Page 73 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 73
7 KAfr'--,
Sa i Proletari din toate tarile, unlfl-vă !
li./-,
. la M E S A J U L
\'4
tovarăşului NiCOLAE CEAUŞESCU adresat
participanţilor ia adunarea populară de la Lutiţa
Dragi tovarăşi, laterală a patriei elaborat de derii internaţionale, la întă
Doresc să vă adresez dum Congresul al X-lea şi Confe rirea păcii şi securităţii. Oa
neavoastră, participanţilor la rinţa Naţională, pentru acce menii muheii din patria
adunarea populară de la Lu lerarea dezvoltării economico- noastră, fără deosebire de
tiţa, un călduros salut din sociale a României socialiste. naţionalitate, acţionează pen
partea Comitetului Central al Toţi oamenii muncii din pa tru promovarea în lume a
partidului, a Consiliului de tria noastră — români, ma unor principii noi, de egali
Stat, a guvernului şi a mea ghiari, germani, secui şi de tate şi respect mutual între
personal. alte naţionalităţi — muncesc naţiuni, de neamestec în tre
La această adunare se a- umăr la umăr, într-o strînsă burile interne şi respectare a
niversează un eveniment im frăţie şi unitate, pentru dez dreptului fiecărui popor de
portant din şirul marilor ac voltarea avuţiei naţionale, a-şi hotărî singur destinele,
ţiuni revoluţionare desfăşura pentru crearea unei civiliza de cooperare rodnică între toa
te în anul 1848 în cele trei ţii superioare pe pămîntul te popoarele.
ţări româneşti. Adunarea de României. Corespunzător po Evocînd evenimentele glo
la Lutiţa se înscrie în lupta liticii marxist-leniniste a rioase de acum 125 de ani,
generală a oamenilor muncii partidului şi statului nostru, lupta maselor populare pen
din Moldova, Muntenia şi Ar forţele de producţie se dez tru libertate, progres şi civi
ANUL XXV Nr. 5 842 MARJI 23 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI deal, a militanţilor sociali de voltă armonios pe întregul lizaţie, facem totul pentru a ‘
la jumătatea secolului trecut, teritoriu al ţării, se ridică la merge neabătut înainte pe
pentru răsturnarea orînduirii viaţă social-economică înflori drumul măreţ arătat de
feudale, împotriva dominaţiei toare regiunile odinioară ră partid, dînd viaţă celor mai
străine şi asupririi poporului mase în urmă, asigurîndu-se înalte idealuri la care au
aspirat
minţile
vreodată
lu
de către marile imperii din întregii populaţii, fără deose minate ale poporului, la ca
j Răspunzînd prin lapte indicaţiilor trasate de tovarăşul Hicolae Ceauşescu ! In interiorul această parte a Europei, pen bire de naţionalitate, posibi re au- năzuit de-a lungul se
tru cucerirea de libertăţi de
litatea de a beneficia în mod
mocratice, sociale şi naţiona egal de roadele construcţiei colelor masele largi populare.
ziarului le, pentru o viaţă mai bună. socialiste, de a participa ac Epoca pe care o trăim va
|! Organizaţiile de partid, colectivele de muncă \ Marile lupte şi frămîntări tiv la întreaga viaţă socială, intra în istorie ca cea mai
existen
din
pagină
glorioasă
sociale de la 1848 — din ca la conducerea ţării. Pe baza
> Cum organizaţi a- re face parte şi adunarea se politicii de egalitate deplină ţa poporului nostru care, sub
hunedorene acţionează ferm pentru îndeplinirea j gitaţia vizuală ? cuilor de la Lutiţa — au de în drepturi a tuturor celor conducerea partidului, edifi
monstrat unitatea de voinţă ce muncesc, se creează con că pe pămîntul României so
socialistă
multilate
cietatea
exemplară a sarcinilor de plan } Răspunsul îl dau şi aspiraţii a întregului nos diţii tot mai propice pentru ral dezvoltată, creează pre
popor,
vremelnic
şi
divizat
tru
afirmarea
înflorirea
mul
faptele, roadele de in trei state diferite, comu tilaterală, în cîmpul vieţii misele pentru trecerea în vi
mai
cea
şi perfecţionarea calitativă a producţiei ! fiecare zi nitatea de idealuri a mase sociale, a tuturor cetăţenilor itor spre cunoscută de înaintată
isto
orînduire
de orice naţionalitate ai pa
lor populare ce trăiau pe a-
orînduirea
1 Sînt pregătite pen ceste meleagui i. indiferent triei noastre, liberi şi stăpîni ria umanităţii — este ţelul
comunistă.
Acesta
tru iarnă unităţile de naţionalitate, lupta comu pe destinele lor. suprem căruia toţi oamenii
nă a românilor, maghiarilor, Aniversăm evenimentele de
feroviare din ju germanilor, secuilor, pentru la 1848 în condiţiile în care muncii, fără deosebire de na
Progresul accelerat al eco multe de făcut pentru a rea deţ ? libertate, dreptate socială şi întregul popor înfăptuieşte cu ţionalitate din patria noastră,
nomiei naţionale, ridicarea LA U.U.M.R. CR1ŞC1QR liza produse de înaltă calita independenţă naţională. succes politica externă a îi consacră tot ce au mai
In ritm susţinut al nivelului te, aşa cum pe bună drepta f Cu prilejul ,.Săp- Sărbătorim — în cadrul partidului şi statului de pro bun, convinşi că astfel slujesc
tehnic şi de eficienţă al pro te ni se cere — ne spunea manifestărilor din anul aces movare largă şi multilatera propriile lor interese vitale,
ducţiei constituie în actualul strungarul Ioan Stanciu, un tămînii economiei“ ta, prilejuite de aniversarea lă a colaborării cu toate ţă înfăptuiesc aspiraţiile lor ce
le mai arzătoare de bunăsta
cincinal cerinţe fundamenta Ridicarea tehnicităţii muncitor cu bună reputaţie evenimentelor de la 1848 — rile socialiste, cu popoarele re şi fericire.
le pentru toate întreprinde y profesională în uzină. Mi-am Acţiuni de popu împlinirea a 125 de ani de ce se ridică pentru scutura Cu prilejulu acestei mani
rile constructoare de maşini, dat seama de acest lucru ci larizare a ideii de la adunarea de la Lutiţa, în rea jugului asupririi colonia
cărora le revine sarcina de tind cuvîntările tovarăşului condiţiile în care întregul le, cu ţările care şi-au cu festări sărbătoreşti, doresc să'
urez
tuturor
participanţilor
a asimila, fabrica şi livra utilajelor-preocupare Nicolae Ceauşescu la Ploieşti economisire nostru popor, sub conducerea cerit independenţa naţională la adunarea de la Lutiţa suc
unităţilor industriale şi şan şi Buzău. Ca om care de pes Partidului Comunist Român, şi se dezvoltă de-sine-stătă- cese tot mai mari în activi
tierelor maşini, utilaje, in te 20 de ani lucrez la strung, > Sport : comenta îşi concentrează, cu - elan şi tor, cu toate statele şi po tatea viitoare, în munca şi
stalaţii şi aparatură cu per consider că este absolut nor rii, cronici, clasa abnegaţie, întreaga energie poarele lumii, indiferent de lupta pentru progres şi pro
formanţe calitative superioa mal ca în condiţiile de as mente pentru înfăptuirea măreţului orînduirea socială, contribu păşirea României socialiste,
re. prioritară a muncitorilor tăzi să nu se mai admită program de înflorire multi ind activ la procesul destin multă sănătate şi fericire I
In acest context, îmbunătă fabricarea produselor de sla
ţirea calităţii producţiei are bă calitate, lucru de mîntu-
o covîrşitoare însemnătate, ială.
de acest factor depinzînd u- şi specialiştilor Eu lucrez la realizarea
tilarea rapidă a economiei perforatoarelor de tip greu, Conferirea unor ordine si medalii 1 sport ■ sport ■ i sport I
cu tehnica cea mai avansată, utilaje asimilate în fabrica »
creşterea avuţiei naţionale, a ţie de serie din anul trecut.
bunăstării celor ce muncesc. milor secretari ai comitetelor părilor de fiecare zi. Aceas Ele sînt bune, nimic de zis.
Tocmai de aceea, în cuvîn- judeţene de partid în legă ta pentru că, aflată în plin nivelul celor produse în ţă cu prilejul „Zilei energeticianului“ în lumina Hotărîrii plenarei ( a.C. al P.C.R.
Dar pentru a le fabrica la
tarea rostită la adunarea ac tură cu realizarea şi livrarea proces de dezvoltare şi mo
tivului de partid din judejul produselor de către construc dernizare, uzina trebuie să rile avansate trebuie să le
Prahova, tovarăşul Nicolae ţia de maşini, reprezintă un satisfacă în tot mai mare mă aducem serioase îmbunătă Duminică dimineaţa, în Opriţa, electrician — de la cu privire le dezvoltarea continuă a educaţiei
Ceauşescu sublinia cu tărie: complex de sarcini care, tra sură cerinţele cantitative şi, ţiri. Mă refer la corpul ex sala mică a Consiliului popu întreprinderea de reţele e-
„In orice sector problema ca duse neîntîrziat şi exemplar mai ales, pretenţiile calitati terior şi cel intermediar, la lar judeţean a avut loc o a- lectrice Deva, loan D. Po-
lităţii, a controlului de cali în viaţă, au menirea să a- ve ale unităţilor miniere. Or, cilindri, pistoane schimbă dunare festivă, organizată pescu, Alfred A. Schmidt, fizice şl sportului
tate, a răspunderii pentru sigure ridicarea la înalt ni din ambele puncte de vede torul de sens şi alte repere cu prilejul sărbătoririi „Zilei maistru — de la întreprinde
calitate, a fiecărui muncitor vel de tehnicitate a maşini re, la Crişcior se înregistrea care nu au încă durabilita energeticianului" în cadrul rea electrocentrale Deva —
şi inginer şl a conducerii în lor, utilajelor şi instalaţiilor ză multe rămîneri în urmă. tea cerută în exploatare. căreia au fost conferite or Uzina electrică Paroşeni.
treprinderii constituie una fabricate, a funcţionalităţii şi Pe lingă nerealizarea planu Pentru a lichida neajunsu dine şi medalii ale Republicii Unui număr de 15 lucră Mişcarea sportivă de masă
din îndatoririle centrale, un eficienţei acestora. lui fizic, uzina se caracteri rile calitative ,1a perforatoa Socialiste România unor lu tori le-a fost conferită „Me
obiectiv esenţial al activităţii Pentru muncitorii şi spe zează încă printr-o dotare re, noi, cei din atelierele de crători din ramura energeti dalia Muncii".
fiecărui colectiv, al fiecărei cialiştii de la U.U.M.R. Crlş- tehnică insuficientă, fluxuri prelucrare pe maşini-unelte, că a judeţului Hunedoara. Distincţiile au fost înmîna- - la un nivel
organizaţii de partid“. cior, colectiv cu multiple şi tehnologice rudimentare, or avem pretenţia să fim dotaţi Au luat parte tovarăşii te de tovarăşul Ioachim
Aceste deziderate formula importante îndatoriri în do ganizare meşteşugărească a cu aparatura de măsură şi Ioachim Moga, membru al Moga, care, în numele biro
te în cuvîntarea secretarului meniul producţiei de utilaj producţiei — toate cu reper control necesară, să-i ajutăm C.C. al P.C.R., prim-secretar ului Comitetului judeţean de calitativ superior
general al partidului, precum minier, problematica ridicată cusiuni negative asupra func al Comitetului judeţean Hu partid şi al Comitetului exe
şi recomandările cuprinse în de secretarul general al ţionalităţii şi fiabilităţii uti L. VISKI nedoara al P.C.R., preşedinte cutiv al Consiliului popular
scrisoarea adresată de tova partidului constituie însăşi lajelor şi pieselor produse. le Comitetului executiv al judeţean, i-a felicitat căl Prin aplicarea în viaţă a fundă a conţinutului şi sen
răşul Nicolae Ceauşescu pri- esenţa activităţii şi preocu — Intr-adevăr, la noi sînt (Continuare in pop a 2-a) Consiliului popular judeţean, Iiotărîrii plenarei C.C. al sului prevederilor cuprinse
Vichente Bălan, prim-vice- duros pe cei decoraţi, le-a a- P.C.R. cu privire la dezvolta în document. Dezbaterile ce
preşedinte al Comitetului e- dresat urarea de noi şl im rea continuă a educaţiei fi gu avut loc la toate niveluri
xecutiv al Consiliului popu portante succese în viitor. zice şi sportului, sportul de le, pe întreaga filieră a re
lar judeţean, Ştefan Almă- In numele celor decoraţi, masă hunedorean a căpătat ţelei sportive, au condus la
tovarăşii
Proiectanţi constructori, beneficiarii judeţean de partid, Ioan Mă- au luat cuvîntul Gheorghe noi şi dimensiuni, organizatori adoptarea unor planuri de
şan,
secretar
Comitetului
al
loan
şi
Ilaţegan
de
participare,
ce
răs-
proprii
mulţu
DIN CROHiCA ierean, director în Ministe Dumitrache, care au distinc punzîndu-se astfel cît mai măsuri concrete, — cu cuprinză
atribuţii
toare,
înaltele
pentru
mit
rul Energiei Electrice.
dezideratelor
reieşite
Tovarăşul Victor Coca. se ţii primite şi s-au angajat concret importantul document de şi responsabilităţi precise
din
împreună
ca,
cu
colectivele
ÎNTRECERII cretarul Comitetului execu în care muncesc, să-şi inten partid. Se poate aprecia că fiecărui organ de specialita
te sau colaborator.
tiv al Consiliului popular ju
deţean, a dat citire Decretu sifice eforturile pentru a re printr-o susţinută propagandă
de calitate ireproşabilă, puse I4 termen in funcţiune lui Consiliului de Stat, prin aliza exemplar sarcinile a- de masă, prin prelucrarea N. STANCIU
SOCIALISTE care se conferă ordine şi cestui an, cincinalul înainte hotărîrii conducerii partidului (Continuare in pag. a 3-a)
de termen.
medalii ale Republicii Socia
s-a ajuns la o însuşire pro
liste România unor lucrători
Pe şantierul Ţesătoriei de mătase Deva din unităţile energetice ale
pentru
de
merite
judeţului,
20000 tone de osebite în opera de construi Fiecare oră bună de lucru — folosită pentru
re a socialismului, cu prilejul
fantă peste plan PRINDE CONTUR UN NOU OBIECTIV INDUSTRIA! sărbătoririi A „Zilei onergeti-
cianului”.
conferit
fost
HUNEDOARA. In această „Ordinul Muncii“ clasa a Încheierea grabnică a semănatului
lună din ultimul trimestru al IlI-a tovarăşilor : Dumitru
anului, furnaliştii de la C.S. Industria uşoară este pe Unitatea noastră, care o- 112 ţesătoare, 20 finisori, 14 N. Burdeţi, inginer, Dumi-
Hunedoara îşi intensifică cale să-şi implanteze în cupă o suprafaţă de 4 hec lăcătuşi şi 6 tehnicieni, iar trache I. Gheorghe maistru.
preocupările pentru a ampli peisajul economic hunedo- tare în imediata vecinătate pentru anul viitor ne-am Mircea C. Fîrtat, maistru Şl RECOLTĂM PORUMBULUI
fica realizările obţinute in rean un puternic pilon, re a zonei depozitelor din De prevăzut să pregătim prin principal, Constantin C. Mo
întrecere şl finalizarea pla prezentat prin Ţesătoria de va, este alcătuită dintr-un şcoli 135 ţesătoare, 20 meca ga, contabil şef, Petru S.
nului pe 1973 înainte de mătase Deva. Acest impor corp principal monobloc, cu nici şi 56 ajutori de maiştri Popa, lăcătuş — de la în Pentru a lichida , restan gricole de stat s-au efectuat Toţi factorii de răspun
termen, Se acţionează cu tant obiectiv industrial al secţiile preparare, ţesătorie la Timişoara, Cisnădie, Si treprinderea electrocentraie ţele la semănat şi recoltatul arături pe 590 hectare, s-a
prioritate pentru asigurarea actualului cincinal a dema şi finisaj, la care se adaugă ghişoara şi Bucureşti. Se Deva — Centrala termoelec porumbului, duminică, 21 oc pregătit patul germinativ pe dere erau prezenţi în
unui mers constant şi inten rat în construcţie de mai depozitele de materie primă află la specializare 8 ingi- trică Mintia, Ioan I. Haţe- tombrie a.c., pe ogoare s-a 470 hectare şi au fost însă- cîmp
siv al agregatelor, respecta bine de trei luni, urmînd să şi produse finite, centrala gan, director. Ionel I. Gîdea, lucrat cu forţe sporite, în- mînţate 320 hectare. In ace
rea strictă a reţetelor şi dea un substanţial impuls termică, gospodăria de apă, AL. VALERIU şeful şantierului de construc- registrîndu-se realizări meri laşi timp, s-au recoltat şi La C.A.P. Romos, în tarla
sistemelor de încărcare, op industriei hunedorene sub staţia de condiţionare a ae ţii-montaj, Traian N. Onea- torii. Astfel, în cooperativele transportat pentru înmagazi- ua numită „După grădini'^
timizarea proceselor din fur aspect cantitativ şi, mai cu rului, laboratorul, atelierul (Continuare în pag. a 2-a) să, electrician. Cornel M. agricole şi întreprinderile a- nare 457 tone porumb, din i-am găsit prezenţi pe tova
nale, evacuarea după grafic seamă, al diversificării pro de întreţinere şi reparaţii, care 280 tone s-au predat la răşii Zevedei Stănilă, secre
a fontei şi zgurii, întreţine ducţiei şi ridicării calităţii grupul social. bazele de recepţie. Cu rezul tarul comitetului comunal de
rea corectă a utilajelor. Da acesteia. Tehnologia de fabricaţie tate mai bune se detaşează partid, pe inginerul Eugen
torită acestui fapt, colecti — Ce reprezintă, de fapt, este relativ simplă. Firele unităţile agricole din comu Lăzărescu şi pe preşedintele
vele celor două secţii de noul obiectiv ? — l-am în de tip vîscoză şi cele sin nele Toteşti, Beriu, Turdaş, cooperativei agricole. Aici e-
furnale au dat în plus faţă trebat pe tovarăşul Valeriu tetice — care reprezintă ma Vi-vţ- ■ «. Í. . ¡lili ¿lili «illi Unirea şi altele. rau concentrate o parte din
de sarcinile lunare aproape Jula, inginerul şef al ţesă- teria primă — sînt introdu Din multitudinea activităţi forţele unităţii la semănat.
800 tone fontă. toriei. se mai întîi în secţia de lor desfăşurate pe ogoare am Tractoriştii Ion Rentea şi
Depăşirea planului zilnic — Ţesătoria de mătase pe preparare unde, prin inter desprins cîteva fapte semni Mihai Mureşan, ajutaţi de
in
în medie cu 75 tone de me care o construim va fi o u- mediul unor maşini şi tratate i i ficative, care evidenţiază pre cooperatorii Aurelia Ocolişan,
sînt
speciale
stalaţii
tal a permis furnaliştilor să nitate de prim rang a in şi pregătite pentru ţesut. Fi ocuparea cooperatorilor şi a Hilda Lascu şi Sofica Ştefan,
raporteze de la începutul a- dustriei textile româneşti. Ea rele trec apoi la ţesătorie. mecanizatorilor pentru în- lucrau la semănat, iar Ion
nului şi pînă acum o pro va realiza anual o producţie Aici se realizează ţesăturile chierea grabnică a lucrărilor Tirănescu şi Mihai Binder e-
ducţie suplimentară de pes de 12,2 milioane metri pă de timp mătase la 570 de din această campanie, cît şi fectuau discuitul terenului.
te 20 000 tone fontă, ceea traţi de ţesături într-o lar războaie automate, de înaltă unele deficienţe de ordin Inginerul şef ne relata că
ce reprezintă mai mult de- gă gamă sortimentală. tehnicitate şi productivitate. organizatoric întîlnite în co unitatea mai are de însă-
cît angajamentul anual îm Concepţia şi proiectarea Urmează apoi finisajul, ca operative agricole din cadrul mînţat 50 de hectare, din
bunătăţit. De remarcat că obiectivului este opera unui re constă într-un nou tra consiliului intercooperatist care 18 sînt arate. Primind
in această perioadă, prin a- colectiv al Institutului de tament pe maşini şi insta Geoagiu, unde mai sînt de în ajutor încă 6 tractoare de
plicarea unor măsuri eficien proiectări pentru industria laţii speciale care conferă însămînţat cu grîu suprafe la S.M.A. Călan — conduse
te de reducere a consumului uşoară Bucureşti şi are la ţesăturilor calităţi superioa ţe de ordinul sutelor de hec de Cornel Surdu, Toader
specific de combustibil, s-au bază cele mai avansate so re şi aspect comercial co tare şi de cules porumbul de Bărbuţă, Ştefan Tegli, Ion
economisit peste 600 tone luţii practicate pe plan respunzător. pe mai mult de 15 la sută
cocs. mondial atît în construcţia din terenurile cultivate. (Continuare tn pag. o 2-a)
cît şi în tehnica şi tehnolo întreaga activitate produc
gia propriu-zisă a unităţii. tivă a unităţii — care se va
A fost pus în Utilajele de bază sînt, de desfăşura pe trei schimburi
asemenea, de fabricaţie ro — se realizează cu aproape LA FONDUL DE STAT — CANTITĂŢI
funcţiune cazanul mânească, principalii furni 1 400 de salariaţi, în cea mai
zori fiind întreprinderile mare parte femei. Din aceş SPORITE DE LAPTE ŞI CARNE
destoinici
dulgheri
din
Mihai
dc
Pavei,
comunistul
Bajo
:
Francisc
brigada
condusă
Trei
centralei „Unirea" şi „Metalul roşu“ tia, un număr important se Vasile Albeanu şi Mitică Scornea, ia ultimul planeşu (cota 29—64 m şi ultima), de la un nou
Cluj, uzinele de pompe află în curs de şcolarizare bloc turn din cartierul Aeroport Petroşani.
termoelectrice „Vulcan“ şi „Timpuri noi" şi specializare. In acest an, Foto: ION LEONARD (IN PAG. A II-A)
Bucureşti. de pildă, avem la pregătire
din Călan
Cazanul de 40 tone ce a- PRESTIGIUL după următorul program: PENTRU DESERVIREA MAGAZINUL „GOSTAT“ UN MILION VREMEA
limentează turbina de 12 „Haiducii“ — 21 octom La bazele
MW a centralei termoelec CĂRTURARULUI brie, orele 15,00; „Amin POPULAŢIEI S-A REDESCHIS Şl JUMĂTATE ORE I
26
tiri din copilărie“ —
trice a fost pus în funcţiu La Liceul din Călan a octombrie, orele 12,00; D E L A Pentru 24 ore
solicitările
din
Magazinul
ne — ne-a informat, ieri, to avut loc, în organizarea „Tudor“, seriile I şi II — lor La din oraşul cetăţeni Haţeg şi-a „Gostat“ ac MUNCA PATRIOTICA Vreme răcoroasă şi in
reluat
Orăşlie,
pe
U.T.C.
comitetului
varăşul Alexandru Deac, şe şcoală, un simpozion „Di- 27 octombrie, orele 12,00 cooperativa meşteşugăreas tivitatea, sub conducerea stabilă, cu cerul tempo de recepţie
şi „Pădurea pierdută“ —
ful punctului de lucru al mitrie Cantemir“. După 28 octombrie, orele 15,00 că „Viaţă nouă“, din lo gestionarei Marioara Mar- Tinerii din marele rar noros. Izolat vor că
dea averse slabe de ploaie.
Grupului de şantiere mon prezentarea „Prestigiului şi 17,00. calitate, a înfiinţat în ca ton. Acesta pune la dis Combinat siderurgic Hu Temperatura minimă va
poziţia
lar
oamenilor
o
ate
drul
complexului
un
cărturar
Di-
mîndri
taj „Vulcan" Bucureşti, ce-şi domnului Cantemir“, — reali lier de remaiat ciorapi. O ZI gă gamă de produse, în nedoara se pot perioa oscila între 3 şi c grade, Din cele 280 tone po
efectuarea,
pe
cu
mitrie
iar maxima între 10 şi 16
desfăşoară activitatea la zată de prof. Silviu Gu- CARAVANA MEDICALA tre care: carne şi prepa da care a trecut din a- grade. Vînt potrivit, cu rumb, cît s-a predat du
rate din carne de vită şi
I. V. Călan. Pe parcursul ur ga, elevii au citit pagini COMPLEX MECANIZAT porc, compoturi din fruc ccst an, a 1 450 000 ore intensificări temporare, minică Ia bazele de recep
Ce
în
muncă
patriotică.
mătoarelor 3 zile se vor des semnificative din şi „Des Căminul cultural din te, diverse conserve dc seamnă această „zestre“ din nord-vest. ţie, o cantitate apreciabilă
„Is
crierea
Moldovei“
ca
a
făşura probele tehnologice, toria ieroglifică“. Blăjeni-sat caravana avut medi LA LONEA iegumc şi zarzavaturi, a tinereţii ? Iată : strîn- s-a preluat de la coopera
oaspete
ouă dc găină, băuturi na
după caţe se va putea tre cală din Brad. Cu acest LA turale (vin şi ţuică) etc. gerca a 22 928 tone fier Pentru următoarele tivele agricole din Şoimuş,
plantarea
vechi,
a
000
1
frontal
nou
abataj
medicii
Un
ce la acţionarea turbinei. SAPTAMINA prilej, S. Gîrbea, V. P. Fumu- din cadrul E.M. Lonea a Consiliul popular orăşe de plopi, a 2 500 dc pomi două zile Cristur, Deva, Bîrcea,
Bă-
rescu,
Noua centrală va funcţiona FILMULUI ROMÂNESC lăneanu, M. Tod au a- fost dotat cu un nou nesc sprijină noua unita ornamentali, amenajarea Banpotoc, Romos, Vaidei
pe seama captării căldurii cordat consultaţii medica complex mecanizat, de te prin atribuirea unui a 20 000 mp spaţii verzi şi altele.
local
etc.
Intr-un
un
încăpător,
mun
mai
cuvînt,
de la bateriile de semicocs, Conform unei tradiţii, le. A rulat o gală de fil susţinere, tăiere şi încăr ALTA de — după renovarea şl că tinerească avintată, Vremea se menţine ră Pînă’ acum, cooperativa
cărbunelui.
iar
temă,
me
aceeaşi
uşor
va alimenta cu energie elec incepind de ieri, la cine artiştii pe amatori ai cămi care a noului agregat Intro in dotarea lui cu mobilier care a dus la un volum coroasă şi averselor instabilă, agricolă din Deva a trans
sla
favorabilă
ducerea
„Arta“
matograful
din
trică întreprinderea „Victo Deva se desfăşoară „Săp- nului cultural din Blă- subteran va permite o — magazinul „Gostat“ se be, locale, dc ploaie. Vînt portat la baza de recepţie
ria", va debita energie şi în tămina filmului româ jeni au prezentat un bo creştere substanţială a va muta într-un viitor a- de economii în valoare slab din vest. Temperatu mai mult de 60 000 kg po
de 24 328 312 lei.
propiat.
sistemul energetic naţional. nesc“. Filmele vor rula gat spectacol. randamentelor în abataj. ✓ ra se menţine aceeaşi. rumb în contul muncilor
efectuate dc S.M.A.