Page 88 - Drumul_socialismului_1973_10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 845 • VINERI 26 OCTOMBRIE 1973

M E S A J U L BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame • note • informaţii ]
■ ......... ...- ■■■- ...— ........ .........J

preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Situaţia internă
Dezbaterile din Consiliul de Securitate
Nicolae Ceauşescu, adresat Congresului Mondial al Forţelor Păcii ,! i. , din Chile

NAŢIUNILE UNITE 25 (A- celor cinci membri perma­ cinci state membre perma­
(Urmare din pag. 1) de paşi concreţi în direcţia putea consacra activităţii voltare de ţările avansate gerpres). — Consiliul de nenţi ai Consiliului de Secu­ nente ale Consiliului. Repre­ SANTIAGO DE CHILE 25
soluţionării pe cale politică paşnice — în interesul pro­ din punct de vedere econo­ Securitate şi-a reluat, joi, ritate (Franţa, Marea Brita- zentantul sovietic a cerut, de (Agerpres). — In cursul u-
nei ample conferinţe de pre­
Consecventă acestei pozi­ a conflictului, în spiritul Re­ priei dezvoltări şi al cauzei mic, constituie o componen­ lucrările la cererea Re­ nie, R.P. Chineză, Statele asemenea, ca observatori din să radiotelevizate, ministrul
ţii principiale, România a zoluţiei nr. 242 a Consiliu­ progresului general — la a- tă esenţială a eforturilor publicii Arabe ’ Egipt, pen­ Unite şi. U.R.S.S.). ţările socialiste şi nealiniate chilian de interne, generalul
sprijinit pe toate căile lupta lui de Securitate, prin re­ dăpost de orice acte de a- pentru înfăptuirea păcii şi tru . a analiza evoluţia Luînd cuvîntul, reprezen­ să se alăture observatorilor Oscar Bonilla, a afirmat că
eroică a poporului vietnamez tragerea tuturor trupelor is- gresiune, amestec sau pre­ securităţii internaţionale. .situaţiei din . Orientul A- tantul U.R.S.S., lakov Malik, militari aflaţi deja în Orien­ guvernul militar a decretat,
pentru apărarea fiinţei sale raeliene din teritoriile arabe siune din afară. Cursul evenimentelor in­ propiat. In prima şedinţă a declarat că ţara sa accep­ tul Apropiat. la 24 octombrie, abrogarea
naţionale şi a salutat cu sa­ ocupate în urma războiului Considerăm că un obiectiv ternaţionale demonstrează cu a zilei au luat cuvîntul mi­ tă rezoluţia care prevede Imediat după aceasta, con­ legislaţiei — în vigoare de
tisfacţie semnarea acorduri­ din 1967, asigurarea suvera­ esenţial, al întăririi securită­ putere necesitatea creşterii nistrul de. externe egiptean, crearea unei forţe O.N.U. în siliul a adoptat, cu 14 voturi la 11 septembrie — care au­
lor de la Paris cu privire la nităţii şi integrităţii terito­ ţii internaţionale îl consti­ rolului O.N.U. în viaţa in­ Mohamed Iiassah El-Zayyat, Orientul Apropiat, şi din ca­ pentru şi o neprezentare la toriza executarea de persoa­
încetarea războiului, şi resta­ riale a tuturor statelor din tuie intensificarea eforturilor ternaţională. România a ac­ reprezentantul Israelului, Jo- re să nu facă parte unităţi vot, proiectul de rezoluţie ne „Îa faţa locului", fără a
bilirea păcii în Vietnam, pre­ regiune şi rezolvarea proble­ tuturor, statelor, mobilizarea ţionat şi va acţiona şi în vii­ sef Tekoah, reprezentantul ale forţelor armate din cele prezentat de cele opt ţări. fi necesară, în prealabil, ju­
cum şi încheierea acorduri­ mei populaţiei palestiniene permanentă a popoarelor, a tor în această direcţie, fiind permanent al U.R.S.S. la decarea lor în instanţă. El
lor de reconciliere naţională în conformitate cu aspiraţii­ opiniei publice în lupta pen­ ferm , hotărîtă să facă tot ce O.N.U., lakov Malik. şi am­ a precizat însă că măsura
în Laos. Considerăm că tre­ le şi interesele ei legitime. tru încetarea cursei înarmă­ depinde de ea pentru spori­ basadorul american, John luată nu implică renunţarea
buie depuse în continuare Un rol de mare însemnă­ rilor şi realizarea dezarmă­ rea eficienţei acţiunii O.N.U. Scaii. Evoluţia evenimentelor la execuţii, tribunalele mili­
eforturi pentru curmarea de­ tate 'pentru destinele păcii rii generale, în primul rînd în soluţionarea problemelor In cadrul şedinţei de după- 4 tare urmînd să funcţioneze
finitivă a intervenţiei impe­ şi destinderii internaţionale a dezarmării nucleare, pen­ în interesul tuturor popoare­ amiază, Consiliul a luat în în continuare şi avînd drep­
rialiste în Cambodgia, pen­ îl are înfăptuirea securităţii tru adoptarea unui program lor, în spiritul păcii, înţele­ discuţie proiectul de rezolu­ din Orientul Apropiat tul să pronunţe sentinţe ca­
tru instaurarea păcii în în­ europene. Apreciind pozitiv cuprinzător de măsuri prac­ gerii şi colaborării interna­ ţie prezentat de reprezentan­ pitale. Potrivit declaraţiilor
treaga Indochină, astfel ca rezultatele obţinute în des­ tice menite să elimine cu de- ţionale. ţii a opt state membre ale ministrului de interne — re­
popoarele vietnamez, laoţian făşurarea de pînă acum a săvîrşire spectrul războiului Pornind de la realitatea Consiliului — Guineea. In­ CAIRO 25 (Agerpres). — nicat al Comandamentului luate de agenţiile Inter Press
şi cambodgian să-şi poată lucrărilor Conferinţei gene- din viaţa omenirii. că, în condiţiile de astăzi, dia, Indonezia, Iugoslavia, Consilierul preşedintelui R.A. forţelor armate egiptene a- Service şi France Presse —
consacra eforturile muncii ral-europene, România este România apreciază că una problemele păcii şi securită­ Kenya, Panama, Peru şi Su­ Egipt pentru probleme de firmă că forţele israeliene, în Chile, de la preluarea pu­
constructive de refacere a hotărîtă să-şi aducă şi în Hin problemele de cea mai ţii mondiale privesc nemij­ dan — care cere respectarea presă, Ashraf Ghorbal, a ţi­ folosind tancurile şi artile­ terii de către junta militară,
ţărilor lor, de propăşire e- viitor contribuţia activă la mare însemnătate pentru locit toate popoarele lumii, imediată şi completă a înce­ nut, la Cairo, o conferinţă de ria, au încercat joi să ia cu au fost interogaţi aproxima­
conomică şi socială în con­ asigurarea succesului acestei progresul general, pentru a- considerăm că la soluţiona­ tării focului şi retragerea for­ presă. în cursul căreia a de­ asalt oraşul Suez, dar au fost tiv 7 000 de deţinuţi, dintre
diţii de libertate şi indepen- importante reuniuni interna­ sigurarea păcii pe planeta rea acestora trebuie să par­ ţelor militare ale părţilor clarat că Israelul şi-a conti­ respinse de forţele armate care aproape 500 vor fi de­
ţă, fără nici un amestec din ţionale, la eforturile genera­ noastră este abolirea orică­ ticipe activ şi să contribuie beligerante pe poziţiile ocu­ nuat, joi, în sectorul sudic; egiptene, pierzînd 11 tancuri. feriţi' Curţii Marţiale. Tot­
afară. le în vederea realizării unui ror forme de dominaţie şi nemijlocit toate statele — pate în momentul decretării actele de violare a încetării TEL AVIV 25 (Agerpres). odată, a declarat Oscar Bo­
Poporul român a urmărit sistem trainic de securitate asuprire imperialistă, a co­ fie ele mari, mijlocii sau încetării focului, adică la 22 focului şi a împiedicat pe — Potrivit agenţiilor UPI şi nilla, vor fi continuate per­
cu profundă îngrijorare evo­ şi colaborare în Europa. lonialismului şi neocolonia- mici. Numai acţiunea unită, octombrie ora 16,50 GMT ; observatorii O.N.U. să se de­ AP. Israelul a declarat, joi, cheziţiile.
luţia ostilităţilor din Orien­ Considerăm, totodată, că lismului, a politicii de discri­ solidară, a popoarelor, a for­ proiectul prevede. totodată, plaseze Î!j acest sector — re­ că trupele sale „menţin în­ Citind comunicatul juntei
tul Mijlociu, care au provo­ masele populare, opinia pu­ ţelor păcii şi progresului de crearea 'unei forţe de urgen­ latează agenţiile France Pre­ cetarea absolută a focului“, militare, Agenţia France
cat mari suferinţe popoare­ blică pot aduce o contribu­ minare rasială şi apartheid. pretutindeni, poate chezăşui sse şi Reuter. Forţele israe- semnalînd numai acţiuni Presse relevă că numărul
lor din această zonă, pericli- ţie de seamă la adoptarea Poporul român îşi manifes- succesul luptei pentru edi­ ţă a Naţiunilor Unite pentru liene, a declarat purtătorul sporadice ale trupelor egipte­ celor arestaţi în ultimele 24
tînd grav pacea întregii o- în cadrul Conferinţei a unor tă întreaga solidaritate cu ficarea pe planeta noastră a asigurarea respectării încetă­ de cuvînt egiptean, au tăiat ne încercuite pe malul estic de ore se ridică la aproxi­
meniri. Apreciem că, în con­ documente cuprinzînd anga­ mişcările de eliberare naţio­ unor relaţii noi, a unei lumi rii focului. şoseaua Cairo-Suez. la kilo­ al Canalului de Suez. Cea mativ o sută de persoane.
diţiile create prin adoptarea jamente ferme, concrete, din nală, cu lupta popoarelor mai bune, mai drepte, a u- încă înainte de şedinţa de metrul 102. au lansat un mai mare parte a frontului Pe de altă parte, secreta­
hotărîrii de încetare a focu­ partea tuturor statelor, pri­ pentru preluarea în proprii­ nei lumi a păcii şi colaboră­ după-amiază, agenţia France atac cu tancuri împotriva o- sudic şi totalitatea frontului rul de presă guvernamental
lui, este necesar 'ca toate e- vind dezvoltarea largă, ne­ le mîini a bogăţiilor naţio­ rii între naţiuni. Presse menţiona că autorii raşului Suez. au continuat nordic erau joi calme. s-a Federico Willoughby, a fă­
forturile să fie îndreptate îngrădită a colaborării eco­ nale şi folosirea lor în sco­ Cu aceste gînduri, urez proiectului au acceptat pro­ zborurile de recunoaştere declarat la Tel Aviv. cut cunoscut, la Santiago de
spre evitarea de noi ciocniri nomice, politice, tehnico- pul dezvoltării libere, de- succes deplin lucrărilor Con­ punerea S.U.A. ca din forţa peste teritoriul ocupat de ar­ Pe de altă parte, Knesset- Chite, că în portul Valparai­
şi vărsări de sînge, asigu- ştiinţifice dintre toate ţările sine-stătătoare. Apreciem că. gresului dumneavoastră, ex- specială a O.N.U., care ur­ ul ^Parlamentul) israelian a so a fost depistată o organi­
rîndu-se ca sistarea ostilită­ Europei şi crearea unui cli­ în condiţiile actuale, lichi­ primîndu-mi speranţa că el mează să fie trimisă în O- mata a treia egipteană şi au hotărit, joi, să amine pentru zaţie de rezistenţă şi căylst/
ţilor să nu aibă un caracter mat care să ofere fiecărei darea subdezvoltării, a ma­ va sluji înaltelor idealuri ale rientul Apropiat, să nu facă deschis focul asupra trupelor .21 decembrie a.c. alegerile fost arestaţi numeroşi susţi­
provizoriu, ci să fie urmată naţiuni garanţia că se va rilor decalaje care mai des­ omenirii de pace, colabora­ parte efective militare ale egiptene. generale ce urmau să se ţi­ nători ai fostului guvern
part statele în curs de dez­
re şi progres.
Pe de altă parte, un comu­ nă la 30 octombrie. Allende.
Adunarea festivă din Capitală prilejuită de aniversarea Lucrările Adunării Generale a O.N.U.

a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemîr NAŢIUNIE UNITE. — Co­ măsuri pe calea spre dez­ nării Generale şi al Consi-
respondentul Agerpres, Con­ armare. . liului. de Securitate. De ase­
(Urmare din pag. f) diţiile înaintate ale trecutu­ poporul român, cu scopul de stantin Alexandroaie, trans­ A urmat la cuvînt repre­ menea, la cererea şi ambasa­
Vene-
dorilor
României
lui, învaţă din pilda înain­ a face ca patria sa să fie lui prin instaurarea domniei In anii de după eliberare. mite : In comitetul pentru zentantul Canadei, W. H. zuelei, la O.N.U., în aceeaşi
ere­
centralizate,
autoritare,
pera marelui fiu al poporu­ taşilor, ducînd mai departe S-a publicat şi s-a scris, în problemele politice şi de Barton, care a declarat că
lui român, Dimitrie Cante- cu înmiită energie mesajul mai bine cunoscută de către ditare. ultimii 25 de ani, din opera securitate al Adunării Gene­ izbucnirea războiului în O- zi a fost difuzată, ca docu­
mir, de la a cărui naştere iubirii de ţară pe care ni cercurile politice şi intelec­ In lucrările lui Dimitrie lui Cantemir şi despre ope­ rale au continuat dezbateri­ rièntul Apropiat evidenţiază ment oficial al Adunării Ge­
se împlinesc trei secole. Cu l-au transmis peste veacuri. tuale europene. Lucrarea Cantemir este frecvent abor­ ra lui, calitativ şi cantita­ le generale asupra celor opt actualitatea dezbaterilor asu­ nerale, Declaraţia comună a
numele lui, a spus vorbito­ Este, pentru noi, un pri­ „Descrierea Moldovei" con­ dată problema responsabili­ tiv. mai mult decît în cei puncte ale capitolului dez­ pra problemelor dezarmării, preşedintelui Consiliului de
rul, printre altele, gîndirea lej de legitimă mîndrie să stituie un strălucit exemplu tăţii faţă de politica exter­ 225 de ani de la moartea a- armării. Subliniind climatul demonstrează inutilitatea re­ Stat al Republicii Socialiste
şi simţirea românească au relevăm, laolaltă cu preţui­ pe această linie. nă, faţă de situaţia critică cestuia. de destindere care prevalea­ curgerii la forţa armelor România, Nicolae Ceauşescu,
Cele trei idei fundamenta­
înscris o pagină memorabi­ rea ce i se acordă în patrie, le : originea latină, continui­ contemporană. Analizînd cu Desfăşurate de-a lungul ză în unele zone ale lumii, pentru soluţionarea proble­ şi a preşedintelui Republi­
lă în efortul continuu de a- aprecierea şi cinstirea de tatea şi unitatea poporului un spirit foarte ascuţit siste­ întregului an al sărbătoririi între care şi Europa, repre­ melor divergente. cii Venezuela, Rafael Calde­
firmare spirituală şi ridicare care se bucură opera lui Di- român constituie pîrghia mul economic şi politic al tricentenarului naşterii sale. zentantul Poloniei, H. Jaro- ★ ra. semnată cu prilejul vizi­
a acestui popor, de apărare, mitrie Cantemir departe pes­ principală de susţinere a în­ dominaţiei străine, Dimitrie manifestările închinate în szek, a arătat că îmbunătă­ tei şefului statului român în
a dreptului său la existenţă te fruntariile ţării, în cele tregii opere a lui Dimitrie Cantemir a ajuns la conclu­ ţara noastră memoriei mare­ ţirea marcată în situaţia NAŢIUNILE UNITE 25. — această ţară latino-america-
Agerpres,
C.
de-sine-stătătoare, au adus o mai îndepărtate colţuri ale Cantemir. zia că stagnarea nu poate fi lui cărturar şi patriot român politică internaţională trebuie Corespondentul transmite: De­ nă. Declaraţia comună a fost
asigu­
progresul
Alexandroaie,
punctul
agen­
la
şi
publicată
curmată
contribuţie de seamă la cul­ lumii, înscrierea tricentena- rat dacă nu se redobîndesc au cunoscut o amploare, di­ consolidată ş1 reflectată dei sesiunii Adunării Gene­
tura europeană şi mondială. rului naşterii sale ca unul Ideile' cuprinse în lucrările independenţa şi suveranita­ versitate şi profunzime fără printr-o corespunzătoare des­ claraţia Guvernului Repu­
Dimitrie Cantemir ocupă — dintre marile evenimente în lui Dimitrie Cantemir cu tea ţării. precedent, au prilejuit o tindere pe plan militar, iar blicii Socialiste România re­ rale referitor la „aplicarea
din
la
situaţia
feritoare
O-
şi va păstra întotdeauna în calendarul internaţional al privire la drepturile poporu­ înaltă pildă a patriotismu­ perspectivele deschise cola­ rientul Mijlociu a fost difu­ prevederilor Declaraţiei asu­
lui ce animă poporul român,
conştiinţa poporului nostru — UNESCO. lui român, la aspiraţiile a- Argumentele istorice şi po­ o adevărată şcoală de edu­ borării internaţionale să fie zată. joi, la Naţiunile Unite, pra întăririi securităţii inter­
locul unuia dintre cei mai cestuia spre libertate şi in­ litice cuprinse în operele sa­ caţie civică înaintată. urmate de noi şi îndrăzneţe ca document oficial al Adu- naţionale".
miri ctitori ai culturii româ­ . Conferenţiarul a făcut a- dependenţă, la domnia ere­ le au inspirat lupta pentru Ne bucură totodată, a spus
neşti, dintre cei mai viteji poi un amplu expozeu al ditară şi autoritară pretin­ unitate şi independenţă a în'"'încheiere" vorbitorul — Vi > Vfüb ~
căr­
luptători cu pana şi spada vieţii şi de personalităţii enci­ deau un temei istoric serios, poporulUr din toate cele trei caldul omagiu care este a-
pilternic,
erudiţie
Hro­
convingător.
turarului
pentru libertatea, drepturile clopedică şi domn al Mol­ nicul vechimei romano-mol- ţări româneşti. Preluate şi dus. sub auspiciile progra­
şi propăşirea acestui popor. dovei, asupra concepţiilor do-vlahilor trebuia să ser­ dezvoltate de istoricii şcolii mului UNESCO, . memoriei MOSCOVA. - La invitaţia Leburton, a redus numărul târirea lor de a nu candida
Dimitrie Cantemir — cuge­ sale, atît pe plan social, po­ vească acestui scop. Şi deoa­ ardelene — de ceilalţi lumi- marelui nostru înaintaş în guvernului sovietic, ministrul membrilor cabinetului - mi­ in alegeri constituie „un pro­
tătorul şi omul politic — a litic intern cît şi în dome­ rece, originele şi începuturi­ nişti români, al căror pre­ numeroase ţări ale lumii, pe de externe al Canadei, Mit­ niştri şl secretari de stat - test activ faţă de politica ac­
cursor a fost, ele au germi­
de la 36 la 28 membri. Nu
guvernului
portughez",
a
tuală
proclamat în faţa întregii niul politicii externe, care le erau aceleaşi pentru toa­ nat şi au dat roade pe pă­ toate meridianele globului, chell Sharp, va efectua, în au fost afectate decît două
lumi cultivate a timpului său au stat la baza luptei sale te ramurile poporului ro­ mântul fertil al luptei pra­ văzînd în ele o preţuire a luna noiembrie, o vizită ofi­ portofolii ministeriale. relatează agenţia France
originea latină a românilor, pentru dezvoltarea conştiin­ mân, silit, din cauza vicisi­ porului nostru pentru liber­ contribuţiei româneşti la te­ cială in Uniunea Sovietică - Presse.
unitatea lor de neam şi lim­ ţei naţionale a poporului ro­ tudinilor vremii, să trăiască tate. zaurul culturii universale, al informează agenţia TASS. LISABONA. - Opoziţia de­ BAGDAD. - Irakul a anun­
bă, drepturile lor la o viaţă mân şi a formării unităţii în mai multe provincii, Hro­ Veacul al XlX-lea cinsteş­ umanităţii, o dovadă de sti­ mocratică din Portugalia a ţat, joi, sporirea preţului a-
şi o creaţie libere. Dimitrie sale de neam, pentru înde­ nicul lui Cantemir ‘cuprin­ te memoria şi valorifică idei mă şi prietenie pentru po­ LISABONA. - Războaiele fişat al ţiţeiului său cu 70 la
Cantemir-cărturarul a în­ părtarea dominaţiei străine, dea, deopotrivă, pe ardeleni, din opera lui Dimitrie Can­ porul şi ţara noastră. coloniale purtate împotriva sută, în conformitate cu re­
drumat cultura românească pentru independenţa şi li­ moldoveni şi munteni. temir prin reprezentanţii de Aşa cum partidul nostru mişcărilor de eliberare naţio­ zoluţia adoptată recent de
nală din Africa au costat re­
pe făgaşuri noi, pătrunzînd bertatea patriei sale. Susţinînd cu o convinge­ frunte ai Revoluţiei române a subliniat de atîtea ori, a gimul de la Lisabona, pinâ către şase state din zona
cu îndrăzneală şi clarviziune Referindu-se la opera lui re fierbinte ideea originii ro­ de la 1848, care pun în va­ preţui marile noastre perso­ in prezent, 10 000 de morţi şi Golfului Persic, membre ale
pe cărările ştiinţei. Dimitrie Dimitrie Cantemir, vorbito­ mane, a continuităţii neîn-* loare, pe o scară tot mai nalităţi din trecut, tradiţiile aproximativ 50 000 răniţi — Organizaţiei Ţârilor Exporta­
Cantemir-scriitorul a îm­ rul a subliniat faptul că ea trerupte, a unităţii de neam largă, moştenirea lui cultu­ glorioase ale luptei patrio­ informează intr-un comunicat hotărit să nu prezinte candi­ toare de Petrol (O.P.E.C.), --
bogăţit limba românească şi s-a concretizat, încă de la şi de limbă, el n-a făcut de- rală. In secolul nostru, inte­ tice. revoluţionare a poporu­ partidul portughez, de opozi­ daţi la alegerile legislative relatează agenţia irakiană de
a turnat-o în tiparele exigen­ începuturile sale, printr-un cît să fundamenteze din resul pentru scrierile şi per­ lui înseamnă, odată cu oma­ ţie, al acţiunii democratice şi ce se vor desfăşura la 28 oc­ presă. Se menţionează că
te ale ştiinţei. registru tematic larg, prin punct de vedere istoric drep­ sonalitatea lui Dimitrie Can­ giul adus, a face totul pen­ sociale. tombrie - se anunţă intr-un noul preţ al ţiţeiului irakian
Cinstirea memoriei acestui dorinţa autorului de a des­ tul unui popor, aflat sub do­ temir au cunoscut o constan­ tru a le purta cu cinste mai comunicat dat publicităţii la va fi de 7,213 dolari pentru
..mare cărturar şi om politic chide în cultura patriei sale minaţia unor stăpîniri străi­ tă creştere în lărgime şi a- departe, a dezvolta în noile BRUXELLES. - Guvernul Lisabona. un baril.
român“, cum l-a caracterizat domenii de creaţie noi, prin ne, la unitate, independenţă, dîncime, asupra editării, re­ condiţii opera înaintaşilor, a belgian, remaniat marţi, a Semnatarii comunicatului,
într-o adine evocatoare sin­ mesajul universal al acestor libertate, suveranitate. editării şi analizei operelor desprinde învăţăminte din obţinut votul de încredere reprezentanţi ai comisiilor o- HANOI. - Agenţia VNA in­
teză secretarul general al scrieri. Concepţia politică a lui lui, apleeîndu-se' prestigioşi spiritul de sacrificiu al aces­ din partea Camerei Inferioa­ poziţiei democratice din nouă formează că guvernele Repu­
partidului, tovarăşul Nicolae Majoritatea lucrărilor sale Dimitrie Cantemir se distin­ oameni de ştiinţă şi cultură, tora pentru a înrădăcina şi re a Parlamentului. Pînă la districte ale Portugaliei, in blicii Democrate Vietnam şi
CeauŞescu, constituie pentru — mai ales cele din a doua ge prin unitate şi coerenţă. printre care marele istoric mai puternic conştiinţa înal­ sfirşitul acestei sâptâmini, ur­ care opoziţia şi-a desfăşurat Argentinei au hotărit să sta­
noi un moment de profundă perioadă a creaţiei sale — In concepţia lui, unitatea nu Nicolae Iorga. telor îndatoriri şi răspunderi mează să se pronunţe asupra campania electorală şi şi-a
semnificaţie, o relevantă ilus­ au un caracter enciclopedic, era posibilă fără indepen­ Dar cea mai înaltă şi ge­ ce revin fiecăruia în marea' noii formule guvernamentale desemnat candidaţi, declară bilească relaţii diplomatice
trare a grijii şi preţuirii cu menit să răspîndească o plu­ denţă, iar redobîndirea inde­ neroasă preţuire a marelui ctitorie a socialismului • şi . şi Senatul. Prin remanierea că nu acceptă „să participe la nivel de ambasadă, cu în­
care partidul şi poporul, fău- ralitate de cunoştinţe (istori­ pendenţei nu se putea reali­ savant şi patriot în conştiin­ comunismului. operată, premierul Edmond la farsa electorală" şi că ho- cepere de la 25 octombrie.
rindu-şi destinele contempo­ ce, geografice, economice, et­ za fără întărirea funcţiilor ţa poporului nostru s-a ma­ Cuvîntarea a fost urmări­
rane şi viitoare, cultivă tra­ nografice, culturale), despre interne şi externe ale statu­ nifestat, cum era şi firesc, tă cu deosebit interes.
immiiimuimnm immintiitxtiiiinii imiumiiiiiimi ><nKiiniiinn>imirvniini»w>m»nn<>vimvinmmn»iiiin
DUMINICA. 28 OCTOMBRIE 21,30 Roman foileton: „Tinere­ MIERCURI, 31 OCTOMBRIE 10,25 Cărţi şi idei. Tricentena- 19.30 Telejurnal. Dimitrie Cantemir, domn al întreprinderile agricole de stat •
le“. Producţie a studiou­ rul Cantemir; Cincinalul înainte de ter­ Moldovei şl mare cărturar pa­ din judeţul Timiş şi recolta- ■
rilor de televiziune en­ 9,00 Teleşcoală. 10.30 Telecinemateca (reluare) ; men. 1973 — an hotărîtor; Cinema triot; 9,50 Arii din opereta rea tomatelor din ciclul al ■
8,00 Bună dimineaţa !; gleze (I); — Album: Callatis. 12,00 Telejurnal; 20,00 Cîntecul săptămînii; „Vraja muzicii“ de Rodgers ;
8,30 Cravatele roşii din jude­ 22,20 24 de ore. — Biologie (anul III): Fi­ 16,00—17,00 Teleşcoală. 20,05 „O Românie cum n-a fost 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Or­ doilea anual, în serele C.A.P. :
ţul Dolj; — Album: Fraţii Goleşti. nlcicînd“. Spectacol de chestra de muzică populară Sîntana, judeţul Arad; 19,35 :
9,25 Film serial. Daktari; ziologia sistemului mus 1 — Geografic (clasa a V-a): versuri şi cintece închi­ din Bistriţa-Năsăud; 10,30 Me­ Dragi mi-s cîntecul şl jocul :
cular.
9.50 Viaţa satului; MARŢI, 30 OCTOMBRIE — Electrotehnică: Mate­ Mişcările pămîntului; nate patriei şi partidului; DEVA: Poliţistul („Patria“); lodii de H. Mălineanu şi Gelu
11.00 Emisiune în limba ma­ riale electrotehnice; — Biologie (clasa a V-a): 20.30 Publicitate; ; Coarnele de aur („Arta“); SI- Solomonescu; 11,00 Buletin de — partea a 2-a; 19,50 Emisiu- [
ghiară; 9,00 Teleşcoală. Fiziologia frunzei. 20,35 Film artistic. „Omul ma­ : ; MERIA: Hei, puştiule 1 („Mu- ştiri; 11,05 Din folclorul muzi­ nea „Dialog cu ascultătorii“.
reşul“); HUNEDOARA: Depar-
12.30 De strajă patriei; — Fizică: Pîrghiile şi a- 10,00 Telex; — Electrotehnică. Mate­ fiei“ (film italian); : te de Tipperary („Siderurgis- cal al popoarelor; 11,15 Litera
10,05 Municipalitatea răspunde
13.00 Album duminical; plicaţiile lor. bucureşteanului (reluare); rialele electrotehnice; 22,15 Baladă pentru acest pă- şi spiritul legii; 11,30 Să fău­
16.20 Film serial: „In ultimul — Geografie (clasa aV-a): 17.30 Emisiune în limba ma­ mînt; j tul“); Veronica („Constructo- rim o ţară minunată. Montaj Televiziune
minut". Episodul II — Mişcările Pămîntului. 10,25 Publicitate; ghiară; 22.30 24 de ore. = rul“); Războiul lui Murphy de cîntece şi versuri; 12,00 Dis­
10,30 Telecinemateca pentru co­
•
(„Arta“); CALAN: In umbra
„Prizoniera“; — Biologie (clasa a V-a) : pii: împăratul Cioc-de 18.30 Telex; : violenţei („ll Iunie“); TE- cul zilei — Billie Davis; 12,15
16.50 Magazin sportiv; Fiziologia frunzei. sturz; 18,35 Din ţările socialiste; SIMBATA, 3 NOIEMBRIE : I.IUC : Creierul („Minerul“); Recital de operă Dan Iordă-
18.50 Publicitate; — Matematică (clasa a chescu; 12,30 Intîlnire cu me­ 9,00 Curs de limba franceză. :
18,55 Vetre folclorice: : PETROŞANI: Fantoma lui lodia populară şi interpretul Lecţia 65 (reluare) ; :
Ţara Hălmagiului; 9,00 Lumea copiilor; : : Barbă Neagră („7 Noiembrie“); preferat; 13,00 Radiojurnal; 9,30 Curs de limba rusă. Lee- ;
Sălbăticia albă („Republica“);
19.20 1001 de seri. Flori pen­ 9,30 O viaţă pentru o idee (re­ • LUPENI: Paraşutiştii („Cultu- 13,15 Avanpremieră cotidiană; ţia 64 (reluare) ; :
tru Mihaela; luare): Ion Ionescu-Bizeţ; : ral“); Raportul agentului 36 13,27 Concert de prînz; 14,00 10.00 Telex ;
19.30 Telejurnal. 10.00 Telex; : („Muncitoresc“); LONEA: In- compozitorul săptămînii —
Săptămîna politică inter­ 10,35 Oameni îndrăgostiţi de 10.05 Teleobiectiv ;
nă şi internaţională in ăptămîna viitoare la televiziune meseria lor. Reportaj Tv., : toarcerea Sf. Luca („Mine- Franz Liszt; 15,00 Buletin de 10.20 Publicitate ;
imagini; realizat la I.O.R.; j rul"); ANINOASA: Misiunea ştiri; 15,05 Radioancheta eco­
20,10 Reportajul săptămînii. La 11.00 O interpretă a cînteculul : sublocotenentului Sipoş („Mun- nomică; 15,20 Muzică de estra­ 10,25 Mal aveţi o întrebare 7 :
marginea geografiei — bihorean: Florica Ungur; : citoresc“); PETRILA: Evada- dă; 16,00 Radiojurnal; 16,15 La (reluare). Cît de probabil... j
reportaj în Deltă; 11.05 Publicitate; [ tul („Muncitoresc“); VULCAN: microfon Maria Schipor şi Efta este timpul probabil;
20.35 Teatru liric Tv.: „Cele 11.20 Biblioteca pentru toţi: 8 Acea pisică blestemată („Mun- Botoca; 16,30 Ştiinţa la zi; 16,35 11.00 Cu aparatul de filmat prin !
Theodor
de
Bratu;
Cîntece
două Carmen". Spectacol- Mihail Sorbul; Ş citoresc“); URICANI: Homolka Iran ; •
montaj realizat de Tele­ VlII-a): Probleme; 11,40 Cîntă Maria Marcu şl 18,45 Universitatea Tv.; 12.00 Telejurnal; şi portofelul („7 Noiembrie“); 16,50 Publicitate radio; 17,00 11.40 Armonii Intime. Lieduri !
viziunea română, în co­ 10.00 Telex; Ioana Crăciun; 19.20 1001 de seri. Voinicelul; 14.45 Fotbal: Rapid — U.T.A. ORAŞTIE: Rond de noapte Antena tineretului; 17,25 Pen­ de Richard Strauss; ş
laborare cu Televiziunea 10.05 Revista literar-artlstlcă 12.00 Telejurnal; 19.30 Telejurnal. (divizia A). Transmisiune tru ochi ca murele — muzică 12.00 Telejurnal ;
ungară: Tv. ; Cincinalul înainte de ter­ directă; („Patria“); Lupul mărilor şi populară; 18,00 Orele serii; preferate;
melodii
Zece
20.00
21.30 Publicitate; 10.45 Muzică uşoară cu forma­ 17.30 Curs de limba rusă. men. 1973 — an hotărîtor; 16,38 Emisiune în limbă ger­ Răzbunarea („Flacăra“); GEOA- 20,45 Consemnări de Ion Arie- 16,00-17,00 Teleşcoală. Chimie*' \
21.35 Aventuri în epoca de pia­ ţia „Savoy“; Lecţia a 65-a; 28.00 Cîntecul săptămînii; mană; GIU-BAI: Am încălcat legea; şanu; 20,50 Grigoraş Dinicu — Cuprul. Geografie (anul :
tră; 11.00 Film serial. „In umbra ie nn tpIpv• 29.05 Publicitate; IV). Munţii Carpaţl. Lite- :
22.00 Recital Doina Spătaru-OU- lupilor“ (II); 18.05 Tragerea Pronoexpres; 20,10 Seară pentru tineret; 18.15 Mari ansambluri: Ansam­ HAŢEG: Pe aripile vîntului, compozitor şi interpret; 21,00 ratură română. Dimitrie :
nescu; 12.05 Telejurnal; 18.15 Steaua polară; 22.15 24 de ore. blul folcloric „Ciprian seriile I-II („Popular“); BRAD: Revista şlagărelor; 21,25 Mo­ Cantemir. Contribuţii Ia :
poetic.
22.20 Telejurnal — sport. 16,30—17,00 Lumea copiilor; 18,35 Muzică populară; Porumbescu“ din Su- Aventurile lui Babuşcă („Stea­ ment Bijuterii Lirică austriacă dezvoltarea culturii româ- •
21,30
22,00
muzicale;
17.30 Curs de limba germană. 18,50 Dialog: Conştiinţa politi­ VINERI, 2 NOIEMBRIE 18.40 Teleglob: R.F.G. — itine­ ua roşie“); GURABARZA: Fa­ Radiojurnal; 22,30 Concert de ne. Comentariu — conf. :
LUNI. 29 OCTOMBRIE Lecţia a 65-a; că în universul spiritual rar nordic; ta bătrînă („Minerul“); ILIA: seară; 24,00 Buletin de ştiri ; univ. dr. Alexandru Hanţă; r
al omului contemporan;
18.00 Telex; 19.15 Publicitate; 9,00 Curs de limba franceză. 19.00 Omul de lingă tine. Un 0,03—3,00 Estrada nocturnă. 17.30 Curs de limba engleză. :
lurs de limba franceză. 18.05 Cum vorbim: 19.20 1001 de seri. Cutia eu mu­ Lecţia a 66-a (reluare); erou pozitiv; Simon Templar intervine („Lu­ Lecţia 63 ; :
Lecţia a 66-a; 18.20 Univers beethovenian; zicuţe; 9,30 Curs de limba rusă. 19.20 1001 de seri. Căluţul cu mina“). 18.00 Telex ; :
relex; 18.45 Publicitate; Lecţia a 65-a (reluare); coama albastră; 18.05 Tragerea Loto ;
18,55 Timp şi anotimp în agri­
La ordinea zilei. Azi ju- 19.30 Telejurnal. 10.00 Telex; 19.30 Telejurnal. Timişoara 18,10 Imagini din Austria;
Jeţul Bistriţa-Năsăud; cultură; Cincinalul înainte de ter­ 10.05 Ţară bogată în frumuseţi; Cincinalul înainte de ter­ 18.30 Atenţie la neatenţie;
lăminul. 19.10 Tragerea de amortizare men. 1973 — an hotărîtor; 10.15 Teleobiectiv; men. 1973 — an hotărîtor; 18,50 Revista economică Tv.;
„Unde sînt absenţii ADAS; 20.00 Cîntecul săptămînii; 10.30 Publicitate; 20.00 Cîntecul săptămînii; 19.20 1001 de seri. Hecklo şi :
Vnkara — reportaj filmat 19.20 1001 de seri. Curiosul; 20.05 Teleobiectiv; 10,40 Vîrstele peliculei. Magazin 20.05 52 de iniţiative în 52 de 18,00 Actualitatea radio; 18,10 Jeckle (VI) ; ş
de Toma George Maio- 19.30 Telejurnal. 20.20 Publicitate; , bilunar de cultură cine­ săptămîni. Brigada de Cîntă corul Filarmonicii de 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna- ■
rescu; Cincinalul înainte de ter­ 20.25 Gala maeştrilor: Elisabeth matografică; muncă şi educaţie comu­ Bucureşti stat din Arad ; 18,25 Evoca­ inte de termen. 1973 — an j
Scena; men. 1973 — an hotărîtor; Schwartzkopf într-un re­ 12.00 Telejurnal; nistă. Iniţiativă aplicată hotărîtor ;
Publicitate; 20.00 Cîntecul săptămînii; cita] de lieduri; la Fabrica de confecţii rea „Dimitrie Cantemir“, sem­ 20.00 Cîntecul săptămînii : „Le- :
1001 de seri. Zece căţei; 20.05 Reflector; 20.45 Telecinemateca. Ciclul „Re­ 16,00—17.00 Teleşcoală. Rîmnicu Sărat; nată de conf. univ. dr. Gheor- gendar pămînt străbun“ ; [
Telejurnal. 20.20 Publicitate; gizori contemporani“ — — Fizică: Plasma; 20.15 Teleenciclopedia; PROGRAMUL I: 5.00 Buletin ghe Oancea; 18,35 Muzică u-
Cincinalul înainte de ter­ 20,25 Teatru Tv. „Descoperirea Lev Kulidjanov: Cînd co­ — Biologie (anul III): Sis­ 20,55 Publicitate; 20.05 Dimitrie Cantemir. 300 de :
men. 1973 — an hotărîtor; familiei“ Dramatizare de pacii erau mari; temul muscular. de ştiri; 5,05 Melodii în zori şoară interpretată la orgă şi ani de la naştere. Film ; •
Cîntecul săptămînii: „Har­ Virgil Stoenescu. după 22.15 24 de ore. — Pagini din istoria pa­ 21.00 Film serial. Mannix; de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul chitară; 18,50 Emisiunea „Alma 20,35 Publicitate ;
nice“ de Adalbert Win- romanul cu acelaşi nume triei: Dacia de la Bu- 21,50 Călătorie muzicală — cu: şi jocul; 5,40 Jurnal agrar:
de Ion Brad. In distribu­ JOI, 1 NOIEMBRIE rebista la Dccebal; Mihaela Mihai, Angela Si- 5.50 Muzică uşoară; 6,00—8,08 mater“; 19,00 „Dragi mi-s cînte­ 20.40 Film artistic. Mica lume :
Ancheta Tv. Ce doriţi ţie: Amza Peiiea Ion Be- 17.30 Curs de limba engleză. milea. Zoe Cîmpeanu, O- Radioprogramul dimineţii; 8,08 cul şi jocul" — muzică popu­ de altădată. Ecranizare ;
dumneavoastră ? Comer­ sniu. Marga Angelescu. Lecţia a 64-a; limpia Panclu şi Adrian Matineu muzical; 8,25 Moment lară la cererea ascultătorilor după romanul lui Antonio j
Romccscu;
ţul, industria uşoară şi Matei Alexandru. Ernest 9,00 Curs de limba engleză. 18.00 Telex; 22.30 Telejurnal. poetic. Ion Lotreanu: 8,30 La — partea 1; 19,25 Emisiunea
bunul gust; Maftei. Ion Marinescu Lecţia a 63-a (reluare); 18.05 La volan; Fogazzaro. Cu : Alida Val- !
Interpretul preferat: etc. ; 9,30 Curs de limba germană. 18.30 Stadion; Sport; microfon, melodia oreferată; pentru sate. Cuprinde aspecte li, Massimo Serato, Mario !
Maria Cornescu; Lecţia a 65-a (reluare); 22.45 Cîntcc de dor, cîntec de 9,00 Buletin de ştiri; 9,30 Me­ privind terminarea grabnică a Pascoli ;
Revista llterar-artistică 22 25 ’4 de ore. 10.00 Telex: 18,50 Revista economică Tv.; seară... Romanţe şi tan- moria pămîntului românesc. recoltării culturilor tîrzii în
19.20 1001 de seri. Zdreanţă;
Tv. ; România în lume. 10.05 Publicitate; gouri. 22.40 24 de ore.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (via{a satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul Tipografie Deva.