Page 86 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 845 ® VINERI 26 OCTOMBRIE 1973
Sporirea volumului de transporturi
Informarea oamenilor muncii *
(Urmare din pag. 1) trat o economie la preţul de teza respectivă este cea în
scrisă în prezent pe spatele
cost de peste un milion lei
pas cu evenim pe seama reducerii consumu fiecărui autovehicul“.
in tră a înregistrat o economie lui de benzină. Aceasta se
de 322 000 litri benzină faţă Partenie Jula, şef coloană:
de normele de consum pre datorează în bună parte fap „Nu numai că avem obliga
Informarea oamenilor conomice, terminarea lucră rea sistematică a cetăţeni lă, care îndrumă, ajută şi văzute în planul de stat. Va tului că majoritatea şoferilor ţia strictă de serviciu de a
muncii cu politica internă rilor de recoltare şi însă- lor cu conţinutul legilor controlează totodată organi loric, aceasta înseamnă o e- au înţeles să respecte indi urmări consumurile de com
şi externă a partidului şi mînţărli. statului. Membrii grupului zaţiile U.T.C. ca şi în adu conomie la preţul de cost de caţiile date, să-şi îngrijească bustibil, dar ca şefi de co
statului nostru se înscrie şi Comisia de propagandă de lectori au organizat mai nările generale ale acestora aproape 6 milioane lei, exis- mai bine maşinile, să lu loană, impiegaţi etc. trebuie
ca parte integrantă a acti de pe lîngă comitetul oră multe acţiuni de popu să se prezinte asemenea in tînd, totodată, posibilitatea creze ca buni gospodari". să tratăm întotdeauna cu
vităţii de propagandă şi a- şenesc de partid urmăreşte larizare a legislaţiei de in formări. acumulării de noi economii Gheorghe Damian, condu mare responsabilitate even
gitaţie In această direcţie, cu multă atenţie şi' alte la teres general în rîndul ma pînă la finele anului. cător auto : „Pe timpul care tualele neîncadrări în con
comitetul orăşenesc de par turi ale activităţii de infor selor largi. Astfel, la fa Iată doar cîteva din mul — S-au înscris în materia s-a scurs din acest an, eu am sumuri ale unor autovehicu
tid şi organizaţiile de bază mare cum ar fi, de pildă, brica de industrie locală, titudinea de forme şi mij lizarea acestor cerinţe toate reuşit să economisesc 3 600 le. Prin astfel de analize şi
din oraşul Orăştie au des pătrunderea presei în rîn cooperativa de consum, în loace de muncă folosite de colectivele autobazelor ? Ce litri de benzină şi am trans înscrierea pe foile de par
făşurat o intensă muncă, dul cetăţenilor, pentru ca treprinderea „Vidra", C.A.P., către organul orăşenesc de mijloace concrete aţi folosit portat peste 32 500 tone de curs ale maşinilor ce ur
folosind forme şi mijloace fiecare să se informeze şi liceul „Aurel Vlaicu" şi al partid în vederea informă pentru realizarea economii materiale. Numai în luna mează să plece în cursă a
variate. Intre acestea un pe această cale despre eve tele au fost dezbătute con rii oamenilor muncii cu e- Fotografia de faţă n-a fost lor respective ? septembrie a.c. am trans cantităţii normate de com
loc important îl ocupă ac nimentele politice interne şi venimentele interne şi ex executată în Bucureşti, ori — Cantităţile de benzină portat circa 10 000 tone pe bustibil reuşim să-i atra
tivitatea colectivelor de a- ţinutul legilor privind apă terne, cu problemele ce apar în altă metropolă, ci în o- economisite oscilează de la o diferite şantiere ale judeţu gem pe majoritatea conducă
Uricani.
gitatori, care sînt alcătuite externe. Se constată că a- rarea proprietăţii socialiste, în catţrul oraşului, pe plan raşul mineresc P10, în Este autobază la alta, dar mai lui, economisind o cantitate torilor auto în rîndul bunilor
caro
bloc
gigantul
pe lîngă fiecare organizaţie proape în fiecare casă, în organizarea şi disciplina judeţean sau în viaţa uni locuiesc familii de mineri — trebuie făcut mult pentru de 600 litri de benzină. Nu gospodari“.
modernă,
de
de partid. Cei peste 400 de fiecare familie din oraşul muncii în unităţile socialis- tăţilor respective, la care construcţie care au devenit fe o impulsionarea tuturor colec a fost un lucru greu de rea Trofim Bîc, gestionar î
celor
lul
agitatori din întreprinderile, o contribuţie însemnată îşi obişnuinţă pentru peisajul tivelor de salariaţi în aceas lizat, întrucît am respectat „Decadal, la nivel de coloa
instituţiile şi şcolile oraşu aduc agitatorii de pe lîngă urbanistic lînnedorean. tă direcţie, trebuie intensifi cîteva reguli elementare nă, sînt confruntate cantită
lui sînt instruiţi lunar cu organizaţiile de partid. Foto: N. SXOICAN cată munca politică de masă pentru munca noastră : men ţile de benzină înscrise în
principalele probleme ce împreună cu celelalte ac astfel încît fiecare om să-şi ţinerea unei stări tehnice co fişa individuală a fiecărui
stau în faţa unităţilor res tivităţi desfăşurate de că dea seama de contribuţia pe respunzătoare a autovehicu autovehicul cu fişa de acti
pective. tre organizaţiile de partid, care şi-o poate aduce la dez lului prin executarea repa vitate zilnică a maşinii, cu
Cînd apare o hotărîre, ori Orăştie ajunge cel puţin munca depusă pentru in voltarea economiei naţionale raţiilor tehnice şi curente la prestaţiile realizate conform
termen şi de calitate, elimi
te
stat,
de
în cazul anumitor probleme un ziar local sau central. dezvoltarea şi Codul muncii, formarea operativă a mase Raţionalizarea şi ce urmări pozitive are a- narea mersului în gol a mo foii de parcurs. Apoi. au
perfecţionarea
ce se ridică pe plan jude Este o iniţiativă bună a învăţămîntului de toate lor de salariaţi şi-a adus şi cest fapt pentru bunăstarea torului pe timpul staţionării loc analize temeinice, cu e-
ţean sau local, fără alte a- salariaţilor de la întreprin gradele. îşi aduce un aport impor în depou întregului popor. In ce pri etc.". xemple pozitive ori negative,
nunţuri sau insistări, agita derea chimică care fac a- tant la ridicarea nivelului veşte căile prin care am a- cu sarcini şi măsuri concre
torii, folosind munca de la bonamente colective la In cadrul adunărilor ge de cunoaştere de către ma Un colectiv format din tins cifrele amintite, am pus Petru Pîs, conducător au te pentru viitor".
om la om, informează to locurile de muncă pentru nerale de partid, potrivit se a politicii partidului, a ing. Inocenţiu Giurgiu, accent, în principal, pe rea to : „Eu consider că benzina Ing. Ioan Şerban : „Aş a-
Stănllâ
şi
varăşii lor de muncă de presa centrală şi judeţea programului de măsuri al sarcinilor stabilite în vede maistrul Mircea Traian Ghi- lizarea unei productivităţi a poate fi economisită prin e- dăuga la metodele enumera
electricianul
scurgeri
oricăror
liminarea
spre semnificaţiile docu nă, astfel încît aceasta să C.C. al P.C.R. din noiembrie rea înfăptuirii măreţului şoiu de la Depoul de lo parcursului mai ridicate — de combustibil — a oricărei te aici de conducătorii auto,
mentelor apărute. In ultima ajungă în posesia lor încă 1971, periodic se ţin scurte program de edificare a so comotive C.F.R. aducă Simeria acest indicator se exprimă picături pe parcurs şi în care sînt cei mai buni cu
să
sub
a
reuşit
perioadă, de exemplu, agi în orele de dimineaţă. Tot informări politice asupra cietăţii socialiste multilate stanţiale îmbunătăţiri la în tone km/km — prin folo timpul alimentării —, prin noscători ai problemei puse
tatorii de la organizaţiile pentru răspîndirea în rîn- celor mai importante eveni ral dezvoltate. Socotim de sistemul de funcţionare sirea pe scară largă a re funcţionarea corectă a auto în discuţie, un element care
de bază din cadrul între dul colectivelor de muncă a mente interne şi externe, osebit de util ca organiza a plăcii turnante a lo morcilor în transportul de vehiculului, prin reglarea la prima vedere pare mă
Astfel
comotivelor.
ei
au
prinderii chimice, „Vidra" conţinutului diferitelor do asupra unor documente de ţiile de partid din celelalte gîndit şi realizat cu suc mărfuri, utilizarea raţională corectă şi la timp a instala runt dar este de mare im
transport
Orăştie, fabricii de indus cumente, în unităţile econo partid recent apărute, a u- unităţi ale judeţului să stu ces o instalaţie electrică a capacităţilor de parcursurilor ţiilor de alimentare, aprin portanţă pentru economisi
şi
eliminarea
experienţa
dieze
do-
bună
trie locală, C.A.P., au dez mice şi instituţii se practi nor indicaţii date de către bînditâ de către' Comitetul ce permite variaţia vite A „în gol", neproductive. dere, direcţie şi frînare. Deci, rea benzinei : existenţa ca
zei
turnante.
plăcii
pacului sau buşonului la re
conducerea
partidului
şi
bătut cu colectivele de că afişarea ziarelor pentru statului. O bună activitate orăşenesc de partid Orăştie fost înlocuit sistemul dinţa ...Ancheta noastră a conti totul depinde de omul de zervorul de benzină al îba-
de
roţi
cu
angrenare
muncitori măsurile stabilite ca, în pauzele de masă, sa desfăşoară în această pri pe linia realizării unei in te cu un reductor în nuat cu o discuţie colectivă pe maşină. şinii. Cei care fac revizia
de către secretariatul Co lariaţii să aibă posibilita vinţă comitetele de partid formări operative a oameni transmisie cu lanţ cu la Autobaza Deva. Ilie Branga, conducător au tehnică a autovehiculului au
„Gal“.
tea să se informeze asupra
Această
mitetului judeţean cu pri evenimentelor. şi birourile organizaţiilor lor munnii, în pas cu eve micşorează timpul raţionalizare Ing. Ioan Şerban: „Faţă to : „Deplasarea autovehicu sarcina expresă de a urmări
în
de
vire la accelerarea lucrări Comitetul orăşenesc de de bază de la întreprinde nimentele zilei, să o per toarcere a locomotivelor de normele de consum sta lului, în procesul de trans această problemă, în scopul
port, cu viteză economicoasă
rea chimică, fabrica de in
lor de investiţii, pregătirea manentizeze. pe placă, asigură o mai bilite pentru fiecare autove este o altă sursă sigură de eliminării oricărei portiţe de
partid a luat măsuri im dustrie locală, liceele eco bună exploatare şi bine hicul în parte, pe acest an
pentru iarnă a unităţilor e- portante şi pentru informa- nomic şi de cultură genera V. PETRESCU înţeles reduce total mun unitatea noastră a înregis economisire a benzinei. Vi risipă a benzinei".
ca fizică a omului.
încadrarea in id o restantă la Ultimele eforturi pentru încheierea
In
Invăţămlntul
unităţile şi de partid din : :
instituţiile
; municipiul Hunedoara s-a j însaminţărilor şi recoltatului porumb lui
şi eficienţa întregii economii • : dezbateri în cadrul ordinii de ■ producţia de lapte marfă!
primele
cu
deschis
lecţii
şi
\
In
j
i zi a adunărilor generale. secre- : : (Urmare din pag. 1) au predat la bazele de re
pregătirea
noului
an,
: tariatul comitetului munici- : cepţie şi la fabrica de nu
\ pal, prin cabinetul municipal : (Urmare din pag. 1) realizată fiind elementul
(Urmare din pag. 1) galvanice, mărirea capacită anul viitor, contractarea în concret care caracterizează subordonate toate acţiunile treţuri combinate cantităţile
ţii utilajelor care funcţionea tregului volum de produc să înregistreze însemnate a- activitatea desfăşurată in întreprinse de organizaţiile de porumb stabilite sînt
proprii pentru fabricarea ză cu aer comprimat. Aceste ţie şi a tuturor sortimentelor vansuri faţă de graficele de sectorul zootehnic. Motive de partid şi de consiliile C.A.P. Orăştie şi Beriu. De
asemenea,
cooperatorii
din
produselor din mase plas dotări, subliniau vorbitorii, programate, astfel încît fie Consfătuire livrare a laptelui. C.A.P. să se declare mulţumite de populare comunale, numai Jeledinţi au livrat pesic 50
o
tice. prezintă pentru importanţă deo care produs să aibă desface Boz. de pildă, a livrat su rezultatele obţinute nu au astfel fiind posibil să fie e- tone porumb în contul mun
vo
creşterea
sebită
Referitor la creşterea gra lumului şi tehnicităţii pro rea asigurată. cu plimentar mai mult de nici conducerile C.A.P. din vitată scăderea nivelului re cilor efectuate de S.M.A,
dului de dotare tehnică s-au ducţiei în acest an şi mai Responsabilitatea şi com 30 000 1 lapte, avînd înde Aurel Vlaicu, Vaidei, Gura coltei viitoare de cereale Preşedinţii, inginerii şefi,
pronunţat şi maistrul Traian ales în 1974, şi trebuie să petenţa cu care comuniştii propagandiştii plinit contractul anual. De sada, Unirea, Rîu Alb — să păioase. toţi cooperatorii şi mecani
Poienaru, morarul Simion fie realizate fără amînări. din cadrul F.I.L. Deva au a- asemenea, datorită organiză amintim doar cîteva exem Pe agenda cooperatorilor zatorii din unităţile cu ră
Blaj, inginerul Werner Schul- nalizat mersul îndeplinirii rii judicioase a activităţii în ple —, fiecare din fermele din Mărtineşti, Jeledinţi, mîneri în urmă la insămhi-
leri, care au propus să se Avînd în vedere că în do sarcinilor de plan, măsurile zootehnie, îngrijirii şi fura respective aflîndu-se undeva Beriu, Sibişel, Ocoliş, Căs- ţări, recoltatul porumbului
finalizeze în timpul cel mai meniul aprovizionării tehni- şi acţiunile conturate prin de partid, a organizat o con- : : jării raţionale a animalelor, la jumătatea sarcinilor anu tău şi Dîncu Mic continuă şi transportul porumbului
sfătuire
cu
cu
responsabilii
scurt lucrările prin fonduri co-materiale şi desfacerii se dezbaterea exigentă a pro propaganda din comitetele de \ cooperatorii din Sîrbi mai ale de livrare a producţiei să figureze şi recoltatul po la bazele de recepţie şi
de mică mecanizare prevă constată multe neajunsuri, blematicii economice ce stă partid şl birourile organiza- j au de predat la fondul de de lapte, deşi pînă la finele rumbului — acţiune care F.N.C. au datoria de căpe
bază
aparţinătoare
zute pe acest an şi 1974, în tovarăşii Vichente Bode, Ion în faţa colectivului consti ţiilor de municipiu, cu pro- • : stat mai puţin de 5 000 1 anului nu au mai rămas de- mai trebuie realizată pe cîte tenie să se preocupe cu
direct
de
deosebi staţiile de concasare- Tatu, Valeria Ivancov, Ion tuie o valoroasă premisă a pagandişti, pe teme de me- : lapte pînă la realizarea pla cît 66 de zile (!). Sînt şi al 15-70 hectare. Practic, prin întreaga răspundere de fi
sortare de la Gurasada, Po- Munteanu şi alţii au cerut perfecţionării calitative a ac todică. Cu acest prilej, s-a : nului anual. Aurel Manea, te cooperative agricole, ca mobilizarea masivă a coope nalizarea grabnică a sarci
în
şi
se
ihsistă
joga Şi Zam, mecanizarea o- conducerii întreprinderii ju tivităţii productive, un fac insistat (şi ca fiecare propa- 1 ; Petru Dan, Versedea Căta, de pildă cele din Bîrsău, Si- ratorilor la lucru, acşas.ţă nilor cu care sînt confrun
continuare)
peraţiilor de încărcare şi deţene de industrie locală tor* de certitudine că lucră gandist şi cursant să cunoas Verghelia Poleac şi Lucreţia bişel, Birtin, Tîmpa, Rîu de lucrare poate fi încheiată în taţi, orice tărăgănare avînd
descărcare la secţiile cu vo să acţioneze ferm pentru a- torii fabricii îşi vor ridica că în ce ziare sau publica- ■ Popa sînt cîţiva dintre în Mori, Leşnic etc., care au cel mult 3 zile. Esenţial es repercusiuni negative asu
apare,
lum mare de muncă, ame sigurarea totalităţii materii realizările la nivelul cerin ţii vor consultaţii, pe parcursul ; j grijitorii care au muncit cu serioase rămîneri în urmă te însă ca munca să fie or pra producţiei. Totodată, or
anului,
planuri
najarea halei de confecţii lor prime şi materialelor ne ţelor, încadrîndu-se organic tematice, bibliografii referi- • răspundere şi hărnicie pen la onorarea obligaţiilor con ganizată judicios, să nu se ganizaţiile de partid şi con
cesare realizării planului pe în efortul general de progres toare la formele de învăţă- ■ tru a-şi onora exemplar sar tractuale. piardă nici o oră din timpul
metalice şi a spaţiilor pen siliile populare comunale nu
acest ultim trimestru al a- accelerat al industriei hune- mînt în care sînt încadraţi cinile ce le-au revenit. E- Este o cerinţă imperioa bun de lucru.
tru finisarea mobilei, finali nului, încheierea contracte dorene, a întregii economii şl să se aboneze la acestea. xemplele amintite evidenţia să ca fiecare unitate să-şi trebuie să-şi mai îngăduie
impune
atenţie
Maximă
zarea instalaţiei de acoperiri lor de aprovizionare pentru naţionale. ză faptul că printr-o activi îndeplinească integral sarci acordată onorării se exemplare nici o clipă de răgaz pînă
tate bine organizată, rezer nile asumate prin contracte, ce nu se vor încheia toate
vele de creştere a produc să contribuie pe măsura po a datoriilor la fondul de lucrările agricole din cam
ţiei de lapte pot fi mai e- tenţialului existent la îmbu stat. Singurele unităţi care pania de toamnă.
(Urmare din pag. 1) ca să ne fie mai spornică. ficient fructificate. nătăţirea aprovizionării popu
„Munca să ne fie — Aveţi probleme cu oa Este un fapt lăudabil că, laţiei cu lapte. In scopul
maistrul Samson Oană: da menii ? pînă la începutul decadei a materializării acestui impe
că există secţie electrică, — De nici un fel. Sînt doua a lunii octombrie a.c., rativ se impune o preocu
centru electric, atelier elec cît mai spornică“ băieţi cuminţi, înţelegători, cooperativele agricole din pare susţinută din partea
tric, de ce n-ar exista şi bine pregătiţi. Voicu Şer judeţul nostru au reuşit să comitetelor de partid şi a
familie electrică ? Tovară ban şi Ion David sînt într-a livreze la fondul de stat o consiliilor populare comuna
şul Paşca trăieşte intr-o fa Paşca are la activ succese harnic, nu lucra rău, insă XlI-a la seral, Ernest De- cantitate de lapte marfă a- le pentru a asigura creşterea
milie electrică; dînsul este deosebite în muncă, a for nu accepta ca nimeni să-i valeriu are liceul terminat. proape egală cu cea predată producţiei de lapte marfă în | Unde o fi orarul ? ma vînzătorul Victor leparu,
electrician, soţia — de a- mat multe generaţii de ti spună că nu face ceva bine, A fost învăţător, a făcut în întreg anul trecut. Com fiecare C.A.P. Lotizarea va de la magazinul C.L.F. nr. 2,
pla
prevederile
semenea şi tot la Întreprin neri electricieni, a gîndit şi în afară de tovarăşul Paşca. cursuri postliceale de elec parativ şi cu graficelor, există cilor cu lapte şi hrănirea a- ţ Auzisem din surse sigure care îşi instalase toneta in
nului
cestora în funcţie de poten
derea de reţele electrice confecţionat diferite dispo Pe el îl asculta cu o extra trician şi-i place meseria. însă restanţe apreciabile ca ţial, asigurarea unei bune } că magazinul O.C.L. Ali- apropierea poştei din Deva.
ordinară supunere. Şi a a-
Deva, la atelierul de repa zitive prin care munca oa u- vut ce învăţa de la el. Azi, O cunoaşte din zi în zi mai re trebuie să fie grabnic îngrijiri, adăpostiri şi fura ţ mentara nr. 13 de pe strada Acelaşi lucru susţinea şi
mai
gestionarul magazinului, Cos-
menilor
a
devenit
rat cantori, cu o vechime şoară, mai spornică, unele Ioan Budai — fost fierar bine. înlăturate. O inexplicabilă jări în perioada stabulaţiei, l Eminescu din Deva ar fi tică Ivan.
de 19 ani, iar copilul lor dintre ele apreciate ca ino — este şef de echipă cu De fapt, atmosfera sănă rămînere în urmă s-a acu retribuirea îngrijitorilor în ? foarte bine aprovizionat. Do-
este electrician în devenire, vaţii deosebit de valoroase. înaltă pregătire profesiona toasă de lucru, înţelegerea mulat la C.A.P. Beriu, fer raport de producţiile reali ) rinţa confruntării Informaţiei Conducerea C.L.F. Deva a ■
deocamdată elev la Grupul lă. Dar cîţi n-au trecut prin şi întrajutorarea cu oame ma zootehnică a acestei u- zate sînt doar cîţiva dintre ţ cu realitatea s-a împotmolit fost însă de altă părere.
şcolar energetic Deva, în a- — Un caz interesant — mina de „maestru" a lui nii, satisfacţiile muncii — i însă în faţa uşii de tablă, — Asemenea treburi ne
ceeaşi specialitate ca şi ta intervine tovarăşul Arde- Paşca... aceştia au fost principalii nităţi rămînînd datoare cu factorii ce trebuie avuţi în i bine zăvorită, cu sîrmă şl cinstite se pedepsesc cu
tăl — centrale, staţii şi re leanu: cu mai mult timp — Mai aveţi timp şi de factori care m-au oprit la peste 100 000 1 lapte (?). E- vedere pentru recuperarea \ lacăt şl păstrînd, doar prin toată tăria. Nu este permis
ţele. în urmă, printre alţii, cu inovaţii, tovarăşe Paşca ? Deva, de atîta timp, în a- vident, orice explicaţii ar grabnică a restanţelor şi i nişte urme de hîrtle ruptă să oferi spre vînzare marfă
1 şî cuie, ideea unul Ipotetic
Bărbat încă tînăr, abia tovarăşul Paşca lucra un — Da, că nevoia te înva celaşi colectiv de muncă şi încerca să dea conducerile pregătirea condiţiilor ca în \ orar. Vizita noastră avea loc depreciată. Ea are locul ei.
trecut de 40 de ani, electri muncitor — Ioan Budai — ţă. Inovaţiile le facem tot de unde nu voi pleca de- cooperativei şi fermei, ele nu anul viitor să fie obţinute 1 în 15 octombrie la orele Vînzătorul Victor leparu
cianul specialist Pompiliu care atunci se califica. Era muncind şi pentru ca mun- cît... la pensie. I 16,40. Un trecător binevoi- împreună cu susţinătorul său,
au nici un suport temeinic, producţii medii superioare gestionarul Costică Ivan, lu
producţia de lapte marfă de lapte pe cap de animal. I tor ne sugera să căutăm o- crează, se vede, mînă în
l rarul în vreunul dintre gea- mînă. Azi un pic, mîine un
1 murlle magazinului dar şî o- pic...
1 colul acestuia s-a dovedit la
A La scena de faţă au asis
Tineretul român, partici- flectate în reuniunile europe ^ fel de inutil. Ne întrebăm, tat cîţiva cumpărători prin
pînd activ la înfăptuirea po In sprijinul învăţămîntului politico-ideologic al U.T. C. ne ulterioare ale tineretului ^ totuşi, unde-o fi orarul ? tre care şî un lucrător zu
liticii şi programului parti U.T.C. şi U.A.S.C.R. Au fost grav, venit să cumpere stru
dului comunist, îşi manifes organizate, de asemenea, se | Un... uitat laborator guri. A renunţat. Pentru
tă deplina adeziune faţă de minarul „Studentul, arta şi | de tehnică dentară faptul că a fost servit numai
politica externă a partidului cultura", şedinţa C.E. al cu boabe căzute de pe cior
şi statului nostru, înalta pre A c t i v i t a t e a I n t e r n a ţ i o n a l ă F.I.S.U., manifestări sportive ^ Ori de cîte ori avem o- chine. „Altă marfă nu e,
s
ţuire şi admiraţie faţă de internaţionale, unele reuni i cazia să trecem pragul u- dom'le. Ce să fac cu ea ?
activitatea prestigioasă a se uni sub auspiciile O.N.U. şi 1 nei unităţi sanitare, indife- Trebuie s-o vînd cum e" —
cretarului general al P.C.R., UNESCO privind tineretul \ rent de ce profil, o facem cu spunea vînzătorul leparu.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a Ü.Ï.O. şi a U.A.S.C.R. şi colaborarea internaţională, 1 sfială, cu mult respect pen- Oare aşa să fie ?
proeminentă personalitate a rolul tinerei generaţii în so ) tru munca, pentru ordinea şi \
vieţii internaţionale. Politica cietatea contemporană, pre I curăţenia desăvîrşîtă ce le Loc de parcare ? \
externă a României socialis cum şi recenta consfătuire a ş găsim înăuntru. Dar la la-
te, care se bucură de preţui tînăra generaţie din patria feră posibilitatea efectuării frica de Sud, schimburi de cale, uniunilor studenţeşti, delegaţiilor de tineret din l boratorul de tehnică dentară pe strada K. Marx, din De s
Careul blocurilor A-D, de
rea şi simpatia unor largi noastră şi-a lărgit în perma unui larg dialog, cunoaşterii delegaţii cu organizaţiile din consiliilor tineretului, orga unele ţări socialiste şi / al spitalului din Mia „nu-i
cercuri ale opiniei publice nenţă legăturile de prietenie, realizărilor, realităţilor şi Tanzania, Congo, Burundi, nizaţiilor sindicale de tine F.M.T.D. participante la în- ) cazul". Totul seamănă aici
mondiale, este tot mai mult colaborare şi solidaritate cu proceselor complexe legate Maroc, Algeria, Tunis, Egipt. ret din Europa şi cu un ma tîlnirea cu privire la acti l cu un haos dîntr-un depozit va, a devenit, în ultimul timp.
un veritabil loc de parcare
cunoscută, urmărită cu inte tineretul revoluţionar şi pro de edificarea şi perfecţiona De asemenea, o evoluţie po re număr de organizaţii de vitatea în rîndul tineretului 1 ajuns pe mîna unui slab pentru tot felul de maşini -
res şi satisfacţie de nume gresist din întreaga lume. rea societăţii socialiste, a for zitivă au cunoscut relaţiile orientări politice diferite din muncitoresc. I gospodar : fel şi fel de obi- mai mici sau mai mari. Este
roşi tineri de pe toate conti U.T.C. şi U.A.S.C.R. întreţin, melor de educaţie comunistă cu organizaţiile de tineret celelalte continente. S-au re Pentru a face mai larg cu ţ ecte, resturi de materiale, adevărat că mulţi locuitori de
nentele. Obiectivele, ideile şi în prezent, într-o mare vari a tinerei generaţii. comuniste şi de alte orientări alizat, în ultima perioadă, noscute în străinătate reali i murdărie etc. tronează pes- aici, care posedă autoturis
principiile politicii noastre etate de forme, relaţii de co Un obiectiv de seamă al din Asia şi America Latină, schimburi cu principalele or tăţile din ţara noastră, preo i te tot. Soba e defectă, lem- me dar nu au garaje, îşi ţin.,
externe sînt amplu recepta operare cu peste 400 organi activităţii internaţionale pe realizîndu-se schimburi şi ganizaţii socialiste, social- cupările tineretului, partici ţ ne de foc nu-s, ceva căldu- maşinile „afară", în faţa ce
cu cele din India,
contacte
te de importante detaşamen zaţii, asociaţii şi mişcări de linie de tineret l-a consti democrate, liberale, cu con parea sa la viaţa social-po- i ră se căzneşte un biet re- lor patru blocuri ; dar vin
din
siliile
te ale tinerei generaţii. tineret din diferite ţări ale tuit, de asemenea, statorni Cambodgia, Chile, Mexic, Ve Franţa, tineretului Suedia, R.F.G., litică, U.T.C. şi U.A.S.C.R. au > şou să mai dea din cînd în aici şî staţionează multă vre
nezuela, Uruguay.
Dane
Italia,
Luînd în considerare mu lumii. cirea şi dezvoltarea unor am marca, Finlanda, Japonia, intensificat şi îmbogăţit for \ cînd. Acest uitat colţ sani- me maşini cu indicative din
ple legături de cooperare cu
taţiile calitative produse în Un obiectiv, esenţial al ac mişcările de eliberare, cu Ca detaşament activ al Chile, Uruguay. Participarea mele de propagandă externă, 1 tar, de pe a cărui uşă in- întreaga ţară, uneori şi stră
mişcarea de tineret, U.T.C. tivităţii pe plan extern a tineretul ţărilor în curs de mişcării comuniste de tineret, la lucrările celui de-al IX-lea punînd la dispoziţia organi scripţia „Laborator de tehnî- ine, ca într-un loc special
şi U.A.S.C.R. ţin seama, în U.T.C. şi U.A.S.C.R. îl con dezvoltare. U.T.C. intensifică colabora Congres al U.T.C. a 81 dele zaţiilor de tineret, cu care j că dentară" priveşte Imens destinat parcării. Dezavanta
stabilirea şi dezvoltarea rela stituie intensificarea legături rea cu organizaţiile comunis gaţii ale unor organizaţii co colaborează, documentele de l de pretenţios şi ironic, pen- jele pentru locatari sînt mai
ţiilor lor de colaborare cu lor de prietenie frăţească şi Vizita efectuată de tovară te, revoluţionare ale tinere muniste, mişcări de elibera partid, publicaţii, revista „Ti / tru ceea ce-i înăuntru, tră- multe : poluarea aerului şi
organizaţiile din alte ţări, de colaborare cu organizaţiile şul Nicolae Ceauşescu în mai tului de pretutindeni, avînd re naţională, organizaţii so neretul României“, buletine 1 Ieşte în asemenea condiţii poluarea sonoră, valuri de
trăsăturile şi opţiunile tine de tineret şi studenţi din toa multe ţări africane şi din în prezent legături perma cialiste şi social-democrate, informative, pliante, expoziţii, ^ vitrege de ani şi ani. Nu praf trimise în apartamente,
rei generaţii, care aşa cum te ţările socialiste. Relaţiile America Latină, convorbirile nente cu 100 organizaţii ale faţă de 44, prezente la con precum şi lucrarea de sinte i numai că cel 4 tehnicieni spaima copiilor, care se joa
aprecia secretarul general al cu aceste organizaţii, avînd avute cu conducătorii ţărilor tineretului comunist şi mun gresul precedent, reflectă lăr ză, elaborată recent, „Tînăra 1 nu pot lucra — n-au cele că de dimineaţa şî pînă sea
partidului nostru, fiind „mai la bază aspiraţiile şi preo vizitate au deschis noi po citoresc. girea continuă a legăturilor generaţie a României". ^ mai elementare condiţii pen- ra în faţa blocurilor, pe stra
puţin legată de vechile stări cupările comune ale tinere sibilităţi de dezvoltare şi a- Acţionînd consecvent în de prietenie şi cooperare. Activitatea amplă, labori 1 tru aşa ceva ! - dar pri- dă şî nu pe terenul din spa
de lucruri anacronice, este tului, de edificare a societă dîncire a relaţiilor de coo spiritul orientărilor date de oasă, iniţiativele ţării noas > vlndu-l îţi vine să-l pără- te, destinat lor, şi ar mai fi
profund animată de dorinţa ţii socialiste şi comuniste, perare şi pe linie de tineret. conducerea partidului, U.T.C. U.T.C. şi U.A.S.C.R. au or tre pe plan internaţional, \ seşti în grabă, cu cele mai riscul posesorilor de maşini
găsirii căilor spre înţelegere ideologia comună, cunosc o Se lărgesc tot mai mult le şi U.A.S.C.R. au valorificat, ganizat, în ţara noastră, o prestigiul României, admira 1 reci sentimente la adresa ce-
şi convieţuire paşnică între diversificare continuă, noi găturile cu tineretul din ţă în mai mare măsură, reali serie de manifestări cu par ţia şi preţuirea de care se / lor ce-l au în grijă. Grijă ? de a avea de lucru la ele,
) Vorba vine. Pentru că, se
naţiuni, spre colaborare şi forme şi modalităţi de con rile care şi-au cucerit recent tăţile favorabile din mişcarea ticipare internaţională. Por bucură tovarăşul Nicolae ( pare, conducerea spitalului fiind bombardate cu min
prietenie între popoare, pen cretizare, se îmbogăţesc în independenţa, contribuind la de tineret, lărgind contactele nind de la analiza şi apreci Ceauşescu în comunitatea i din llia a uitat că are şi un gea sau cu alte obiecte de
tru crearea unui climat in conţinut. Numeroasele schim întărirea relaţiilor de priete şi dialogul cu organizaţii, a- erile conducerii partidului internaţională constituie fun 1 asemenea laborator... către copil.
ternaţional în care fiecare buri de delegaţii, contactele, nie, solidaritate şi colaborare sociaţii şi mişcări de diferite privind realităţile şi perspec damentul trainic al creşterii
naţiune să-şi poată afirma întîlnirile, seminariile, con multilaterală ale ţării noas orientări politice, ideologice tivele europene, U.T.C. a i- rolului U.T.C. şi U.A.S.C.R., La un pas de careul blocu
liber şi nestingherită forţa sultările bi şi multilaterale, tre cu popoarele Africii, Asi şi afilieri internaţionale carç niţiat pentru prima dată în al prestigiului lor în mişca \ De doi lei, mere rilor A-D, de pe strada K.
creatoare, aspiraţia spre o schimburile de formaţii ar ei şi Americii Latine. In ul se situează pe poziţii înain mişcarea de tineret din Eu rea internaţională de tineret lţ stricate Marx, din Deva, îşi are se
tistice şi sportive, de grupuri timul timp au avut loc vizi tate, progresiste. In prezent, ropa o manifestare atît de şi studenţi
viaţă mai bună". diul Miliţia municipiului. Oa
turistice, de publicaţii şi ma te în ţara noastră ale unor dele U.T.C. şi U.A.S.C.R. dezvoltă largă ca cea de la Snagov. VIOREL FAUR
Puternic angajată în pro teriale informative cu orga gaţii ale tineretului M.P.L.A., cooperarea cu marea majo iniţiativă care s-a finalizat prim-secretar J „Mere a’ntîia !.„ Nu-s strî- re acest careu este chiar loc
cesul de dezvoltare a mişcă nizaţiile de tineret şi stu F.R.E.L.I.M.O., P.A.I.G.C., ritate a organizaţiilor socia cu succes, spiritul şi conclu al Comitetului judeţean \ cate, îs numai lovite 1" afir de parcare ?
rii internaţionale de tineret, denţi din ţările socialiste o- Congresului Naţional din A- liste, social-democrate, radi- ziile sale fiind puternic re Hunedoara al U.T.C.