Page 78 - Drumul_socialismului_1973_10

\
¡SESKHSaVîiămJXBl
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 843 ® MIERCURI 24 OCTOMBRIE 1973

Răspunzlnd prin fapte indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

(Urmare din pag. 1)
PRIDIDI MASURI HRME care fiecare muncitor îşi re­

alizează productivitatea plani­
ficată şi acţionează pentru
întărirea disciplinei în muncă,
PE LINIA INTRANSIGENTEI COMUNISTE materiilor pe şi care, ce-i drept,
a spiritului de gospodărire a
—
materialelor
aspecte
lăsat
nu
demult
le-am
în rezolvarea pînă exclusivă a
Despre comuniştii din or­ Haţeg. Darea de seamă pre­ zultate ale muncii de partid, nea Iosif Hovati — şi recu­ cadrelor noastre tehnice.
ganizaţia de bază „atelierul zentată de Iustin Bogdan, dar s-au sintetizat numai nosc răspunderea ce-mi re­ Şl GRLSILRM CĂUTAŢII PRIORILOR că o impor­
— Consider
mecanic“ al Secţiei de trans­ secretarul organizaţiei, dis­ succesele principale, punîn- vine ; darea de seamă pu­ tanţă deosebită vor avea a-
porturi auto Haţeg se spu­ cuţiile pe marginea ei au du-se accentul pe ceea ce tea fi şi mai critică (într-un pe care trebuie s-o primim rile siderurgiştilor de pînă cele măsuri iniţiate de comi­
ne că sînt inima unităţii. dovedit exigenţă comunis­ mai trebuie făcut. Maturi­ timp autobuzul 31-HD-3322 (Urmare din pag. 1) de la Hunedoara, pînă în acum. In afara rezultatelor tetul de partid care vizează
Intr-un anume fel aşa şi tă. Membrii de partid n-au tatea dezbaterilor, nivelul venit la reparaţie servea prezent n-a sosit decît o bune obţinute se constată, descongestionarea de alte
este, pentru că mecanicii, analizat la modul' cel mai discuţiilor şi complexitatea drept „dormitor“ multor şef al întreprinderii : „Ar cantitate de aproape 700 to­ după cum aţi menţionat, şi sarcini a conducerilor ope­
lăcătuşii, sudorii, electricie­ simplu ceea ce au realizat, temelor abordate au ilustrat lucrători din atelier) arăta mai putea fi adăugat că ne“. o scrie de lipsuri. Ce propu­ rative şi de execuţie pentru
nii şi alături de ei tîmpla- ci şi-au manifestat plenar însăşi preocuparea comuniş­ tehnicianul Izidor Vlăiconi ; ’ productivitatea muncii a Ing. Petre Zăvoianu, şef neţi pentru înlăturarea aces­ a le ' permite să se ocupe di­
rii, vopsitorii, gresorii şi intenţia pentru mai mult tilor ca treburile să mear­ să organizăm ridicarea cali­ crescut cu 521 lei pe sala­ de secţie coordonator fur­ tora, pentru ridicarea la co­ rect de producţie ; creşterea
spălătorii sînt cei care zi şi mai bine gă mult mai bine. ficării profesionale a mun­ riat faţă de prevederi, iar nale : „După cum se ştie, te şi mai înalte de eficienţă gradului de intervenţie a fie­
de zi hotărăsc soarta ieşirii Viaţa le-ar fi oferit subi­ De la începutul anului citorilor, propunea mais­ cheltuielile la 1 000 lei pro­ colectivul nostru a obţinut a întregii activităţi ? cărui membru de partid în
în producţie a întregului ectul evidenţierii multor re­ — aşa cum mai spuneam trul Filip Vintilă ; strunga­ ducţie marfă au fost reduse pînă în prezent rezultate re­ Mihai Demidov: „Să fie rezolvarea unor probleme
parc auto. In acest sector zultate. Dar discuţiile au — s-au primit 8 membri rul Petru Opîrlescu şi Aurel cu 16,1 lei, din care cheltu­ marcabile în activitate. Nu urgentată livrarea^'de către ale şantierelor; activizarea
lucrează „medicii“ care fac sesizat, în mod deosebit, la­ de partid. Intre ei şi Ionel Suclu, de la întreţinere, ielile materiale cu 9,1 lei. mă mai opresc la acestea. C.S. Hunedoara a fontei la înalte cerinţe a comisii­
ca pistoanele motoarelor, cu­ cunele şi perspectivele. Via­ Tănăsoni, mecanic, carac­ vorbeau convingător despre Angajamentul asumat de co­ Menţionez însă ajutorul pe contractate, să se studieze lor din cadrul comitetului
tiile de viteze, ambreajele ţa internă de organizaţie s-a terizat acum ca cel mai bun lacunele manifestate în gri­ lectiv în întrecerea socialistă care l-am primit noi din cu responsabilitate, temeinic, oamenilor muncii ; îmbună­
şi toate celelalte compo­ ja faţă de avutul obştesc. au fost realizate aproape în partea celorlalte secţii ale problema extinderii acordu­ tăţirea stilului şi metodelor
întregime.
nente ale maşinilor să func­ • • • _ • ••• ••••••«•■•• •• • • ■ ■. • • • • . — • ■ . ......... ................................................................................ Totuşi, datorită întreprinderii, chestiune ca­ lui global în secţia noas­ de lucru ale tuturor comu­
Cum era şi firesc, Sigis-
ţioneze în condiţii bune. mund Pădureanu, secreta­ unor situaţii care s-au ivit, re evidenţiază că nu există tră". niştilor — afirmă tovarăşul
Recent, i-am întîlnit în ple­ Dări de seama în rul comitetului U.T.C. există şi anumiţi indicatori sarcină care să nu poată fi inginer Alexandru Cioroga-
nul adunării generale de pe secţie, s-a referit la de plan, sortimente şi alte îndeplinită cu succes dacă. Petre Zăvoianu: „Să se ru, directorul I.C.S. Hune-
partid pentru darea de organizaţiile de partid munca cu tinerii. Aici mai cerinţe care nu au fost rea­ toţi factorii răspunzători co­ constituie o colaborare rod- doarp.
seamă. sînt multe de făcut, înce- lizate la nivelul scontat. De laborează, concură, se mobi­ 'nică între toate secţiile, la Este adevărat, în cele 9
In evidenţele Secţiei T.A. pînd cu conştiinţa profesiei pildă, la investiţii se consta­ lizează cu toate forţele în a- toate nivelurile, dirijată de luni scurse din acest an a-
din Haţeg sînt cuprinse 113 şi terminând cu atitudinea tă pe primele 9 luni ale a- ceastă direcţie“. organizaţiile de partid ; să vem o rămînere ' în urmă
care
rezervele
cercetăm
autocamioane, 49 autobas­ îmbunătăţit. Confirmarea o remediator al deficienţelor faţă de muncă şi cu ţinuta, nului o îndeplinire de numai Gavrilă Budiu, maistru la mai dispune secţia de noastră de peste 30 milioane lei, iar
culante şi 38 autobuze. Şi dau analizele şi dezbateri­ despre care — în cuvîntul 66,6 la sută a prevederilor turnătoria I : „Un accent pentru continua înviorare a
fiecare din acestea a trecut le din adunările generale. la motoare ; Eugen Bogdan lor — tovarăşii Ion Clep şi de plan, existînd în conti­ deosebit a fost pus în acti­ activităţii".
— electrician, care efectuea­
cel puţin o dată prin mîini- Gheorghe Valea (secretar nuare posibilitatea perpetuă­ vitatea noastră pe creşterea
le lor, de fiecare din ele o- Generalizarea schimbului II ză şi o susţinută activitate de partid şi, respectiv, şef rii neajunsurilor care s-au conştiinţei tuturor salariaţi­ Gavrilă Budiu : „Pentru
dş
linie
şi
schimbu­
experimentarea
obştească
pe
cupîndu-se unul sau mai lui III, de care a răspuns p.c.i. ; Petru Opîrlescu, ca­ de secţie) au vorbit pe- larg. făcut simţite în acest sector lor secţiei. Au fost puşi în satisfacerea cerinţelor pro­ Recuperarea
mulţi din cei 44 de comu­ direct însuşi secretarul co­ re e strungar dar care, tot S-au apreciat entuziasmul şi de activitate. La semicocs, discuţia colectivului toţi cei ducţiei ’74 cerem să fie do­
nişti ai acestei organizaţii. mitetului de partid, Ion aşa de bine, rezolvă cerin­ elanul tineresc, dar s-au pe luna octombrie s-a acu­ care au comis abateri de la tată curăţătoria cu mese de
Chiar dacă n-au pornit de Clep, acţiunile vizînd folo­ ţele mecanicii, lăcătuşeriei, constatat şi atitudini nesă­ mulat un minus de 1 300 to­ disciplina tehnologică, unii sablaj, să se coreleze pla­
la ei chemările „Planul lu­ sirea întregii capacităţi şi sudurii. Cu aceştia, şi cu nătoase care, din păcate, ne, iar de la începutul anu­ dintre aceştia făcînd parte nul secţiei noastre cu cel al restanţelor,
nar să fie realizat în fieca­ buna gospodărire a noului alţii ca ei, organizaţia se pornesc şi de la unii secre­ lui există o nerealizare de chiar din conducerea proce­ secţiei mecanice, să fie stu­
re 25 ale lunii“, „Să înde­ local şi utilajelor secţiei, ca poate mîndri. Contrar aş­ tari ai organizaţiilor 8 520 tone la cocs termooxi- sului de producţie, iar sanc­ diată posibilitatea efectuării
plinim planul anual în 11 şi aspectele vieţii interne teptărilor însă, ing. Petri- U.T.C. între care a fost ci­ dat. Mai sînt şi alte nea­ ţiunile adoptate au avut me­ tratamentului termic în în­
luni“ şi „Să circulăm o zi de organizaţie — au consti­ şor Văleanu a remarcat în tat şi Ion Prejban. junsuri în munca noastră, nirea să îndrepte situaţia treprinderea noastră". îndeplinirea
pe lună cu benzină econo­ tuit subiectul multor adu­ cuvîntul său : „Dacă ne o- Adunarea de dare de sea­ însă despre acestea i-aş ru­ negativă. Pentru cunoaşte­ Dumitru Solduban : „Do­
misită“, care au făcut cu­ nări generale. cupam mai îndeaproape, mă la organizaţia „atelier ga pe ceilalţi participanţi la rea de către toţi muncitorii cumentaţia care soseşte pen­
noscut colectivul în întregul dacă am fi răspuns cum mecanic“, Secţia T.A. Haţeg, această discuţie să Se re­ a realizărilor pe care le ob­ tru execuţia produselor să
judeţ, ele se materializează S-ar fi putut vorbi că a- trebuie dorinţelor manifes­ a demonstrat înalta forţă fere". ţin în activitatea zilnică, am fie studiată şi completată de integrală
— aşa cum spunea Gh. Va­ ceste adunări s-au ţinut cu tate, aveam şi mai mulţi oa­ şi intransigenţă comunistă a Ing. Mihai Demidov, şe­ organizat o agitaţie vizuală' reportul unităţii noastre, să
lea, şeful secţiei — tot da­ regularitate, că frecvenţa a meni care acum puteau şi oamenilor despre care se­ ful secţiei turnătorie II: operativă care permite ca se procedeze la verificarea
torită contribuţiei acestui fost de 93-97 la sută, că au meritau să fie membri de cretarul comitetului de par­ „Avînd în vedere cerinţele fiecare schimb de lucru să periodică a reţetei pentru a- a planului
atelier. primit 8 muncitori fruntaşi partid“. Cît ■ adevăr expri­ tid, Ion Clep, afirma că actualei etape, subliniez fap­ afle imediat rezultatele ob­ mestecul de miez, spaţiul
Adevărat colocviu despre în rîndurile membrilor de mă aceste cuvinte se poa­ s-au angajat să reducă cu tul că în prezent, instalaţia ţinute în producţie. Pînă în de producţie să fie raţiona­
muncă, etică şi echitate co­ partid, că — periodic — cî- te deduce şi din „rezerva“ 15 la sută staţionarea maşi­ de spart fontă din cadrul prezent ne-am realizat toa­ lizat".
munistă, adunarea de ana­ te 1-2 din membrii organi­ celor 156 de U.T.C.-işti pe' nilor în reparaţie curentă?. secţiei noastre a intrat în te sortimentele, cu excepţia Doinei Frenţoni : „E nece­ de investiţii
liză a activităţii dintr-un zaţiei au informat cum se care secţia îi numără. Avem toate motivele să ne reparaţii capitale, ceea ce cilindrilor de laminor, dato­ sară atingerea încă din de­
an de zile a răspuns celor achită de sarcini, că a exis­ încredem în cuvîntul şi an­ impune livrarea urgentă de rită lipsei de comenzi pen­ cembrie a.c. a nivelului de
mai stringente probleme ale tat o atitudine intransigentă — Am fost criticat în da­ gajamentul lor. către C.S. Hunedoara a fon­ tru desfacerea acestei pro­ producţie din fi)74, creşterea
activităţii de partid şi pro­ faţă de lipsuri. Puteau fi rea de seamă pentru întîr- tei necesare pentru îndepli­ ducţii. De asemenea, deşi indicilor de utilizare a capa­
fesionale din Secţia T.A. puse în discuţie şi alte re- zieri de la serviciu — spu- PETRE FARCAŞIU nirea sarcinilor ce le avem. am obţinut 234 000 lei eco­ cităţilor de producţie la cir­ în primele două decade din
Din circa 2 500 tone fontă nomii la preţul de cost şi ca 86 la sută, întărirea con­ octombrie ne-am acoperit
108 000 lei economii prin trolului de calitate pe faze sarcinile doar în procent de
reducerea consumurilor spe­ de producţie, asimilarea de 86 la sută. Nu înseamnă în­
cifice, avem pierderi de cir­
să că am epuizat toate re­
noi tehnologii şi produse la
Campania agricolă ca 11 lei la indicatorul chel­ cele două un turnătorii — pu- zervele pentru depunem ar­
recuperarea
tuieli la ,1 000 lei producţie
accent
că-
deosebit
restanţelor,
nîndu-se
faptul
marfă". pe turnarea crustă indefini­ mele. ConsJ.atînd provin că
de
cilindrilor
laminor
cu
rămîneri
în
aceste
de toamnă laborator: Ing. Dumitru Solduban, tă —, respectarea legislaţiei Special construcţii-montaj, lo-
şantierul
de
la
C.T.C.
serviciului
—
şeful
2
recepţia
nr.
privind
lucrărilor
sarci­
„Cunoscînd
nile ce ne revin pe linia de investiţii". calizînd cauzele care le-au
creşterii calităţii produselor, Ioan M. Popa: „O cerin­ generat, am întreprins acţi-
fapt subliniat cu pregnanţă ţă de prim ordin este mo­ • uni câre au început să-şi a-
întreaga recoltă de şi în recenta scrisoare adre­ bilizarea întregului colectiv firme un efect favorabil, ce­
ea ce ne dă şi convingerea
judeţene
de
organelor
sată
partid de către secretarul pentru realizarea atît a sar­ că vom ajunge grabnic la
cinilor de plan cît şi a noi­
porumb să alungă general al Nicolae Ceauşescu, puţin mai înainte în aduna­ redresare. Nu-i mai puţin adevă­
nostru,
partidului
angajamente
formulate
lor
—
tovarăşul
noi am acţionat pentru înlă­ rea activului. Acestea vi­ rat că ne preocupă şi reali­
neîntârziat în hambare! turarea . neajunsurilor de or­ zează a.c. a următoarelor de­ zarea indicatorilor de efi­
în
obţinerea
trimestrul-
tovarăşul'
sublinia
—
cienţă
calitativ
din
existente
în
IV
producţia întreprinderii. Pu­ păşiri : 2 000 tone fontă. 450 Vasile Gheorghlu. contabilul
tem menţiona că faţă de tri­ tone semicocs, 500 tone cocs şef al întreprinderii. Deşi la
(Urmare din pag. 1) rea obligaţiilor la fondul de mestrul I a.c., pierderile fluidizat, 300 mp radiatoare, ora actuală prezentăm une­
le depăşiri de cheltuieli, po­
stat, înlăturarea restanţelor prin declasări, rebuturi şi 135 tone piese ş.a. Sîntem sibilităţi pentru reîncadra­
remanieri
la
client
au
scă­
Deoarece orice tărăgănare la această acţiune fiind u- zut cu 42 la sută în trimes­ convinşi, aşa cum s-a sub­ rea în nivelurile planificate
a recoltatului se poate sol­ na din cerinţele de căpete­ trul II şi cu 58 la sută în liniat şi în adunarea activu­ sînt. Acţionăm, deci, cu
da cu pierderi apreciabile nie cu care sînt confruntaţi trimestrul III. Totuşi, mai lui dq partid, că harnicul precădere asupra stocurilor
din producţie, se impune ca lucrătorii ogoarelor. există neajunsuri în pre­ colectiv al unităţii noastre de materii şi materiale, asu­
fiecare oră bună de lucru să Cunoscînd că înrăutăţirea gătirea fabricaţiei, urmări­ va face totul pentru înfăptu­ pra utilizării mai eficiente a
fie folosită cu randament stării vremii poate influenţa rea procesului tehnologic şi irea acestor deziderate ma- utilajelor grele.
maxim, mobilizînd toate for­ negativ ritmul de lucru la La Fabrica de ciment şl var de la Chişcădaga eforturile actuale sînt îndreptate peti- a respectării graficelor de , jore, pentru realizarea op­ — Şantierul nostru nu
ţele la culesul ştiuleţilor. recoltat, prelungind nejusti­ tru finalizarea grabnică a silozurilor de făină. Iată, în imagine, echipa fierar-betoniştilor, con­ timă a sarcinilor trasate de prezintă în general o situa­
Sînt realmente posibilităţi ca ficat perioada de strîngere a dusă de Gheorghe Voinescu, co nsultîndu-se cu inginerii Ioan Rusu şi Iosif Kalo, cu maistrul reparaţii curente". ţia dificilă — ne spune in­
siloz,
ajuns
Sandor
Sebestean,
la
prin concentrarea tuturor e- producţiei, este o sarcină de plus 14,5 metri. asupra plasării armăturii în pereţii celui de-al doilea Foto: VIR.GIL ONOIU Cota — Considerăm că au fost conducerea superioară de ginerul Lud vig Mudreţchi,
forturilor la strîngerea grab­ maximă răspundere pentru relevate îndeajuns preocupă­ partid". şeful şantierului. Dar exi­
nică a recoltei, întreaga pro­ conducerile C.A.P. unde se genţa cu care trebuie să ne
ducţie să ajungă la timp în semnalează rămîneri în ur­ privim propriile realizări ne
hambare. Materializării aces­ mă să nu-şi mai îngăduie obligă la mai mult, Vom cău­
tui deziderat se impune să-i nici o clipă de răgaz pînă ta să soluţionăm problema
fie subordonate toate acţiu­ ce întreaga recoltă de po­ Colectiv matur; pu pe fapte mari racordurilor de la Conduc­
nile întreprinse de organi­ rumb, pînă la ultimul kilo­ tele clectrofiltrelor 5 şi 6,
zaţiile de partid de la sate gram, nu va fi înmagazina­ cea a liniilor ferate de la
Şi de consiliile populare co- tă şi evitate orice pierderi. Schimb de experienţă şi a întreprinderii, precum In puţinii ani care au tre­ Sporul a fost obţinut pe sea­ ţional a energiei electrice şi complexul Bălţa pentru a a-
ihunale, care sînt chemate Acelaşi imperativ stă şi în şi despre unele curiozităţi cut de la intrarea în func­ ma Indicilor de utilizare, care a gazului de cocs. Că ea a sigura intrarea lor în func­
ca, împreună cu consiliile de faţa lucrătorilor din între­ din viaţa păsărilor. ţiune a cuptoarelor electrice au fost îmbunătăţiţi cu peste fost privită cu \atenţie chiar ţiune la termenele stabilite.
conducere ale C.A.P., să asi­ prinderile agricole de stat, La Hunedoara a avut loc de 50 tone, colectivul nostru 2 la sută. In perioada amin­ de la început o dovedeşte — In această bătălie cu
gure mobilizarea întregului recoltatul porumbului rămî- duminică o consfătuire cu ştie, s-a maturizat, s-a omogeni­ tită am asimilat cu succes în esenţă faptul că în pri­ punerea în funcţiune la ter­
potenţial de forţe al unită­ nînd acţiunea nr. 1 la înche­ dirijorii orchestrelor şi soliş­ Concurs „Cine zat. Aceasta constatare îşi noua tehnologie de elabora­ mele 9 luni au fost făcute e- men a obiectivelor de la 1 V.
ţilor la strîngerea recoltei de tii de muzică populară de re a oţelului inoxidabil.
ierea căreia se impune să găseşte atestarea în cronica conomil în valoare de peste Călan şi C.S. Hunedoara ne
porumb. Concomitent cu re­ fie concentrate toate forţele la casele de cultură şi cămi­ cîştigă“ activităţii bravilor oţelări din două milioane lei. axăm preocupările pentru
pe
judeţ
coltatul, sînt necesare mă­ şi mijloacele aflate la dispo­ nele culturale din autenticitate secţia oţelăria electrică a Respectarea tehnologiei de calitatea constructivă a obi­
:
„Stil
şi
tema
suri energice pentru onora- ziţia fermelor. Duminică, la Geoagiu-sat, C.S. Hunedoara. Depăşirea elaborare a oţelului, realiza- ectivelor — ne spuneau to­
în repertoriul orchestrelor şi în faţa unei săli arhipline, cu mult timp în urmă a in­ varăşii Iosif Bocan. secreta­
soliştilor de muzică popu­ s-a desfăşurat un interesant dicilor proiectaţi, mărirea du­ ■ rea sortimentului zilnic sint rul comitetului de partid de
lară“. concurs „Cine ştie, cîştigă“ rabilităţii cuptoarelor, elabo­ cîteva din problemele la ca­ la şantierul nr. 2 şi Zahana
re oţelaril ţin mult, pentru a
Cu acest prilej, ansamblul cu tema „300 de ani de la rarea într-o gamă variată a scoate din cuptoare cele Farcaş, şeful şantierului 3.
lui
Dimitrie
Cante-
naşterea
Ne-am
analizat
ne
Planul la adimfii in cununa ftiu folcloric „Rusca“ al Casei de mir". Cele două echipe de peste 150 mărci de oţeluri 4 000 tone de oţel, cît s-au zbatem pentru o munca, bună
cultură din Hunedoara şi e-
mai
într-un an sînt doar cîteVa
chipa de dansuri din Ciulpăz concurenţi — una de fete din faptele de prestigiu ale angajat să producă peste calitate nu numai în execu­
au prezentat un spectacol din anul IV horticultură oamenilor care şl-au pus la plan în anul hotărîtor al cin­ ţia tuturor lucrărilor ce le
de Muri se va împlini. Par cîfi loc vii dezbateri pe margi­ de_. la liceul agricol din loca­ inimă problema sporirii pro­ cinalului. Iar oamenii, cei ca­ . avem de făcut.
avut
demonstrativ,
apoi
au
re vor transforma cuvîntul în
—
In această idee ţin să
nea lui, litate şi una de băieţi din a- ducţiei de oţel cu însuşiri ca­ faptă, sînt aceiaşi : oţelarii arăt că şantierul nr. 4 con­
IV
au
—
Zootehnie
nul
litative superioare.
Sever Busuioc, Ion Trăilă, Si-
dintre factorii de răspundere premieră filmul a rulat în fost formate din Ioana Tudo- Carnetul cu evidenţa acti­ miofi Cristea, Teodor Moldo­ strucţii civile şi-a asumat
In
încheiere
documen­
ran,
Buda,
Victoria
Marga­
tar „Pădurenii — copiii reta Varga, Sonica, Ciobanu vităţii de producţie al ingi­ Poate că modestia comu­ van, Lazăr Nistor, Aurel Her- responsabilitatea de-a obţi­
ne la recepţia viitoarelor a-
nerului llie Mărinescu, şeful
lea, Mihai Avram, Ştefan Po­
contribuie la realizarea lui? munţilor“ — realizare a stu­ şi, respectiv, Aurel Gheorghe secţiei, este, mai degrabă, un nistului llie să vorbească l-a pa. Dealtfel, întregul colec­ partamente şi doar calificative
Mărinescu
Gălăţean,
nu
„Alexandru
Sahia"
dioului
Zaharie,
determinat
şi
Nicolae
foarte
—
de
bine
bine
fel de enciclopedie a cifre­
Bucureşti. Manea, Mihai Varga. lor. 'Intre coperţile lui se gă­ despre alte aspecte. Am a- tiv depune eforturi susţinute sublinia inginerul Ioan Ban,
în diversificarea producţiei de
(Urmare din pag. 1) lectorală nr. 44 — Ostrov, Pentru toţi cei prezenţi, Ambeie echipe au răspuns seşte tot ceea ce vizează flat totuşi că în momentul de oţel, în realizarea tuturor sar­ şeful Şantierului. Dorim să
ne-a spus : „La cartofi stăm consfătuirea de la Hunedoa­ foarte bine, ajungînd ca şi munca şi Izbîrizlle oţelarllor. faţă, ca dealtfel în tot acest cinilor. determinăm la fiecare loc
deputată în circumscripţia foarte bine. Faţă de planul ra a constituit un util schimb după epuizarea întrebărilor — In perioada care a tre­ an, problema care-i frămîn- de muncă măsuri tehnice şi
tă cel mai mult pe oţelari ră-
nr. 1 din satul Ostrovel. de 3 500 kg cartofi s-a rea­ de experienţă. de baraj să rămînă la ega­ cut de la începutul anului — mîne reducerea consumului NICOLAE AVRAMESCU organizatorice de aşa natu­
„Ştiu că există un plan de lizat — din cîte am auzit litate. spunea inginerul Mărinescu maistru principal la ră îneît să putem raporta cu
achiziţii, dar pentru reali­ — mai mult de 7 000. Nu întîlniri cu^ brigada După concurs, elevii de la — am produs peste prevede­ specific de materii şi mate­ oţelăria electrică a cinste că am răspuns acelor
zarea lui se ocupă salaria­ ştiu dacă mai avem şi alte liceul din localitate au pre­ rile planului 3 300 tone oţel, riale, a utilizării în mod ra- C.S. Hunedoara deziderate pe care ni le ce­
ţii de la cooperaţia de con­ produse de achiziţionat". In zentat un frumos program re conducerea partidului/ se­
sum. Cînd o să am timp, o evidenţele existente la con­ ştiinţifică artistic. cretarul său general.
să-i ajut şi eu. Deocam­ siliul popular comunal, în
dată nu-mi văd capul de afară de cartofi, din cir­ O brigadă ştiinţifică for­
treburile pe care le am de cumscripţia nr. 44 unde es­ mată din profesoarele Gabri­
rezolvat în gospodărie". Cît te deputat tovarăşul Mihu­ ela Czira, Rodica Pîrvan şi Toamna soseşte ceva mai mai femeile ci şi copiii de
anume din planul de achi­ ţoni, trebuie să se achizi­ Vinţi «luja* . juristul Ioan devreme în comuna Lunca şcoală. Am văzut o elevă
ziţii al comunei este re­ ţioneze şi alte produse cum Socaci şi asistentul medical Cernii de Jos. Dar, înainte M IZMRLIL C(Ultl păzind animalele ieşite la
partizat circumscripţiei un­ ar fi de pildă : fasole, ouă, Ioan Moldovan. s-â deplasat de prima brumă, care aici păşunat, despre care pri­
de ‘ sînteţi deputată ? „Pre­ nuci. duminică la punctul forestier cade cam pe la începutul marul comunei afirma că
cis nu ştiu. Am notat în- Ce se desprinde din dis­ Valea de Brazi, unde a avut lui septembrie, coroanele fi sumbrele case din lemn, Braşov, noi îl Considerăm pe planul muncii. La Lunca Nora, cum i se spune aca­
tr-un carneţel, dar acum cuţiile purtate cu interlo­ o întîlnire cu muncitorii fo­ unor salcîmi se albesc de cu acoperişuri de paie, au cetăţean de-al satului. Aici Cernii de Jos bărbaţii lu­ să Eleonorei Bodean, este
nu-1 găsesc. Dacă mă în­ cutorii de mai sus ? Sar­ restieri. Membrii brigăzii flori ca-n luna lui mai. dispărut aproape cu desă- locuieşte împreună cu so­ crează la exploatarea pădu­ premianta clasei a Ill-a de
trebaţi mîine, vă răspund cina de a realiza planul ştiinţifice au vorbit despre Florile de salcîm din sep­ vîrşire, Au dispărut şi bo­ ţia şi copilul şi vrem să rilor, iar femeile se ocupă la Şcoala generală din Gu­
exact. In orice caz să ştiţi vizita tovarăşului Nicolae nu mai plece. In următorii cu creşterea vitelor. înde­ ra Bordului. „Nu-i o ruşine
lile, care aici în urmă cu
nu
de
că planul la achiziţii îl în achiziţii cu este luată Ceauşescu în unele ţări ale tembrie sînt un semn pen­ 30 de ani făceau adevărate ani vom construi cîteva letnicirea aceasta străveche să îngrijeşti animale — ne
seamă
seriozitatea
tru oameni că vor avea o
vom îndeplini". Optimism Americii Latine, evenimente­ blocuri pentru intelectuali. este acum mult mai preţui­ spunea eleva. Ruşinos e să
, nejustifieat ! Cum se va în­ cuvenită de toţi factorii de le din Orientul Apropiat, o- toamnă lungă. Şi locuitorii ravagii. Oamenii nu se pu­ Avem mare nevoie de aşa tă decît altădată. O dove­ stai degeaba".
deplini oare acest plan da­ răspundere, care au obli­ crotirea naturii, cosmos şi de la izvoarele Cernei se teau apăra singuri de boli, ceva, dacă avem în vedere deşte numărul mare de ani­ In comuna Lunca Cernii de
aveau
pentru
nici
că
nu
că nu se cunosc nici măcar gaţia să contribuie la reali­ spaţiu cosmic. De asemenea, bucură mult atunci cînd măcar o soră medicală. As­ că în cele 8 sate îşi desfă­ male crescute în gospodării­ Jos nimeni nu stă însă de­
toamnele sînt lungi. In a-
produsele care trebuie să zarea lui. De îndeplinit au fost aduse în discuţie u- şoară activitatea un număr le cetăţenilor, pentru satis­ geaba. Toţi cetăţenii mun­
se achiziţioneze, să nu mai planul respectiv se va în­ nele probleme de legislaţie cest anotimp ei îşi rezolvă tăzi în Lunca Cernii de Jos de 55 de intelectuali. E facerea nevoilor lor ,.şi pen­ cesc pentru prosperitatea
spunem de cantităţi ?! deplini, pentru că tovarăşii a muncii forestierilor, pre­ o seamă de lucruri, strîng fiinţează un dispensar me­ deci o necesitate firească tru contract cu statul. De lor. a localităţii în care
„Noi, membrii U.T.C. din de la consiliul popular co­ cum şi alimentaţia şi igiena furajele necesare hrănirii dical, înzestrat cu aparatu­ pildă, numărul de bovine a stau şi pe care o iubesc.
organizaţia pe C.A.P. Rîu munal insistă mult asupra în condiţiile muncii şi vieţii animalelor pentru iarnă, îşi ră modernă, dotat cu me­ de a construi spaţii de lo­ crescut în acest an cu ...Toamna soseşte ceva mai
pentru
corespunzătoare
cuit
de Mori am avut, ca sarci­ acestui lucru. In comuna în comun. termină de construit casele dicamente suficiente şi — ce­ cei care au venit aici să a- 1 000 capete faţă de 1971. devreme la Lunca Cernii de
nă să achiziţionăm în acest Rîu de Mori anul agricol a ★ începute în primăvară şi le ea ce este desigur mai im­ jute la creşterea noilor ce­ Creşteri spectaculoase au Jos. In acelaşi timp cu ea,
an numai deşeuri de hîr- fost rodnic. Cetăţenii din repară pe cele vechi.. portant — cu cadre medicale tăţeni, la introducerea nou­ avut loc şi la. ovine, porci­ înainte de prima brumă,
tie şi borcane. De produse această aşezare au recol­ O altă brigadă ştiinţifică In anii socialismului, în bine pregătite. Primarul co­ ne şi păsări, In comună
ca fasole, cartofi nu am au­ tat cantităţi mari de car­ formată din profesoarele Ma­ comuna Lunca Cernii de munei, Miron Neidoni, ne-a lui în comună. sînt cetăţeni cate au con­ care aici Cade cam la înce­
zit“ — ne-a relatat tovară­ tofi, fasole şi de fructe, E- ría Mitrofan şi Cornelia Bo­ Jos s-a Construit enorm de vorbit cu mîndrie de medi­ Nici localnicii nu rămîh tractat cu statul cîte 2-3 bo­ putul lui septembrie, coroa­
şa Antoneta Socaci. Dacă xistă deci, în acest sens, ca şi jurista Stela Aldulea mult. Aproape totul e nou cul Tiberiu Vainbergher. indiferenţi la rtOU. Sînt re­ vine, cîte 5-6 ovine, aşa nele unot salcîmi se albesc
o să primim şi astfel de rezerve ca planul la achi­ a fost zilele trecute oaspete­ pe vatra veche a comunei. „De cînd a venit la noi — ceptivi la frumos şi la nou. de flori ca în luna lui mai.
sarcini o să încercăm să ziţii nu numai să se reali­ le muncitoarelor de la „A- Dar cîte nu s-au construit afirma primarul — s-a ata­ recunoscători faţă de partid cum ar fi de pildă Moise Şi într-aăevăr aici, de cîţiva
Jurjoili din satul Gura Bor­
ne achităm, şi de ele“. zeze dar chiar să se şi de­ vicola" Mintia. S-a discutat aici, cîte nu s-au schimbat şat de oameni. Bineînţeles pentru mutaţiile esenţiale ani,, s-a Statornicit un „Mai"
Un alt interlocutor, tova­ păşească. Totul depinde de despre rolui femeii în viaţa că şi noi îl apreciem şi-l dului, Moise Popa din Ne­ al împlinirilor l
răşul Fonel Mihuţoni, de­ felul în care vor acţiona economică şi socială în lu­ in viaţa oamenilor în ulti­ iubim. Deşi a venit aici petrecute în viaţa lor. Recu­ goi şi alţii. De îngrijitul
mii 25 de ani ? Vechile
putat în circumscripţia ^e- cei investiţi în acest sens. mina plenarei din iunie a.c., ^ mu i dintr-o localitate de lingă noştinţa lor este evidentă animalelor se ocupă nu nu­ N. PANAITESCU
păstrarea avuţiei naţionale