Page 87 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI ® F4r. 5 845 © VINERI 26 OCTOMBRIE 1973
OIMITiE CANTUR-KARE PATRIOT, GINDITOR
Privindu-i portretul, zărim alături de chipul său cîteva
tomuri grele. Ele reprezintă semnul Inegalabilei nobleţi a
domnitorului român, nobleţea cărturarului-ostaş, deschiză
tor de noi orizonturi în spiritualitatea poporului său.
Personalitatea sa domină cu impunătoare autoritate Bogata şi variata operă a circumscrie literaturii ro meiază şi pe bogatul ma
epoca mai veche a culturii româneşti şl s-a Impus deo prinţului cărturar — Di mâne prin evocarea poezi terial paremiologic al celor
potrivă contemporanilor şi posterităţii prin forţa impre mitrie Cantemir — poartă ei vieţii Moldovei de odini 760 de sentinţe presă
sionantă a gîndirii sale şi vastitatea erudiţiei, prin poli în mod evident pecetea u- oară cu datinile, credinţele, rate de autor in textul
valenţa spiritului creator şl masivitatea operei. nui autentic şi perseverent cînlecele şi legendele loca lucrării. Se impune deci
Demetrius Cantemir Moldaviae Prlnceps a trebuit la
spirit artistic. Istoricul eru le, cu fauna şi flora sa concluzia că Dimitrie Can
O M A G I U glotul, geograful, muzicolo oamenii ceea ocupaţiile lor. noscător al folclorului, la
incintătoare,
şi
dit, filozoful umanist, poli
bogată
temir era un profund cu
cu
şi
cu
gul şi orientalistul enciclo
tot
care a făcut apel ca la un
constituia
ce
necontenit
pedist
este
bucuria
acestui
şi
şi
tristeţea
un creator, un scriitor cu pămînt La sfîrşitul secolului inepuizabil rezervor de lim
bă şi înţelepciune.
multiple şi nebănuiie resur al XVII-lea. Alături de virtuţile epice
un moment dat să aleagă între supunere faţă de stăpî- se ce deschid cu generozi Lucrare de amplă infor ale stilului din „Istoria ie-
nirea otomană sau drumul luptei pentru eliberarea pă- tate noi orizonturi in mare ştiinţifică şi de largă roglifică", Cantemir ne-a
mîntului său. Şi prinţul moldav a ales. A reînnoit, fie cimpul literaturii române. respiraţie umanistă, „Hro oferit elemente de vibrant
şi pentru o clipă, năzuinţa marilor săi înaintaşi, vrednicii încă din prima sa lucra nicul vechimii romano-mol- lirism într-o proză rimată
voievozi Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Mihai Vi re, „Divanul sau gilceava do-vlahilor", izvorîtă din încărcată de atmosferă ele
teazul şi loan-vodă cel Viteaz. Dar totodată el conti înţeleptului cu lumea sau marea dragoste a prinţului giacă, îndeosebi în expri
nuă şirul acelor voievozi, mari iubitori de carte, cărtu giudeţul sufletului cu învăţat pentru neamul său. marea stărilor depresive ale
rari aplecaţi cu grijă spre frumosul artistic, ca Radu cel trupul" — operă de dezba este scrisă în limba română Inorogului (Dimitrie Cante
Mare, Neagoe Basarab, Petru Cercel sau Constantin tere filozof ico-teologică — ne deoarece enciclopedistul pri mir) trădat de Cameleon,
Brîncoveanu. Scrierile sale te pun în faţa unui cugetă întîmpină preferinţa lui Di beag ajunsese la concluzia prins şi asuprit de Croco
tor de tip umanist, a unei minţi luminate. Fizician, ar mitrie Cantemir spre proce că : „...cu strîmbătate, încă dili (ostaşii turci). Ca în
heolog, Istoric, geograf, sociolog şl logician, romancier duri de natură artistică şi cu păcat va fi lucrurile poezia populară, natura în
şi muzician, cunoscător al „tuturor limbilor pămîntului'' menite să sporească jar- noastre deciia înainte, mai treagă e chemată să ia
- cum spune cronica, Dimitrie Cantemir s-a impus ple mecul şi tensiunea intere mult streinii decît ai noştri parte la jalea Inorogului:
nar în universalitate. Paginile opere! sale sint străbătute sului pentru problemele fi să ştie...". „Munţi, crăpaţi, Copaci, vă
de o încredere nestrămutată în dreptatea luptei poporu lozofice tratate. Astfel, dez Lucrarea in care Dimitrie despicaţi, Pietri, vă fărmaţi !"
lui său, gindul său s-a împletit cu fapta, cu lupta pen baterea luptei dintre păcat Cantemir a dat măsura ta „Klegiei i se adaugă note
tru libertate. şi trăirea mistică ia forma lentului său artistic este, ne de adevărată imprecaţie în
Păstrîndu-i peste» veacuri înaltă preţuire, poporul nostru unui dialog antrenant şl îndoios, „Istoria ierogiifică", care Cantemir cîntă, pentru
îl aduce acum, în momentul aniversării naşterii sale, un nuanţat între lume şi în primul roman alegoric din prima oară în literatura
pios omagiu. ţelept. personaje care-şi sus literatura română. La baza noastră, dezagregarea uni
ţin poziţiile înfruntîndu-se acestei opere stau faptele strămute-se Andarticul, osia
versală : „Mute-se Arcticul,
anii
dintre
istorice
într-un limbaj colorat şi vi
reale
Sceptru şi $hwă şi ale invecti 1703—1705 circumscrise lup şi sferească în două să frîngă,
olent uneori, apelînd la iro
Cantemireşti
nie sau coborind în zonele
tei
dintre
centru
toată
insorimea
in
sarcasmului
Constantin Brîncoveanu pen
să-mpingă...".
vei. tn focul dezbaterii se
care
Cantemir,
apelează, de asemenea, la tru ocuparea tronului Mol a Vasta operă a marelui
dovei.
închinare harnicului Domn nostru cărturar, construcţia
Hărăzit şi sceptrului şi slovei, virtuţile versului, la pro scris atîtea opere istorice, temeinică şi măiestrită a a-
Strălucind în Hronicul Moldovei verbe şi alocuţiuni popu putea foarte lesne să inse cesteia şi-ndeosebi tulbu
Neumbrit de-al veacurilor somn. lare. precum şi la numeroa reze evenimentele într-o rătoarea complexitate artis
se neologisme, fie din cele lucrare ştiinţifică spre a la
Bun stihuitor şî cîntăreţ, 11 limbi străine pe care le încredinţa viitorului în tică a „Istoriei ieroglifice"
El nu s-a sfiit să-ncerce graiul cunoştea, fie formate prin crustate în datele incontes îl consacră pe Dimitrie Can
Multor păsări, fluierînd cu naiul, derivare ori compunere din tabile ale adevărului isto temir ca întîiul mare scrii
Să sporească-al cîntecului preţ. cuvintele limbii române ric. Omul de ştiinţă, istori tor român, în creaţia căruia
înţelept şi preabogat in har, (nemoarte, înmijlocire etc.f. cul a cedat da data aceasta
Ostenindu-se fără zăbavă, Deşi a fost scrisă în lim în faţa artistului, care sim virtuţile prozei artistice fu
Dăruit-a ţării multă slavă, ba latină, „Descrierea Mol ţea nevoia imperioasă să zionează cu poezia adevăra
„A luat ceva din înflorită imaginaţie turcii, el s-a adresat aiurea. A luat deci Ocîrmuitor şi cărturar. transfigureze faptele istorice,
a turcilor ; i-a plăcut să povestească aşa acolo la Constantinopol de la fiecare ce dovei" — cea mai importan şi să le prezinte prin inter tă, revărsindu-se intr-un stil
ca în „O inie şi una de nopţi", cînd şi-a trebuia : orizont de la occidentali, imagi Se adună timpul în polog, tă lucrare de informare ge mediul imaginilor artistice. generos şi-ntr-o vervă cuce
scris Istoria icrogliiică, în care a ştiut naţie de Ia răsăriteni, logică, stăpînircn Şi se fac cenuşă multe cele. ografică, economică, social- ritoare.
să reproducă vechiul basm grecesc... In, frazei de la grecii antici...“. Dar trăieşte, galopînd sub stele, politică şi etnografică de Farmecul artistic şi at
acelaşi timp, cînd a căutat să găsească o El, nemuritorul, inorog. spre. Moldova feudală — se mosfera pilduitoare a aces Prof. DUMITRU SUSAN
legătură cu lucruri pe care nu le dau (NÎCOLAE IORGA : Origi TRAIAN FILIMON tui roman alegoric se înte Deva
nici grecii vechi şi cu atît mai puţin nalitatea lui Dimitrie Cantemir)
„Descriptio HolÉviae“ — prima prezentare
F i l o z o f i a
ti
Filozofia istoriei ocupi o re au generat ascensiunea şi nius, dictum nullius“. Genul etnografică a romanilor moldoveni jf% « Ä
pondere importantă în opera apoi decăderea Imperiului o- acesta de istoriografie culti >!•*> „ Kri
cantemiriană. Scrieri ca: „Is toman. vat de Cantemir este cu mult
toria ierogiifică“, „Descriptio In prefaţa Hronicului, D. superior istoriografiei predomi „Descriptio antiqui et mo- lor, la ceremonialul curţii, la tuşi sufere de lipsă de bani". *
Moldaviae“, „Istoria creşterii şi Cantemir tratînd rolul istorio nante din acea vreme din A- dierni status Moldaviae"
descreşterii Imperiului oto grafiei arăta că aceasta este pus îndeosebi din Franţa, care plimbările, ospeţele şi vînă- Motivul constă în faptul că í l tuvi»>'i<rn ''{5f>ri<s.iiii<â<> -4» -
man“, „Hronicul vechimii ro- o armă în lupta pentru apă făceau mai multă retorică de sau cum se cunoaşte pres torile domneşti, la înmor- negustorii străini au acapa “w:
mano-moldo-vlahilor“ cuprind rarea drepturilor patriei. In cît ştiinţă. curtat „Descriptio Moldavi mîntarca domnilor, eviden- rat comerţul Moldovei, că : iznupthi pxfcrt*. tfche4orit*.< ration,/xryr^ftitj ><*>>»>-* ,
cercetarea conexiunilor vieţii aceeaşi lucrare autorul dezvol In operele „Descriptio Mol ae" (Descrierea Moldovei) ţiindu-se unele datini de i / < V i < * . „ > » > / « * jwi >
sociale. Dar pe linsă acestea tă teoria umanistă a predece daviae“, „Istoria ierogiifică“ ei cumpără din ţară turme
.Dimitrie Cantemir are o lú sorilor săi Grigore Ureche, Mi- precum şi în celelalte, Dimi este o interesantă şi multi interes deosebit. întregi de oi şi vite, pe preţ ¿Ti i.O» vft.î 0j.ictît' Í ff>r> foD,
crale special consacrată aspec ron Costin şi stolnicul Con trie Cantemir înfăţişează eveni laterală operă, fiind cea din In capitolul deşprd vînăţo- ieftin, le duc la Constantino-
tului filozofic al istoriei uni stantin Cantacuzino despre u- mentele istorice ca produse ţii monografie completă ca ■£âi» ¡{fi «;<<_ Pi/ppL^.yfhit /><•«
versale : „Monarhiarum physi- nitatea şi latinitatea poporului ale acţiunii conştiente a oa rile domneşti, spiritul ..său pol sau în alte oraşe străine
ca examinatio“. Cu toate pro român. Cantemir avea aceeaşi menilor activi pe plan politic. re prezintă într-o formă critic îl face să menţioneze unde le vînd cu preţ întreit cr.-4 ir»;.. iWtpiiij it&utti«i> omAii'ttj
porţiile ei modeste şi cu toa concepţie cu Miron Costin de Aceştia îşi pun scopul în mod condensată geografia, isto abuzurile : „Cu vremea şi în şi cum aceşti negustori nu ¿¡.t'tyiîi. 'prfróttít Lp«.
tă împletirea ideilor medie spre istorie spunînd că aceasta conştient luptînd pentru reali ria, politica, economia şi această privinţă domnii au
vale şi moderne care o carac este o oglindă în care un po zarea lor, dar rezultatele lup au în Moldova „pămînt şi O , . h s pilM ii/iWii.wil«'
terizează, această lucrare apa por îşi recunoaşte propria sa tei fiecăruia nu concordă în etnografia pămîntului româ întrecut măsura şi bieţilor case, cea mai mare parte ' .. ¡ ) . i P ,-p. .i ", .
re ca una din primele încer fiinţă istorică, un mijloc de totdeauna cu scopul propu nesc şi locuitorilor Moldo ţărani, care locuiau pămîn- din banii lor se cheltuiesc în LV ■iii, ti ci-pi it /..-riu./o t,.-.Pn:y.
cări de formulare a unei fi făurire a conştiinţei de sine. înfăptuirea acestor scopuri se vei. In această operă etno turile bune de vînat şi şe-
lozofii a istoriei distinctă de Dimitrie Cantemir reluînd realizează în condiţii diferite. afară de ţară". '■ ¿íé'tn a- <$/«* f# •*
cea providenţială, tradiţională. ideea romanităţii şi a unităţii Pe baza acestor analize Cante graful Dimitrie Cantemir în surile frumoase, de abia le Cantemir arată, cu mîn- Ittti îl-4 ,.'HÎ {iftutula/ix ^<V*f ri,ţ (X, (t po.lli,~
Reluind ideea stolnicului Can- poporului român şi-a axat cer mir emite unele idei deosebit tregeşte pc geograful şi is lăsa timp, cit le ajungea drie patriotică, calităţile
tacuzino despre cele trei eta cetarea în primul rînd spre de importante privind raportu toricul de facto. să-şi agonisească hrana. De ■(U ir'kk.:'pM.d*l¿I /Vi*¡f¡»¿
pe prin care trec statele : „ur dovedirea continuităţii po rile dintre scop, necesitate, vo românilor. Numai calităţile \ , ..pi V _ f typ t?;
care“, „stare“ şi „pogorîre“, porului român pe pămîntul inţă şi întîmplare. Cantemir Partea etnografică este aceea deseori s-au produs românilor moldoveni în timp ■ ilîkiJ HcYM. dñiwii i'fjiqîtni. muilAufi iUţţ'ffin’t,
căutînd să o fundamenteze, ca unde s-a născut şi s-a format. scria că voinţa şi raţiunea, relativ redusă, dar cuprin răscoale“. de război şi de pace au pu
şi acesta, prin filozofia aris In cercetarea acestei probleme dorinţele şi scopurile oameni de suficiente date pentru a JjkÂd j ncA <:<A ‘íu \hil¡y pjejrírotl.if myţnt'
totelică, Cantemir ia ca punct deosebit de importante, Can lor sînt determinate de im Mult mai bogat este ma tut face ca poporul român '?>. ftpfiiţi Sta, iVf ,x </ ultrifS f.illtP» Vjj-äitß* ■>«•>?
de plecare schema medievală a temir a pornit de la izvoare, pulsuri interioare şi exterioa da o imagine reală şi plină, terialul etnografic din ulti din Moldova să nu fie supus
celor patru monarhii univer criticînd aprecierile unor isto re, de mobiluri materiale şi despre obiceiurile şi formele mele patru capitole ale păr cu desăvîrşire de turci, care i«. ¡y.>'*.ví«í pt(f \ : ,f j V:imh'iuti. puii? U.r ;r.;
U
sale, propunîndu-şi să-i dea o riografi ce nu aveau o funda ideale : „lăcomie, ambiţie, a- de viaţă materială şi spiri i-au lăsat intacte legile civi ' - i> ,
interpretare raţională, potrivi mentare ştiinţifică bazată pe devăr, minciună, ură, dragoste, ţii a doua a cărţii. In afară mi í :,i.i.'--i • î ,t .»•»; .
tă cu „filozofia fizică“. Inclu- izvoare. Dar în lumina res capricii, dorinţa de mărire şi tuală, despre instituţiile po de români arată, ca într-o le şi bisericeşti, pe cînd alte
zînd istoria în timpul „filozo pectării adevărului trebuie în altele“. porului român din Moldova. bună carte de geografie a ţări şi popoare cucerite nu . .ti’/hti. fíilcivA titPinp, ¿<4<¿ iw-rrxri,
• ’ , '• ‘, AZ O'-..
, i V V
fiei fizice“, Dimitrie Cantemir să a arăta că şi la D. Cante Dimitrie Cantemir priveşte Cantemir a fost un bun cu s-au bucurat de asemenea ■ í i>//.. tijl'i'drdi’iiú í nriu y-ufitrdi ci *ÍU
aplică filozofiei istoriei tezele mir la fel ca şi la cronicari conexiunea generală sau an populaţiei unei ţări, care
naturfilozofiei sale (legea miş ideile despre originea daco samblul conexiunilor istorice noscător al fenomenelor et erau naţionalităţile conlo privilegii. Kiliici't . yft { n a o i'itt )rí- .
cării, „ordinea naturii“), pre română a poporului român, prin prisma unei idei funda nografice, descriindu-le cu cuitoare şi ocupaţiile şi mo Interesante şi de precursor
cum şi doctrina aristotelică a despre unitatea lingvistică şi mentale — ideea monarhiei obiectivitate, iar ca istoric sînt observaţiile etnografice
generaţiunii şi corupţiunii. geografică nu devin lozinci po absolutiste, ereditare şi lu ravurile lor : greci, albanezi,
ideea
legi
Admiţînd
Astfel, aplicînd legea mişcării litice, idei politice călăuzitoa minate. proceselor istorice, Can a ştiut, uneori, să le urmă sîrbi şi bulgari ca negustori asupra dansurilor, descriind
tăţii
pe baza căreia „toate lucruri re. Numai aşa se explică fap rească în trecut, căutînd e- şi ostaşi cu plată ; poloni, amănunţit diferitele dansuri
le particulare sint supuse le tul că nici unui dintre ei nu temir o întemeiază tot prin voluţia lor firească. El se şi etape ale desfăşurării lor,
gii naşterii şi pieirii iar din şi-au pus problema realizării ideea unei monarhii absolute, cazaci, germani care erau ’ .ifiíi ;<v .i'p. ¿ti . i i : H ittilri.S, ti tn ?/<•./>./ K túr
descompunerea uneia urmează unităţii politice a celor trei lucru sale susţinut chiar prin ide : deosebeşte de cronicari. la fie soldaţi fie funcţionari la descrie amplu dansul vinde • i ■ ! < i '
le
fundamentale
politice
naşterea alteia“, Cantemir ara ţări româneşti. lichidarea anarhismului şi a- care faptele etnografice apar curtea domnească; armeni- cător al căluşarilor. Descrie ;u4-p (*<*<<?><•«»rtíiiii.'í, vil,.« <n i»«.*»?
tă că din aceste lucruri parti Dimitrie Cantemir şi-a adus izolat şi fără să se ţină sea rea logodnei, nunţii ca şi a
culare fac parte şi monarhiile, o contribuţie deosebită în tra totputerniciei marii boierimi, negustori, ţigani — robi,
care vor parcurge potrivit „or tarea metodei istorice situîn- eliberarea ţărilor de sub jugul ma de cadrul istoric, tocmai turci — negustor: dar care înmormântărilor sînt prime
dinii neîntrerupte a naturii“, du-se cu mult deasupra stolni dominaţiei otomane. prin silinţa sa de a le con nu puteau să-şi cumpere le consemnări ştiinţifice ale
ciclul naşterii, creşterii, decă cului Cantacuzino şi a contem Prin contribuţia adusă şi în sidera ca izvorînd din com obiceiurilor şi datinilor ce
derii, îmbătrînirii şi pieirii. I- poranilor săi din Europa prin domeniul filozofiei istoriei, se pămînt sau casă iar „Poar
deea evoluţiei naturale nece continuarea ideii criticii izvoa observă la Dimitrie Cantemir plexul condiţiilor istorice, ta“ n-a pretins vreodată ca se îndeplinesc în aceste o-
sare, formularea ..creşterii şi relor şi în mod deosebit prin o continuă ascendenţă, dar nu dintr-o anumită epocă şi în domnul Moldovei să permită cazii cruciale pentru viaţa Introducere la „Hronicul ve chimii romano-moldo-vlahilor“.
descreşterii“ ca lege istorică încercarea de a formula şi te liniară. Tratînd societatea ca tr-un anumit stadiu de dez familiei şi obştei.
universală marchează un oretic „canoanele“, regulile li un proces necesar, legic, ce acest lucru“.
punct culminant al raţionalis nei metode critice. După Can se dezvoltă pe baza unui de voltare culturală, deşi, de In legătură cu îndeletnici Fiind convins că prin da
mului cantcmirian. Ideile fi temir, izvoarele contemporane terminism riguros, marele multe ori, el este preocupat rile românilor moldoveni, tele etnografice cunoaşterea
lozofice teoretice enunţate în cu evenimentele trebuie prefe nostru enciclopedist s-a situat mai mult de descriere, de Cantemir face cîteva con unei ţări şi a unui popor es
monarhiarum, privind dezvol rate celor tîrzii, izvoarele străi deasupra filozofiei occidentale
tarea socială, silit aplicate de ne care recunosc meritele li a epocii sale, fiind apreciat ca informare, nu de motivare. statări de adevărată econo te întregită, el a ţinut să o
Cantemir în lucrarea „Istoria nul popor străin sînt mai si linul dintre marii gînditori ai Mare parte din materialul mie politică şi anume că prezinte chiar dacă numai
creşterii şi descreşterii Curţii gure decît cele interne, care epocii sale. etnografic se referă la obi datorită faptului că românii într-o formă concentrată. „Aceştca dară mai sus ţat, s-au întărit, şi s-au lă
otomane" unde pe baza unor pot fi bănuite de parţialitate, Deşi pe timpul său nu exis pomeniţi, şi în toată lumea
îndelungate studii tratează mărturia unui singur izvor Prof. NICOLAE VINTILÂ ceiurile, şi practica legată de nu fac comerţ „aşa că patria ţit, cit ca un cuvînt să
mecanismul social, cauzele ca- este îndoielnică : „dictum u- Hunedoara instituţia Domniei, la insta noastră, măcar că exportă ta o disciplină a etnografi cu nume nemuritorul ves zicem, cetatea Romei s-au
larea şi confirmarea domni mai mult decît importă, to- ei, modul său de prezentare, tiţi romani, nepoţii adecă numit împărăteasa cetăţilor,
sistematic şi consistent, în lu şi strănepoţii Elinilor troa- iară romanii stăpînii şi bi
mina epocii în care a fost con deni, sînt moşii, strămoşii ruitorii lumii... Deci în vre
turii, de propulsionare a pro 1 cepută opera lui, deschide noştri a moldovenilor, mun mea lui Traian cu hărnicia
un drum nou, de pionierat,
tenilor, ardelenilor şi a tu
La data cînd Dimitrie cit şi pentru contextul cul lor“ deplînge „barbaria“ în de precursor şi în etnogra şi vrednicia lui supus-au
Cantemir îşi începe studiile tural sud-est-european şi care a căzut Moldova din grosului neamului, este in fie. turor oriunde să află a ro
şi activitatea literară, cultu pentru umanismul european cauză că „dintr-o rîvnă prea tuit de toţi umaniştii români manilor, precum şi singur şi pe vrăjmaşi, şi viteaz
„Descriptio
Moldaviae“
Iar
ra moldovenească însuma în genere. mare şi nepotrivită“ alfabe care văd în scrisul lor o merită încă a fi citită, ca un numele cel de moşie ne a- neamul dachilor, carii ţine
(români
deja trei straturi de forma Deosebit de interesant es tul latin a fost abandonat şi datorie patriotică. Dimitrie document de patriotism, dc rată limba cea ehcmîndu-ne) locurile acestea, unde acum
şi
părintească
ţie : cel slavon, cel româ te Dimitrie Cantemir şi sub înlocuit cu alfabetul cirilic. Cantemir se înscrie pe a- înţelegere a sufletului po (care din româniască sau iaste ţara noastră a Moldo
nesc şi cel grecesc. Se poa aspectul unui umanism pro Scrierile care deveneau ast ceastă linie cu o forţă supe porului român, scris cu pa latinească iaste) nebiruit
te admite, pe baza studiului gresist, prefigurînd pe pla fel accesibile românilor e- rioară tuturor predecesorilor siune şi într-un limbaj colo vei, a Muntenilor şi Ardea
atent chiar şi numai al pri nul ideilor filozofice şi so rau numai cele religioase". săi. „Flori s-au deschis în rat, în care omul de ştiinţă martur ni iaste. Aceştca lul".
mei sale opere, că Dimitrie ciale iluminismul veacului De aceea, scrie el, fiii boie pămîntul nostru“ exclamă el al secolului al XVIII-lea fa (iarăşi zic) romani, după (DIMITRIE CANTEMIR,
Cantemir şi-a asimilat per următor. rilor nu învăţau altă limbă în prefaţa Divanului său. ce loc şi unui literat de zidirea cetăţii Romei, şi în
fect această cultură. La Con Noul spirit modern ştiin decît cea slavonească, dar în Odată cu dezvoltarea unei seamă. temeierea împărăţii ei, din Cartea a doua din „Hro
stantinopol învăţatul prinţ ţific, care se anunţa în care nu putea învăţa alte adevărate aristocraţii a oa moştenitor în moştenitoriu, nicul vechimii romano-
moldovean îşi însuşeşte in multe scrieri ale lui Diml- ştiinţe". Cultura este deci menilor de cultură, a căror Prof. BUJOR VULCU atîta s-au mărit, s-au înăl moldo-vlahilor“)
continuare cultura uma importanţă socială şi politi Deva
nistă în formele proprii ale că creşte, încep să se pună
umanismului din secolul al în discuţie bazele însăşi ale
XVII-lea, caracterizat prin autorităţii de stat în orîndui-
pasiunea pentru cultura şi UMANISTUL rea feudală. Dimitrie Cante
limbile clasice şi prin culti mir este un precursor în a-
varea multilaterală a unor ceastă privinţă. In Istoria ie-
ştiinţe laice ca istoria, geo roglifică, romanul său isto
grafia, literatura, metafizica, ric şi social, cu caracter de
logica şi etica, în vederea trie Cantemir este tributar prin acest umanist în pri pamflet politic, ni se dezvă
formării unor oameni de umanismului, întrucît acesta mul rînd de esenţă clasică, luie o concepţie de stat sur
cultură completă, după idea a cultivat încrederea în pu greacă şi latină, apoi ea are prinzător de modernă şi de
lul umanist al timpului. Cu terea raţiunii umane şi pa numaidecît şi un caracter emancipată faţă de preju
riozitatea ştiinţifică a lui Di siunea pentru studiu, pentru ştiinţific, laic : „Alte ştiin decăţile feudale.
mitrie Cantemir îl va îndru investigaţia şi informaţia şti ţe" decît cele religioase ; în Mare patriot, însufleţit de
ma şi spre cercetarea lumii inţifică. sfîrşit cultura are un carac idealul de neatîrnare a ţării,
orientale, devenind unul din Dimitrie Cantemir are nu ter totalitar, de ansamblu, Dimitrie Cantemir a văzut în
cei mai de seamă orienta- meroase studii cu caracter îmbrăţişînd toate activităţile luptele interne dintre domni
lişti ai timpului, adine cu ştiinţific, în care predomina spiritului uman. şi boieri şi în setea de pu
noscător al istoriei şi religi interesul pentru istorie, pen Umaniştii au avut un tere a acestora cauza reală
ei otomane. Cartea sa cu tru societatea umană şi pen punct de vedere universal a dependenţei ţării de Im
mari implicaţii politice şi o tru activităţile spirituale ale în aprecierea bunurilor cul periul otoman. Politica lui a
foarte judicioasă informaţie omului (religie, muzică, lim turii : ele aparţin tuturor, de urmărit realizarea unui stat
în
centralizată
cu
puterea
ştiinţifică „Creşterea şi des bă). Orientarea însăşi a cer pretutindeni. Odată cu uma mîinile domnului, sprijinit
creşterea Curţii otomane“ cetării lui înspre aceste as nismul apar zorii unui mili pe mica boierime şi pe ră
(1711) îi va aduce faima eu pecte ale realităţii precum şi tantism şi mesianism cultu zeşi. Imaginea pe care el
ropeană şi onoarea de a fi metodele de lucru folosite ral, care va deveni în epoca ne-a lăsat-o într-un pasaj
ales membru al Academiei sînt ale unui umanist încer următoare nota definitorie a din „Istoria ierogiifică“ de
din Berlin (1714). cat, uimitor de bine infor iluminismului. De pe acum
mat în toate domeniile şi cu însă cultura şi civilizaţia sînt spre idealul său de domn al
Personalitatea culturală com o viziune amplă. considerate ca un factor de ţării este identică cu idea
plexă a lui Dimitrie Cante lul politic iluminist, de mai
Umanist este Dimitrie Can progres social şi cărturarii
mir se conturează astfel pe temir şi prin conceptul său încep să reprezinte o forţă tîrziu, al monarhului lumi
diferite planuri fiind deopo despre cultură, atunci cînd socială şi politică, mai ales nat.
trivă reprezentativ atît pen în articolul deja menţionat în culisele diplomaţiei. A- Prof. LIA DRAGOTA Ruinele reşedinţei moldove neşti din Constanlinopol unde Dimitrie Cantemir a scris . Di
tru umanismul moldovenesc, „Despre literele moldoveni- cest element dinamic al cul Deva vanul" (Litografie din 1877).