Page 87 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 87

DRUMUL SOCIALISMULUI          ®  F4r.  5 845 © VINERI 26 OCTOMBRIE 1973





          OIMITiE CANTUR-KARE PATRIOT, GINDITOR







                                                                                                          Privindu-i  portretul,  zărim  alături  de  chipul  său  cîteva
                                                                                                        tomuri  grele.  Ele  reprezintă  semnul  Inegalabilei  nobleţi  a
                                                                                                        domnitorului  român,  nobleţea  cărturarului-ostaş,  deschiză­
                                                                                                        tor de noi orizonturi în spiritualitatea poporului său.
                                                                                                          Personalitatea  sa  domină  cu  impunătoare  autoritate   Bogata  şi  variata  operă  a   circumscrie   literaturii   ro­  meiază  şi  pe  bogatul  ma­
                                                                                                        epoca  mai  veche  a  culturii  româneşti  şl  s-a  Impus  deo­  prinţului   cărturar   —   Di­  mâne  prin  evocarea  poezi­  terial  paremiologic  al  celor
                                                                                                        potrivă  contemporanilor  şi  posterităţii  prin  forţa  impre­  mitrie   Cantemir   —   poartă   ei  vieţii  Moldovei  de  odini­  760   de   sentinţe   presă­
                                                                                                        sionantă  a  gîndirii  sale  şi  vastitatea  erudiţiei,  prin  poli­  în  mod  evident  pecetea  u-   oară  cu  datinile,  credinţele,   rate   de   autor   in   textul
                                                                                                        valenţa spiritului creator şl masivitatea operei.          nui   autentic   şi   perseverent   cînlecele  şi  legendele  loca­  lucrării.   Se   impune   deci
                                                                                                          Demetrius Cantemir Moldaviae Prlnceps a trebuit la
                                                                                                                                                                   spirit  artistic.  Istoricul  eru­  le,  cu  fauna  şi  flora  sa   concluzia  că  Dimitrie  Can­
                                                                                                            O M A G I U                                            glotul,   geograful,   muzicolo­  oamenii   ceea   ocupaţiile   lor.   noscător   al   folclorului,   la
                                                                                                                                                                                                          incintătoare,
                                                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                                                   dit,  filozoful  umanist,  poli­
                                                                                                                                                                                               bogată
                                                                                                                                                                                                                           temir  era  un  profund  cu­
                                                                                                                                                                                                                      cu
                                                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                                               cu
                                                                                                                                                                   gul  şi  orientalistul  enciclo­
                                                                                                                                                                                                   tot
                                                                                                                                                                                                                           care  a  făcut  apel  ca  la  un
                                                                                                                                                                                                                 constituia
                                                                                                                                                                                                             ce
                                                                                                                                                                                necontenit
                                                                                                                                                                   pedist
                                                                                                                                                                          este
                                                                                                                                                                                               bucuria
                                                                                                                                                                                                                   acestui
                                                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                                                                                          tristeţea
                                                                                                                                                                   un  creator,  un  scriitor  cu   pămînt  La  sfîrşitul  secolului   inepuizabil  rezervor  de  lim­
                                                                                                                                                                                                                           bă şi înţelepciune.
                                                                                                                                                                   multiple  şi  nebănuiie  resur­  al XVII-lea.            Alături   de   virtuţile   epice
                                                                                                        un  moment  dat  să  aleagă  între  supunere  faţă  de  stăpî-   se  ce  deschid  cu  generozi­  Lucrare  de  amplă  infor­  ale  stilului  din  „Istoria  ie-
                                                                                                         nirea  otomană  sau  drumul  luptei  pentru  eliberarea  pă-   tate   noi   orizonturi   in   mare  ştiinţifică  şi  de  largă   roglifică",   Cantemir   ne-a
                                                                                                         mîntului  său.  Şi  prinţul  moldav  a  ales.  A  reînnoit,  fie   cimpul literaturii române.  respiraţie   umanistă,   „Hro­  oferit   elemente   de   vibrant
                                                                                                        şi  pentru  o  clipă,  năzuinţa  marilor  săi  înaintaşi,  vrednicii   încă  din  prima  sa  lucra­  nicul   vechimii   romano-mol-   lirism   într-o   proză   rimată
                                                                                                        voievozi  Mircea  cel  Bătrîn,  Ştefan  cel  Mare,  Mihai  Vi­  re,   „Divanul   sau   gilceava   do-vlahilor",   izvorîtă   din   încărcată  de  atmosferă  ele­
                                                                                                        teazul  şi  loan-vodă  cel  Viteaz.  Dar  totodată  el  conti­  înţeleptului   cu   lumea   sau   marea   dragoste   a   prinţului   giacă,   îndeosebi   în   expri­
                                                                                                        nuă  şirul  acelor  voievozi,  mari  iubitori  de  carte,  cărtu­  giudeţul   sufletului   cu   învăţat   pentru   neamul   său.   marea  stărilor  depresive  ale
                                                                                                         rari  aplecaţi  cu  grijă  spre  frumosul  artistic,  ca  Radu  cel   trupul"  —  operă  de  dezba­  este  scrisă  în  limba  română   Inorogului   (Dimitrie   Cante­
                                                                                                        Mare,  Neagoe  Basarab,  Petru  Cercel  sau  Constantin    tere  filozof  ico-teologică  —  ne   deoarece  enciclopedistul  pri­  mir)   trădat   de   Cameleon,
                                                                                                        Brîncoveanu.  Scrierile  sale  te  pun  în  faţa  unui  cugetă­  întîmpină  preferinţa  lui  Di­  beag   ajunsese   la   concluzia   prins  şi  asuprit  de  Croco­
                                                                                                        tor  de  tip  umanist,  a  unei  minţi  luminate.  Fizician,  ar­  mitrie  Cantemir  spre  proce­  că  :  „...cu  strîmbătate,  încă   dili   (ostaşii   turci).   Ca   în
                                                                                                        heolog,  Istoric,  geograf,  sociolog  şl  logician,  romancier   duri   de   natură   artistică   şi  cu  păcat  va  fi  lucrurile   poezia  populară,  natura  în­
                                                                                                        şi  muzician,  cunoscător  al  „tuturor  limbilor  pămîntului''   menite   să   sporească   jar-   noastre   deciia   înainte,   mai   treagă   e   chemată   să   ia
                                                                                                        -  cum  spune  cronica,  Dimitrie  Cantemir  s-a  impus  ple­  mecul   şi   tensiunea   intere­  mult  streinii  decît  ai  noştri   parte   la   jalea   Inorogului:
                                                                                                        nar  în  universalitate.  Paginile  opere!  sale  sint  străbătute   sului  pentru  problemele  fi­  să ştie...".  „Munţi,  crăpaţi,  Copaci,  vă
                                                                                                        de  o  încredere  nestrămutată  în  dreptatea  luptei  poporu­  lozofice  tratate.  Astfel,  dez­  Lucrarea  in  care  Dimitrie   despicaţi,  Pietri,  vă  fărmaţi  !"
                                                                                                        lui  său,  gindul  său  s-a  împletit  cu  fapta,  cu  lupta  pen­  baterea   luptei   dintre   păcat   Cantemir  a  dat  măsura  ta­  „Klegiei  i  se  adaugă  note
                                                                                                        tru libertate.                                             şi  trăirea  mistică  ia  forma   lentului  său  artistic  este,  ne­  de   adevărată   imprecaţie   în
                                                                                                          Păstrîndu-i  peste»  veacuri  înaltă  preţuire,  poporul  nostru   unui   dialog   antrenant   şl   îndoios,   „Istoria   ierogiifică",   care  Cantemir  cîntă,  pentru
                                                                                                        îl  aduce  acum,  în  momentul  aniversării  naşterii  sale,  un   nuanţat  între  lume  şi  în­  primul   roman   alegoric   din   prima   oară   în   literatura
                                                                                                        pios omagiu.                                               ţelept.  personaje  care-şi  sus­  literatura   română.   La   baza   noastră,   dezagregarea   uni­
                                                                                                                                                                   ţin   poziţiile   înfruntîndu-se   acestei   opere   stau   faptele   strămute-se   Andarticul,   osia
                                                                                                                                                                                                                           versală  :  „Mute-se  Arcticul,
                                                                                                                                                                                                                     anii
                                                                                                                                                                                                              dintre
                                                                                                                                                                                               istorice
                                                                                                                                                                   într-un  limbaj  colorat  şi  vi­
                                                                                                                                                                                                       reale
                                                                                                             Sceptru şi $hwă                                                  şi   ale   invecti­  1703—1705  circumscrise  lup­ şi   sferească  în  două  să  frîngă,
                                                                                                                                                                   olent  uneori,  apelînd  la  iro­
                                                                                                                                                                                                          Cantemireşti
                                                                                                                                                                   nie  sau  coborind  în  zonele
                                                                                                                                                                                               tei
                                                                                                                                                                                                   dintre
                                                                                                                                                                                                                                               centru
                                                                                                                                                                                                                          toată
                                                                                                                                                                                                                                 insorimea
                                                                                                                                                                                                                                           in
                                                                                                                                                                   sarcasmului
                                                                                                                                                                                               Constantin  Brîncoveanu  pen­
                                                                                                                                                                                                                          să-mpingă...".
                                                                                                                                                                   vei.  tn  focul  dezbaterii  se
                                                                                                                                                                                                                care
                                                                                                                                                                                                      Cantemir,
                                                                                                                                                                   apelează,   de   asemenea,   la   tru  ocuparea  tronului  Mol­ a   Vasta   operă   a   marelui
                                                                                                                                                                                               dovei.
                                                                                                              închinare harnicului Domn                                                                                   nostru   cărturar,   construcţia
                                                                                                              Hărăzit şi sceptrului şi slovei,                     virtuţile   versului,   la   pro­  scris   atîtea   opere   istorice,   temeinică  şi  măiestrită  a  a-
                                                                                                              Strălucind în Hronicul Moldovei                      verbe   şi   alocuţiuni   popu­  putea  foarte  lesne  să  inse­  cesteia   şi-ndeosebi   tulbu­
                                                                                                              Neumbrit de-al veacurilor somn.                      lare.  precum  şi  la  numeroa­  reze   evenimentele   într-o   rătoarea   complexitate   artis­
                                                                                                                                                                   se  neologisme,  fie  din  cele   lucrare  ştiinţifică  spre  a  la
                                                                                                                      Bun stihuitor şî cîntăreţ,                   11  limbi  străine  pe  care  le   încredinţa   viitorului   în­  tică   a   „Istoriei   ieroglifice"
                                                                                                                      El nu s-a sfiit să-ncerce graiul             cunoştea,   fie   formate   prin   crustate  în  datele  incontes­  îl  consacră  pe  Dimitrie  Can­
                                                                                                                      Multor păsări, fluierînd cu naiul,           derivare  ori  compunere  din   tabile  ale  adevărului  isto­  temir  ca  întîiul  mare  scrii­
                                                                                                                      Să sporească-al cîntecului preţ.             cuvintele   limbii   române   ric.  Omul  de  ştiinţă,  istori­  tor  român,  în  creaţia  căruia
                                                                                                              înţelept şi preabogat in har,                        (nemoarte, înmijlocire etc.f.  cul  a  cedat  da  data  aceasta
                                                                                                              Ostenindu-se fără zăbavă,                             Deşi  a  fost  scrisă  în  lim­  în  faţa  artistului,  care  sim­  virtuţile  prozei  artistice  fu­
                                                                                                              Dăruit-a ţării multă slavă,                          ba  latină,  „Descrierea  Mol­  ţea   nevoia   imperioasă   să   zionează  cu  poezia  adevăra­
              „A   luat   ceva   din   înflorită   imaginaţie   turcii,  el  s-a  adresat  aiurea.  A  luat  deci   Ocîrmuitor şi cărturar.                                                    transfigureze   faptele   istorice,
            a  turcilor  ;  i-a  plăcut  să  povestească  aşa   acolo  la  Constantinopol  de  la  fiecare  ce                                                     dovei"  —  cea  mai  importan­  şi  să  le  prezinte  prin  inter­  tă,  revărsindu-se  intr-un  stil
            ca  în  „O  inie  şi  una  de  nopţi",  cînd  şi-a   trebuia  :  orizont  de  la  occidentali,  imagi­   Se adună timpul în polog,                     tă  lucrare  de  informare  ge­  mediul imaginilor artistice.  generos  şi-ntr-o  vervă  cuce­
            scris  Istoria  icrogliiică,  în  care  a  ştiut   naţie  de  Ia  răsăriteni,  logică,  stăpînircn        Şi se fac cenuşă multe cele.                 ografică,   economică,   social-                       ritoare.
            să  reproducă  vechiul  basm  grecesc...  In,   frazei de la grecii antici...“.                           Dar trăieşte, galopînd sub stele,            politică   şi   etnografică   de­  Farmecul   artistic   şi   at­
            acelaşi  timp,  cînd  a  căutat  să  găsească  o                                                          El, nemuritorul, inorog.                     spre. Moldova feudală — se  mosfera  pilduitoare  a  aces­   Prof. DUMITRU SUSAN
            legătură  cu  lucruri  pe  care  nu  le  dau        (NÎCOLAE IORGA : Origi­                                                 TRAIAN FILIMON                                         tui roman alegoric se înte­            Deva
            nici grecii vechi şi cu atît mai puţin             nalitatea lui Dimitrie Cantemir)
                                                                                                           „Descriptio HolÉviae“ — prima prezentare
                    F i l o z o f i a
                                                                                                                                                                                                        ti
             Filozofia   istoriei   ocupi   o   re   au   generat   ascensiunea   şi   nius,   dictum   nullius“.   Genul   etnografică a romanilor moldoveni                                       jf%  «    Ä
            pondere   importantă   în   opera   apoi   decăderea   Imperiului   o-   acesta   de   istoriografie   culti­                                                                           >!•*>  „ Kri
            cantemiriană.   Scrieri   ca:   „Is­  toman.            vat   de   Cantemir   este   cu   mult
            toria   ierogiifică“,   „Descriptio   In   prefaţa   Hronicului,   D.   superior   istoriografiei   predomi­  „Descriptio   antiqui   et   mo-   lor,  la  ceremonialul  curţii,  la   tuşi  sufere  de  lipsă  de  bani".   *
            Moldaviae“,   „Istoria   creşterii   şi   Cantemir   tratînd   rolul   istorio­  nante   din   acea   vreme   din   A-   dierni   status   Moldaviae"
            descreşterii   Imperiului   oto­  grafiei   arăta   că   aceasta   este   pus   îndeosebi   din   Franţa,   care     plimbările,   ospeţele   şi   vînă-   Motivul  constă  în  faptul  că    í l tuvi»>'i<rn ''{5f>ri<s.iiii<â<>  -4»  -
            man“,   „Hronicul   vechimii   ro-   o   armă   în   lupta   pentru   apă­  făceau   mai   multă   retorică   de­  sau  cum  se  cunoaşte  pres­  torile   domneşti,   la   înmor-   negustorii   străini   au   acapa­  “w:
            mano-moldo-vlahilor“   cuprind   rarea   drepturilor   patriei.   In   cît ştiinţă.    curtat   „Descriptio   Moldavi­  mîntarca   domnilor,   eviden-   rat   comerţul   Moldovei,   că        :  iznupthi pxfcrt*. tfche4orit*.< ration,/xryr^ftitj ><*>>»>-* ,
            cercetarea   conexiunilor   vieţii   aceeaşi   lucrare   autorul   dezvol­  In   operele   „Descriptio   Mol­  ae"   (Descrierea   Moldovei)   ţiindu-se   unele   datini   de      i  /  <  V  i  <  *  .  „  >  »  >  /  «  *  jwi >
            sociale.   Dar   pe   linsă   acestea   tă   teoria   umanistă   a   predece­  daviae“,   „Istoria   ierogiifică“                                  ei   cumpără   din   ţară   turme
            .Dimitrie   Cantemir   are   o   lú­  sorilor   săi   Grigore   Ureche,   Mi-   precum   şi   în   celelalte,   Dimi­  este  o  interesantă  şi  multi­  interes deosebit.  întregi  de  oi  şi  vite,  pe  preţ   ¿Ti i.O» vft.î 0j.ictît'   Í ff>r> foD,
            crale   special   consacrată   aspec­  ron   Costin   şi   stolnicul   Con­  trie   Cantemir   înfăţişează   eveni­  laterală  operă,  fiind  cea  din­  In  capitolul  deşprd  vînăţo-   ieftin,  le  duc  la  Constantino-
            tului   filozofic   al   istoriei   uni­  stantin   Cantacuzino   despre   u-   mentele   istorice   ca   produse   ţii   monografie   completă   ca­                                   ■£âi» ¡{fi               «;<<_ Pi/ppL^.yfhit /><•«
            versale   :   „Monarhiarum   physi-   nitatea   şi   latinitatea   poporului   ale   acţiunii   conştiente   a   oa­  rile   domneşti,   spiritul   ..său   pol  sau  în  alte  oraşe  străine
            ca   examinatio“.   Cu   toate   pro­  român.   Cantemir   avea   aceeaşi   menilor   activi   pe   plan   politic.   re   prezintă   într-o   formă   critic  îl  face  să  menţioneze   unde  le  vînd  cu  preţ  întreit   cr.-4 ir»;.. iWtpiiij it&utti«i> omAii'ttj
            porţiile  ei  modeste  şi  cu  toa­  concepţie   cu   Miron   Costin   de­  Aceştia  îşi  pun  scopul  în  mod   condensată   geografia,   isto­  abuzurile  :  „Cu  vremea  şi  în   şi   cum   aceşti   negustori   nu   ¿¡.t'tyiîi. 'prfróttít Lp«.
            tă   împletirea   ideilor   medie­  spre   istorie   spunînd   că   aceasta   conştient   luptînd   pentru   reali­  ria,   politica,   economia   şi   această   privinţă   domnii   au
            vale  şi  moderne  care  o  carac­  este  o  oglindă  în  care  un  po­  zarea   lor,   dar   rezultatele   lup­                                   au   în   Moldova   „pămînt   şi      O   ,  .   h   s        pilM ii/iWii.wil«'
            terizează,   această   lucrare   apa­  por   îşi   recunoaşte   propria   sa   tei   fiecăruia   nu   concordă   în­  etnografia   pămîntului   româ­  întrecut   măsura   şi   bieţilor   case,   cea   mai   mare   parte   '  .. ¡   )   . i P ,-p. .i   ", .
            re   ca   una   din   primele   încer­  fiinţă   istorică,   un   mijloc   de   totdeauna   cu   scopul   propu   nesc   şi   locuitorilor   Moldo­  ţărani,   care   locuiau   pămîn-   din  banii  lor  se  cheltuiesc  în   LV ■iii, ti ci-pi it   /..-riu./o t,.-.Pn:y.
            cări   de   formulare   a   unei   fi­  făurire   a   conştiinţei   de   sine.   înfăptuirea   acestor   scopuri   se   vei.  In  această  operă  etno­  turile  bune  de  vînat  şi  şe-
            lozofii   a   istoriei   distinctă   de   Dimitrie   Cantemir   reluînd   realizează   în   condiţii   diferite.                                   afară de ţară".                      '■ ¿íé'tn             a-           <$/«* f# •*
            cea   providenţială,   tradiţională.   ideea   romanităţii   şi   a   unităţii   Pe   baza   acestor   analize   Cante­  graful   Dimitrie   Cantemir   în­  surile   frumoase,   de   abia  le   Cantemir   arată,   cu   mîn-   Ittti îl-4 ,.'HÎ   {iftutula/ix ^<V*f ri,ţ (X, (t po.lli,~
            Reluind   ideea   stolnicului   Can-   poporului   român   şi-a   axat   cer­  mir   emite   unele   idei   deosebit   tregeşte  pc  geograful  şi  is­  lăsa   timp,   cit   le   ajungea   drie   patriotică,   calităţile
            tacuzino   despre   cele   trei   eta­  cetarea   în   primul   rînd   spre   de   importante   privind   raportu­  toricul de facto.  să-şi   agonisească   hrana.   De                ■(U         ir'kk.:'pM.d*l¿I      /Vi*¡f¡»¿
            pe  prin  care  trec  statele  :  „ur­  dovedirea   continuităţii   po­  rile   dintre   scop,   necesitate,   vo­                                 românilor.   Numai   calităţile        \          , ..pi     V _    f typ t?;
            care“,   „stare“   şi   „pogorîre“,   porului   român   pe   pămîntul   inţă   şi   întîmplare.   Cantemir   Partea   etnografică   este   aceea   deseori   s-au   produs   românilor   moldoveni   în   timp   ■ ilîkiJ HcYM. dñiwii i'fjiqîtni. muilAufi iUţţ'ffin’t,
            căutînd   să   o   fundamenteze,   ca   unde  s-a  născut  şi  s-a  format.   scria   că   voinţa   şi   raţiunea,   relativ   redusă,   dar   cuprin­  răscoale“.  de  război  şi  de  pace  au  pu­
            şi   acesta,   prin   filozofia   aris­  In   cercetarea   acestei   probleme   dorinţele   şi   scopurile   oameni­  de   suficiente   date   pentru   a                               JjkÂd j ncA <:<A   ‘íu \hil¡y pjejrírotl.if myţnt'
            totelică,   Cantemir   ia   ca   punct   deosebit   de   importante,   Can­  lor   sînt   determinate   de   im­       Mult  mai  bogat  este  ma­  tut   face   ca   poporul   român   '?>.   ftpfiiţi Sta, iVf ,x </ ultrifS f.illtP» Vjj-äitß* ■>«•>?
            de   plecare   schema   medievală   a   temir   a   pornit   de   la   izvoare,   pulsuri   interioare   şi   exterioa­  da  o  imagine  reală  şi  plină,   terialul   etnografic   din   ulti­  din  Moldova  să  nu  fie  supus
            celor   patru   monarhii   univer­  criticînd   aprecierile   unor   isto­  re,   de   mobiluri   materiale   şi   despre   obiceiurile   şi   formele   mele  patru  capitole  ale  păr­  cu  desăvîrşire  de  turci,  care   i«. ¡y.>'*.ví«í pt(f \ : ,f  j V:imh'iuti. puii? U.r ;r.;
                                                                                                                                                                                                                     U
            sale,   propunîndu-şi   să-i   dea   o   riografi  ce  nu  aveau  o  funda­  ideale   :   „lăcomie,   ambiţie,   a-   de  viaţă  materială  şi  spiri­  i-au  lăsat  intacte  legile  civi­       '     - i> ,
            interpretare   raţională,   potrivi­  mentare   ştiinţifică   bazată   pe   devăr,   minciună,   ură,   dragoste,    ţii  a  doua  a  cărţii.  In  afară                                        mi     í :,i.i.'--i • î ,t .»•»;   .
            tă   cu   „filozofia   fizică“.   Inclu-   izvoare.   Dar   în   lumina   res­  capricii,   dorinţa   de   mărire   şi   tuală,   despre   instituţiile   po­  de   români   arată,   ca   într-o   le  şi  bisericeşti,  pe  cînd  alte
            zînd   istoria   în   timpul   „filozo­  pectării   adevărului   trebuie   în­  altele“.  porului   român   din   Moldova.   bună   carte   de   geografie   a   ţări   şi   popoare   cucerite   nu   . .ti’/hti.   fíilcivA titPinp, ¿<4<¿ iw-rrxri,
                                                                                                                                                                                                                              • ’ , '• ‘, AZ O'-..
                                                                                                                                                                                                          , i V V
            fiei   fizice“,   Dimitrie   Cantemir   să  a  arăta  că  şi  la  D.  Cante­  Dimitrie   Cantemir   priveşte   Cantemir  a  fost  un  bun  cu­     s-au   bucurat   de   asemenea        ■ í   i>//.. tijl'i'drdi’iiú í nriu y-ufitrdi ci *ÍU
            aplică   filozofiei   istoriei   tezele   mir  la  fel  ca  şi  la  cronicari   conexiunea   generală   sau   an­    populaţiei   unei   ţări,   care
            naturfilozofiei   sale   (legea   miş­  ideile   despre   originea   daco­  samblul   conexiunilor   istorice   noscător   al   fenomenelor   et­  erau   naţionalităţile   conlo­  privilegii.  Kiliici't . yft {  n  a   o      i'itt )rí- .
            cării,   „ordinea   naturii“),   pre­  română   a   poporului   român,   prin   prisma   unei   idei   funda­  nografice,   descriindu-le   cu   cuitoare  şi  ocupaţiile  şi  mo­  Interesante   şi   de   precursor
            cum   şi   doctrina   aristotelică   a   despre   unitatea   lingvistică   şi   mentale   —   ideea   monarhiei   obiectivitate,   iar   ca   istoric   sînt   observaţiile   etnografice
            generaţiunii   şi   corupţiunii.   geografică  nu  devin  lozinci  po­  absolutiste,   ereditare   şi   lu­          ravurile  lor  :  greci,  albanezi,
                                                                                   ideea
                                                                                         legi­
                                                                           Admiţînd
            Astfel,   aplicînd   legea   mişcării   litice,   idei   politice   călăuzitoa­  minate.   proceselor   istorice,   Can­  a  ştiut,  uneori,  să  le  urmă­  sîrbi  şi  bulgari  ca  negustori   asupra   dansurilor,   descriind
                                                                    tăţii
            pe   baza   căreia   „toate   lucruri­  re.  Numai  aşa  se  explică  fap­             rească   în   trecut,   căutînd   e-   şi  ostaşi  cu  plată  ;  poloni,   amănunţit   diferitele   dansuri
            le   particulare   sint   supuse   le­  tul  că  nici  unui  dintre  ei  nu   temir   o   întemeiază   tot   prin   voluţia   lor   firească.   El   se   şi  etape  ale  desfăşurării  lor,
            gii   naşterii   şi   pieirii   iar   din   şi-au   pus   problema   realizării   ideea   unei   monarhii   absolute,   cazaci,   germani   care   erau                                  ’ .ifiíi ;<v .i'p. ¿ti . i i : H ittilri.S, ti tn ?/<•./>./ K túr
            descompunerea   uneia   urmează   unităţii   politice   a   celor   trei   lucru  sale  susţinut   chiar   prin   ide   :   deosebeşte   de   cronicari.   la   fie  soldaţi  fie  funcţionari  la   descrie   amplu   dansul   vinde­  • i ■   ! <   i '
                                                                    le
                                                                                  fundamentale
                                                                           politice
            naşterea   alteia“,   Cantemir   ara­  ţări româneşti.  lichidarea   anarhismului   şi   a-   care   faptele   etnografice   apar   curtea   domnească;   armeni-   cător   al   căluşarilor.   Descrie­  ;u4-p   (*<*<<?><•«»rtíiiii.'í, vil,.« <n i»«.*»?
            tă  că  din  aceste  lucruri  parti­  Dimitrie   Cantemir   şi-a   adus                izolat  şi  fără  să  se  ţină  sea­                        rea  logodnei,  nunţii  ca  şi  a
            culare   fac   parte   şi   monarhiile,   o   contribuţie   deosebită   în   tra­  totputerniciei   marii   boierimi,   negustori,   ţigani   —   robi,
            care   vor   parcurge   potrivit   „or­  tarea   metodei   istorice   situîn-   eliberarea   ţărilor   de   sub   jugul   ma  de  cadrul  istoric,  tocmai   turci   —   negustor:   dar   care   înmormântărilor   sînt   prime­
            dinii   neîntrerupte   a   naturii“,   du-se   cu   mult   deasupra   stolni­  dominaţiei otomane.  prin  silinţa  sa  de  a  le  con­  nu   puteau   să-şi   cumpere   le   consemnări   ştiinţifice   ale
            ciclul   naşterii,   creşterii,   decă­  cului  Cantacuzino  şi  a  contem­  Prin   contribuţia   adusă   şi   în   sidera  ca  izvorînd  din  com­  obiceiurilor   şi   datinilor   ce
            derii,   îmbătrînirii   şi   pieirii.   I-   poranilor   săi   din   Europa   prin   domeniul   filozofiei   istoriei,   se   pămînt  sau  casă  iar  „Poar­
            deea   evoluţiei   naturale   nece­  continuarea   ideii   criticii   izvoa­  observă   la   Dimitrie   Cantemir   plexul   condiţiilor   istorice,   ta“   n-a  pretins  vreodată  ca   se   îndeplinesc   în   aceste   o-
            sare,   formularea   ..creşterii   şi   relor   şi   în   mod   deosebit   prin   o   continuă   ascendenţă,   dar   nu   dintr-o  anumită  epocă  şi  în­  domnul  Moldovei  să  permită   cazii   cruciale   pentru   viaţa   Introducere la „Hronicul ve chimii romano-moldo-vlahilor“.
            descreşterii“   ca   lege   istorică   încercarea  de  a  formula  şi  te­  liniară.   Tratînd   societatea   ca   tr-un  anumit  stadiu  de  dez­  familiei şi obştei.
            universală   marchează   un   oretic   „canoanele“,   regulile   li­  un   proces   necesar,   legic,   ce           acest lucru“.
            punct   culminant   al   raţionalis­  nei   metode   critice.   După   Can­  se   dezvoltă   pe   baza   unui   de­  voltare   culturală,   deşi,   de   In   legătură   cu   îndeletnici­  Fiind  convins  că  prin  da­
            mului   cantcmirian.   Ideile   fi­  temir,   izvoarele   contemporane   terminism   riguros,   marele   multe  ori,  el  este  preocupat   rile   românilor   moldoveni,   tele   etnografice   cunoaşterea
            lozofice   teoretice   enunţate   în   cu   evenimentele   trebuie   prefe­  nostru   enciclopedist   s-a   situat   mai   mult   de   descriere,   de   Cantemir   face   cîteva   con­  unei  ţări  şi  a  unui  popor  es­
            monarhiarum,   privind   dezvol­  rate   celor   tîrzii,   izvoarele   străi­  deasupra   filozofiei   occidentale
            tarea   socială,   silit   aplicate   de   ne   care   recunosc   meritele   li­  a  epocii  sale,  fiind  apreciat  ca   informare, nu de motivare.  statări   de   adevărată   econo­  te  întregită,  el  a  ţinut  să  o
            Cantemir   în   lucrarea   „Istoria   nul   popor   străin   sînt   mai   si­  linul   dintre   marii   gînditori   ai   Mare   parte   din   materialul   mie   politică   şi   anume   că   prezinte   chiar   dacă   numai
            creşterii   şi   descreşterii   Curţii   gure   decît   cele   interne,   care   epocii sale.  etnografic  se  referă  la  obi­  datorită   faptului   că   românii   într-o   formă   concentrată.   „Aceştca   dară   mai   sus   ţat,  s-au  întărit,  şi  s-au  lă­
            otomane"   unde   pe   baza   unor   pot   fi   bănuite   de   parţialitate,                                                                       Deşi  pe  timpul  său  nu  exis­  pomeniţi,  şi  în  toată  lumea
            îndelungate   studii   tratează   mărturia   unui   singur   izvor   Prof. NICOLAE VINTILÂ   ceiurile,  şi  practica  legată  de   nu  fac  comerţ  „aşa  că  patria                                           ţit,   cit   ca   un   cuvînt   să
            mecanismul social, cauzele ca-  este îndoielnică : „dictum u-    Hunedoara             instituţia   Domniei,   la   insta­  noastră,   măcar   că   exportă   ta  o  disciplină  a  etnografi­  cu   nume   nemuritorul   ves­  zicem,   cetatea   Romei   s-au
                                                                                                   larea şi confirmarea domni­   mai mult decît importă, to-   ei,  modul  său  de  prezentare,   tiţi   romani,   nepoţii   adecă   numit   împărăteasa   cetăţilor,
                                                                                                                                                               sistematic  şi  consistent,  în  lu­  şi   strănepoţii   Elinilor   troa-   iară  romanii  stăpînii  şi  bi­
                                                                                                                                                               mina  epocii  în  care  a  fost  con­  deni,   sînt   moşii,   strămoşii   ruitorii  lumii...  Deci  în  vre­
                                                                                                                               turii,  de  propulsionare  a  pro 1  cepută   opera   lui,   deschide   noştri  a  moldovenilor,  mun­  mea  lui  Traian  cu  hărnicia
                                                                                                                                                               un  drum  nou,  de  pionierat,
                                                                                                                                                                                               tenilor,  ardelenilor  şi  a  tu­
                                          La    data   cînd   Dimitrie   cit  şi  pentru  contextul  cul­  lor“   deplînge   „barbaria“   în                   de  precursor  şi  în  etnogra­                             şi   vrednicia   lui   supus-au
                                        Cantemir   îşi   începe   studiile   tural   sud-est-european   şi   care   a   căzut   Moldova   din   grosului   neamului,   este   in­  fie.        turor  oriunde  să  află  a  ro­
                                        şi   activitatea   literară,   cultu­  pentru   umanismul   european   cauză  că  „dintr-o  rîvnă  prea   tuit  de  toţi  umaniştii  români            manilor,   precum   şi   singur   şi   pe   vrăjmaşi,   şi   viteaz
                                                                                                                                                                     „Descriptio
                                                                                                                                                                                Moldaviae“
                                                                                                                                                                 Iar
                                         ra   moldovenească   însuma   în genere.                 mare   şi   nepotrivită“   alfabe­  care   văd   în   scrisul   lor   o   merită  încă  a  fi  citită,  ca  un   numele  cel  de  moşie  ne  a-   neamul   dachilor,   carii   ţine
                                                                                                                                                                                                     (români
                                        deja   trei  straturi   de forma­  Deosebit   de   interesant   es­  tul  latin  a  fost  abandonat  şi   datorie   patriotică.   Dimitrie   document   de   patriotism,   dc   rată   limba   cea   ehcmîndu-ne)   locurile  acestea,  unde  acum
                                                                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                                                                               părintească
                                         ţie :   cel  slavon,   cel româ­  te  Dimitrie  Cantemir  şi  sub   înlocuit   cu   alfabetul   cirilic.   Cantemir   se   înscrie   pe   a-   înţelegere   a   sufletului   po­  (care   din   româniască   sau   iaste  ţara  noastră  a  Moldo­
                                         nesc  şi  cel  grecesc.  Se  poa­  aspectul   unui   umanism   pro­  Scrierile   care   deveneau   ast­  ceastă  linie  cu  o  forţă  supe­  porului  român,  scris  cu  pa­  latinească   iaste)   nebiruit
                                         te  admite,  pe  baza  studiului   gresist,   prefigurînd   pe   pla­  fel   accesibile   românilor   e-   rioară   tuturor   predecesorilor   siune  şi  într-un  limbaj  colo­  vei,  a  Muntenilor  şi  Ardea­
                                         atent  chiar  şi  numai  al  pri­  nul  ideilor  filozofice  şi  so­  rau   numai   cele   religioase".   săi.   „Flori   s-au   deschis   în   rat,  în  care  omul  de  ştiinţă   martur   ni   iaste.   Aceştca   lul".
                                         mei   sale  opere, că Dimitrie  ciale   iluminismul   veacului   De  aceea,  scrie  el,  fiii  boie­  pămîntul   nostru“   exclamă   el   al  secolului  al  XVIII-lea  fa­  (iarăşi   zic)   romani,   după   (DIMITRIE CANTEMIR,
                                         Cantemir   şi-a   asimilat   per­  următor.              rilor   nu   învăţau   altă   limbă   în prefaţa Divanului său.  ce   loc   şi   unui   literat   de   zidirea  cetăţii  Romei,  şi  în­
                                         fect  această  cultură.  La  Con­  Noul   spirit   modern   ştiin­  decît  cea  slavonească,  dar  în   Odată   cu   dezvoltarea   unei   seamă.     temeierea   împărăţii   ei,   din   Cartea a doua din „Hro­
                                         stantinopol   învăţatul   prinţ   ţific,   care   se   anunţa   în   care   nu   putea   învăţa   alte   adevărate   aristocraţii   a   oa­          moştenitor   în   moştenitoriu,   nicul vechimii romano-
                                         moldovean   îşi   însuşeşte   in   multe scrieri ale lui Diml-  ştiinţe". Cultura este deci  menilor  de  cultură,  a  căror   Prof. BUJOR VULCU     atîta s-au mărit, s-au înăl­        moldo-vlahilor“)
                                         continuare   cultura   uma­                                                           importanţă   socială   şi   politi­         Deva
                                         nistă   în  formele   proprii ale                                                     că  creşte,  încep  să  se  pună
                                         umanismului   din   secolul   al                                                      în  discuţie  bazele  însăşi  ale
                                         XVII-lea,   caracterizat   prin                                                       autorităţii  de  stat  în  orîndui-
                                         pasiunea   pentru   cultura   şi     UMANISTUL                                        rea   feudală.   Dimitrie   Cante­
                                         limbile  clasice  şi  prin  culti­                                                    mir  este  un  precursor  în  a-
                                         varea   multilaterală   a   unor                                                      ceastă  privinţă.  In  Istoria  ie-
                                         ştiinţe  laice  ca  istoria,  geo­                                                    roglifică,   romanul   său   isto­
                                         grafia,   literatura,   metafizica,                                                   ric  şi  social,  cu  caracter  de
                                         logica   şi   etica,   în   vederea   trie   Cantemir   este   tributar   prin   acest   umanist   în   pri­  pamflet  politic,  ni  se  dezvă­
                                         formării   unor   oameni   de   umanismului,   întrucît   acesta   mul  rînd  de  esenţă  clasică,   luie  o  concepţie  de  stat  sur­
                                         cultură  completă,  după  idea­  a  cultivat  încrederea  în  pu­  greacă  şi  latină,  apoi  ea  are   prinzător  de  modernă  şi  de
                                         lul  umanist  al  timpului.  Cu­  terea  raţiunii  umane  şi  pa­  numaidecît   şi   un   caracter   emancipată   faţă   de   preju­
                                         riozitatea  ştiinţifică  a  lui  Di­  siunea   pentru   studiu,   pentru   ştiinţific,  laic  :  „Alte  ştiin­  decăţile feudale.
                                         mitrie  Cantemir  îl  va  îndru­  investigaţia  şi  informaţia  şti­  ţe"  decît  cele  religioase  ;  în   Mare   patriot,   însufleţit   de
                                         ma  şi  spre  cercetarea  lumii   inţifică.               sfîrşit  cultura  are  un  carac­  idealul  de  neatîrnare  a  ţării,
                                         orientale,   devenind   unul   din   Dimitrie  Cantemir  are  nu­  ter   totalitar,   de   ansamblu,   Dimitrie  Cantemir  a  văzut  în
                                         cei   mai   de   seamă   orienta-   meroase   studii   cu   caracter   îmbrăţişînd   toate   activităţile   luptele   interne   dintre   domni
                                         lişti  ai   timpului,  adine  cu­  ştiinţific,   în   care   predomina   spiritului uman.  şi  boieri  şi  în  setea  de  pu­
                                         noscător  al  istoriei  şi  religi­  interesul   pentru   istorie,   pen­  Umaniştii   au   avut   un   tere   a   acestora   cauza   reală
                                         ei   otomane.   Cartea   sa   cu   tru  societatea  umană  şi  pen­  punct   de   vedere   universal   a   dependenţei  ţării   de   Im­
                                         mari  implicaţii  politice  şi  o   tru   activităţile   spirituale   ale   în   aprecierea   bunurilor   cul­  periul  otoman.  Politica  lui  a
                                         foarte   judicioasă   informaţie   omului  (religie,  muzică,  lim­  turii  :  ele  aparţin  tuturor,  de   urmărit   realizarea   unui   stat
                                                                                                                                                        în
                                                                                                                                             centralizată
                                                                                                                               cu
                                                                                                                                    puterea
                                         ştiinţifică   „Creşterea   şi   des­  bă).  Orientarea  însăşi  a  cer­  pretutindeni.   Odată   cu   uma­  mîinile   domnului,   sprijinit
                                          creşterea   Curţii   otomane“   cetării  lui  înspre  aceste  as­  nismul  apar  zorii  unui  mili­  pe  mica  boierime  şi  pe  ră­
                                         (1711)  îi  va  aduce  faima  eu­  pecte  ale  realităţii  precum  şi   tantism   şi   mesianism   cultu­  zeşi.   Imaginea   pe   care   el
                                          ropeană  şi  onoarea  de  a  fi   metodele   de   lucru   folosite   ral,  care  va  deveni  în  epoca   ne-a   lăsat-o   într-un   pasaj
                                         ales   membru   al   Academiei   sînt  ale  unui  umanist  încer­  următoare   nota   definitorie   a   din   „Istoria   ierogiifică“   de­
                                          din Berlin (1714).          cat,  uimitor  de  bine  infor­  iluminismului.   De   pe   acum
                                                                      mat  în  toate  domeniile  şi  cu   însă  cultura  şi  civilizaţia  sînt   spre  idealul  său  de  domn  al
                                           Personalitatea  culturală  com­  o viziune amplă.       considerate  ca  un  factor  de   ţării  este  identică  cu  idea­
                                          plexă  a  lui  Dimitrie  Cante­                                                      lul  politic  iluminist,  de  mai
                                                                        Umanist  este  Dimitrie  Can­  progres   social   şi   cărturarii
                                          mir  se  conturează  astfel  pe   temir  şi  prin  conceptul  său   încep   să   reprezinte   o   forţă   tîrziu,   al   monarhului   lumi­
                                          diferite   planuri   fiind   deopo­  despre   cultură,   atunci   cînd   socială  şi  politică,  mai  ales   nat.
                                          trivă   reprezentativ   atît   pen­  în   articolul   deja   menţionat   în   culisele   diplomaţiei.   A-   Prof. LIA DRAGOTA   Ruinele reşedinţei moldove neşti din Constanlinopol unde Dimitrie Cantemir a scris . Di­
                                          tru umanismul moldovenesc,  „Despre literele moldoveni-  cest element dinamic al cul­             Deva                   vanul" (Litografie din 1877).
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92