ ce. De fapt, permisul fusese In aceeaşi zi, autocamionul
cerinţe ce se pun în faţa trice. precum şi de elaborarea obţinut după ce „încercase“ fusese pus la dispoziţia unor
siderurgiei şi a întregii — Odată cu lansarea a- fiecărei şarje în mai puţin pe cinste... de vreo cinci ori, iar prin nuntaşi de către preşedintele
C.A.P.
din
prin
Mărtineşti,
noastre economii. cestei iniţiative, ne spunea de 6 ore şi 45 de minute. O motocicletă şi un autotu­ fapta sa şi-a dat din nou e- fapta sa punînd in pericol
xamenul (al şaselea).
care
celor
viaţa
Am discutat cu Gheor- tovarăşul Iov Traian, mais­ La comitetul de partid al rism se apropiau din acelaşi Sperăm să fie ultimul, pen­ portaţi şi chiar a altora. erau trans­
ghe Obîrşanu. Intrebîndu-1 tru de schimb, lucrul cel secţiei, iniţiativa nou lan­ sens şi paralel în apropiere tru că permisul i s-a suspen­ Nu de mult, o astfel de pe­
două
de
staţia
ce l-a determinat să pro­ mai important este că în sată a stîrnit un deosebit şul Haţeg. de benzină din ora­ dat pentru un timp de circu­ trecere s-a încheiat tragic şi
mal
Poate
învaţă
luni.
pună în adunarea de gru­ fiecare zi vom economisi La început părea că se e- laţie ! despre acest lucru am relatat
pă sindicală declanşarea a- circa 12 kilovaţi pe tonă. interes. Intenţionăm ca pî­ fectuează o manevră de depă­ în rubrica ziarului. Oare la
cestei iniţiative, ne-a răs­ nă la sfîrşitul lunii, toate şire, dar cînd se aflau Ia cîţi- Să rămînă Mărtineşti nu s-a aflat despre
va
maşina
circulaţiei,
paşi
de
puns, fără a sta pe gîn- Oţelarii noştri s-au prins cuptoarele noastre să o s-au auzit injurii şi cuvinte numai atît! acel accident 7
adresate
ce
de
duri: în această entuziastă com­ preia. Sîntem convinşi că jignitoare, autoturismul, al cel că­ Serviciul circulaţie
conducea
— Noi, cei care deservim petiţie care, cu siguranţă, vom reuşi. „Dantelă din beton şl sticlă. rui număr era l-HD-3910. Fiind „Sînt şofer vechi, vă rog să din cadrul Inspectoratului
Foto : ÖTVÖS I. GHEZA oprit, acesta a coborît cu mă iertaţi, ne puteam strecu­ judeţean de interne
ulUM>»ainmD
'¿ZSSfiSSSSEKEB
(Urmare din pag. 1) versificat, în variate şi mul­ re faptul că activitatea com­ poziţia partidului şi statului cestuia, toate acţiunile po- de către Editura politică şi bună experienţă în valorifi­ popularizare a ştiinţei — şi,
tiple forme, să fie suplă, să plexă de formare şi dezvol­ nostru în problemele religiei, litico-educative trebuie să alte edituri o vastă literatu­ carea tradiţiilor populare lo­ bineînţeles, să organizeze şi
se adapteze cu uşurinţă noi­ tare a conştiinţei socialiste libertăţii de conştiinţă, ex­ fie subordonate practicii so­ ră şi lucrări ateist-ştiinţifi- cale, în organizarea mani­ mai multe acţiuni pe margi­
ţii culturale ca cluburile din lor imperative ale etapei pe a oamenilor trebuie să aibă plicarea ştiinţifică a unor fe­ ciale, cultivării în conştiinţa ce, cu o gamă largă de teme festărilor de acest gen — nea acestora —, iar librăriile
Uricani, Lonea, Simeria şi care o parcurgem. un caracter continuu, siste­ nomene din natură şi socie­ oamenilor a necesităţii des­ privind locul şi importanţa dovadă numeroasele festiva­ şi unităţile cooperaţiei de
Teliuc, Casa de cultură Hu­ Se înţelege că pentru a matic, bazat pe argumente tate, despre materialitatea lu­ făşurării unei activităţi utile ştiinţei în viaţa omului şi luri şi acţiuni de ţinută — consum să intensifice activi­
nedoara, căminele culturale depăşi spiritul rutinier este ştiinţifice şi demonstraţii mii, combaterea dogmelor şi societăţii. In acest scop, or­ societate, alcătuirea materia­ pe viitor trebuie să acordăm tatea pentru difuzarea cărţii
din comunele Hărău, Rapolt, nevoie de mai mult efort în practice, să se facă cu com­ practicilor mistico-religioase. ganele şi organizaţiile de lă a lumii, mediul de viaţă mai multă atenţie generali­ cu caracter ştiinţific, de
Turdaş, Gurasada şi altele, gîndire, efort urmat operativ petenţă, cu răbdare şi tact In unităţile de învăţămînt, partid, de masă şi obşteşti, al omului, aspecte biologice, zării şi statornicirii unor tra­ popularizare a valorilor cul­
toţi
educaţionali,
factorii
de către unii factori educa­ de măsuri corespunzătoare de către toţi factorii educa­ cultură şi artă se vor orga­ psihice şi social-culturale ale diţii noi, izvorîte din realită­ turii şi tehnicii.
ţionali din aceste localităţi care să învioreze activitatea, ţionali, în raport cu catego­ niza, periodic, ’dezbateri pe trebuie să împletească orga­ existenţei umane, tehnica e- ţile socialismului. Activitatea politico-ideolo-
nic munca de educare ştiin­
pentru a da viabilitate idei­ să o facă tot mai atractivă. riile socio-profesionale căro­ probleme filozofice ale ştiin­ nergiei, a semnalului, crea­ Organizaţiile U. T. C„ gică în şcoli şi facultăţi tre­
lor de înaltă competenţă ale Pentru că, nu numărul ac­ ra li se adresează, de nivelul ţelor contemporane, tradiţii­ ţifică a oamenilor cu măsu­ ţii materiale şi spirituale ale U.A.S.C., sindicatele vor buie să contribuie într-o mă­
conlucra
programului de educaţie al ţiunilor interesează, ci efica­ zaţii de cu celelalte organi­ sură sporită la realizarea u-
cu consiliile
masă,
partidului. In unele cazuri citatea lor. Nu vrem să fa­ populare pentru ca momen­ nei temeinice educaţii ştiin­
sîntem încă tributari ai unor cem un bilanţ al acţiunilor, tele importante din viaţa ţifice, profesionale şi cetăţe­
tendinţe de formalism şi cl să putem să ne răspundem oamenilor — majoratul, că­ neşti, fiecare unitate şcolară
paralelism, de rutină şi con­ sincer ia întrebarea : cui i-au sătoria, aniversarea zilei de să devină un puternic cen­
servatorism ce nu pot şi nu folosit ? EDUCAREA MATERIALIST-ŞTII N Jl FICĂ naştere şi a căsătoriei, ziua tru de educaţie comunistă a
trebuie să-şi găsească loc în Materializarea programului intrării în producţie şi a ie­ copiilor şi ţinerilor, de înar­
activitatea de educare mate- ideologic al partidului impu­ şirii la pensie — să se des­ mare a oamenilor cu valori­
rialist-ştiinţifică a maselor. ne îmbunătăţirea, în conti­ făşoare într-un cadru so­ le cunoaşterii şi practicii u-
Dispunem de un număr im­ nuare, a întregii munci poli- A MASELOR - LA NIVELUL CERINţELOf lemn, adecvat, pentru a în­ mane, de modelare a carac­
portant de instituţii şi aşe­ tico-educative desfăşurate de tări caracterul lor educativ, terelor şi de formare a per­
zăminte culturale : cluburi, organele şi organizaţiile de laic. sonalităţii tinerei generaţii.
case de cultură, săli de spec­ partid, organizaţiile de masă Eficientă sc dovedeşte ini­ Iată, în mare, problemele
tacole, cămine culturale, bi­ şi obşteşti, instituţiile de în- ţiativa ca în marile între­ spre care organele şi orga­
blioteci, cabinete de docu­ văţămînt şi cultură. ACTUALE Şl OE PERSPECTIVĂ prinderi, pe şantiere, în ex­ nizaţiile de partid trebuie
mentare şi informare, de şti­ In coordonarea şl îndru­ ploatările forestiere şi mi­ să-şi îndrepte atenţia în am­
inţe sociale, de mijloace teh­ marea unitară a activităţii de niere să fie create brigăzi pla muncă de materializare
nice pentru activităţile de ci- propagare a ştiinţei şi cultu­ ştiinţifice, iar în licee şi in­ a programului educaţional al
neclub etc., de un important rii în rîndul maselor, în ri­ stitute de învăţămînt supe­ partidului pentru formarea
fond de instrumente muzica­ dicarea nivelului general de rior, brigăzi complexe — for­ omului nou. In acest scop,
le, ’de costume etc. Folosim cunoaştere al oamenilor, un lor de pregătire politico-ideo- lor laice din gîndirea filo­ rile legate de introducerea poporului român şi altele. mate din cadre didactice, lor le revine sarcina de a
oare peste tot cu chibzuinţă rol esenţial revine comisiilor logică şi culturală. Aceste ac­ zofică şi social-politică ro­ ştiinţei şi tehnicii în toate Pentru educarea materia- studenţi şi elevii din anii analiza periodic activitatea
şi, aş zice, la adevărata va­ pentru răspîndirea cunoştin­ ţiuni trebuie să fie orienta­ mânească şi universală, com­ sectoarele vieţii. list-ştiinţifică a oamenilor, mari de studii — care parti­ de răspîndire a ştiinţei şi
loare aceste mijloace de care ţelor materialist-ştiinţifice, te la adrese directe, să aibă baterea manifestărilor idea­ In activitatea de răspîndi­ consiliile sindicale, organiza­ cipă la activitatea de edu­ culturii, modul cum aceasta
beneficiem ? Am făcut totul organisme de lucru ale con­ finalitate. lismului, a orientărilor fi- re a cunoştinţelor ştiinţifice ţiile de tineret şi femei, or­ care materialist-ştiinţifică a contribuie la ridicarea nive­
pentru a transforma toate a- siliilor Frontului Unităţii So­ Cerinţele actuale ale dez­ deiste contemporane privind e necesar să se acorde prio­ ganismele de stat specializa­ oamenilor muncii, a tinere­ lului general de cunoaştere
ceste instituţii şi mijloace în cialiste. Acestora le revine voltării economice şi sociale fenomenele din natură şi so­ ritate populaţiei active, să se te şi-au propus să organize­ tului de la oraşe şi sate. al maselor şi să stabilească
pîrghii realmente active şi sarcina orientării conţinutu­ pun în faţa organelot şi or­ cietate. adreseze diferenţiat catego­ ze sistematic cursuri, cicluri Rezultate bune au fost ob­ măsurile cc se impun pentru
eficiente de educare comu­ lui, precum şi folosirea de­ ganizaţiilor de partid sarcini In cadrul cabinetelor de riilor de oameni ai muncii, de expuneri şi conferinţe, ţinute de către organele şi continua perfecţionare a a-
nistă a oamenilor, de lărgi­ plină a posibilităţilor pe ca­ deosebite pentru activitatea ştiinţe sociale vor fi orga­ tineretului, femeilor, locui­ simpozioane, lectorate, con­ organizaţiile do partid din cestei' munci. E necesar ca
re a orizontului lor politic, re le oferă reţeaua cămine­ de ridicare continuă a nive­ nizate, periodic, răspunsuri torilor din cartiere şi de la sultaţii şi răspunsuri la în­ aşezările în care trăiesc şi formele şi metodele care
ideologic, profesional, ştiinţi­ lor culturale, a caselor de lului general de cunoaştere a la întrebări pe probleme le­ sate, să asigure cuprinderea trebări, expoziţii tematice, oameni ai muncii din rîndul s-au dovedit eficiente în
fic, estetic şi etic ? cultură, cluburilor, cabinete­ oamenilor muncii şi dezvol­ gate de procesul cunoaşterii, în cadrul unor acţiuni spe­ experienţe ştiinţifice, prezen­ naţionalităţilor conlocuitoare; munca pentru formarea con­
fie
vingerilor
ştiinţifice
să
Sarcinile pe care le avem lor de ştiinţe sociale, şcoli­ tarea concepţiei lor ştiinţifi­ la care vor fi invitate cadre ciale a navetiştilor, a lucră­ tări de filme documentare Deva, Cristur, Hunedoara, generalizate pentru a se ac­
de înfăptuit în prezent şi în lor. laboratoarelor, muzeelor, ce, materialist-dialectice de­ de specialitate, care, pe ba­ torilor de pe şantierele de pentru popularizarea cuceri­ Valea Jiului, Orăştie etc., ţiona cu cele mai eficace
viitor — pe acest drum ane­ bibliotecilor etc. spre lume şi viaţă. Astfel, în za unor experienţe de labo­ construcţii şi din exploată­ rilor ştiinţei contemporane urmare a acţiunilor între­ mijloace în activitatea com­
voios de modelare a omului In coordonarea şi îndruma­ adunările generale ale orga­ rator. vor demonstra carac­ rile forestiere, a mecaniza­ — iar reţeaua cinematogra­ prinse prin organismele spe­ plexă. de mare şi nobilă răs­
— cer fără îndoială folosi­ rea unitară a acţiunilor de nizaţiilor de bază ale parti­ terul firesc, legic al unor fe­ torilor din S.M.A. şi I.A.S., fică dispune de un ciclu de cializate, prin organizarea u- pundere, a ridicării omului
rea pe deplin a acestor pîr­ răspîndire a cunoştinţelor dului, U.T.C. şi în adunările nomene fizice, chimice, bio­ precum şi a altor categorii producţii din domeniile ma­ nor manifestări şi acţiuni e-
ghii, cer să utilizăm forme ştiinţifice, în desfăşurarea a- sindicale trebuie să se asi­ logice şi altele. de oameni care lucrează în tematicii, fizicii, astronauti- ducative în limba maternă. pe piedestalul înalt al con­
noi de activitate, un conţi­ cestei munci de către orga­ gure ţinerea de expuneri, or­ Cum munca are un rol e- zone mai îndepărtate de a- cii, astronomiei, geologiei, Se impune însă ca biblio­ ştiinţei înaintate, pe care o
nut programatic bine contu­ nizaţiile componente ale Fron ­ ganizarea de simpozioane şi senţial în procesul de for­ şezămintele «culturale. La în- meteorologiei, ştiinţei ' bio­ tecile din mediul urban şi cere societatea noastră în
rat. Această muncă se cere tului Unităţii' Socialiste, este mare a omului, în dezvolta­ demîna factorilor educaţio­ logice, chimiei şi altoie. rural să achiziţioneze un drumul ei dinamic spre îm­
să se desfăşoare tot mai di­ necesar să se aibă în vede­ dezbateri pe teme privind rea gîndirii ştiinţifice a a­ nali este pusă, în acest scop, Deşi avem acumulată o număr mai mare de cărţi de plinire.