Page 85 - Drumul_socialismului_1973_10

Proletari din toate fările, unijl-vă
M E S A J U L

preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii

Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,

adresat Congresului Mondial al Forţelor Păcii

îmi face o 'deosebită plă­ tinele, de a se dezvolta de direcţia statornicirii unor ra­
cere ca, în numele Consi­ sine stătător pe calea pro­ porturi noi între state, ba­
liului de Stat şi al guvernu­ gresului economic şi social. zate pe respectarea neabă­
lui Republicii Socialiste In aceste condiţii se im­ tută a principiilor indepen­
România, al poporului ro­ pune cu necesitate ca toate denţei şi suveranităţii naţio­
mân şi al meu personal, să forţele democratice, progre­ nale, egalităţii în drepturi,
adresez un salut cordial par­ siste, iubitoare de pace să-şi neamestecului în treburile
ticipanţilor la lucrările Con­ întărească unitatea şi soli­ interne, avantajului reciproc.
gresului Mondial al Forţelor daritatea, pe scară naţiona­ Considerînd că perpetua­
Păcii. lă şi internaţională, să con­ rea situaţiilor de tensiune
Congresul dumneavoastră lucreze tot mai activ pentru şi conflict este incompatibilă
se desfăşoară într-o perioadă adîncirea şi consolidarea cu cerinţele asigurării păcii
ANUL XXV Nr. 5 845 VINERI 26 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI cînd au loc profunde schim­ noului curs spre destindere generale. Republica Socialis­
bări în raportul de forţe pe şi colaborare, pentru regle­ tă România acţionează per­
plan mondial, se produc im­ mentarea în spiritul păcii şi severent pentru excluderea
portante mutaţii cu caracter înţelegerii între naţiuni a războaielor, a forţei şi ame­
se
social,
politic
con­
r>> ------------ ? r un curs şi nou îndreptat afirmă marilor probleme care contem­ ninţării cu forţa din rezol­
viaţa
spre
fruntă
omenirea
internaţională,
I Râspunzînd prin fapte Indicaţiilor \ FAPTE, ACŢIUNI, IMAGINI COTIDIENE şi colaborare deter­ adus permanent contribuţia varea problemelor litigioase
pentru
it
în­
destindere
porană.
tre state. Sensul evenimente­
prin
exclusiv
state,
dintre
socialistă
şi-a
România
internaţionale
este
lor
mijloace politice, paşnice.
\
j trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ! minat, în prezent. într-o mă­ la evoluţia pozitivă a vieţii (Continuare în pag. a 4-a)
sură breseîndă de lupta ma­
internaţionale, acţionînd în
selor
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE largi populare pentru
înlăturarea vechii politici NICOLAE CEAUŞESCU,
ORÜMMTIIIE DE PARTID, CBLFCTIVEIE DE imperialiste pentru dominaţie şi preşedintele Consiliului de Stat
de
dictat,
asigurarea
dreptului fiecărui popor de al Republicii Socialiste România
a-şi hotărî în mod liber des­
MCA HÉDMEIE ACTIiEAÎt FERAI Eficientă sporită Produse forestiere
peste sarcinile
în producţie
ilRÍPllREA ÍAEMPEARA A SARC1E0R DE turile muncitorilor şi specia­ lunare Adunarea festivă din Capitală prilejuită de aniversarea
BIRCEA. In acest an, efor­
de
Colectivele
fo­
DEVA.
liştilor de la I.M.C. Deva sînt
orientate cu prioritate spre restieri din judeţ se află an­ a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir
SI PERFECŢIONAREA CAEITATIVA A PRODUCŢIEI ridicarea susţinută a eficien­ gajate in aceste de zile recupe­ împlinirea a trei veacuri Petre Constantinescu Iaşi, ge­ reştene, ofiţeri, studenţi $1
intr-o
ţei economice. Sub conduce­
activitate
intensă
rea organizaţiei de partid, rare a restanţelor la unele de la naşterea ilustrului căr­ neral colonel Ion Gheorghe, elevi.
la această unitate fruntaşă sortimente şi crearea condi­ turar, savant şi umanist Di­ Dumitru Ghişe, academicieni, Adunarea a fost deschisă
din judeţ se finalizează cu ţiilor ca planul şi angaja­ mitrie Cantemir, al cărui scriitori, conducători ai unor de tovarăşul Petre Constan­
bune rezultate măsuri pri­ mentele pe acest an hotărî- nume figurează la loc de mari unităţi economice din tin, secretar al Comitetului
La F. I. L. Deva vind valorificarea tuturor efi­ tor al cincinalului indicato­ cinste în a fost marcată Hurdugi (judeţul Vaslui) în municipal Bucureşti al P.C.R.
Capitală,
panteonul
comunei
primarul
culturii
re­
fie
să
universale,
de
zervelor
creştere
a
îndeplinite
toţi
la
adunare a luat cuvîn-
cienţei. rii. In acest scop, la toate într-o adunare festivă orga­ apropierea căreia se afla sa­ tul La acad. Miron Nicolescu,
utili­
a
Astfel, ca urmare capacităţilor unităţile, exploatare şi şi sectoare­ nizată, joi dupâ-amiază, la A- tul Silişteni, locul de başti­ preşedintele Comitetului Na­
secţiile
teneul Român din Capitală.
mun­
nă
Cantemireştilor,
al
a
intensive
zării
le
indus­
de
Încadrarea în ritmul şi productive, a forţei de mun­ trializare asigurarea luat necesaru­ In prezidiul adunării au citori fruntaşi, studenţi şi e- ţional pentru organizarea ma­
s-au
măsuri
prilejuite
îm­
nifestărilor
de
levi.
timpului
şi
a
de
pentru
că
lucru,
productivitatea muncii a spo­ lui de forţă de muncă. luat loc tovarăşii Miron Con- La adunare au participat plinirea a 300 de ani de la
membru
suple­
stantinescu,
lui
Cante­
Dimitrie
naşterea
rit cu 3 820 lei pe salariat. Ca urmare, in această lu­ ant al Comitetului Executiv, conducători ai unor instituţii mir
consumurilor
Prin
eficienţa întregii economii-un te ale preţului de cost, chel­ nă, producţia redresare con­ secretar al C.C. al Consiliului centrale activişti organizaţii ob­ şi mente de înaltă preţuire şi
reducerea
şi
P.C.R..
forestieră
în­
Omagiem
astăzi,
cu
senti­
specifice şi a altor elemen­
de
al
şteşti,
vicepreşedinte
partid
o
registrează
Dovadă
tuielile totale la 1 000 lei tinuă. realizat peste faptul că de Stat, Chivu Stoica, Mih- de stat. reprezentanţi ai vie­ cinstire, personalitatea şi o-
ţii
Ma-
George
ştiinţifice
şi
culturale,
s-au
prevede­
Gheorghiu,
nea
producţie marfă au fost mic­ rile lunare, intre altele, 260 covescu, Traian Ştefănescu, oameni ai muncii din insti­
obiectiv central al colectivului şorate cu 4,17 imbunâtâţirea mc buşteni, 120 mc lemn de Constantin Pîrvulescu, acad. tuţiile şi întreprinderile bucu- (Conlinuare In pag. a 4-a)
Aceşti
lei.
ca
şi
factori,
de­
cherestea,
iar
mină,
la
structurii
calitative
pro­
a
ducţiei au permis să se rea­ păşirile acumulate de la în­
lizeze aproape 330 000 lei ceputul anului se ridică la
Multiplele şi importantele te recent de secretarul ge­ late de directorul întreprin­ beneficii suplimentare. 3 330 mc.
obligaţii cantitative şi calita­ neral al partidului. derii au orientat dezbaterile Campania agricolă de toamnă
tive cu care este confrunta­ — Analizînd critic munca adunării activului de partid
tă în acest an Fabrica de din secţiile şi atelierele tocmai spre dezvăluirea cau­
ndustrie locală Deva au de­ noastre, ajungem la conclu­ zelor reale, spre găsirea so­
terminat colectivul de aici zia că avem în fabrică o luţiilor propice de remedie­ Ultimele eforturi pentru încheierea
să acţioneze cu forţe şi mij­ seamă de neajunsuri — sub­ re a situaţiei pe anul în curs
loace sporite pentru a le în­ linia ing. Sabin Dumitru, şi pregătirea temeinică a
deplini exemplar. Din mun- directorul F.I.L. Deva. La producţiei anului viitor.
:a desfăşurată cu hărnicie şi unele produse realizate în — Pentru a utiliza cu însămînţărilor şi recoltatului porumbului
răspundere de către salari­ ramurile nemetalifere, pre­ randament sporit spaţiile de
ai, în frunte cu comuniştii, lucrare lemn şi mase plas­ producţie — au spus şefii de
i-a alcătuit pînă în prezent tice, alimentară, planul nu a echipă Romulus Mateş şi cu toate forţele la pregă­
un bilanţ pozitiv de reali- fost îndeplinit decît în pro­ Ioan Şinca de la secţia me­ ■ In unităţile din cadrul consiliului intercooperatist Orâş- tirea patului germinativ şi
îări exprimate în substanţia­ porţie de 80-93,7 la sută. canică şi maistrul Dante No- tie care au restanţe la semănat nu se mai ingâduie nici un la semănat. Ca în fiecare
le depăşiri la toţi indicato­ Constatăm lipsuri în folosi­ ghiţă de la mase plastice — răgaz pinâ la finalizarea lucrării. campanie, continuă să ridi­
rii. Sînt notabile îndeplini­ rea maşinilor şi utilajelor la este necesar ca conducerea H Culesul porumbului să fie grabnic încheiat şi la C.A.P. ce semne de întrebare situa­
secţiile mecanică, extractiv, I.J.I.L. să se ocupe de dota­ Mărtineşti, Beriu, Ocoliş, Jeledi nţi şi Sibişel. ţia întîlnită la C.A.P. Mărti­
rea prevederilor la produc­ rea atelierelor respective cu neşti, unde mai sînt de în­
ţia globală în proporţie de lemn-mase plastice, insufi­ freze, maşini de găurit şi B Onorarea contractelor - îndatorire de prim ordin a sămânţat 7Q de. hectare. De­
103,1 la sută, sporirea pro­ cienta generalizare a schim­ maşini -ele • in jecţie? De ase­ conducerilor C.A.P. ficienţele organizatorice şi-au
bului II şi extindere a schim­
ductivităţii muncii cu 10,1 la menea, se impune şi o apro­ spus din nou cuvîntul, pe
sută şi depăşirea beneficiu­ bului III, coeficienţi scăzuţi vizionare mai bună cu scu­ Firesc şi posibil ora ca la aspecte în legătură cu sta­ 40 de hectare nefiind efec­
lui planificat cu 2,3 la sută. de utilizare a timpului de le a secţiei mecanice şi or­ această dată însămînţările diul însămînţărilor am des­ tuate încă arăturile. Cu • ni­
fruntaşi
băieşi
Trei
Sînt de asemenea demne de lucru, a forţei de muncă. ganizarea unei matriţerii nistului Vasile Costin. in care formează împreună echipa l comu­ şi recoltatul porumbului să prins din dialogul purtat cu mic justificate nu sînt nici
m,
sectorul
—120
Musa-
raionul
evidenţiat preocupările pen­ Cu toate progresele făcu­ rlu al I.M. Barza, unde acţionează această formaţie de lucru, îşi fie încheiate în toate coo­ inginerul Viorel Balota, pre­ rămînerile în urmă semna­
tru realizarea la timp a in­ te, calitatea produselor con­ AL. VALERIU realizează permanent sarcinile lunare de plan în proporţie de perativele agricole. In unită­ şedintele consiliului intercoo­ late la cooperativele agrico­
vestiţiilor, ridicarea nivelu­ stituie la noi o problemă c- 1X5 la sută. Foto: GH. ÎMPĂRAT ţile unde munca s-a organi­ peratist Orăştie. Cea mai
lui calitativ şi diversificarea senţială, datorită faptului că (Continuare in pag. a 2-a) zat temeinic şi s-a folosit mare restanţă s-a înregis­ le din Căstău şi Orăştioara
producţiei, extinderea coope­ se manifestă defecţiuni în din plin timpul favorabil, trat la cooperativa agricolă de Jos, care mai au de în­
rării cu industria republica­ organizarea fluxurilor de lucrările respective s-au ter­ din Jeledinţi, unde, pînă la sămânţat 60 şi respectiv 50
nă, îmbunătăţirile aduse în producţie, respectarea disci­ minat înainte de venirea realizarea planului, a rămas de hectare. Interlocutorul a-
organizarea şi conducerea plinei tehnologice, control ploilor. Acest deziderat şi-a de efectuat semănatul pe precia că prin mobilizarea
producţiei, soldate cu o vi­ ineficient pe faze de execu­ găsit materializarea şi în li­ mai mult de 100 hectare, întregului potenţial de for­
zibilă sporire a eficienţei în­ ţie, slaba exigenţă a unor MOMI» ISIIMll)!! [flfRGETICI nele cooperative agricole din întreaga suprafaţă este eli­ ţe şi mijloace mecanice a-
cadre tehnice şi de condu­
tregii activităţi. cere, aprovizionarea cu ma­ cadrul consiliului intercoo­ berată, iar 70 de hectare sînt flate la dispoziţia C.A.P., es­
Ansamblul rezultatelor do- teriale necorespunzătoare. peratist Orăştie. Cooperato­ arate. Pentru impulsionarea te realmente posibil ca se­
bîndite nu conferă însă ima­ rii şi mecanizatorii din Din­ lucrărilor, în sprijinul uni­ mănatul să fie încheiat pî­
ginea reală, integrală a ac­ Aceste deficienţe s-au re­ contribuţie directă, eficientă, ia eu Mare, Dineu Mic şi Orăş- tăţii au mai fost aduse 5 nă la sfîrşitul acestei săp­
tivităţii. Dimpotrivă, în spa­ percutat negativ asupra efi­ tioara de Sus au oferit e- tractoare de la cooperativele tămâni. Dealtfel acesta este
tele cifrelor şi datelor cu cienţei economice. Deşi chel­ xemple demne de urmat în agricole care au încheiat se­ un deziderat împlinirii că­
1
caracter pozitiv se află nu- tuielile totale şi cele mate­ dezvoltarea economiei naţionale această privinţă, încheind cu mănatul. Acum, esenţial es­ ruia i se impune să-i fie
meroase deficienţe care gre­ riale la 1 000 lei producţie succes semănatul griului pe te ca imediat ce starea tere­
vează desfăşurarea muncii marfă au fost reduse cu toate suprafeţele planificate. nului permite să se treacă (Continuare in pag. a 2-a)
în ritmul şi la calitatea im­ 36,83 şi respectiv 43,01 lei, Aproape de finalizarea lu­
pusă de actualul cincinal. se înregistrează încă depă­ crării respective erau ieri şi
Asupra acestor deficienţe, a- şirea unor norme de con­ Sporirea volumului de transporturi cooperativele agricole din ® ţsjşjf A Wglj
dunarea activului de partid sum, ca de exemplu la e- Orăştie şi Sibişel, unde mai
electrică
nergie
şi
combus­
din fabrică a stăruit în mod rămăseseră de însămânţat
deosebit, căutînd modalităţi­ tibili, realizarea unor produ­ ultimele hectare.
se care consumă multe ma­ Pînă la terminarea semă­
le de înlăturare a lor, de ri­ teriale şi manoperă, avînd o benzină economisită-sarcină prioritară natului pe întreg consiliul sectorul cu ponderea cea mai f
dicare a activităţii produc­ rentabilitate scăzută. intercooperatist, mai sînt mare in agricultura judeţuluij
tive conform indicaţiilor da- Aspectele negative semna­ însă de semănat cu grîu
peste 300 hectare. Cîteva
pentru toţi conducătorii auto I
Conştiinţe si brăţări de aut Un deziderat major in fata
Porumbul
le pentru realizarea acestui grabnic
u
l.p.
Munca să ne fie faţă de normele de stat. deziderat ? este cuprins aici înmagazinat I consiliilor de conducere ale
■
La I.T.A. Deva: 322 000 litri benzină economisită
Evident,
» ■ Patru conducători auto declară : economia de benzină un cîmp larg al meditaţiei
depinde de... omul de la volanJ fertile şi al acţiunilor ma­ Culesul porumbului
cit mai cienţă. E Un complex de mijloace simple, insă de mare efi­ teriale eficiente. temă între­ acţiune care reclamă Nici o restanţă la producţia
44
Investigaţii­
pe
această
le
prinse, recent, la întreprin­ fie grabnic finalizată
derea de transporturi auto mai trebuie efectuat
ne tovarăşul Ardeleanu. Un Este cunoscut faptul că cuvinte, înmulţindu-se „caii Deva şi în unităţi subordo­ fermele întreprinderilor de lapte marfă !
om excepţional din toate necesităţile de transport ale putere“, care aleargă pe dru­ nate ei demonstrează că a- gricole de stat pe mai
punctele de vedere. Merită ţării cresc vertiginos, pe murile ţării, se înmulţesc şi colo unde există preocupări mult de 500 hectare. Evi­ In cuvîntarca la Plenara grijirea unui personal spe-
să scrieţi despre el. măsura dezvoltării accelera­ staţiile „peco“, iar depozite­ intense, de la organele de tarea pierderilor din re­ C.C. al P.C.R. din 28 fe­ ■ cial, bine pregătit. In acest
Stăm de vorbă cu specia­ te a ramurilor industriale, a le de combustibil lichid ale conducere pînă la salariaţii coltă impune o concentra­ bruarie — 2 martie a.c., se­ sens, trebuie să se constitu­
listul Pompiliu Paşca. îm­ volumului de materii prime unităţilor cu parc auto tre­ din sectorul întreţinerii, re­ re masivă de forţe şi fo­ cretarul general al parti­ ie ferme speciale, acordîn­
preună cu maistrul Samson şi materiale, a producţiei de buie umplute cît mai des. zultatele bbţinute sînt bune, losirea cu randament ma­ dului. tovarăşul Nicolae du-se şi ajutorul necesar
Oană, cu muncitorii Voicu bunuri. Aceasta determină în Problema economisirii tutu­ deşi nu se poate spune că xim a combinelor. Este o Ceauşescu, sublinia că: „E- pentru buna funcţionare a
Şerban, Ion David şi Ernest mod corespunzător o impe­ ror valorilor — şi mai cu posibilităţile sînt epuizate. cerinţă imperioasă ca, ac­ forturi deosebite trebuie de­ acestora. îndeplinirea sarci­
Devaleriu tocmai termina­ tuoasă dezvoltare a construc­ seamă, a resurselor energeti­ — In perioada • care s-a ţionînd în spiritul indica­ puse în continuare pentru nilor pe care ni le-am pro­
seră de demontat şi încăr­ ţiilor de autovehicule şi alte ce care încearcă, în prezent, scurs din acest an — ne-au ţiilor date de secretarul creşterea producţiei zooteh­ pus în dezvoltarea zooteh­
cat în maşină doi transfor­ mijloace de transport, spo­ multe ţări ale globului — declarat tovarăşii Ioan Băr­ general al partidului, toţi nice, ţinînd seama de faptul niei impune luarea de mă­
matori de curent pentru a rirea dotărilor cu asemenea fiind de mare actualitate bii şi Nicolae Ţepeş, din ca­ salariaţii din I.A.S., îm­ că în ultima vreme produc­ suri energice pentru asigura­
preună cu familiile lor să
fi revizuiţi. Ploaia îi ocoli­ maşini a întreprinderilor spe­ pentru colectivele muncito­ drul I.T.A. Deva, prin cele participe la strîngerea ne- ţia medie de lapte a înregis­ rea bazei furajere necesare".
se. cializate în transporturi şi a reşti de pe întreg cuprinsul 11 autobaze pe care le coor­ întîrziată a producţiei de trat o tendinţă de scădere Miiitînd pentru materiali­
— Ce să vă spun ?_ Ve­ unităţilor economice în ge­ ţării, e necesar să se dea un donează, întreprinderea noas- pe întreaga suprafaţă cul­ iar indicele de natalitate la zarea unor asemenea dezi­
deţi şi dumneavoastră cum neral. Efectul logic al aces­ răspuns ferm şi cît mai ur­ AUREL MELIAN tivată cu porumb, tărăgă­ vaci este încă redus. Tre­ derate. avînd sprijin şi în­
buie să se pună mai multă
lucrăm. De multe ori în tor creşteri îl constituie, pe gent la întrebarea : ce acţi­ narea lucrării respective ordine în activitatea ferme­ drumare din partea organi­
condiţii atmosferice deose­ de o parte, satisfacerea de­ uni concrete au fost între­ tehnician principal Autobaza soldîndu-se cu pierderi lor zootehnice, acordîndu-se zaţiilor de partid, coopera­
bite. In program şi peste plină a nevoilor de trans­ prinse pentru micşorarea Deva irecuperabile din produc­ o atenţie deosebită creşterii, torii din Sîrbi, Boz, Silvaş
program, nu de puţine ori port, iar pe de altă parte, consumului de combustibili, MARIN NEGOIJA ţie. în fiecare unitate, a anima­ şi din alte unităţi au reuşit
noaptea. Nu poţi lăsa nimic mărirea consumului de ben­ au fost explorate toate căi­
Era o zi mohorîtă ca a- de azi pe mîine. Avaria n-o zină, motorină etc. Cu alte le, folosite toate posibilităţi­ (Continuare in pag. a 2-a) lelor de reproducţie, sub în­ (Continuare tn pag. o 2-a)
îtea in ultima vreme. Pio­ poţi planifica, pe oameni
lase mult şi nori grei încă nu-i poţi lăsa fără lumină,
meninţau. Ne aflam, îm­ fabricile trebuie să produ­
preună cu Dimitrie Ardelea- EXPOZIŢIE cultură şi educaţie so­ tat (şi recrutează în con­ r ta“, diferite tipuri de SCHIMB DE EXPERIENŢA VREMEA
de
iu, inginerul şef al între­ că. „DIMITRIE CANTEMIR" cialistă, şi regizorul Doru tinuare) 35 care muncitori dulapuri şi dormeze. sînt Zilele trecute, la uni­ I
redactorul
următoare
Ino-
fi
necalificaţi
Checiu
Zilele
vor
prinderii de reţele electrice — De cînd faceţi această cenţiu Berlo, de la stu­ şcolarizaţi de luna viitoa­ DELA aşteptate să sosească noi tatea de coafură model Pentru 24 ore
In
re (timp de 6 luni) pen­
Deva, în staţia de înaltă treabă de electrician, tova­ prilejuite cadrul de manifestărilor dioul „Sahia“. şi-au a- tru meseriile de buldoze- cantităţi — dc produse din a cooperativei „Mureşul“
aniversarea
judeţ
la
şi
Brad
de
dezbatere
La
tensiune de 220/110 kV Hăş- răşe Paşca ? a 300 de ani de la naş­ nunţat participarea Ale­ rişti, excavatorişli, drag- ....'' ' '... Haţeg. din Deva. a avut loc o Vreme rece, cu cerul
interesantă
demonstraţie
lui
lat, din apropierea Hune- — Cam de 25 de ani. Sînt terea astăzi, Dimitrie orele Cante­ xandru Gavrilă, inspector linişti, mecanici dc utilaje asupra celei mai noi li­ variabil, mai mult senin
mir,
la
18,
Centrala
loarei. Tovarăşul Arăelea- născut în Constanţa, am în holul Casei de cultură general la Roman Româ- trasierc şi altele. ELEVI IN EXCURSIE nii a modei în coafură, noaptea. Vînt slab din
nia-film,
Burza,
est.
nu ne explica unele pro­ trăit şi învăţat în Sibiu, din Hunedoara va avea şeful Oficiului teritorial PENTRU O ZI Elevii clasei a IlI-a C, prezentată la ce a concursul va fi Temperatura între minimă
mi­
cuprinsă
avut
internaţional,
expoziţiei
vernisajul
bleme profesionale, secven­ m-am format ca meseriaş loc viaţa şi opera ma­ de difuzare a filmelor Ti­ de la şcoala generală nr. loc recent, la Bucureşti. nus 6 şi minus 4 grade,
„Din
ţe din activitatea electricie­ şi om la Deva; la întreprin­ relui cărturar român“ mişoara, responsabili de APARTAMENTELE 4, din Deva, au întreprins Dintre lucrările prezenta­ iar cea maximă între 6
şefi
şi
cinematografe
ai
nilor. La mică distanţă, un derea de reţele electrice, sectoarelor de cinemato­ NOASTRE o excursie pe frumosul te s-au evidenţiat coafu­ şi 8 grade.
executate
rile
multă
cu
Deva
traseu
Simeria
—
bărbat voinic, potrivit de unde lucrez din anul 1949, SIMPOZION grafie rurală din judeţ, La depozitul de mobi­ — Orăştie — Costeşti. Cu măiestrie de coafezele
activişti cu filmul din al­
statură, dădea indicaţii e- cînd am terminat „profesi­ CINEMATOGRAFIC te 10 judeţe. Discuţiile şl lă din Deva al l.C.S. măr­ LA această ocazie au vizitat Marta Giosanu, Graţiela
Livezeanu,
Mitu,
din
parcul
Eugenia
dendrologic
pri­
nergice celor din preajmă. onala" la Sibiu. La început filmele proiectate vor fi furi Industriale s-au nume­ Simeria, muzeul din Orăş­ Stela Olaru şi Vilma Mo­ Pentru următoarele
trecute
zilele
mit
cinematograful
Azi,
Din (And în cind îşi ridica am zis că nu voi rămîne la „Cultural“ la Lupeni are urmărite de numeroşi e- roase şi felurite produse tie, cetăţile dacice de la rar. Demonstraţia a con­ două zile
levi din localitate.
privirea, nemulţumit, spre Deva. dar iată-mă de atîta loc un simpozion pe te­ pentru mobilarea aparta­ Costeşti, tar la la întoarce­ stituit un util schimb de
re
s-au
C.A.P.
oprit
înalt vrînd parcă să alunge vreme aici şi aici voi ră­ ma : „Contribuţia filmu­ CURSURI DE mentelor noastre. Printre Beriu. experienţă şi o posibili­ Vremea se menţine re­
ştiinţific
cele sosite acum — cău­
norii plumburii. mîne. lui învăţamînt“. în La procesul CALIFICARE tate şi aşteptate de cum­ ALTA Excursia, organizată şi tate dc cultivare a gustu­ ce, cu cerul mai mult
de
reali­
sînt
de
— E şeful de echipă Pom- — Eu aş vrea să fac o zarea acestuia participă In vederea asigurării părători — ..Mezeş", camerele condusă Suba, s-a învăţătoarea lui pentru frumos pentru senin. Vîntul va sufla
bucă­
bucurat
Maria
combinate
cu
piliu Paşca, specialist în în­ precizare — a intervenit Platon, comunicări Cornel necesarului de cadre pro­ tăriile moderne „Dafin“, de multă apreciere în lucrătoarele şi clientele slab din est. Temperatu­
preşedintele
co­
trerupătoare şi utilaj de mitetului orăşenesc de prii, O.I.F. Deva a recru­ bibliotecile mari „Nlcole- rîndurilc elevilor. prezente. ra — staţionară.
înaltă tensiune — ne spu- (Continuare in pag. a 2-a)