Page 82 - Drumul_socialismului_1973_10

mmmmÊmÊammÊmammwmtmmHmamBamBBtam
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 844 ( JOI 25 OCTOMBRIE 1973

înscrisă la loc de cinste în nul să-şi orienteze săgeata a- Acîş, în timp ce în dreapta nităţile Diviziei 21 infante­
cronica eroicelor lupte pur­ tacului spre vest pe direcţia diviziei, Regimentul 35 in­ rie, avînd în primul eşalon
luptă
îndîrjire
tate de poporul român pen­ localităţilor Bicaz-Carei. In- fanterie zdrobirea cu rezistenţe­ Regimentul 24 şi Crupul 21
cercetare,
înaintarea
reiau
pentru
ECONOMISIREA-EXPRESIE tru eliberarea sa naţională troducînd atacă primul infanterie, lor inamice de la est de sa­ spre Căpieni-Urziceni. Mili­
în
eşalon
şi
24
Regimentul
şi socială, ziua de 25 octom­
tarii noştri se avînlă cU un
Beltiug.
Atacul
progre­
tul
impetuos
pe
divizia
brie are o adîncă semnifica­
ţie. La această dată, cu 2§ de noua direcţie. A doua zi, pe sează. Şi astfel „rozînd“ bu­ elan de hestâvilit în lupta
care avea să ducă la elibera­
căţică cu bucăţică şi ultima
Stîna-Babţa
vom
aliniamentul
ani în urmă, armata româ­
A HĂRNICIEI Şl CHIBZUITEI nă, luptînd umăr la umăr cu importantă cu trupele fascis­ linie de pe rezistenţă inamică rea completă a teritoriului
primă
avea
ciocnire
mai
o
patriei.
înălţimile
sprijinită
îm­
sovietică,
eliberat
a
armata
de sub ocupaţia cotropitori­ te din fîşia noastră de ofen­ pădurite ale Munţilor Fă­ Aşadar, după scurgerea a
lor hitlerişti ultima brazdă sivă. get, unităţile Diviziei 21 in­ peste 30 zile şi nopţi fă­
Cu peste 2 350 de ani în asupra importantei acţiuni lumului creditelor acorda­ din pămîntul românesc. Pentru atacul din ziua de fanterie debutează victorioa­ ră odihnă, de tnârşuri isto­
urmă, marele gînditor al de economisire, de popu­ te populaţiei. 21 octombrie, Divizia 21 in­ se în Cîmpia Someşului, ur­ vitoare şi de lupte crînce-
Ostaşii noştri şi-au îndepli­
antichităţii, Socrate, a for­ larizare şi cunoaştere a ne­ Din sumele economisite, nit astfel cu Cinste misiunea fanterie are misiunea de a mărind îndeaproape inami­ ne, de pierderi sîngeroăse şi
mulat simplu, concret şi pe cesităţii, utilităţii şi avan­ populaţia judeţului a cum­ istorică începută la chema­ înainta pe direcţia Babţa-A- cul în retragere. ireparabile, dar şi de izbînzi
înţelesul tuturor următorul tajelor păstrării economiilor părat 1461 autoturisme în rea Partidului Comunist cîş, de a sfărîma rezistenţe­ Sergentul Mihai C. Stra- răsunătoare, iată-ne în sea­
adevăr universal, valabil şi băneşti la C.E.C. valoare de 93 520 000 lei, Român în noaptea de 23 le inamice din zonă, a pă­ tan, din compania de mitra­ ra zilei de 25 octombrie
astăzi pentru omenire: Ca instituţie bancară iar sub formă de cîştiguri, August 1944, cînd salvele trunde apoi în defileul pîrîu- liere a batalionului, insta- 1944 dincolo de graniţa de
„Munca, cinstea şi econo­ specializată în relaţiile bă­ la depunerile pe librete de insurecţiei au vestit lumii lui Crasna, după care să lîndu-şi grupa de mitraliere nord-vest a ţării.
mia sînt factorii de bază neşti cu populaţia, Casa de economii cu dobîndă şi cîş­ Pentru slăvirea actelor de
ai existenţei". Prin muncă Economii şi Consemnaţiuni tiguri în autoturisme, au întregi intrarea României în­ bravură ale militarilor Divi­
omul, familia, naţiunea, o- oferă depunătorilor pentru fost acordate 94 autoturisme tr-o nouă zodie a istoriei sa­ ziei 21 infanterie, generalul
menirea produc bunuri ma­ sumele depuse avantaje şi în valoare de 5 690 000 lei. le. Pe Mureş sau pe Crişuri, PAGINI DE EROISM Dumitrescu Polihron, co­
teriale cu care îşi asigură drepturi, stabilite prin le­ O preocupare permanen­ Comunistul Costln Vaslle, în inima Apusenilor sau la mandantul diviziei, a dat
existenţa, iar prin cinste şi ge. tă a tuturor unităţilor o- şef de echipă într-o galerie porţii® Orâdei, ârmâtâ rămâ­ ordinul de zi nr. 73 din 25
economie păstrează, sporesc perative C.E.C. din judeţul direcţională la I.M. Barza, nă a înscris în cartea virtu­ octombrie Î944 din care ex­
Musariu,
şi utilizează raţional re­ In judeţul Hunedoara, nostru a constituit-o şi în sectorul I planul în realizează ţilor sale pagini de eroism tragem : „La 15 zile după ce
constant
proporţie
zultatele muncii, veniturile soldul general al economii­ anul 1973 organizarea în de 117 la sută. legendar. Steagurile de lup­ 25 octombrie— aţi dărîmat la Cojocna stîl-
personale ale familiei, a- lor populaţiei depuse la condiţiuAi bune a servirii Foto: GK. IMPARAT tă ale Unităţilor şi marilor pul odios al unei frontiere
vuţia socială. C.E.C. la 30 septembrie a.c. populaţiei care se prezintă unităţi s-au acoperit de o glo­ impuse nouă acum 4 ani,
Astăzi toate naţiunile lu­ a fost cu 16,3 la sută mai la ghişeele acestora, prin rie nepieritoare care trecâ aţi atins azi, 25 octombrie
mii sărbătoresc ziua de 31 continua perfecţionare a ca un fluviu adînc şi stator­ 1944, graniţă dfe nord ă Ar­
octombrie drept ;,Zîiua mon­ pregătirii profesionale şi Fire artificiale nic din părinţi în urmaşi. Ziua Armatei dealului, graniţa de totdea­
dială a economiei“, ca sim­ politice a salariaţilor. Peste 0 jumătate de mili­
bol al înţelepciunii umane Comparativ cu anii tre­ on de sbldaţi, subofiţeri şi una a neamului roinâtiesc. avîntul
Purtînd
suflet
în
de a-şi gospodări cît mai „Sâptămina cuţi, cu sprijinul Inspecto­ realizate în plus, ofiţeri români au luptat în
raţional resursele materia­ ratului şcolar judeţean şi primele linii pentru zdrobi­ celei mai Înălţătoare credin­
definitivă
rea
ţe în tăria drepturilor româ­
a
fascismului,
le, băneşti, de muncă şi al cadrelor didactice s-au Republicii neşti, întîmpihaţi pretutin­
de
înalt
un
timp, în vederea acoperirii economiei obţinut rezultate bune în de calitate dînd dovadă aducîndu-şi con­
patriotism,
şi satisfacerii nevoilor de educarea elevilor pe tema deni cu flori şi lacriîni de
la
înfrîngerea
Ger­
consum şi dezvoltare. economiei. Peste 60 la sută j LUFENI. Activitatea pro- ; tribuţia nâziSte, la eliberarea bucurie, aţi trecut mai de­
maniei
Poporul nostru, de-a lun­ din totalul elevilor din ju­ : ductivă a întreprinderii ; popoarelor. Şi dacă pe piep­ Socialiste România parte în iureş neînfricat pe
gul existenţei sale, şi, în deţ sînt depunători la j „Vîscoza" Lupcni inie- ; tul a peste 300 000 de sol­ cîmpurile de luptă de la
mod deosebit în anii con­ mare decît cel existent la C.E.C. pe foi cu timbre de j gistrează în aceste zile : Corpadea şi JucUri, de la
strucţiei noii societăţi, sub 30 septembrie 1972 şi cu economii, cecuri de econo­ i noi impulsuri datorită ; daţi, subofiţeri şi ofiţeri — Greaca şi Babţa, de la Mof-
conducerea înţeleaptă a 40 la sută peste soldul de­ mii şcolare şi librete, for- \ hărniciei şi dăruirii în j luptători pe frontul antihi- tinul şi Gareii Mari şi pretu­
Partidului Comunist Român, punerilor existente la 31 mîndu-şi de pe acum o de­ : muncă a lucrătorilor de \ ţlerist — au strălucit şi stră- continue urmărirea în direc­ în prima linie a infanteriei tindeni, în văile Tîrnavelor
a dovedit lumii întregi că decembrie 1970. Soldul me­ prindere utilă în viaţă. | aici. Prin folosirea cu ; iuceSc OrdinO Şi medalii ţia Cărei. La 22 octombrie, pe care o sprijinea, distru­ şi Mureşului, pe Arieş Şi
este un popor harnic, înţe­ diu pe locuitor a crescut Ih localităţile Văii Jiu­ j randament sporit a maşi- \ româneşti şi străine, este o ieşind în cîmpie, divizia ge două cuiburi de arme au­ Someş, pe Agriş, Almaş Şi
lept, chibzuit, econom şi cu 14,6 la sută, comparativ lui şi Brad sînt Şcoli în \ nilor şi instalaţiilor, orga- : mărturia în plus a înaltelor noastră stabileşte legătura la tomate ale inamicului, des- Valea Grasnei, drumul dez­
bun gospodar — virtuţi şi cu 30 septembrie 1972 şi cu care toţi elevii sînt cu­ j nizarea superioară a lu- : virtuţi CA caracterizează Oş- stingă cu elettientele înâih- chieînd drurriul COmpaniei 6 robirii Ardealului a fost
tirfea
a
noastră,
Contribuţiei
calităţi care se reflectă di­ 37 la sută faţă de 31 de­ prinşi în acţiunea de eco­ I crului şi respectarea sirii:- \ tate ale Regimentului 36 in­ puşcaşi care pătrundea în presărat cu mormintele ce­
rect şi convingător în pu­ cembrie 1970. nomisire. Trebuie \ însă i tâ a tehnolbgiilo* de fă- j pe cate ppporui român a â- fanterie din Divizia 9. îm­ sat. lor mai dragi şi viteji din-
dus-o
"înfrîngerea hltleris-
la
ternica dezvoltare a forţe­ Populaţia judeţului pose­ continuată şi dezvoltată a- [ bricâţie, îft această luftă \ preună cu ostăşii acestei In frurtteă companiei 6 a-
lor de producţie pe tot cu­ dă astăzi 222 450 librete de ceastă activitate în şcoli, | s-au realizat suplimentar j muiui. mari unităţi de dobrogeni-, tacă însuşi comandantul a-
prinsul ţării, în ridicarea economii, revenind un li­ pentru cuprinderea tuturor 300 kg fire de tip vîscoză. ;• ★ vom continua viguros ata­ cestei subunităţi, locotenen­ Armata de âzi, făurită Şi
standardului de viaţă al în­ bret la\ '2,2 locuitori, cu elevilor, urmărindu-se nu i Astfel, producţia dată I Răsfoind filele acelor zile* cul spre Cărei. tul Ioăn CrditbrU care, sfi- condusă de Partidul GOmU-
tregului popor. volumul şi valoarea depu­ peste plan de la începutul \ mă gîndesc cu o firească A doua zi în zori se con­ dînd mpărtea, Se află tot tim­ nist Român, formată din că-
23 170 librete mai mult de­
| Manifestare r de masă, ac­ cît la 30 septembrie 1972 nerilor, ci mai ales rezul­ anului se ridică în pre- \ mîndrie la drumul glorios al stata câ inamicul a executat pul acSld unde S§ dUcă greul dre cu o pregătire multila­
ţiune etică şi socială deve­ şi cu 59 100 librete peste tatele educative, însuşirea zent la 4,8 tone fire arti- ; ■ Diviziei 21 infanterie — ma­ ample lucrări de apărare în luptelor. Lovit în plin de terală, dotată cu armament
nită tradiţională la noi în numărul existent la 31 de­ de către tineretul şcolar a ficiale de bună calitate. \ re unitate din care am fă­ zonă localităţii Beltiug. Iri snopul ucigaş al unei mi­ şi tehnică de luptă modernă,
ţară, cu un larg ecou în cembrie 1970, indicator ca­ deprinderii de a economi­ f De remarcat că depăşi- j cut parte în calitate de co­ faţa noastră se ridică dedi traliere, cade la datorie, în- e o continuatoare vrednică
rîndurile populaţiei, „Săp- re reflectă spiritul de bu­ si, de a folosi cu chibzuin­ j rea planului fizic are co- j mandant de pluton — şi la un nou obstacol. Nu ne-a scriindu-şi pe veci numele în a tot eeeâ ce zbuciumata
tămîna economiei", care se nă gospodărire a venituri­ ţă banul propriu, deprin­ | respondent în sporirea : eroismul celor care şi-au surprins. Ne învăţasem Cu cartea eroilor - războiului an­ noastră istorie ne-a lăsat
organizează în fiecare an lor băneşti de către popu­ dere care-1 va însoţi în producţiei întreprinderii : jertfit viaţa pentru liberta­ greutăţile. Ne oţelisem Voih- tihitlerist. moştenire câ virtute şi dra­
între 25-31 octombrie, are laţia judeţului, posibilităţi­ decursul întregii sale vieţi, cu aproape 700 000 lei j tea patriei. ţa de a învinge şi, la orâ 6 Atacul continuă în tot goste de ţară în luptele pur­
menirea de a educa po­ le fiecărui cetăţean de a e- în toate activităţile pe ca­ peste prevederi, în timp ; ...In cursul nopţii de 18 şi 30 de minute, ostaşii din cursul zilei de 23 octombrie tate de popor Secole dera
porul în spiritul economi­ conomisi. ^ re le va desfăşura, spre bi­ ce productivitatea muncii j spre 19 octombrie, Divizia .21 divizia de moldoveni reiau şi pînă seara ajungem în rîndul pentru libertate so­
ei, al răspunderii faţă de Concomitent cu activita­ nele propriu, al familiei înregistrează o creştere de j infanterie primeşte misiunea atacul. Aşa cum bănuiam, strîns contact eu inamicul cială şi naţională. Strajă de
bunurile obştei şi cele per­ tea de păstrare a economii­ fiecăruia, al întregii naţi­ 1,5 la sută. j expresă de a relua înainta­ pe înălţimile est Dobra şi pe aliniamentul MoftinUl neclintit a României socia­
sonale, ştiut fiind că nu lor băneşti ale populaţiei uni. rea pe direcţia nord-est Beltiug ne izbim de rezisten­ Mare — Chilveci-nord Tere- liste, a independenţei şi su­
poate fi risipitor în propria şi de efectuare a operaţii­ In condiţiile creşterii pu­ Carţa de Sus şi Satu Mare ţe puternice. Reuşim însă beşti. inaintarea noastră con­ veranităţii ei, armata noaS-
sa gospodărie cel care lup­ lor legate de acestea, s-a terii economice a ţării, a şi reuşeşte să pătrundă în relativ repede să le sfărâ­ tinuă pe la est de Cărei, in tră nu precupeţeşte nimic
tă pentru economii la lo­ intensificat şi activitatea creşterii veniturilor băneşti Concurs dispozitivul inamic şi să de­ măm. Pînă la ora 9 şi ju­ timp ce Divizia 9 infanterie pentru a fi la înălţimea înal­
cul de muncă, după cum de creditare, acordîndu-Se, ale populaţiei, acordînd păşească Pădurea Metişulub mătate, Regimentul 26 infan­ tei misiuni pe care i-a în-
cel care-şi gospodăreşte cu toată atenţia perfecţionării Aflată în plină acţiUnă, di­ terie eliberează sătul Cobră atacă direct spre oraş. Credinţat-o poporul.
chibzuinţă bunul propriu, în perioada de referinţă, continue a propriei noastre „Dfmifrîe Cantemir“ | vizia noâstră primeşte îri încă de pe timpul nopţii
agonisit prin muncă cin­ 4 970 de împrumuturi pen­ activităţi de servire, pregă­ dimineaţă acâleiâŞi zile ordi­ Şi Cbntihuă înaintarea spre de 24 spre 25 octombrie, U- Lt. cal. C. PINTILESCU
stită, nu poate să nu ma­ tru construirea locuinţelor tirii profesionale şi politi­ De curînd, la căminul j
nifeste grijă şi faţă de bu­ proprietate personală, în ce a lucrătorilor C.E.C., e- cultural din Vaţa de Jos a \
nurile poporului. valoare de 194 540 000 lei. ducării acestora pe linia avut loc un concurs inter- |
generale din Vaţa de Jos I mum si Minn m m im cieun
De o importanţă 'deosebi­ Măsurile luate recent de comportării atente, civili­ şcolar „Diinitrie Cânte- j
tă din punct de vedere so­ către partid şi guvern pe zate faţă de publicul pre­ nlir". Concurenţii au fost j
cial este problema educării linia perfecţionării şi îm­ zent la ghişee, — asigu­ reprezentanţi ai şcolilor j
în spiritul economiei a ti­ bunătăţirii criteriilor de răm în continuare dezvol­
nerei generaţii, atît a tine­ contractare şi creditare a tarea acţiunii de economi­ şi TofneŞti. Realizată în- j
sire la C.E.C., cu influenţe
rilor care sînt încă pe băn­ construcţiei de locuinţe şi tre unităţile înfrăţite ale j „Tinere, cum ai păşit organiză lâ început odată tor cu localul şi condiţii de ura pe mai departe multă
cile şcolilor, cît şi â celor cumpărarea de locuinţe din directe • asupra bunăstării celor două şcoli, manifes- j pd liină, iâr dacă partici­ distracţie — garantează cre­ fericire, mult succes în ac­
care au intrat în muncă şi fondul locativ de stat vor populaţiei şi echilibrului tarea omagială a fost im- j panţii o vor solieita-o se vă area “unui climat peiitrU pe­ tivitatea de viitor.
Viaţă. da un impuls nou acţiunii economic general al ţării. plinită de un reuşit , pro- j în viaţă ?“ ţine bilunar. Pentru varieta­ trecerea în mod plăcut şi e-
„Săptămîna economiei" de ecbnomisire organizată IOAN BUGA gram artistic, susţinut de j te că temă şi din dorinţa ducativ a timpului liber de VICTORIA CORl^ENCI
constituie un prilej de am­ prin C.E.C., vor duce la directorul Sucursalei elevii celor două şcoli, pe j Din iniţiativa comitetului de-a trèzi un cît mai viu in- către tinerii haţegani. educatoare,
plă informare a populaţiei creşterea accentuată a vo­ judeţene C.E.C. scena aceluiaşi cămin cui- j orăşenesc pentru cultură şi téres, se intenţionează ca la secretata Organizaţiei U.T.C.
tural. ! Valea Dîljii
educaţie socialistă — pre­ aceste manifestări să fie in­ PETRE FARGAŞIU
şedinte prof. Margareta Du­ vitaţi spre à le vorbi tineri­
mitru — şi cu sprijinul to­ lor rftedidi, profesori, ingi­ Scrisoare din Valea O seară dedicată
varăşei Maria Găvan, secre­ neri din diferite domenii,
tară a comitetului orăşenesc maiştri cu btină pregătire şi colegilor
al U.T.G., în oraşul Haţeg a experienţă, muncitori frun­ Dîljii
fost organizat un durs pe taşi. în, cuprinsul discuţiilor, Constituie b iniţiativă lău­
tema „Tinere, cum ai păşit răspunsurilor la întrebări, Vă scriu pentru a împăr­ dabilă a organizaţiei U.T.U.
îrt viaţă ?". Acţiunea îşi pro­ îşi vor găsi loc curiozităţi şi tăşi cîteva din preocupările de la Liceul industrial de
pune un dialog fructuos eu noutăţi ştiinţifice, amănunte şi gîndurile tinerilor din or­ Construcţii Deva ideea de a
tinerii recent primiţi în cîm- legate de atitudinea tînăru- ganizaţia U.T.C. brigada sărbători tinerii elevi-ute-
pul muncii, cu cei care de­ lui în societate, păreri despre C.AiP. Valea Dîljii, comuna eişti cu prilejui împlinirii
prind meseriile prin ucenicie opere literarè, discuţii despre Rîu de Mori. unei anumite vîtste. Cei ca­
lâ locul de muncă, cu proas­ filrrte şi emisiuni T.V. ëtc. Irt această toamnă, după re au organizat o priiriă âst-
peţii absolvenţi ai şcolilor — toate cu scopul de-a relie­ cum se ştie, au loc adunări­ fel de sărbătorire âu foât U-
tehnice şi profesionale repar­ fa trăsăturile eticii şi echi­ le generale U.T.C, de dări teciştii clin anul V-C. Cti a-
tizaţi să lucreze în întreprin­ tăţii socialiste Ta tinerii noş­ de seamă şi alegeri în toate cest prilej s-a inaugurat şi
derile haţegane. tri, vizîUd educaţiă cetăţe­ organizaţiile U.T.C. conduse noua sală de festivităţi a li­
„Debutul" a avut loc de nească â celor care au păşit de birouri. Şi în organizaţia ceului.
curînd, în sala casei de cul­ de scurt timp pe fertilul te­ Valea Dîljii a âvut loc, zilele Uteciştii anului V-C s-âu
tură, unde organizâtorii âu ren ăl muncii, trecute, adunarea generală străduit să-i Sărbătorească pe
făcut cunoştihţă cu peste 30 Mâniféstareâ carè va urma de dare de seamă şi alegeri, colegii lot născuţi în lUhiîe
de viitori meseriaşi ce lu­ debutului, într-un foarte unde s-a făcut bilanţul acti­ septembrie şi Octombrie
crează la U.M.T.F., sectorul scurt timp, anunţă prezenţa vităţii desfăşurate pe peri­ 1954 — Elenă POpa, Valeria
de exploatarea lemnului, la viitoârea întîlnire „Tine­ oada de Un aU de zile. Au Tomescu, Lucreţiâ Abdrona-
cooperativele meşteşugăreşti re. cum ăi păşiţ în viaţă ?" fost scoase în evidenţă re­ Ghe, Mafia Sâmoilă, Dofel
„Haţegana“ şi „Retezatul”, à profesorului Teofil Prej- zultatele bune obţinute în Rus, Zoltăn Kirr şi Constah-
fabrica de conserve şi în alte bân, Care se va întreţine cu campania agricolă de toam­ tin Hăfăguş — într-un mod
unităţi. numeroşii tineri angajaţi de nă la recoltări, precum şi cît 'mai plăcut, Cît mai tine­
Tn intenţia comitetului de curînd în procesul muncii. în zootehnie. Putem aprecia resc.
cultură şi educaţie socialis­ Golăborareâ care a încu­ faptul că toţi tinerii nOştri Erau prezenţi la festivita­
tă şi a comitetului orăşenesc nunat iniţiativa şi organiza­ lucrează la munca eîmpului te toţi elevii clasei, invitaţii,
...... U.T.C. stă includerea unui rea eeiei dinţii acţiuni de şi în zootehnie, evidenţiin- directorul liceului, prof. Sih-
ciclu de teme în programul acest gen — la pare Casa de du-se uteciştii Fironda Gro-
La lucrările pentru modernizarea şoselei din comuna Bunlla, participă, alături de cetăţeni, şi artiştii amatori de la ger Robert, secretarul orga­
căminul cultural. » F® 10 " 1 SIMÂ jbilS? de tineret, şi el se vă cultură va concura şi pe vii- zoni, Viorica Ancea, Persida nizaţiei de partid din şcoa­
Micloşoni, Mariana Daj, A- lă şi dirigintele eldvilof Săr­
dfian Dragomir şi alţii. In bătoriţi, prof. Oliviu Crişan
programul de activităţi pen­ şi prof. Dorin Olteânu. ...Mo­
au
mente
emoţionante.
Sărbăto­
MIM COMUTE Klltl tiMiKRU Olt imma coLiïim misimim tru perioada următoare mai riţii sînt felicitaţi pe tind de
acţiuni
fost
prevăzute
ales în ceea ce priveşte îm­ către cadrele didactice pre­
bunătăţirea
muncii
cultural-
lor.
zente,
către
colegii
de
musiu si mut cu Mite fioforiimte tike ZONA URSĂ A RESmiLOR educative. Ele vor fi spriji­ Secretara organizaţiei U.T.C.
nite
tinerii
de
intelectuali
e
P clasă le oferă mici cado­
j j J din localitate (la constituirea uri din partea colegilor, le
(Urmate din pag. 1) men optim beneficiarilor, boi Jiului — spUnea ing. Ioan (Urmare din pag. 1) cei 120 de comunişti sînt ho- intens pentru înlăturarea ne­ unei formaţii de teatru şi a ureaza la mulţi ani.
unei brigăzi artistice de agi­
lucrăm la unele documenta­ Creţu, şeful F-S.H. Vulcan. tărîţi să realizeze integral ajunsurilor în folosirea ma­ taţie). Au trecut 19 ani din via­
să
şi
sînt umbrite uneori de anu­ ţii ample de modernizare a Avem datoria să fabricăm — dimensiuni necorespunză­ producţia în planificată comen­ şinilor, utilajelor şi instala­ Pe bună dreptate, cu a- ţa acestor tineri, ani de mi-
de
şi
nunată^
copilărie,
dar
onoreze
totalitate
mite lipsuri şi neajunsuri, unor maşini, de reducere stîlpi buni, uşori şi rezis­ toare, fisuri, marcaje lipsă, zile pentru elemente netipi­ ţiilor, în aprovizionarea ceastă ocazie, s-au ridicat şi eforturi. Cei cinci ani, pe­
maistrul Titus Peştenaru a permanentă a drumului cer­ tenţi, cu care minerii să ob­ poziţionări greşite la armă­ zate. locurilor de muncă şi în des­ unele aspecte care frămîntă trecuţi^ pe băncile, în atelie­
spus : „La unele cuptoare cetare - proiectare - execuţie- ţină randamente înalte în a- turi. Este clar că în aseme­ — Am stabilit în acest facerea produselor. Pornind nu numai organizaţia U.T.C. rele şi laboratoarele moder­
nu aVerh aparate de măsură producţie. batâje. Problema calităţii se nea situaţie, o parte din pro­ scop un program de lUcrU de la sarcinile privind ridi­ ci şi pe toţi sătenii. E vor­ ne ale acestui liceu, pe şan­
şi control, ceea ce primej­ — De la data vizitei în situează la noi pe primul duse, în care s-au încorpo­ riguros pe schimburi, linii carea nivelului tehnic al ba de faptul că la căminul tiere, le vor fi cu siguranţă
duieşte de multe ori calita­ Valea Jiului a tovarăşului plân, deşi nu am ajuns aco­ rat materiale, bani şi timp, tehnologice, echipe şi oameni produselor şi a eficienţei e- cultural din sat nu a rulat deosebit de folositori în via-
tea pieselor turnate ; contro­ Nicolae Geauşescii — releva lo 'Cu realizarea. Avem încă în loc să fie utile economiei, — relata şeful de schimb conomice am conturat o sea­ anui acesta decît un singur ţă-
tovarăşul
Crăciun,
mă de măsuri pentru perfec­
Dumitru
lorii noştri tehnici de cali­ greutăţi' cu asigurarea pie­ sînt folosite ca simplu ma­ Andrei Rusrjeac. Pînă la 15 ţionarea tehnologiilor de fa­ film, unica sursă audio-vizu- Nu a lipsit de la festivi­
tate nu sînt aleşi din rîndul inginerul şef al întreprinde­ selor de schimb, nu ne în­ terial de umplutură la gro­ noiembrie vom executa 291 bricaţie, asimilarea de noi ală râmînînd televizorul. tate nici dansul, recitările şi
cadrăm înfcă riguros în di­
celor mai buni meseriaşi şi rii — activitatea noastră a mensiunile unor repere, la pile de la balastieră. mc de stîlpi electrici pe li­ tipuri de prefabricate de După terminarea adunării cîntecele tinereşti. Veselie
din nou calitatea suferă. De progresat mult. Recomandă­ ghidajijl pistonului folosim Cu deosebire asupra as­ nia nr. 4, prin lucrul în complexitate ridicată, creşte­ generale U.T.C., într-un ca­ colegialitate, stimă şi res­
asemenea, ne trag înapoi li­ rile secretarului general al încă un aliaj necorespunză­ pectelor legate de calitate, schimburi prelungite cu e- rea gradului de calificare a dru festiv, a fost sărbătorit pect reciproc au caracterizat
nele acte de indisciplină, de partidului nostru ne-au fost tor. Ne vom strădui însă să comuniştii au fost fermi, cri- chipCle de la linia nr. 1. muncitorilor, întărirea disci­ tînărul utecist Adrian Dra­ âcest cadru sărbătoresc.
deosebit
de
cadrele
ticînd
încălcare a tehnologiei de fa­ un îndrumar întreaga muncă. lichidăm toate lipsurile pe tehnice cu asprime salariaţi Consider însă necesâr să fim plinei tehnologice şi a răs­ gomir, care în această zi a
în
preţios
ceilalţi
şi
bricaţie. Trebuie să insistăm Azi nu este mină a Văii Ji­ care le avem, să- respectăm care nu respectă disciplină încadraţi cu numărul de ma­ punderii cadrelor noastre fa­ împlinit vîrsta de 19 ani. COSTEA RUDEL
mai mult în aceste direcţii, ului unde să nit existe în întocmai indicaţiile tovară­ ' tehnologică, admit abateri caragii prevăzut, iar condu- ţă de bunul mers al produc­ A fost un gest frumos din secretarul organizaţiei .
sîntem hotărîţi să ne facem experimentare utilaje prddu- şului Nicolae Ceauşescu, de de la legislaţia economică în Cerea întreprinderii Să asigu­ ţiei. partea organizaţiei U.T.C. de U.T.C. cadre didactice*
planul anual şi chiar să-l se de I.U.M. Petroşani. Si­ a realiza utilaje de cea mai vigoare, propunînd măsuri re contracte suplimentare a-1 felicita, călduros, de â-i Liceul industrial
depăşim". gur că ele nu merg ca cea­ bună calitate, care să cores­ pentru instaurarea autocon­ pentru prefabricatele tipiza­ Pentru a traduce exemplar de construcţii Deva
— Ca cercetător şi proiec­ sul de. la primul pas, se mai pundă integral condiţiilor de trolului la fiecare loc de te. în viaţă sarcinile şi indica­
tant — şi-a început cuvîn- defectează, mai intervin ne- exploatare a cărbunelui din muncă şi creşterea exigenţei Cerinţe pentru desfăşura­ ţiile secretarului general al
tul ing. Nicolae Hîndoreanu concordanţe cu condiţiile de Valea Jiului. compartimentului C.T:C. la rea normală a producţiei se partidului, comuniştii au ho­
tărît să dezbată cu toţi mun­
— sînt deplin convins de zăcămînt, dar noi ne stră­ Şi ceilalţi participanţi la toate fazele de operaţiuni şi formulează şi la atelierul di- citorii din secţii şi ateliere
necesitatea înfiinţării în u-' duim să râmediem la vreme discuţii — ing. Ioan Herman, în toate atelierele şi secţii­ âlit. Şeful de atelier, Trăiărt căile de îmbunătăţire a mun­ Secvenţe riinfr-o ascensiune
zinele constructoare de ma­ defecţiuhile, să îmbunătăţim maistrul-instrUCtor Şandor le, mai cu seamă la produc­ Anghel, solicită ihtetvehţii cii sub toate aspectele, au
şini — aşa Cum Ue-a indicat permanent parametrii con­ Ignat, ing. Gheorghe Olariu, ţia de dialit unde se Consta­ la furnizor ca în perioada de cerut cadrelor tehnice şi de (Urmare din pcg. 1)
tovarăşul Nicolae Ceauşescu structivi şi funcţionali ai u- directorul I.U.M. Petroşani, tă nereguli tehnologice şi de iarnă să se livreze diatomi- conducere să conlucreze mai responsabile au ţîşnit ca un
— a ştandurilor de probă tilajelof. Este valabil şi pen­ şi ing. Vasile Ogherlaci, di­ organizare. tul la umiditatea u'ormală, strîns cU birourile Organiza­ spre prestigiul cîştigat în fir roşu.
necesare efectuării operaţiu­ tru noi faptul remarcat de rectorul geUferal ăl Centralei — Deficienţele existente iar cel puţin 30 la sută din ţiilor de bază în soluţionarea ţară şi peste hotare, despre „Vidra" împlineşte 50 de
nilor de încercare .şi verifi­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu Cărbunelui Petroşani — au pot fi remediate în timp aceasta să fie primită în sta­ problemelor producţiei. A- abnegaţia şi dăruirea aces­ ahi de existenţă. E momen­
care a maşinilor şi Utilaje­ că organele de control al subliniat, în cuvîntul lor, scurt — afirma ing. Baul re uscată, astfel încît proce­ cest ansamblu de măsurii tui destoinic colectiv de tul Sa he aducem aminte
lor construite, pentru a le calităţii produselor, ca. şi ce­ lipsurile care mai persistă Mărgineanu, şeful secţiei sul tehnologic să se poată materializat cu răspundere, muncă — unde vîrsta medie de trecut, să condeiem pre­
livra beneficiarilor în con­ le de recepţie ale beneficia­ în activitatea I.U.M. Petro­ premo. Restanţa de 0,8 km desfăşura în bune coiidiţiuni pe fondul creşterii compe­ nu depăşeşte 23 de ani — zentul^ fidel, accentuat de
diţii optime de funcţionare. rilor nu manifestă exigenţa şani, au făcut propuneri tuburi o vom recupera pînă şi să Se realizeze cărămizi tenţei şi autorităţii organiza­ s-a scris de nenumărate ori. realizări de prestigiu, să an­
Şi noi avem nevoie aici, cuvenită în muncă, fac de­ concrete pentru îmbunătăţi­ la sfîrşitul lunii octombrie. de calitate superioară. ţiilor de bază, a fiecărui co­ Pentru eă în drumul parcurs ticipăm tinereţea Viitoare a
la I.U.M. Petroşăm, de un rogări ad-hoc de la normele rea mUncii de viitor — în Pentru aceasta am hotărît, — AVem toâte bortdiţiile munist în parte, constituie de Ia atelierul rudimentar semieentenarei. Şi sperăm
atelier special în care să de calitate, dovedesc res­ lumina recomandărilor şi împreună cu bitoUl organi­ să încheiem anul CU rezulta­ factorul determinant în efor­ din trecut ia prima fabrică să reuşim, pentru că este o
probăm aparatele şi utila­ ponsabilitate scăzută. In a- indicaţiilor din scrisoarea zaţiei de bază, să lucrăm în te pe măsura cerinţelor for­ tul colectiv, de a răspunde sistematică de blănuri din sarcină firească pentru noi
jele pe care le proiectăm şi ceste direcţii trebuie să ac­ secretarului general al parti­ schimburi prelungite, iar mulate în scrisoarea tovară­ prin fapte sarcinilor trasate ţară şi de aici la puternica de-a ne face cronicari fideli
le construim aici. In ace­ ţionăm mai energic la toa­ dului nbstrU — pentru rea­ pentru a înlătura declasările şului Nicblâe Ceauşescu. a de secretarul general al unitate economică a judeţu­ ai unor evenimente petrecute
eaşi direcţie, indicată de se­ te nivlurile. lizarea integrală a sarcini­ de tuburi am luat măsuri declarat ing. Cârbî Szâ=- partidului, de ridicare a ac­ lui pe care o prezintă actu­ într-o unitate care ftn nurftai
cretarul nostru general, de — Sîntem principalul şi lor de plan pe acest an ho- pentru respectarea tehnologi­ bo, directorul întreprinderii, tivităţii întreprinderii la almente „Vidra“ Orăştie, vo­ că se află în pragul unui
îmbunătăţire a calităţii pro­ singurul furnizor de stîlpi tărîtor de înfăptuire a cin­ ei şi instrucţiunilor de lu*- Ne-am propus ta p'eriftadâ noi cote calitative şi de e- inţa nestrămutata a oameni­
duselor şi livrarea lor în ter­ hidraulici pentru minele Văii cinalului înainte de termen. cru. La secţia prefabricate, rămasă din 73 să o folosim ficienţă. lor, faptele lor demne şi jubileu dar şi prezintă fap­
te deosebite, merituoase.