Page 74 - Drumul_socialismului_1973_10

eS&Œ&ïEnSESBBBBBBBBSË Z35838ÎRBE ta
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 842 © MARJI 23 OCTOMBRIE 1973

EPusmsmzusa

La fondul de stat—cantităţi sporite de lapte şl carne
Cum organizaţi agitaţia vizuală?

a-
0 EFECTIVUL MATCA — şi mărirea cîştigului lunar care vor primi ca hrană, în 270. Deficitul va fi suplinit şului Nicolae Ceauşescu, partid
de
organelor
dresată
270 CAPETE PE 1973 — garantat la 1 200 lei, spori­ afară de iarba de pe păşu­ cu finul de trifoi de bună
Răspunsul il dau faptele, calitate, sortiment la care, şi de stat, tuturor lucrători­
A FOST REALIZAT CU rea preţurilor de contracta­ ne, 6 kg coceni, 10 kg bor­ lor din agricultură, aceste
DOUA LUNI MAI DE­ re, fapt care a contribuit în hot de sfeclă, 2 kg ciocălăi, faţă dd 300 de tone necesar măsuri vizează asigurarea
VREME. mod deosebit la cointeresa­ 2 kg fin de trifoi şi 100 s-au realizat în plus 200 tone, condiţiilor realizării produc­
ES LUNAR — 100 HL LAP­ rea crescătorilor de animale grame' melasă. Toate fura­ precum şi cu grosiere, unde
există
de
140
un
excedent
roadele de flecare zi TE LIVRAT LA FON­ în creşterea producţiei de jele se administrează tocate tone. Ţinînd seamă de fap­ ţiei planificate şi pe 1974.
DUL DE STAT. carne şi lapte. C.A.P. din şi preparate. Cu masa ver­ tul că pentru sporirea pro­ Au fost asigurate condiţii
H PLANUL ANUAL LA Cristur a ajuns să livreze de de pe păşune şi cu acest bune de adăpostire pentru
Cum organizaţi agitaţia lor de muncă, numai aşa optim de aer... Să..." Aşa­ CARNE VA FI DEPĂŞIT pînă în prezent 32 tone de supliment de furaje se asi­ ducţiei de carne şi lapte întreg efectivul de animale.
vizuală ? întrebarea cu ca­ ajută, numai aşa răspun­ dar, oamenii sînt chemaţi CU 1 000 KG .carne din cele 37 planificate gură 8,20 unităţi nutritive este necesară dezvoltarea Toate grajdurile au fost re­
re am intrat în incinta de cerinţelor — precizea­ să acţioneze, dar li se şi pe acest an. Nurrtai în săp­ pe cap de vacă. Aceste ani­ continuă a bazei furajere, vizuite şi reparate. In pre­
Termocentralei de la Min­ ză tovarăşul Gheorghe Du- spune cum să procedeze. înfăptuirea sarcinilor din tămîna trecută s-au predat male vor fi îngrijite şi hră- s-au luat măsuri pentru spo- zent, se face izolarea plafo­
tia primea răspunsuri la mitrache, secretarul comi­ In atelierul mecanic, pe planul de producţie al nului la grajdul care adă­
fiecare pas. Ni le dădeau tetului de partid pe termo­ panouri portative, chemări: C.A.P. din Cristur privind posteşte tineretul taurin pus
panourile mari cu angaja­ centrală, care ne însoţea „Prin scurtarea cu o zi a dezvoltarea zootehniei, creş­ la îngrăşat. La toate grajdu­
mente şi chemări, aleea prin halele întreprinderii. duratei reparaţiilor la un terea producţiei de carne şi rile s-au amenajat camere
fruntaşilor, gazeta de pere­ In sala de maşini am a- bloc de 210 MW se reali­ Japte — a stat şi stă mereu de furajare şi bazine de me-
te, amplasate în parcul de juns în jurul orei 9 dimi­ zează o producţie supli­ în atenţia organizaţiei de lasare. Sînt puse în funcţiu­
la intrare, ni le ofereau neaţa. Tocmai atunci tova­ mentară de energie elec­ partid, a consiliului de con­ ne două tocători pentru sfe­
graficele, lozincile, placar- răşa Gizela Moraru, tehni­ trică de 4 milioane kWh şi ducere şi cadrelor de spe- sectorul cu ponderea eea mai clă şi coceni şi moara cu
dele din toate secţiile în­ cian cu mersul economic la o economie de combustibil, • cialişti. Intr-o discuţie avu­ ciocane.
treprinderii. Toate aceste biroul de urmărire a pro­ pe sistem, egală cu 600 to­ tă cu tovarăşii Ioan Peter, Dezvoltarea zootehniei,
forme adresează, în esenţă, ducţiei, completa pe o ta­ ne combustibil convenţio­ preşedinte, Inocenţii! Tetea, mare in agricultura Judeţului creşterea producţiei de car­
o chemare ia întrecere pen­ blă cifrele „calde", la zi, nal !“ inginer-şef, şi Arpad Furca, ne şi lapte — sarcini de cea
tru ca prima sărbătorire a ale producţiei. — Şi aici sîntem în curs brigadier zootehnic, secreta­ j mai mare însemnătate sta­
Zilei energeticianului să — E un grafic de urmă­ de a veni cu completările rul organizaţiei de partid, bilite de şedinţa comună a
fie onorată cu fapte de rire zilnică a realizărilor necesare — adaugă Gheor­ ne-au fost relevate preocu-' 15 tăuraşi îngrăşaţi, încasîn- nite de cei mâi buni îngri- rirea producţiei păşunilor şi C.C. al P.C.R., a Consiliului
laudă. „Pentru prima oară principalilor indicatori de ghe Dumltrache —, adică pările actuale şi de viitor, du-se suma de 86 000 lei. Un jitori-mulgători din unitate fînaţurilor. In acest scop, Suprem al Dezvoltării Eco­
ne sărbătorim ziua, e ziua plan. Această situaţie la zi să arătăm cum trebuie ac­ modul cum se acţionează număr de 10 tăuraşi au fost printre care se numără co­ se vor executa în continua­ nomice şi Sociale şi a Con­
noastră, s-o împodobim cu e analizată operativ — a- ţionat. De asemenea şi în pentru înfăptuirea sarcinilor muniştii Ştefan Deme şi Ar­ re lucrări de curăţare şi fer­ siliului de Miniştri din 13
laurii muncii“. Faptul îl rată tovarăşul Gh. Dumi- ce priveşte creşterea gra­ şi rezultatele obţinute. livraţi la o greutate de pe­ pad Szolosi, precum şi Ilon- tilizare. De asemenea, s-au iulie a.c. — stau permanent
urmînd
400
fiecare,
ste
kg
desprindem şi din gazeta trache — de către comisia dului de utilizare a maşi­ In ce priveşte efectivul to­ ca Deme, Ilonca Demeter, însămânţat 10 hectare cu ra- în atenţia tuturor ţăranilor
de perete. Era atît de caldă economică a comitetului nilor unelte din atelierul tal de bovine situaţia nu-i să se primească cîte 500 lei Adalbert Demeter şi alţii. piţă pentru siloz şi urmează cooperatori din Cristur, a
fiecare
pentru
drept
primă
şi frumoasă chemarea ! nostru de partid. Aşa se mecanic, cu atît mai mult tocmai lăudabilă. Din tota­ animal. Astfel, cooperativa Aceste măsuri — spunea să se însămînţeze şi 5 hec­ consiliului de conducere şi
Alături, un articol vorbea reuşeşte să se ia măsurile cu cît e o cerinţă majoră. lul de 500 capete planificat, cîştigă în plus 5 000 de lei. inginerul şef, — ne vor per­ tare cir masă verde (grîu, în organizaţiei de partid care
despre prima sesiuni de ce se impun. La ieşirea din incinta s-au realizat pînă acum nu­ mite să livrăm lunar cel pu­ amestec cu orz). Tot pentru acţionează cu fermitate pen­
De asemenea, s-au livrat la
comunicări tehnico-ştiinţifi- Alături, un alt grafic pri­ termocentralei — mai bine mai 472. Pînă la încheierea export, în afara sarcinilor ţin 100 hl lapte la I.C.I.L. anul viitor sînt asigurate 80 tru ca sarcinile stabilite de
ce organizată aici pe tema : vind realizarea pe luhi şi zis la poarta de ieşire — anului mai sînt două luni. Pentru a menţine acelaşi ha de trifoliene şi se vor partid să fie finalizate în
„Experienţa centralelor e- trimestre a principalilor in­ un panou „îţi stă în cale". Dar trebuie să se acţioneze de plan, 27 tăuraşi îngră­ nivel la producţia de lapte cultiva 10 hectare cu sfeclă mod exemplar.
lectrice ale I.E.C. Deva pri­ dicatori : graficul de putere „Tovarăşe, cum ai contri­ mai energic pentru că efec­ şaţi cu o greutate totală de furajeră. Aşa cum se sub­
după
definitivă
vind creşterea gradului de la producerea energiei elec­ buit astăzi la realizarea ini­ tivul planificat să fie reali­ 11 826 kg. Pentru stimula­ şi animalelor intrarea grajd, vom liniază în scrisoarea tovară­ NICOLAE BADIU
a
la
siguranţă în funcţionare", trice, consumul specific de ţiativei „Funcţionarea unui zat mai repede şi să nu se rea îngrijitorilor s-a acordat
lor
în
introduce
şi
hrana
manifestare care a prilejuit combustibil realizat, pier­ bloc energetic de 210 MW lase pentru ultima lună a drept premiu 0,50 lei pentru sfeclă furajeră — cîte 5 kg
relevarea competenţelor şti­ derile de apă şi abur în o zi pe trimestru cu com­ anului. Efectivul matcă pla­ fiecare kilogram. Aşa că fie­
inţifice a cadrelor tehnico- circuitul termic, consumul bustibil economisit ?" E o nificat — 270 capete vaci şi care a primit premiu de pe­ pe cap de animal, iar canti­
tatea de fîn de trifoi se va
inginereşti din această în­ propriu tehnologic... Ne a- întrebare care îndeamnă la juninci — a fost realizat cu ste 200 lei. Pînă la sfîrşitul Recoltările
treprindere. Aceeaşi gazetă, trage atenţia un panou ca­ autoanaliză pe fiecare lu­ două luni mai devreme. A- anului, vor livra suplimen­ majora de la 2 la 5 kg. De
găzduia şi un articol „Ex- re cheamă la generalizarea crător ce lese la sfîrşitul ceasta dă posibilitate coope­ tar 1 000 kg carne. asemenea, se vor procura în
aceste zile 4 000 kg de tărîţe
po-energia 73" — aprecieri unei iniţiative, dar, în a- programului pe poarta cen­ rativei ca prin valorificarea Interlocutorii noştri rela­
la adresa acelei reuşite ex­ celaşi timp, şi spune cum tralei. producţiei obţinute să recu­ tau că activitatea din zoo­ şi se va administra în hrana si însămîntărîle
poziţii a dezvoltării energe­ trebuie să acţionezi. Iată Concretă, operativă, în- pereze în acest an o parte tehnie a făcut obiectul unei vacilor zilnic cîte un kilo­
gram pe cap de animal. A-
ticii în judeţul nostru, des­ de pildă, îndemnul : „Mun­ dcmnînd şi chemînd la din investiţiile făcute cu analize într-o şedinţă comu­
chisă, de curînd, la Deva. citori, tehnicieni, maiştri, muncă agitaţia vizuală de procurarea de vaci şi ju­ nă a consiliului de condu­ ceastă cantitate ajungîndu-ne
pentru o perioadă de 40 de
Colţul satiric al gazetei — ingineri ! Pentru traducerea la Termocentrala Mintia ninci. cere şi a biroului organiza­ (Urmare din pag. 1) pentru a introduce semănă­
„Scurtcircuitul“ — n-a scă­ în viaţă a iniţiativei „Func­ îşi află rezonanţa în fap­ ţiei de partid. Această ana­ zile. Cooperativa are în stoc toarea în lucru. Fireşte, se
pat din obiectivul criticii ţionarea unui bloc energe­ tele oamenilor, în roadele Cooperativa din Cristur a liză s-a soldat cu măsuri 60 de tone borhot de sfeclă Borza, Gheorghe Simúlete şi impune ca atitudinea de to­
aspectele ce nu îşi găsesc tic de 210 MW o zi pe tri­ de fiecare zi. Şi ele sînt obţinut rezultate bune şi în concrete. Astfel, în scopul şi va mai primi încă 30 de Ion Cervenschi, care şi du­ tală indiferenţă faţă de soar­
tone, precum şi 4 000 kg de
locul în viaţa sănătoasă a mestru cu combustibil eco­ concretizate, în cifre edifi­ ce priveşte creşterea şi în- menţinerii şi creşterii pro­ minică au lucrat la arat —, ta recoltei dovedită de pre­
muncii din întreprindere. nomisit" trebuie 1 să reali­ catoare. Indicatorul cantita­ grăşarea tineretului bovin. ducţiei de lapte s-au stabilit melasă. unitatea are asigurate condi­ şedinte şi inginerul C.A.P.
Sub titlul : „Nu, risipei de zăm o economie de 1 500 tiv, graficul de putere e- Aceasta ca urmare a măsu­ măsuri privind lotizarea va­ In ce priveşte balanţa fu­ ţii ca în 2-3 zile bune de lu­ să fie sancţionată cu seve­
timp !“ — patru faţete ale tone combustibil pe tri­ fectiv utilizabilă pusă la rilor luate de conducerea cilor care dau cea mai mare rajeră — calculată în raţii cru în cîmp să încheie se­ ritate.
1
acesteia prinse în caricaturi mestru. Aceasta înseamnă dispoziţia coordonatorului partidului şi statului pentru producţie de lapte şi hrăni- şi unităţi nutritive, — aceas­ mănatul. In cadrul coopera­ Uşile sediului C.A.P. Ro-
sugestive, cu adresă direc­ ca în fiecare zi să econo­ sistemului energetic a fost îmbunătăţirea sistemului de rea lor în mod corespunză­ ta se prezintă cu deficit la tivei er.au organizate şi alte moşel erau ferecate. Ne gîn-
J
tă la cei în cauză, ca şi cel misim o cantitate echiva­ îndeplinit pe 9 luni în pro­ retribuire a muncii prin in­ tor. S-au selecţionat 100 de suculente, unde, din 1 000 de acţiuni — la recoltatul tutu­ deam, la început, că este un
de-al doilea aspect surprins lentă cu 17 tone combusti­ porţie de 102,37 la sută (an­ troducerea acordului global vaci care au fost lotízate şi tone, s-au realizat numai nului şi transportul porumbu­ semn bun : toate forţele sînt
în penelul satiric sub ti­ bil convenţional“. Ce tre­ gajamentul anual al colec­ lui la baza de recepţie. în cîmp la recoltat şi semă­
tlul „Gospodari la ei aca­ buie făcut în acest scop ? tivului este de 2 la sută) ; O activitate susţinută am nat. Ipoteza ne-a fost infir­
să“. Tot panoul spune mai de­ economiile la consumul întîlnit şi pe ogoarele coo­ mată de realitatea din te­
Peste tot, în secţiile în­ parte : „Să menţinem para­ propriu tehnologic pentru perativei agricole din Vaidei. ren. Tractoriştii Iosif Pleşa,
treprinderii, panourile în­ metrii aburului viu şi su­ producerea energici electri­ Directorul S.M.A. Geoagiu, Vasile Potinteu, Ion Oprea şi
deamnă la muncă, se adre­ praîncălzit intermediar la că s-au concretizat în cele ing. Virgil Tudan, ne-a fă­ Marin Haţegan cu greu se
sează colectivelor cu obiec­ valorile nominale prin re­ 3 trimestre trecute în peste cut precizarea că la semă­ descurcau la arat şi discuit
tive precise. glarea corespunzătoare a 3 300 MW echivalent cu nat au fost repartizaţi şeful printre baloţii de trifoi, iar
— Agitaţia vizuală, fiind procesului de ardere. Să e- 1177 tone combustibil con­ secţiei, Ion Paşcu, şi tracto­ Alexandru Toader, ajutat de
chemată să concure la rea­ vităm pierderile de căldu­ venţional. ristul Ion Stroie. Ceilalţi elevul practicant, Nicolae
lizarea sarcinilor, e concre­ ră prin arderea incomple­ tractorişti din secţie erau Borza, nu era încă hotărît,
tizată pe specificul locuri- tă sau depăşirea excesului LUCIA LICIU prezenţi la arături. Nicolae deşi se făcuse ora 12, să în­
Potintcu, Cornel Dragotă, ceapă semănatul. Să nu mai
Leontin Mihai, Dorel Boca amintim că pe alte cîteva
şi Ion Lazăr şi-au adus o zeci de hectare, unde trebuie
să se însămînţeze grîu, mai
contribuţie de seamă la cre­
SINI PREGĂTITE Recent, la C.S. Hune­ pentru semănători. In aceeaşi foşneşte şi la această dată
area unui front larg de lucru
porumbul (?). Despre ingine­
doara a fost organizată o
Andrei
consfătuire pe teme de tarla de 35 de hectare au lu­ rul şef al C.A.P., că, in-
am
aflat
crat cu mult spor tractoriş­
Gherhard,
pază contra incendiilor. Au tii veniţi în ajutor de la vocînd că este bolnav, era
participat preşedinţii corni-- S.M.A. Baia de Criş. Sub su­ plecat de 3 zile din unitate.
siilor de p.c.i. din obiec­ pravegherea inginerului M. Pe preşedintele Ion Lazăr
tivele industriale şi eco­
nomice ale judeţului, ingi­ Tabacu, mecanizatorii Ion nu l-am găsit nici la semă­
Cum se pregătesc pentru făşoare normal în toate cele nerii şefi, alte cadre cu Bota, Petru Negru, Traian nat, nici la recoltat, ci lâ
iarnă unităţile C.F.R. din 3 ture de serviciu. munci de răspundere. Orb, Ionel Achim, Constan­ ferma de animale, unde se
judeţul nostru — unităţi cu Ing. Vasile Motoi, şeful tin Bulz, Mircea Cimpoaie, instala un bazin pentru apă.
mari răspunderi şi îndato­ reviziei de vagoane Petro­ In cuvîntul de deschi­ Traian Băniciu, Ştefan Cioa- In jurul orei 9, la sediul
riri în servirea zi de zi şi şani : „Noi am încheiat pre­ dere, ing. Gheorghe Rădu- ză, Traian Simion şi Emil C.A.P. din Geoagiu am găsit
noapte de noape a publicu­ gătirile pentru iarnă. S-a fă­ lescu, director adjunct la Drăgoi au dat dovadă de aliniate 5 tractoare. Tracto­
lui călător ? Ne-am adresat cut cu toată atenţia etanşei- C.S. Hunedoara, a sublini­ multă conştiinciozitate. Pen­ riştii de la S.M.A. Călan,
pentru aflarea răspunsurilor zarea tuturor vagoanelor, la at necesitatea de a se lua tru a nu pierde nici un mi­ care veniseră în sprijinul a-
unor factori de răspundere uşi, geamuri, canapele etc. din timp toate măsurile, în nut bun de lucru, s-a luat cestei unităţi, ne-au explicat
din reţeaua feroviară a ju­ Instalaţiile de încălzit ale măsura ca masa să fie ser­ că nu au putut începe lucrul
deţului nostru. vagoanelor s-au revizuit şi vită în cîmp. Ploaia care a mai devreme, deoarece seara
Ing. Liviu Corfar, şeful pus la punct, ca şi instala­ început să cadă după-amin- au fost nevoiţi, neasigurîndu-
secţiei L 5 Deva : „Lucrările ţiile electrice, de aburi şi ză nu ¡-a speriat pe meca­ li-se condiţii de cazare în
pregătitoare pentru sezonul sanitare“. nizatori. ei înfruntînd-o cu sat, să doarmă la hotel în
de iarnă, ce revin secţiei Ing. Vaier Crăciun, şeful bărbăţie. Staţiunea Geoagiu-Băi (!).
noastre, au început încă reviziei de vagoane Simeria: teme (ie pază Stiung3ru! Ion Flrln, de la secţia I mecanică a C.S.H., acordă o deosebită atenţie cali­ Această problemă am dorit
din... primăvară. La ora ac­ „Garniturile de vagoane pen­ fieării tinerilor ucenici. In foto grafic, este surprins atent şi răbdător, alălurl de ucenicul s-o discutăm şi cu preşedin­
tuală sînt finalizate lucrări, tru călători vor fi încălzite Trif Gabriel, care va prelua şta feta muncii după ce se va caii fica în frumoasa meserie de Organizarea a lăsat de tele C.A.P., Aurel Pera, dar...
ca: zugrăvirea interioară şi din timp, conform unui gra­ centra incendiilor strungar. Foto: N. NEGRU dorit era plecat din localitate. To­
exterioară a tuturor corpu­ fic bine stabilit. In acest varăşul Ioan Buciuman, se­
rilor de .clădiri din toate scop s-au făcut toate pregă­ Deşi era posibil ca la cretarul comitetului comuna
1
staţiile C.F.R. din judeţ, re­ tirile, pregătiri, aş zice eu, C.A.P. Pişchinţi semănatul de partid, ne-a asigurat că
pararea uşilor, ferestrelor, mult mai amănunţite, mai Un nou obiectiv industrial se vor lua măsurile cores­
sobelor, a mobilierului, a bine executate decît în alte | toate unităţile, pentru pre- să fie de multe zile încheiat, punzătoare în vederea înlă­
peroanelor, dormitoarelor co­ începuturi de iarnă. Dealt­ j venirea incendiilor pe tim- lucrarea s-a tărăgănat neper- turării neajunsurilor ivite.
şi
mune şi locuinţelor de ser­ fel, s-au făcut şi noi amena­ j pul sezonului rece, sezon (Urmare din pag. 1) — Deşi am atacat obiec­ beneficiarului, a proiectanţi­ mis din cauza indolenţei de Este o cerinţă imperioasă
nepăsării
manifestate
viciu din toate unităţile jări în sala de încărcat acu­ i deosebit de propice izbuc-
noastre. Au fost aprovizio­ mulatori. Vagoanele care se | nirli incendiilor, neri. De asemenea, vom în­ tivul doar de vreo 4 luni — lor şi constructorului să-şi preşedintele Vasile Neagu şi ca deficienţele de felul celor
timp în care a trebuit să e-
şi
e-
concentreze
concerteze
nate toate districtele cu ma­ află în parcurs, puse zi şi j Discuţiile purtate au vl- cepe calificările la locul de xecutăm lucrări de organi­ forturile pentru a finaliza de inginerul Nicolae Sicrieru. semnalate să fie grabnic în­
teriale, scule, echipament de noapte la dispoziţia călăto­ I zat importanţa deosebită muncă. zare şi de eliberare a ampla­ optim această investiţie care Duminică, nici unul dintre lăturate, încheierea însămîn-
uzură şi protecţie. S-au asi­ rilor, sînt bine amenajate şi j ce se cere acordată apă- Execuţia lucrării este în­ samentului — putem afir­ ei nu se găsea în coopera­ ţărilor şi recoltatului consti­
gurat plugurile de zăpadă, pregătite. ; rării avuţiei obşteşti de credinţată Şantierului nr. 2 ma că am avansat bine — marchează în fapt dezvolta­ tivă. A fost nevoie, în aceas­ tuind dezideratul esenţial la
gardurile parazăpezi, sarea şi Măsurile luate pe arterele ; pericolul focului. Au luat al T.C. Deva, cu care conlu­ afirmă ing. Dan Cazan, şe­ rea intensă a industriei u- tă situaţie, să intervină to­ finalizarea căruia trebuie să
nisipul pentru pasaje. Cen­ de cale ferată ale judeţului, i cuvîntul ing. Emil Cîmpea- crăm fructuos pentru a asi­ ful şantierului. La ora ac­ şoare pe meleagurile hune- varăşul ing. Mircea Silvestru, fio concentrate toate forţele
tralele şi punctele termice măsuri menite să asigure ce­ [ nu, de la întreprinderea gura punerea în funcţiune în tuală sînt turnate fundaţiile director general adjunct la şi mijloacele existente în co­
care furnizează căldură pen­ le mai bune condiţii de că­ i „Victoria“ Călan, Ing. trimestrul IV al anului vii­ la hala monobloc, centrala dorene. Direcţia agricolă judeţeană, operativele agricole.
tru clădiri au fost revizuite lătorie pe timp de iarnă, au | Gheorghe Nicolae, de la tor â primei capacităţi, iar termică şi staţia de condi­
şi puse la punct, se află în fost analizate şi dezbătute şi ; Termocentrala Mintia, ing. din trimestrul II 1975 ţesă- ţionare. La hala monobloc
stare de funcţionare. S-a fă­ de către organele şi organi­ \ Corvin Revitea, de la uzi- ■ toria să lucreze la capacita­ s-au montat 204 stîlpi de
cut din timp aprovizionarea zaţiile de partid din unităţi­ : na cocso-chimică, ing. C. tea proiectată. In acest sens rezistenţă. De la I.M.C. De­ Cu prilejul jfSaptărnînii economiei'*
cu lemne de foc, cu alţi le C.F.R. Concluziile desprin­ \ Griinwald, de la Intre- am pus la dispoziţia con­ va am primit deja 30 de
combustibili. Incepînd de la se cu acest prilej sînt de na­ i prinderea chimică Orăştie structorului documentaţia grinzi de cîte 12 metri, iar
Lupeni pînă la Ilia, inclusiv, tură să îmbunătăţească în- : şi alţii. Fiecare a împărtă- de la Iaşi au început să so­
arterele Hunedoarei şi Stoe- tr-o măsură şi mai mare si­ | şit din experienţa muncii necesară, am contractat uti­ sească grinzile de 18 metri,
lajele cu termene de livra­
neasa, toate staţiile sînt pre­ tuaţia „la zi" a pregătirilor j sale pe linie de prevenire re armonizate cu graficele aşa că în aceste zile înce­ Acţiuni de popularizare
gătite să întîmpine iarna, cu de iarnă, siguranţa circula­ ! a incendiilor. de montaj şi punere în pem montajul lor. Pe şanti­
toate capriciile ei“. ţiei în acest sezon. Este de­ I Cu această ocazie, ing. funcţiune. ’ er avem asigurate forţa de
Ing. Gheorghe Oprinca, altfel o hotărîre unanimă a j Emil Cîmpeanu, preşedin- muncă necesară, utilajele şi a ideii de economisire
şeful depoului C.F.R. Sime- comuniştilor, a tuturor lu­ j tele comisiei tehnice de Succinta relatare a repre­ asistenţa tehnică. Hotărîrea
ria : „In depoul Simeria, ca crătorilor de la calea ferată j p.c.i. de la întreprinderea zentantului beneficiarului e- noastră este să realizăm
şi în cele două remize — de a face totul pentru ca şi I „Victoria" Călan, a lansat videnţiază clar importanţa
să
Petroşani şi Subcetate — pe timpul iernii, în condiţii | chemarea la întrecere că- deosebită a noului obiectiv prvederile pe acest an, gra­ A şti să economiseşti, a Deva, Hunedoara, Petroşani, nu ştiu totul ceea ce trebuie
stricteţe
cu
respectăm
sînt pe terminate lucrările mult mai grele, traficul fero­ j tre toate comisiile tehnice pentru îndeplinirea cincina­ transforma în economii o Brad, Orăştie, Haţeg, Călan, să ştie.
de revizie şi echipare pentru viar să se desfăşoare nor­ : de p.c.i. din judeţ pentru lului înainte de termen. A- ficele de execuţie pentru a parte din valoarea muncii Lupeni, Vulcan, Simeria, Ilia Se vor organiza expoziţii
iarnă a tuturor locomotive­ mal, miile de călători zil­ : apărarea avuţiei obşteşti ceasta presupune din partea putea devansa punerea în tale este, evident, un semn şi Dobra. Ne-am mai propus volante la Hunedoara, Pe­
lor. Peste tot locurile de nici să fie pe deplin satis­ \ de pericolul focului. constructorului o angajare funcţiune. de înţelepciune, de cunoaşte­ să organizăm cu concursul troşani, Deva şi Orăştie, un­
muncă sînt bine delimitate, făcuţi ! competentă şi responsabilă Aşadar, la Deva a demarat re a modalităţii celei mai cadrelor didactice din toate de vor fi prezentate avanta­
prevăzute cu pancarte şi in­ GH. I. NEGREA Maior de pompieri pentru desfăşurarea lucrări­ sigure prin care se poate a- şcolile de 8 şi 10 ani din jele concrete ale economisi­
stalaţii de semnalizare, bine C. COJOCARU pe verticală un nou şi im­ junge la împlinirea unei do­ localităţile Brad, Haţeg, Lu­ rii şi multe alte aspecte le­
iluminate pe timp de noapte, C. AOANEI lor în ritm susţinut. Cum se portant obiectiv al actualu­ rinţe. peni, Vulcan, Petrila, Călan gate de activitatea C.E.C.
pentru ca munca să se des- corespondent »«n-cft n>mi> realizează acest deziderat ? lui cincinal. Este de datoria „Săptămîna economiei" e şi Simeria „Colţul elevului- — Poate că ideea ar fi bi­
prilejul cel mai potrivit pen­ econom". Aici vor fi popu­ ne şi mai eficient propagată
tru acţiuni în urma cărora larizaţi elevi la care ideea dacă se organizează întîlniri
ideea de economisire să pă­ de economisire s-a concreti­ între cetăţeni care au cu­
trundă adînc în conştiinţa zat în posibilităţi de a orga­ noscut concret avantajele de­
(Urmore din peg. 1) ridicarea pregătirii profesio­ cît mai multor oameni. Aces­ niza acţiuni plăcute, instruc­ punerii economiilor lor la
nale a unui număr de 60 te acţiuni au constituit obi­ tive, ca excursiile sau ali­ C.E.C. şi alţii, care nu s-au
pe meseriaşii tineri să efec­ strungari şi 30 sudori, întă­ ectul discuţiilor purtate cu mentarea pasiunii, de a co­ folosit încă de această posi­
tueze toate operaţiile con­ Korea rirea controlului tehnic pe tovarăşul Leon Băţ, directo­ lecţiona. bilitate. Ar fi interesant pen­
form prescripţiilor tehnologi­ faze de operaţii şi schimburi. rul adjunct al Sucursalei ju­ — Ne-âţi vorbit despre do­ tru cei din urmă, cum reu­
ce. — Şi nu numai atît — a deţene Hunedoara a Casei uă din acţiunile ce se des­ şesc cei dintîi să economi­
Tot despre preocupările intervenit tehnicianul C.T.C., de Economii şi Consemnaţi- făşoară în şcoli pentru im­
pentru perfecţionarea tehni­ te de aliere, din care scon­ îmbunătăţiri la sistemul de directorul U.U.M.R. Crişcior. Dumitru Bodea, secretarul uni. primarea ideii de economisi­ sească din rodul muncii lor
ducînd în acelaşi timp o e-
că a perforatorului ne-a vor­ tăm să scoatem produse distribuţie al perforatorului Perfecţionarea tehnică şi teh­ comitetului de partid din u- — Ideea de economisire, re. Credem că şi în rîndul xistenţă fără privaţiuni.
bit şi inginerul Vasile Lun­ mult mai bune. şi am contractat un studiu nologică a producţiei este zină. In adunarea cu acti­ după cum se ştie, aduce cu cetăţenilor adulţi ideea mai — Da, e o idee interesantă
gii, şeful serviciului tehnic. Multe lucruri depind însă cu Centrul de sudură de la condiţionată de punerea în vul de partid din uzină, ce atît mai mare cîştig cu cît e are teren unde să „prindă şi în cadrul acţiunilor de
— Deşi asimilarea acestui de forurile noastre de resort. Timişoara pentru adaptarea funcţiune a noilor investiţii o vom ţine în aceste zile, cultivată viitorului cetăţean rădăcini". care am vorbit vom avea
utilaj este un succes pentru Aşa cum pe drept remarcă sudurii automate în flux la — turnătoria nouă şi hala de vom pune deschis în dezba­ încă din copilărie. Ce vor grijă să ocazionăm şi astfel
noi, avem multe îmbunătă­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fabricarea vagoneţilor. fabricaţie a vagoneţilor. O- terea comuniştilor, a celor întreprinde instituţiile C.E.C. — Bineînţeles. In „Săptă­ de schimburi do păreri.
ţiri de adus. Corpurile per­ trebuie să renunţăm la pro­ Dotarea tehnică este, real­ mai buni muncitori şi spe­ în „Săptămîna economiei“ în mîna economiei“ sînt multe — Poate că C.E.C. oferă
foratorului realizate la „In­ ducţia meşteşugărească, să mente, o problemă acută. Pe dată cu intrarea acestor două cialişti din uzină toate aspec­ numele acestui scop ? acţiunile cu întreaga popu­ în „Săptămîna economiei" şi
dependenţa" Sibiu nu cores­ grăbim dotarea tehnică a în­ obiective în producţie, vom tele calităţii produselor ce le — Acţiunile destinate cul­ laţie a judeţului destinate vreo surpriză...
pund cerinţelor. Fonta nodu- treprinderilor. Or, noi sîntem lîngă maşinile-unelte, se soli­ degreva halele vechi supra­ realizăm. Dorim să determi­ tivării ideii de economisire acestui scop. In cadrul acti­ — Vor fi şi din acestea. Una
lară din care sînt turnate are cită utilaje pentru dotarea aglomerate, situaţie care im­ năm în întreaga uzină, ia fie­ în conştiinţa elevilor sînt nu­ vităţilor care au loc în acest dintre ele este că tuturor co­
o duritate insuficientă, din deficitari la acest capitol. A- fluxului de fabricaţie a va­ pietează în prezent asupra care loc de muncă, măsuri meroase. Amintesc două din­ timp la cluburi şi case de piilor din judeţ care se vor
îmbunătăţirea
care derivă şi durabilitatea vem nevoie să fim înzestraţi goneţilor şi uzinal. Dar a- calităţii. In afară de creşte­ tehnice şi organizatorice ca­ tre ele. Cu sprijinul Inspec­ cultură, cetăţenilor li se vor naşte în ziua de 31 octombrie
transportului
scăzută. De aceea, colabo­ cu strunguri, freze şi alte cestea nu sînt singurele. rea dotării tehnice, avem în re să ne conducă în cel mai toratului şcolar judeţean, în prezenta expuneri, vor fi li se va emite un libret cu o
răm cu specialiştii de acolo maşini-unelte speciale, fără vedere organizarea mai efici­ scurt timp la fabricarea unor colaborare cu cadre didacti­ purtate cu ei convorbiri pri­ depunere iniţială de 100 lei
ca să îmbunătăţim calitatea de care nu pot fi concepute — Reorganizarea uzinei pu­ entă a sectorului de trata­ utilaje de tehnicitate înaltă, ce din şcoli, în ziua de 26 vind unele chestiuni legate din fondurile C.E.C.
corpurilor. Avem acum în şi realizate produse de teh­ ne foarte multe probleme ca­ mente termice, îmbunătăţirea aşa cum ne cere astăzi con­ octombrie se va desfăşura de sistemele de economisire
curs de prelucrare un lot de nicitate ridicată. In ce ne re trebuie soluţionate — se aprovizonării cu materiale ducerea partidului, secretarul acţiunea „Elevul econom" în şi avantajele pe care acestea Discuţie realizată de
800 piese turnate cu elemen- priveşte, noi am adus unele exprima ing. Florea Mihoc, corespunzătoare, calificarea şi său general. cîte o şcoală din localităţile le prezintă şi despre care ei ION CIOCLEI