Page 9 - Drumul_socialismului_1973_10

Proletari din toate tarile, unifi-vă !
Uzita preşedintelui Republicii India,

Varahagiri Venkata Sin, in ţara noastră

Sosirea în Capitală

La invitaţia preşedintelui politice, economice, culturale suveranităţii naţionale, egali­
Consiliului de Stat al Repu­ şi tehnico-ştiinţifice stator­ tăţii în drepturi, neamestecu­
blicii Socialiste România, to­ nicite între cele două state. lui în treburile interne şi a-
varăşul Nicolae Ceauşescu, Atît România cit şi India a- vantajului reciproc.
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, cordă o atenţie deosebită în­ Animaţi de sentimente de
la 3 octombrie a sosit la Bucu­ tăririi continue a relaţiilor înaltă stimă şi preţuire faţă
reşti, într-o vizită oficială bilaterale de prietenie şi co­ de poporul indian, locuitorii
în ţara noastră, preşedinte­ operare, corespunzător cu in­ Capitalei au întîmpinat cu
ANUL XXV Nr. 5 826 JOI 4 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI le Republicii India, Vara­ teresele celor două popoare, caldă simpatie şi ospitalitate
hagiri Venkata Giri, împreu­ spre binele cauzei înţelegerii, pe preşedintele V. V. Giri.
nă cu soţia, Sarasvathi Giri. destinderii şi păcii în lume. Aeroportul Otopeni, unde a
Vizita pe care o începe as­ Colaborarea româno-indiană, avut loc ceremonia primirii
tăzi în România preşedintele exemplu de conlucrare dina­ preşedintelui Republicii India
fructuoasă,
ţări
între
...Unul dsnlre Indiei, ca şi vizita pe care mică, orînduiri social-politice şi a soţiei sale, era împodo­
de
cu
de
sărbătoreşte
Consiliului
Drapelele
preşedintele
bit
mulţii Stat, t o v a r ă ş u l Nicolae diferite, se amplifică perma­ stat ale celor două ţări înca­
Ceauşescu, a făcut-o în India nent avînd temelie trainică drau pe frontispiciul aerogă-
respectarea
mutuală
în
constructori se înscriu ca momente de principiilor independenţei şi a (Continuare in pag. a 4-a)
referinţă a bunelor raporturi
Angrenat în marea bă­
tălie cu recuperarea res­
tanţelor, colectivul de Convorbiri oficiale
muncitori, tehnicieni şi in­
După 9 luni, pe şantierele judeţului gineri de la „Energocon- Furnaliştii din
strucţia" Mintia şi-a depă­ Fontă peste In cursul după-amlezii zi­ rale a Sindicatelor, Ion Pă- cretarul preşedintelui, V. C.
şit sarcinile de plan pe lu­ Călan se lei de 3 octombrie, la Palatul ţan, vicepreşedinte al Con­ Trivedi, secretar in Ministerul
St IMPUN CU ACUITATE spunem noi de obicei 76 plan Consiliului de Stat au înce­ siliului de Miniştri, Constan­ Afacerilor ambasadorul Vishnu
na
procent
septembrie
în
Externe,
de 75,9 la sută (adică cum
Con­
secretarul
Stătescu,
tin
oficiale
în­
Ahuja
put
Indi­
convorbirile
K.
la sută). dovedesc şi buni tre t o v a r ă ş u l Nicolae siliului de Stat, George Ma- ei la Bucureşti, P.N. Krishna
afacerilor
ministrul
Mani, secretar asistent al pre­
In acest fel, planul de la HUNEDOARA. Organizarea j Ceauşdscu, preşedintele Con­ covescu, Constantin Mitea şi şedintelui, şi Abdul Hamid.
I CONSTANTE UE începutul anului a fost de­ superioară a muncii la sec- j gospodari Socialiste România, şi dr. Vasile Pungan, Consiliului de secretarul de presă al pre­
externe.
siliului de Stat al Republicii
ai
consilieri
păşit cu peste 5,8 la sută,
preşedintelui
ţi a a ll-a furnale din cadrul i
şedintelui.
Varahagiri Venkata Giri, pre­
ceea ce, cu alte cuvinte, în­
Acţiunile
CÂLAN.
menite
doi
cei
între
Convorbirile
seamnă îndeplinirea a 74,2 C.S. Hunedoara, folosirea ! să contribuie la economisirea şedintele Republicii India. cei Stat, Petre Tănăsie. ambasa­ şefi de stat, care vor conti­
dorul României la De.lhi.
din plin a timpului de Iu- i
dintre
La
convorbirile
la sută din planul
anual
ACCELERARE A ETECUTIEI procentului mediu nivelul agregatelor din dotare au j materiilor prime şi materia­ doi şefi de stat participă : cipă : partea indiană Singh, nua în cadrul vizitei, se des­
cru, utilizarea la maximum a i
Din
parti­
de investiţii —
lelor s-au soldat in acest an
Pal
realizat
Surendra
Din partea română : Miron
într-o
pri­
făşoară
atmosferă
la I.V. Călan cu rezultate
făcut ca de la începutul i
pe ansamblul judeţului.
etenească
stimă
înţe­
de
rul
Externe,
Afacerilor
Shan-
Este vorba aici despre anului aici să fie produse ; bune. La cocs de aprovizio­ Constantinescu, vicepreşedinte ministru de stat la Ministe­ legere reciprocă, ce şi caracte­
al Consiliului de Stat, Mihai
nare pentru fontă, de exem­
abnegaţia constructorilor peste prevederi aproape ; Dalea, preşedintele Consiliu­ ker Giri, membru al Parla­ rizează raporturile multilate­
Analizînd bilanţul unităţilor de construcţii care s-au de a răspunde ferm che­ 9 000 tone fontă. Trebuie re- j plu, s-au înregistrat econo­ mentului. Ashok Mitra, se­
angajat să „acopere" la timpul necesar restanţele prove­ mării tovarăşului Nicolae marcat faptul că din aceas- i mii ce se ridică Ia 1 400 to­ lui Central al Uniunii Gene- rale româno-indiene.
nite de rămînerile în urmă, trebuie să constatăm că aceas­ Ceauşescu adresată con­ tă cantitate peste 1 200 to- j ne, cantitatea totală de
tă situaţia în sine nu ne satisface pe deplin. Nerecupera- structorilor, despre hotă- ne au fost elaborate cu cocs I combustibil convenţional eco­
rea la timpul necesar a restanţelor, provenite în special rîrea constructorilor de la economisit. nomisită ajungind pe prime­
în timpul trimestrelor I şi II, rezidă din neînţelegerea re­ Energoconstrucţia de a ma­ Cu 1,28 la sută a crescut j le 9 luni ale anului la 10 000
laţiei dintre beneficiari şi constructori. O atare situaţie a terializa cu precădere pla­ şi productivitatea muncii, iar j tone.
condus la îndeplinirea doar în proporţie de 74,3 la sută a nul de investiţii ce le re­ Spiritul gospodăresc şi-a Pentru salvarea vieţii lui
planului anual de construcţii-montaj al judeţului. vin — la 20 decembrie a.c. economiile la preţul de cost j arătat roadele şi la consu­
Faţă de această realitate, considerăm că este necesar J ating în prezent cifra de 1,8 | mul de energie electrică, un­
să prezentăm adevăratul bilanţ pe 9 luni din activitatea milioane lei. de pe aceeaşi perioadă, la
de construcţii-montaj. total activităţi, s-au economi­ Luis Corvalan, a altor democraţi
sit 4 900 MW oră.
Astfel fiind puse problemele număfătorii inverse a
restanţelor — iniţiată de redacţia ziarului nostru — con­
siderăm că prezentarea acestui bilanţ pe 9 luni suscită PAGINA A III-A
un deosebit interes.
Concluzia: Planul de construcţii-montaj al judeţului şi progresişti chilieni
a fost îndeplinit la acel procent — peste 74 la sută în
care constructorii — şi numai ei — pot raporta
achitarea cu cinste faţă de chemarea secretarului nostru Curier social- Preşedintele Consiliului de lui preşedinte Allende. rilor fundamentale ale omu­
general. Stat al Republicii Socialis­ Preşedintele Consiliului lui, al principiilor înscrise
O altă concluzie. In august şi septembrie oamenii te România, tovarăşul de Stat al Republicii Socia­ în Carta O.N.U.
muncii de pe şantierele hunedorene au depus eforturi deo­ Nicolae Ceauşescu, a adre­ liste România face un apel Mesajul a fost prezentat
sebite concretizate în atingerea unui ritm de peste 9 la sat preşedintelui celei de-a la preşedintele Adunării de reprezentantul perma­
sută din pianul anual de construcţii-montaj. cetăţenesc 28-a sesiuni a Adunării Ge­ Generale şi la secretarul nent al Republicii Socialiste
Merită relevat faptul că unele unităţi de construcţii cum • .> nerale a Organizaţiei Na­ general al O.N.U. pentru a in­ România la Naţiunile Uni­
sînt T.C. Deva, Şantierul T.C.M.M. Petroşani etc. au recu­ ţiunilor Unite, Leopoldo terveni cit mai repede po­ te preşedintelui sesiunii A-
perat din restanţele provenite în primele două trimestre. Benites, şi secretarului ge­ sibil pe lingă autorităţile dunării Generale şi secre­
Trebuie înţeles din această cifră »că în primul rînd © fapte neral al O.N.U., Kurt Wald­ din Chile, pe lingă guver­ tarului general al O.N.U.
heim, un mesaj în care îşi
este vorba de acel ritm cerut de secretarul general al nele ţărilor membre, prin Cu ocazia primirii mesa­
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constructorilor exprimă profunda îngrijo­ organismele O.N.U., pe alte jului, preşedintele Adună­
şi muncitorilor din industria materialelor de construcţii © Atitudini rare faţă de pericolele care căi pe care Ie consideră po­ rii Generale, Leopoldo Be­
de accelerare a execuţiei pentru ca la finele, lunii noiem­ ameninţă viaţa lui Luis trivite. în vederea / salvării nites, a adresat mulţumiri
brie bilanţul să se prezinte la cel puţin 90 la sută din Corvalan, secretarul general vieţii lui Luis Cprvalan şi p r eş e d i n t e 1 u i Nicolae
planul anual. © Soluţionări al Partidului Comunist din a celorlalţi militânţi pentru Ceauşescu ; el a trimis o
ŞTEFAN CORNEA Gliile, şi a altor conducători progres şi democraţie in telegramă juntei militare
activist al Comitetului judeţean şi militanţi ai „Unităţii Chile, pentru pace şi cola­ din Chile, cerînd clemenţă.
® Răspunsuri Strungarul Oprea Virgil. de la atelierul mccanlc^ al I.M. Bar­ spiritul respectării dreptu­ (Continuare in pag. a 4-a)
de partid f Populare“ din Chile, frontul borare între popoare, în
za (în dreapta), se preocupă îndeaproape de calificarea Ia lo­ politic al guvernului fostu-
(Continuare in pag. a 2-a) cui de muncă a ucenicilor. Foto : GH. IMPARA!
IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI RECOLTEI
Reparaţii în
[ ii RESURSELOR ENERGETICE
termen şi de I Amplă mobilizare de forţe pentru obţinerea
contribuţie directă, eficientă, la de noi succese ia însămînţări
bună calitate
dezvoltarea economiei naţionale
DEVA. Angajat să con­
tribuie din plin la realiza­ Ţăranii cooperatori, mecanizatorii, lucrătorii din mînţarea în timpul optim şi în condiţii agrotehnice din
rea exemplară a sarcinilor întreprinderile agricole de stat, specialiştii, toţi oame­ cele mai bune a culturilor de toamnă.
de plan, colectivul atelie­ Toţi lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru,
rului mecanic din cadrul nii muncii din agricultura judeţului nostru, mobilizaţi
E.M. Deva obţine zi de zi de organele locale de partid şi de stat, muncesc cu însufleţiţi de îndemnurile cuprinse în scrisoarea se­
succese deosebile în mun­ LA C. S. HUNEDOARA hărnicie şi abnegaţie pentru a traduce în viaţă sar­ cretarului general al partidului, desfăşoară o activi­
că. De la începutul anului cinile cuprinse în scrisoarea adresată de tovarăşul tate intensă pentru a întîmpina Ziua recoltei cu noi
aici s-au realizat peste şi importante succese în muncă. Această zi, care anul
prevederi piese de schimb Nicolae Ceauşescu tuturor lucrătorilor de pe ogoare.
pentru utilaje în valoare Rezervele de energie secundară - un uriaş Ampla mobilizare de forţe şi mijloace, toate efortu­ acesta se sărbătoreşte la 7 octombrie, este cinstită
de 235 000 lei. In cadrul rile care se depun au drept scop strîngerea la timp cu realizări de seamă şi de către cooperatorii şi
activităţii lor, lăcătuşii şi şi fără pierderi a recoltei, executarea arăturilor şi mecanizatorii din unităţile consiliului intercooperatist
mecanicii au acordat o deo­ Orăştie.
sebită atenţie recondiţio- pregătirea terenului la un înalt nivel calitativ, însă-
nării pieselor vechi, care potenţial ce trebuie valorificat integrai
puteau fi refolosite. Volu­ C.A.P. Jeledinţi, Dîncu Mare
mul reparaţiilor capitale Schimburi prelungite la araturi, bine de două săptâmîni, dar şi Dîncu Mic. Şi aici meca­
realizate suplimentar de In acţiunea largă de eco­ rierea acestor posibilităţi, in­ caracter tehnic a con­ nu le putem însămînţa pen­
la începutul anului se ri­ nomisire a resurselor energe­ dică rezerve de aproape dus la o eficienţă de peste pregătirea terenului şi însămînţări tru că nu a sosit sămînţa din nizatorii Alexandru Baba,
dică de asemenea la 1,7 900 000 tone combustibil con­ soiul Dacia. Avansul putea Petraru Petru, Nicolae Chiri-
milioane lei. tice naţionale în fiecare uni­ 572 000 tone combustibil con­ Pentru grăbirea ritmului muncii în secţiile care deser­ fi mai mare. In zilele de 2 lă, Alexandru Chioreanu, Re-
tate economică vor trebui venţional, apte de a fi recu­ venţional. Dintre principalele vesc cooperativele din comu­ şi 3 octombrie aici s-au arat mus Şerban, Ştefan Ludovic,
Un aport însemnat la luate în considerare cu pri­ perate. măsuri se evidenţiază monta­ de lucru la arături, pregăti­ 20 ha, au fost discuite 40 ha,
obţinerea acestor succese şi oritate posibilităţile de mic­ Cum se acţionează la Hu­ rea şi darea în exploatare a rea terenului şi semănat, în na Mărtineşti a fost reparti­ Petru Văduva, Dumitru Ga-
l-au adus echipele de lă­ şorare a necesităţilor prin nedoara pentru a pune în va­ cazanelor recuperatoare de la toate unităţile agricole socia­ zat ing. Ion Popa din partea s-au fertilizat 30 ha şi s-au gea, Emil Caraşcă, Ion Roşu,
cătuşi conduse de Aurel valorificarea maximală 3 re­ loare această mare bogăţie cuptoarele nr. 3 şi 4, de la liste din cadrul consiliului S.M.A. In acest fel se ştie în însămînţat 10 ha cu grîu. Laurian Tirănescu, Ion şi Oc-
Gros, Aurel Moga, Aurel energetică ? Pe tema respec­ oţelăria Martin nr. 2, caza- intercooperatist Orăştie se lu­ fiecare seară ce şi cît este de Aceeaşi activitate susţinută
Vlad şi Augustin Bocioacă, surselor energetice secundare. tivă, am avut o discuţie cu nele recuperatoare de la cup­ crează în schimburi prelun­ lucru în fiecare cooperativă am întîlnit şi pe ogoarele (Continuare in pag. a 2-a) ,
precum şi, strungarii din Din acest punct de vedere, tovarăşul Constantin Nagy, toarele laminoarelor bluming gite şi cu tractoarele şi ma­ şi tractoarele sînt dirijate o-,
subordinen şefului de echi­ Combinatul siderurgic Hune­ inginer şef al uzinei energe­ „1300“, mijlocii şi benzi, in­ şinile grupate. Această mă­ perativ la acele unităţi unde
pă Anghel Marina. doara dispune de rezerve stalaţiile de bigaz (gaz de sură luată de S.M.A., consi­ nevoia o cere. In acest fel
uriaşe. Calculele făcute de tice de la C.S. Hunedoara.. furnal şi de cocserie), la la- liul intercooperatist, organele se înlătură timpii morţi şi u- & Front larg de lucru
către specialişti, la inventa- — Prin natura proceselor minoarele de profile uşoare, tilajele agricole din dotare
de fabricare a cocsului, fon­ locale de partid şi de stat, sînt folosite la întreaga capa­
tei, oţelului şi laminatelor, în sîrmă, mijlocii şi benzi, in­ conducerile unităţilor agrico­ citate. pentru tractoare
combinatul nostru rezultă un tensificarea insuflării oxige­ le şi specialişti este foarte
impresionant volum de ener­ nului la oţelăria Martin nr. eficientă. Bilanţul muncii La cooperativa din Mărti­
2 etc.
la
cu
Dialogul
purtat
tova-
aflăm,
j
ne
Oameni şi fapte din întrecere gie secundară. Ea constă în — Deşi s-au realizat unele desfăşurate pînă acum de că­ neşti lucrau Emil arături me­ ; răşul Mihai Huieţ, preşedin- care s-a declarat preşedintele
canizatorii'
Iu-
Torsan,
mecanizatori
pe
coopera­
şi
deplin
nu
tre
principal în gazele de furnal
şi cocserie (circa 88 la sută progrese certe, satisfac cerin­ tori se concretizează în în- liu Morar, Nicolae Duican, j tele C.A.P. Sîntandrei, a e- mulţumit de rezultatele în­
măsurile
în­
nu
registrate.
Iosif
Rădulescu
şi
Cornel
i videnţiat cîteva din preocu-
treprinse
total),
din
gazelor
căldura
Brigada oare n-a cunoscut arse de la cuptoarele Martin ţele stabilite de punerea în sămînţarea a 886 ha cu grîu Dudaş, iar la discuit Ion j pările cooperatorilor şi me- ţele (la această unitate mai
conducerea
Pentru a recupera restan­
din 1 785 cît este planificat
la
această
de
j
canizatorilor
partidului
Bucur şi Ion Hangău. Viorel
pentru
şi cele adinei şi cu propulsie
pe consiliul nostru — ne spu­
subordonate
sînt de însămînţat peste 150
valoare a resurselor secunda­
impul-
Marian lucra la fertilizat.
unitate,
:
de la laminoare etc.
neau
inginerii
Balota,
Viorel
hectare — n.n.), s-au stabi­
rabaturi in munca sa mică deosebită a resurselor re. Prin ce căi şi mijloace preşedintele consiliului inter­ mănat 225 ha, ne spunea Gli- ! sionării ritmului de lucru la lit o serie de măsuri, între
— Am pregătit pentru se­
Dată fiind valoarea econo­
însămînţări.
Deşi
veţi determina creşterea gra­
;
cooperati-
cooperatist, şi Alexandru Ro­
are
aproa-
însămînţate
va
j
eliberarea
terenului
dului de recuperare ?
care
secundare,
în
cincinal
s-au întreprins acest combinat AL. VALERIU şu, directorul S.M.A. — iar gore Nicula, mecanicul sec­ ; pe 150 hectare cu grîu şi este socotită ca o acţiune
în
ţiei, şi am însămînţat 170 ha
întreaga
destinată
suprafaţă
acţiuni importante pe linia culturii orzului — 515 ha — din 335 planificate cu păioa- • orz, ţinînd seama de stadiul prioritară. Se pot aprecia
Extragerea a cît mai mult sindicatului secţiei Teliuc, recuperării. Aplicarea u- a fost semănată de mai mul­ se. Mai avem pregătite pen­ j în care se găseşte lucrarea
minereu de bună calitate i-a s-a soldat in luna respectivă nui număr de 57 măsuri cu (Conlinuare in pag. a 2-a) te zile. Pentru organizarea tru semănat 50 ha de mai I amintită şi de perioada în (Continuare In pag. a 2-a)
preocupat dintotdeauna pe cu o creştere a producţiei
destoinicii mineri din Poia­ de minereu extras de aproa­
na Ruscăi. Pentru realizarea pe 8 000 tone şi îmbunătăţi­ r
acestui deziderat, pentru a rea conţinutului de fier în UN NOU ROMAN AL de către întreg colectivul arbuşti ornamentali, la a- ră generală din Lupenl necesarului de consum de
veni în sprijinul eforturilor minereu cu 0.5 la sută. As­ Inspectoratului cu prilejul menajările din noile cvar­ au fost, zilele trecute, pîine, zilele trecute au că pentru trei locuri de
joacă
ale
din
copiilor
siderurgiştilor hunedoreni le­ ta numai la mina Teliuc, SCRIITORULUI Ieşirii lor la pensie. tale de locuinţe, precum martorii frumuseţilor ur­ fost recepţionate şi puse oraş.
municipiului
banistice
ale
şi la campania de recol­
gate de sporirea producţiei care, de fapt, a şi ciştigat RADU CIOBANU LA HUNEDOARA A FOST tări. DE LA Tg. Jiu. După ce au vizi­ în funcţiune două brutării
de mare capacitate la Do-
de metal, la întreprinderea întrecerea. In fruntea acţiu­ In cadrul „Decadei căr­ ADOPTAT PLANUL tat obiectivele industriale bra şl Zain. VREMEA
minieră Hunedoara s-au ini­ nii s-au situat minerii din ţii româneşti“, miine sea­ LUCRĂRILOR IN NATURA şi sociale ale acestui oraş, I.J.E. Coop Deva va asi­ Pentru 24 ore
devenit
şantier
adevărat
ţiat diferite forme de mobili­ raionul nr. 1 — carieră, ră, orele 18,00, la librăria EDILITAR- Atraşi de frumuseţea zi­ pe calea infloririi, cei 30 gura prin aceste noi ca­
„Mihai Eminescu“ din De­
Vremea se va răci u-
zare şi stimulare a celor ce mina centrală — iar pe bri­ va va avea Ioc lansarea GOSPODAREŞTI lelor de toamnă, dumini­ de tineri au admirat ope­ pacităţi de producţie, pe şor. Cerul va fi variabil
care le-a încadrat cu per­
rele de artă ale marelui
zilnic scot din adincuri mine­ găzi, ortacii lui Vasile Bu- noului roman al scriitoru­ In sesiunea Consiliului că, numeroşi pionieri de O ZI Brâncuşi. La „Masa tăce­ sonalul necesar, piinea şt sc vor semnala ploi
la Liceul nr. 2 din Dova,
reul de fier. Una din acţiu­ larda, de la mina est, au lui Radu Ciobanu, „Trep­ popular al municipiului însoţiţi de comandamentul rii“, ei au făcut un popas care se consumă în zona locale. Vlnt potrivit din
tele Diotimei”. Va fi pre­
respectivă
nile de masă organizate a cucerit primul loc. S-au e- zent cu acest prilej şi re­ Hunedoara din 21 septem­ unităţii, au făcut o ex­ îndelung pentru a li se muncitorii inclusiv pertru nord-vest. Temperatura
cursie la pădurea Bejan.
forestieri
brie a fost adoptat planul
din
constituit-o declararea lunii videnţiat, de asemenea, mi­ dactorul şef al Editurii E- obiectivelor ediiltar-gos- Aici, elevii au urmării vorbi — la faţa locului — zonă. minimă va oscila între 3
şi 7 grade, iar cea maxi­
despre sculptorul din Mo-
august ca „lună a calităţii", nerii din brigăzile conduse minescu, Lucian Cursaru. podăreşti pentru anul diferite fenomene ale na­ biţa Gorjului, care a dus mă între 16 şi 20 de gra­
1973—1974, care urmează să
întrecerea s-a desfăşurat în­ de Francisc. Costescu, Ale­ MOMENT EMOŢIONANT fie realizate prin muncă turii, au strîns plante ş> LA în lume faima artei româ­ CEI MARI AU MUNCIT de.
colecţiile
insecte
pentru
neşti.
tre cele două exploatări — xandru Pop, Grigore Cozoş voluntar-patriotică. Lu­ şcolii. Apoi au curăţat zo­ PENTRU CEI MICI Pentru următoarele
Ghelar şi Teliuc. Şi ea a şi Ştefan Ivaşcău. întrecerea Un moment emoţionant crările propuse vor însu­ na de agrement şi au în­ BRUTARII DE MARE
ma o valoare de 31,6 mi­
inclus toate brigăzile şi ra­ a fost aprigă. Faptul că mi­ s-a desfăşurat recent la lioane lei. Conform grafi­ cins un foc de tabăiv CAPACITATE LA DOBRA La Călan, prin eforturi­ două zile
Inspectoratul judeţean şco­
model.
ioanele de lucru. aiit din nerii noştri au cîştigat ne lar : după ani îndelungaţi cului întocmit de comite­ ALTA Şl ZAM le elevilor ucenici de Vreme schimbătoare, cu
subteran cit şi din carieră. de muncă şi strădanii pu­ tul executiv al consiliului POPAS LA In cadrul acţiunii de ex­ la şcoala profesională, cerul mai mult acoperit.
se
în
dezvoltării
slujba
participă
popular,
deja,
— Acţiunea întreprinsă — M. FILCEA şcolii, inspectorii şcolari zilnic, 1 000-1 500 de cetă­ „MASA TĂCERII" tindere şl diversificare a prin străduinţa consiliului Vor cădea ploi temporare.
popular a fost confecţio­
potrivit
Vînt
nord-
din
ne spunea Alexandru Ma- Fedora Rotman şi Aurel ţeni la "ăpatul gropilor 30 de elevi din anul prestărilor de servicii la nată şi instalată aparatu­ vest. Temperatura în u-
Miclean au fost sărbătoriţi
tica, preşedintele comitetului (Continuare In pag. a 2 3 pentru pomi fructiferi, III B al Liceului de cultu- sate, pentru asigurarea ra de gimnastică şi joa­ şoară scădere.