Page 81 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 81
Proletari din toate fările, unlfi-vă !
D E C L A R A Ţ I A
n
guvernului Republicii Socialiste România
cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu
Guvernul Republicii So tre Israel a teritoriilor ocu za contingentelor oferite de
cialiste România şi poporul pate în urma războiului din statele membre ale organi
român au urmărit cu pro 1967 constituie o permanen zaţiei.
fundă îngrijorare evoluţia tă sursă de conflict şi în Guvernul român conside
ostilităţilor militare din O- cordare în această zonă, şi ră că trebuie să se treacă
rientul Mijlociu, care au pro că o soluţionare trainică re fără întârziere la ., începerea
vocat statelor angajate în clamă în mod necesar retra negocierilor prevăzute în
luptă însemnate pierderi de gerea tuturor trupelor israe- Rezoluţia Consiliului de Secu
vieţi omeneşti şi considera liene din teritoriile arabe o- ritate din 22 octombrie a.c.,
bile distrugeri de bunuri cupate, asigurarea dreptului şi la convocarea unei confe
materiale. România aprecia la existenţă liberă şi inde rinţe, sub egida Organizaţiei
ză că reluarea operaţiunilor pendentă, în condiţiile res Naţiunilor Unite, cu partici
militare a agravat şi mai pectării securităţii naţionale parea ţărilor implicate în
mult conflictul, cbmpllfcînd şi integrităţii teritoriale, a conflict, a părţilor interesa
ANUL XXV Nr. 5 844 JOI 25 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI situaţia din această zonă şi tuturor statelor din regiune, te, cît şi a altor ţări — mari,
problemei
rezolvarea
totodată,
primejdii
popu
creînd,
serioase pentru pacea între laţiei palestiniene în confor mijlocii şi mici — care do
resc şi pot aduce o contri
gii lumi. Ostilităţile recente mitate cu aspiraţiile şi inte buţie la reglementarea defi
au demonstrat încă o dată resele sale legitime. nitivă a situaţiei, la instau
că în Orientul Mijlociu — Consecventă acestei pozi rarea unei păci juste şi trai
Răspunzînd prin fapte indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicoiae Ceauşescu Pagina a lll-a ca şi în oricare altă parte ţii, România a adresat cu cî- nice în Orientul Mijlociu. îşi expri
teva zile în urmă un mesaj
reglementarea
—
a
lumii
Guvernul
român
conflictelor
nu
că
verne
iniţierea
politică,
unor
privind
decît pe cale este posibilă conducătorilor de state şi gu mă convingerea că în împre
toate
actuale
securitatea statelor nu se acţiuni care să pună capăt jurările trebuie îndreptate efor
ORGANIZAŢIILE DE PARTID, COLECTIVELE DE Curier social- poate realiza prin ocupări războiului, a ostilităţilor încetarea respectarea hotărîrii de în
turile
spre
prin
mili
teritoriale, ci prin relaţii de
imediată
bună vecinătate, de colabo tare şi trecerea la aplicarea cetare a focului. asigurîn-
du-se condiţii ca sistarea os
cetăfenssc rare şi prietenie. România a Rezoluţiei 242 . din 1967 a tilităţilor să nu aibă un ca
subliniat, nu o dată, că men- Consiliului de Securitate. racter provizoriu, ci să fie
ţin.erea sub ocupaţie de că- Considerăm că recenta re urmată de realizarea unui
zoluţie a Consiliului de Secu acord prevăzînd retragerea
ritate şi acceptarea prevede trupelor israeliene din teri
rii de încetare a focului de toriile ocupate, instaurarea
Egipt,
DE PIAN Şl PERFECŢIONAREA CALITATIVA A PRODUCŢIE Adunarea festivă consacrată către Israel constituie un pas unei păci trainică, juste, ca
Iordania
Siria,
şi
să
re
suveranita
garanteze
( important în direcţia creării tea şi integritatea teritoria
Zilei Armatei condiţiilor pentru reglemen lă a tuturor statelor din zo
J tarea politică a / conflictului nă, inclusiv a Israelului, re
şi instaurarea păcii în aceas zolvarea problemei popu
In lumina scrisorii adre tivului de partid nu s-au re Republicii Socialiste România tă parte a lumii. Ne expri laţiei palestiniene în confor
statele
că
măm
speranţa
a-
sate de tovarăşul Nicolae EFORTURI CONJUGATE ferit la rezultatele bune ob flate nemijlocit în conflictul mitate cu aspiraţia sa legi
Ceauşescu primilor secretari ţinute, ci la ceea ce mai au armat vor respecta anga timă de a-şi făuri o viaţă li
ai comitetelor judeţene de de făcut pentru ca succesele Miercuri după-amiază a a- Au luat parte, de aseme jamentele de încetare a fo beră, independentă.
partid, a indicaţiilor preţi să sporească mai mult în vut loc, în Capitală, adunarea nea. ataşaţi militari ai unor cului, evitînd astfel noi cioc Avem convingerea- că atît
oase pe care le cuprinde, ac REALIZAREA ONOR MASIN SI viitor. In deplin spirit cri festivă consacrată Zilei Ar misiuni diplomatice la Bucu niri şi vărsări de sînge. ţările f implicate în . conflict,
tivele de partid din marile tic şi autocritic, au fost re matei Republicii Socialiste reşti. Ţinînd seama de noua si cît şi celelalte ţâri iubitoare
România.
unităţi economice, în mod levate disponibilităţile mate A fost intonat Imnul de tuaţie care s-a creat şi pen de pace, vor aprecia punctul
deosebit din întreprinderile riale şi umane ale între La adunare au luat parte Stat al Republicii Socialiste tru a se asigura aplicarea în de vedere al guvernului Re
constructoare de maşini, u- utilaje co Înalte prinderii, care, valorificate tovarăşii Vifgil Trofin, mem România. fapt a hotărîrilor Consiliu publicii Socialiste i România
fost
deschisă
tilaje tehnologice, de maşini- superior, vor conduce la îm bru al Comitetului Executiv de Adunarea a Petre Constan lui de Securitate, pentru a ca pe o expresie a dorinţei
tovarăşul
unelte, aparate de măsură bunătăţirea substanţială a al Prezidiului Permanent al tin, secretar al Comitetului se evita orice noi confrun poporului român de a con
şi control, instalaţii de auto TEHNICE, NECESARE întregii activităţi, începînd C.C. al P.C.R., vicepreşedin municipal Bucureşti al P.C.R. tări militare şi pentru crea tribui la soluţionarea dura
matizare, precum şi din u- de la cercetare-proiectare-e- te al Consiliului de Miniştri, rea atmosferei propice bunei bilă a problemelor din O-
nităţile beneficiare ale a- xecuţie şi pînă la atingerea Gheorghe Cioară, membru al Despre semnificaţia Zilei desfăşurări a tratativelor, rientul Mijlociu, la asigura
Armatei
Socialis
Republicii
cestor produse dezbat în a- parametrilor optimi, acolo, Comitetului Executiv al C.C. te România a vorbit genera guvernul român consideră rea unei păci drepte în , a-
ceste zile cu înaltă respon VĂII JIU! în subteran de către utila al P.C.R., prim-secretar al lul maior Constantin Opriţă, că este necesară stabilirea ceastă zonă. In acest spirit,
sabilitate şi exigenţă parti jul fabricat. Comitetului municipal Bucu adjunct al ministrului apă imediată a unei zone de se ne exprimăm speranţa că
nică stadiul îndeplinirii sar — In munca noastră — reşti al P.C.R., general de rării naţionale şi secretar al parare a armatelor aflate în . toate guvernele ,şi popoarele
cinilor de plan de la înce mai potrivite modalităţi de întreprinderea de utilaj mi spunea tovarăşul Aurel Şlă- armată Ion loniţă, membru Consiliului politic superior. conflict, care, după părerea vor acţiona cu fermitate, .fo
putul anului, iau măsuri îmbunătăţire a muncii în vi nier Petroşani, cu colectivul bîi, preşedintele comitetului supleant al Comitetului Exe La adunarea festivă au noastră, ar putea avea o lă losind căile politice şi diplo
concrete pentru intensifica itor. ei de oameni harnici, încer sindicatului pe întreprindere cutiv al C.C. al P.C.R., mi rostit cuvîntări de salut Ion ţime de cel puţin 5 kilome matice corespunzătoare, pen
rea activităţii, pentru înlă Amploarea şi diversitatea caţi, se prezintă cu realizări — am avut permanent în a- nistrul apărării naţionale, E- Ionescu, secretar al comite tri. Pornind de la faptul că tru a contribui la soluţiona
turarea lipsurilor şi nea sarcinilor de plan din- acest meritorii. De la începutul a- tenţie recomandările şi indi mil Bobu. ministru de inter tului de partid comandantul Israelul ocupă, în urma răz rea conflictului din Orientul
junsurilor, pentru realizarea an au determinat comitetul nului, producţia globală caţiile pe care ni le-a dat a- ne, generalul colonel lori Co- gărzii patriotice din Fabrica boiului din 1967, unele su Mijlociu.
man, şef de secţie la Comi
exemplară a planului anual de partid, comitetul sindica prezintă o depăşire a sarci cum un an tovarăşul Nicolae tetul Central al P.C.R., repre de maşini-unelte şi agregate prafeţe de teritorii arabe, In ceea ce-1 priveşte, gu
şi pregătirea optimă a pro tului şi comitetul oamenilor nii de plan cu aproape 9 Ceauşescu, în vizita făcută Bucureşti, eleva Aniela Geor- considerăm că s-ar putea a- vernul român va face tot ce
ai
unor
ducţiei anului viitor. muncii să adopte măsuri milioane lei. realizîndu-se su în Valea Jiului. In prezent zentanţi şi organizaţii instituţii gescu, secretar al comitetu vea în vedere ca această zo îi stă în putinţă pentru a
centrale
ob
La întreprinderea de utilaj concrete, hotărîte, în toate plimentar produse în valoa sîntem în măsură să rapor şteşti. veterani din războiul lui U.T.C.. comandant de nă să se realizeze în primul contribui cu toate mijloace
minier Petroşani — aflată în secţiile, măsuri care acum re de peste 4 milioane lei. tăm că am urmat întru antihitlerist, generali şi ofi grupă de pregătire militară a rînd prin retragerea trupe le sale la efortul internaţio
nal de construire a unei păci
plin proces de dezvoltare şi îşi arată din plin eficienţa, Raportată la aceeaşi perioa totul această linie şi rezulta ţeri, maiştri militari şi sub tineretului din Liceul „Dimi- lor israeliene cu cel puţin 5 durabile în această regiune
modernizare, în urma reco deşi întreprinderea a traver dă, productivitatea muncii a tele bune nu au întîrziat să ofiţeri, reprezentanţi ai găr trie Bolintineanu", şi gene- kilometri. După părerea gu a lumii — corespunzător in
mandărilor făcute de tovară sat o perioadă dificilă, prin crescut cu 2 011 lei pe sala apară. zilor patriotice şi ai forma ral-maior în rezervă Ion Ră- vernului român, în această tereselor şi aspiraţiilor tutu
şul Nicolae Ceauşescu în vi trecerea ei sub tutela Cen riat faţă de plan, iar planul Relevînd că rezultatele ţiunilor de pregătire milita dulescu. veteran din războ zonă. liberă de orice forţe ror ^ popoarelor, de instaura
zita efectuată în toamna a- tralei industriale de utilaj anual de investiţii este în bune obţinute la turnătorie ră a tineretului, oameni ai iul antihitlerist. militare ale părţilor impli re în întreaga lume a unui
1
nului trecut în judeţul nos petrolier şi minier Ploieşti, deplinit în proporţie de 92 In încheierea festivităţii. cate în conflict, ar urma să climat de colaborare şi des
tru — adunarea activului de de cîtva timp revenind la la sută. DUMITRU GHEONEA muncii din întreprinderile şi Ansamblul artistic „Doina" fie trimişi observatori sau
partid a fost orientată prio Centrala cărbunelui Petro Dar cei care au luat cu- instituţiile bucureştene, zia al armatei a prezentat un forţe de menţinere a păcii tindere, de pace şi securita
ritar spre propunerea celor şani. Totuşi, la această oră, vîntul în cadrul adunării ac (Continuare in pag. a 2-a) rişti. frumos program artistic. ale O.N.U., constituite pe ba- te internaţională.
Este un fapt cunoscut că dialit.' Cauzele acestor nii-''
întreprinderea de materiale Dincolo de perimetrul nusuri îşi au originea în
de construcţii Deva are la 1 i folosirea incompletă a capa CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
activ realizări de prestigiu, cităţilor de producţie, în
a căror valoare depăşeşte rezultatelor valoroase slaba preocupare pentru com
net prevederile \de plan şi ducerea proceselor de pro
angajamentele asumate în ducţie. Aşa se face că, la a-
întrecere. Cu toate acestea, telierul de vată minerală, Insamînţârile—grabnic finalizate
comuniştii, muncitorii înain EXIGENTA COLECTIVĂ spre exemplu, s-au produs
taţi din întreprindere, deşi multe avarii soldate cu stag
încearcă justificate satisfacţii nări de 8-10 orc pe zi, pen Din analiza existentă la care este situaţia de fapt în
în faţa unui asemenea bilanţ tru că nu s-a asigurat între Direcţia judeţeană agricolă teren. a încheia cît mai grabnic în- ce au rămas aşa de mult
sămînţările.
pozitiv, sînt departe de a INVESTIGHEAZĂ ZONA ţinerea şi repararea instala urmă aceste unităţi agrico
considera activitatea unităţii, ţiilor. rezultă că în cadrul consiliu La C.A.P. Bîrcea Mică şi La C.A.P. Hărău mai erau — Şi la una şi la alta <
propria lor muncă la nive Neajunsuri serioase sînt şi lui intercooperatist Deva în- Popeşti', se ară ultimele su pînă ieri de însămînţat cu aceste cooperative, terei
lul exigenţelor actualului în ce priveşte calitatea unor sămînţările pe la o păioase s-au prafeţei de teren pentru grîu, grîu circa 15 ha din planul destinat pregătirii pen
de 130. Mecanizatorii ce de
efectuat
suprafaţă
de
cincinal. Dincolo de perime LARGĂ A RESURSELOR produse. Numai rebuturile 1 058 ha din planul de 1 275. unitatea agricolă din Cristur servesc unitatea : Pamfil Ce- grîu s-a eliberat cu înceţi
trul rezultatelor de valoare înregistrate reprezintă 460 Ar mâi fi deci de efectuat mai are de însămînţat pă pălău, Alexandru Pop, Se- torul. La C.A.P. Bejan e
dobîndite, se dezvăluie cu mp planşeU, 79 mc prefabri lucrări de însămînţări la ioase pe 4 ha, iar cea din bastian Pădurean, Laurean situaţie cu totul aparte
îndrăzneală neajunsurile, sur tă de secretarul general al — Observaţiile critice fă cate, 125 000 blocuri din be grîu pe o suprafaţă de 117 Popeşti pe 7 ha. Sînt posi Bogdan, Caşvan Gavrilă, a- privinţa unei părţi din
venite în procesul productiv, partidului primilor secretari cute de tovarăşul Nicolae ton, 8 000 cahle de teracotă bilităţi ca şi C.A.P. Deva să jutaţi de şeful secţiei de renul pentru grîu. De pil
se investighează cu exigen ai comitetelor judeţene de Ceauşescu într-o seamă de şi altele în valoare de 270 000 ha. Care este situaţia pe u- termine în cel mult 2 zile mecanizare, Ioan Achim, des o tarla de 25 ha este ini
ţă zona largă a resurselor, partid, comuniştii de la uzine sînt pe deplin valabi lei. In afară de aceasta s-au nităţi ? Răspunsul la aceas însămînţatul griului pe toate făşoară o susţinută activita- dată şi nu se poate încă a
căutîndu-se soluţiile care să I.M.C. au tfecut prin filtrul le şi în cazul nostru — sub declasat 14.2 km tuburi pre- tă întrebare ni l-a dat tova Cauza ? 0:1.F. Deva nu
imprime activităţii întreprin criticii întreaga activitate a linia tovarăşul Nicolae De- mo, iar diverşi beneficiari răşul ing. Liviu Gîrbea, pre achitat de obligaţia avută
derii dinamismul şi eficien anului în curs, descoperind vian, secretarul comitetului din ţară au refuzat plata a şedintele' consiliului intercoo ln unităţile consiliului acest sens, adică de a e:
ţa cerute de marile pretenţii rezerve considerabile pe ca de partid de la I.M.C. Cu peste 1,8 milioane lei, din peratist Deva, cu care am cuta lucrările de drenare
calitative actuale. re au hotărît să le valorifi toate depăşirile, avem o sea cauză că produsele livrate purtat o discuţie pe tema apelor în timp optim.
In acest spirit s-a proce ce cu operativitate pentru ri mă de restanţe la planul respectivă. „O parte din uni intercooperatist Deva — Ce s-a întreprins c<
dat şi la adunarea activului dicarea producţiei la perfor sortimental. Sînt rămîneri în prezentau abateri de la nor tăţi au terminat de mult în- creţ pentru ca şi în ace
ne-a
—
griului
sămînţatul
de partid. Avînd drept ghid manţe calitative superioare, urmă de 0,8 km tuburi pre- mele de calitate şi proiecte spus printre altele interlo două cooperative agricole
concluziile vizitelor între în scopul finalizării optime mo, 292 mc stîlpi electrici, cutorul — fapt ce a făcut cele 280 ha, cîte are în plan. te în cîmp. Toate tractoarele crările de însămînţare să
prinse recent în unele jude a anului 1973 şi pregătirea 2174 mc element'e prefabri AL. VALERIU ca tractoarele ce au lucrat Mai sînt de arat şi pregătit îşi realizează zilnic norma de grabnic încheiate ?
ţe de tovarăşul Nicolae temeinică a producţiei anu cate, 134 tone vată minerală acolo să fie dirijate înspre aici 18 ha. Cei opt mecaniza lucru. Elanul cu care se lu _ — In primul rînd am n
Ceauşescu, scrisoarea adresa- lui viitor. şi peste 1 milion cărămizi (Continuare in pop o 2-a) tori care lucrează pe ogoare crează ne îndreptăţeşte să rit numărul de tractoare
acele cooperative care sînt le acestei unităţi, dintre care afirmăm că unităţile agri re să are, discuie şi seme
rămase în urmă. Să vedem amintim pe Petru Florea, cole amintite mai sus vor In aceste cooperative se
Nicolae Lupuţ, Emil Albae, termina însămînţările la pă crează cu cîte 10 tractoari
Nicolae Botaş, Nicolae Trif, ioase în cursul zilei de as avem posibilitatea să măr
„Vidra“ Praştie in pragul semicentenarului Viorel Florea, lucrează noap tăzi. numărul lor. In orice caz
nem să precizăm că dator
Sînt însă cooperative agri
tea la pregătitul terenului şi
ziua la însămînţat. Cu mult cole în care dacă nu se în sprijinului efectiv primit <
de
măsuri
partea
organelor
pari
elan se desfăşoară activita treprind mobilizarea energice ave ni garanţia certă că pi
tuturor
pentru
Secvenţe dintr-o ascensiune tea la semănat şi la C.A.P. factorilor, acţiunea de însă- toate cele 1 275 ha de ter
27
octombrie
sîmbătă,
a
Banpotoc. Aici mai sînt de
mînţare va mai întîrzia. la
pregătit
arat
grîu
şi
pentru
15 ha de teren. Mecanizato tă despre ce cooperative a- repartizate pentru păioa
este
vorba :
C.A.P.
gricole
cîte are consiliul intercoo’
.„In 1922, Secheli cumpă- dra“ Orăştie mai mult pen rii Oliviu Luca, Octavian Sav Bejan, care mai are de în ratist Deva, se vor îhsăm
de la Wagner Guşti casa tru caracterul lor informativ şi Aurel Oprea lucrează în sămînţat grîu pe 50 ha şi ţa cu grîu.
grădina de la Reuniunea şi pentru a puncta în cîteva schimburi prelungite, pentru C.A.P. Şoimuş cu 70 ha. De N. PANAITESCl
seriaşilor din Orăştie un cuvinte drumul ascensional
şi va construi mai tîrziu al unităţii în cei 50 de ani de
fapt începînd chiar din existenţă. Pentru că în cu-
il următor — n.n.) fâ- rînd „Vidra" îşi va sărbători
acest jubileu. Obligaţiile faţă de stat—onorate integral
.„De prin anul 1938, ate Ne-am aflat în aceste zile.
ul lui Secheli devine fa de intense pregătiri, în mij
lă. Dealtfel, firma de la locul colectivului de aici Ţăranii cooperatori din Vaţa de Jos hectare şi au încărcat întreaga cantitate
•are (din acea vreme — pentru a urmări mai ales va şi Birtin — ne-a comunicat tovarăşul de 120 tone ştiuleţi ce s-a transportat
.) atestă acest lucru: lenţa faptelor cu care este Aron Medrea, secretarul comitetului şi predat la baza de recepţie. Ambele u-
an Secheli — Prima fa întîmpinat evenimentul. comunal de partid — şi-au onorat inte nităţi au încheiat de mai multe zile re
lă sistematică de blănuri". — In cele 9 luni scurse gral obligaţiile faţă de stat şi la cultura coltarea porumbului de pe întreaga su
porumbului.
Aceste
unităţi
au
două
...In dimineaţa zilei de 11 din acest an ne-am depăşit , prafaţă — 175 ha, tăierea şi eliberarea
ie 1948, o delegaţie a planul producţiei marfă cu transportat şi predat Ia baza de recep terenului de coceni şi însămînţarea cul
■tidului Muncitoresc Ro- 1,3 la sută, sporul fiind în ţie întreaga cantitate de porumb. turilor de toamnă pe toată suprafaţa pla
n intră în fabrică şi co registrat pe seama creşterii La strîngerea recoltei de porumb, la nificată, cu 105 ha. Acum se lucrează do
mică patronului hotărîrea productivităţii muncii cu încărcatul şi descărcatul ştiuleţilor şi-au zor la efectuarea arăturilor adinei de
ului suprem al ţării“. A- 3,6 la sută — ne spune to adus o contribuţie de seamă, alături de toamnă. Pînă acum s-au arat mai bine
ici, „în casieria fabricii varăşul Iuliu Dicu, şeful Echipa de fierari-hetonlşti condusă de Petru Hoca, pe unul din şantierele de locuinţe din părinţii lor, elevii şcolii generale de 10
u găsit numerar 398 lei şi biroului plan. Prezentăm re municipiul Hunedoara. Foto: D. OLIVIU ani. Ei au recoltat porumbul de pe 10 de 50 hectare.
chitanţă de mînă a anga- alizări bune şi pe cele două
ului I. Silian, plecat pen- decade din octombrie.
procurarea de materiale, — Toate acestea — mărtu
valoare de 52 000 lei... Au risea tovarăşul inginer loan
Ju
necesare,
i fost inventariate 5 437 Probsdorfer, directorul fa MOMENT IMPORTANT tivă a Liceului „Decebal“ cu dotările material didac favorabil 277 de cereri, manevranţi, impiegaţi de VREMEA
şl
cării
săi
din Deva va avea loc o
mecanici
membrilor
acordînd
;ăţi piei ovine, 228 bucăţi bricii, ne permit să afirmăm IN DEZVOLTAREA dezbatere la care vor tic. împrumuturi în valoare mişcare, ajutori electrome Pentru 24 ore
locomotivă
şi
pi, 3 bucăţi pisici, 47 bu- că planul pe 10 luni va fi ÎNTREPRINDERII participa directori al şco De remarcat receptivi DÉLA de 320 000 lei. canici au fost repartizaţi
lilor din municipiu şi se
price
vechi
i cîini, 10 bucăţi dihori, îndeplinit înainte de termen La întreprinderea de cretari ai organizaţiilor tatea şi elanul cu care CENA£LU DE ŞTIINŢA pe lîngă lucrători şl feroviari, Vreme rece, cu cerul
au
locuitorii
comunei
puţi
acope
bucăţi lupi, 49 bucăţi ie şi deci că vom întîmpina utilaj minier din Petro U.T.C. din şcoli, cu tema sprijinit această lăudabi Şl AfH’A pentru a se integra cit variabil, mai mult precipitaţii
rit.
cădea
Vor
terminat
ri, 1 bucată urşi". sărbătoarea noastră aşa cum şani s-au lucrări de prin „Rolul filmului In forma lă iniţiativă, în frunte cu La Liceul din Ilia a mai repede şi bine în sub formă de ploaie şi
con
cipalele
„„Anul 1971 a înregistrat se cuvine. strucţii aferente primei rea profilului moral al deputatul Gheorghe Du avut Ioc întrunirea de producţie. lapoviţă, Iar la munte
ma, ca şl cetăţenii Nico
tineretului şcolar“.
sufla
i mai mare producţie des- — Afiliindu-ne colectivelor etape de dezvoltare a u- lae Lăslău, Solomon Jor- O ZI constituire a cenaclului AZI LA DEVA : ninsoare. VIntul va Tem
nord-vest.
din
slab
„Leo-
ată exportului, avînd o care şi-au luat angajamentul nităţii, adică complexul GRĂDINIŢA noua za, Nicolae Vlad. La pri de ştiinţă şl artă, Condus MUREŞUL - JIUL peratura minimă va osci
Vinci“.
nardo
da
de 5 hale monobloc. Fie
mul apel au răspuns pre
iştere de 137 la sută faţă de-a îndeplini actualul cin care hală va cuprinde o LA CRIŞCIOR zent 25 de copil. de profesorul Eugen Stan, la între iar minus 4 şl între l
grad,
maxima
la
Azi,
1967". cinal în patru ani şi jumă linie de fabricaţie dis noul cenaclu (filozofie, stadionul pe terenul de din 4 şi s grade. Noaptea, se
„Cetate“
politică,
literatu
tehnică,
..„în anul 1972 (cînd pla- tate, ţin să precizez că a- tinctă: de grinzi articula Dînd curs solicitărilor SPRIJIN PENTRU ră, arte plastice, muzică) Deva, începînd cu orele va produce îngheţ.
te, de utilaje electrice, de
comunei
Criş-
1 de producţie era cu 19 vem toate posibilităţile să construcţii metalice etc. locuitorilor curînd, consiliul PENSIONARI LA îşi va desfăşura lucrări 15,30, se va desfăşura me
cior,
de
sută mai mare ca cel din ne respectăm cuvîntul dat — In perioada următoare se popular comunal, în co le săptămînal. ciul amical de Deva fotbal Pentru următoarele
dintre
şi
Mureşul
'1 şi 80 la sută din pro- ne spune tovarăşul Benedic vor monta utilajele teh laborare cu conducerea Casa de ajutor reciproc 100 DE ABSOLVENŢI Jiul Petroşani. Recent două zile
nologice.
a
generale,
în
cţie o constituiau confec- Roşu, secretarul comitetului şcolii nouă grădiniţă deschis a pensionarilor, din o Pe Zilele trecute, în unită victorioasă deveană va deplasare, Vremea continuă să fie
o
ac
troşani,
pentru
desfăşoară
opune,
echipa
e şi imitaţiile de blănuri de partid. DEZBATERE copiii de grupele mici. tivitate bună, îndeplinin- ţile C.F.R. din judeţ au sîntem siguri, o replică rece, cu cerul variabil,
n.n.) aproape jumătate Despre fabrica „Vidra", de PE TEMA FILMULUI După cum ne informea du-şi sarcina de întraju ALTA fost încadraţi în produc dîrză formaţiei din Petro favorabilă precipitaţiilor
corespondentul
pregăteşte
î întreaga producţie a în- spre produsele „Favior", de- PENTRU TINERET ză Jurca, grădiniţa nostru torare a pensionarilor. In ţie peste 100 absolvenţi ai şani, care se partidă ce slabe, locale. Temperatu
perioada 1 martie 1972 şl
calificare
pentru
cu
Al.
cursurilor
de
dificila
prinderii a fost destinată Mîine, cu începere de prinde două încăperi a- pînă în prezent, consiliul C.F.R. şl ai şcolilor post- o va susţine duminică la ra în scădere. Noaptea,
portului". ILIE COJOCARU la orele 16,00, In sala fes menajate corespunzător, de conducere a rezolvat j liceale. Tinerii picheri, Steagul roşu Braşov. îngheţ.
Am extras aceste rînduri
a monografia Fabricii „Vi- (Continuare în pag. o 2-a)