Page 90 - Drumul_socialismului_1973_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 846 ® SÎMBĂTA 27 OCTOMBRIE 1973
BiiiaHimajaauaAT^Hfiu-iBW^HWawBgsEcmcaFmiajM

m V1V -./rr,' 'r-r'<' '^'/s R e a l i z ă r i Resursele energetice secundare—

m WmM m

© In trei trimestre, siderurgiştii din Reşiţa au redus
Dialogul consumul de combustibil convenţional cu 19 319 tone. Iată grabnic atrase tn circuitul valorificării
cum se prezintă situaţia economiei de combustibil pe pro­
duse : la oţel Martin — 462 tone, Ia cocs metalurgic —
350,3 tone, la fontă — 7 319 tone, la aglomerat — 1 080 to­ — O problemă acută es­ altă parte, ceea ce spuneţi
experienţei ne ; combustibilul economisit este suficient pentru produ­ te şi aceea a .valorificării dumneavoastră. Referindu-
cerea a 60 kWh.
Interviu cu ing. GHEORGHE RADULESCU resurselor de căldură din ne numai la ultimul aspect,
© Din economiile de energie electrică ale combinatu­ director tehnic ia C.S. Hunedoara zgura furnalelor şi oţelării­ ţin să arăt că avem unele
HUNEDOARA 6 750 tone fontă, sau 10 000 tone ciment, sau 6 300 tone în­ acest sens la C.S. Hunedoa­ rezultate bune şi sperăm ca
lor. Cum se acţionează în
lui se pot realiza : aproape 1000 tone oţel electric, sau
în
chiar
j
acele
şi
viitor
grăşăminte complexe. — Nu întîmplător, in, ac­ convenţional. La cuptoare­ ra ? 34 000 tone combustibil con­
ţiunea largă de economisire le 3 şi 4 de la O.S.M. II — Valorificarea completă venţional — pe care acum
@ Dacă ţinem seama că la fiecare 1 000 de kWh ener­ a resurselor energetice se am montat- două astfel de a acestei bogăţii incumbă considerăm că nu le putem
gie electrică economisită se obţine o reducere de. 1 400 kg ia în considerare şi valori­ cazane ce ne aduc o eco­ cel puţin două aspecte. Pe valorifica — prin „capta-'
REŞIŢA
lignit sau 300 mc gaze naturale, în acest an combinatul ficarea la maximum a re­ nomie de 24 000 tone com­ de o parte valorificarea rea" căldurii pe care o au
reşiţean a ajutat să se economisească peste 130 de vagoa­ surselor energetice secun­ bustibil convenţional. Iată zgurii ca materie primă aceste zguri pot trece în
ne de lignit. dare. Acest izvor, am spu­ de ce căutăm să generali­ pentru industria materiale­ patrimoniul economiei noas­
ne un uriaş potenţial de e- zăm funcţionalitatea acestor lor de construcţii, iar pe de tre.
nergie, numai în cazul C.S. cazane şi la celelalte cup­
Hunedoara poate conduce toare. Sînt în curs de mon­
la importante economii. taj ansamblele cazane-elec- Interviu cu ing. CONSTANTIN DAN,
E C O N O M I S I R E A doara dispune de o rezervă 7, iar în 1975 toate cuptoa­ director adjunct la C.S. Reşiţa
trofiltre la cuptoarele 6 şi
— Intr-adevăr, C.S. Hune­
rele oţelăriilor vor avea ca­
echi­
secundară
energetică
valată la circa 937 000 to­ zane recuperatoare. Vom e-
ne combustibil convenţio­ conomisi atunci peste 95 000 — In general, cînd se — Cred că nu este nece­
nal din care se recuperea­ tone combustibil convenţio­ vorbeşte de economisirea e- sar să remarc importanţa
ză la ora actuală doar nal. Utilizarea gazului de nergiei se au în vedere care se acordă în siderur­
solizi,
se­
combustibilii
folosirii
resurselor
lichizi
gie
ENERGIEI Şl COMBUSTIBILULUI întocmite, reiese că pînă în cocs siderurgia mondială o şi gazoşi precum şi energia cundare. Tovarăşii hunedo-
—
751 000 tone. După studiile
prezent
constituie
în
reni cunosc foarte bine a-
electrică. Să nu uităm insă
în
1975 putem atrage în cir­
cuitul valorificării încă problemă acută ? şi de resursele secundare. cest aspect, şi pe ei îi
152 000 tone combustibil — Este adevărat. Iată de Cum este gospodărită aceas­ preocupă, doar că probabil
convenţional — ceea ce va ce încă de pe acum ne pre­ tă rezervă la C.S. Reşiţa ? folosesc alte mijloace. In
ceea ce ne priveşte, într-a-
Am citit de curînd în
—
obiectiv major n efortul simţitoare ,r a indicatorilor uscate — în loc de cea u- presă despre preocuparea devăr am încercat să siste­
î
problema
ocupă
stingerii
la
conduce
îmbunătăţirea
matizăm
aceste
probleme,
şi
tovarăşilor
din
Galaţi
medă — a cocsului. Dacă
noştri de eficienţă.
le
în
etapizăm
privind
funcţie
Hunedoara
să
folosirea
— Ce s-a întreprins şi ce
ceastă
tehnologie
am
putea
se va întreprinde pe viitor în viitor vom introduce a- gazului de furnal şi a ga­ de urgenţa lor, cu posibili­
în această direcţie ? recupera la nivelul combi­ zului de cocs la încălzirea tăţile materiale de finaliza­
— După gradul de strin­ natului peste 40 000 tone cuptoarelor de la laminoa­ re. Intrucît combinatul nos­
siderurgiştilor pentru suri, a conducerea trei ample fără a vorbi de efectul fa­ nată la noi încă în 1963. tru mai are un specific, a-
re. Nu mă laud, dar aceas­
convenţional
—
combustibil
genţă al aplicării unor mă­
tă problemă a fost soluţio­
combinatu­
cela de a fi producător de
obţine
pe
vorabil
s-ar
ce
lui
întocmit
vizează
linia
Primul
ac­
planuri.
inte­
ore
funcţionează
deci
în
bleme,
care
utilizarea
condiţii­
îmbunătăţirii
ţiuni de sine stătătoare cu şi a depoluării atmosferei Prin rezolvarea acestei pro­ energie electrică — centrale
aplicabilitate în 1974 — ac­ lor de muncă ale cocsarilor. grală a bigazului, economi­ de vîrf şi prin care dăm o
folosinţă
apei
indus­
un pronunţat ca­
ţiuni cu operativ. Măsurile Dar această chestiune nece­ sim anual circa 240 000 to­ dublă — ne preocupă şi>V
C R E Ş T E R E A E F I C I E N Ţ E I cupi'inse în al doilea plan alei tehnologii şi sperăm să ţional. noastră este creşterea instalaţii, precum la
combustibil
ne
de
triale
conven­
sită o reconsiderare a actu­
racter
randamentelor
şi
aceste
obţinem primele efecte abia
Preocuparea
— deci pentru anul 1975 —•
au un caracter mai amplu, în 1980. îndreptată şi spre recupe­ pierderea de energie. Ce
vizînd o perioadă mai lun­ — Cînd vorbim de viitor rarea căldurii gazelor arse ne-am propus practic ? In-
EfflBBBBBBBBBBHH gă, pregătind premisa pen­ problema valorificării re­ de la cuptoarele industria­ tîi se va trece la moderni­
tru ca măsurile din planul zervelor de energie secun­ le ; s-au găsit unele solu­ zarea centralei Grebla şi
pe anii 1976—1980 să cu­ dară pare mai clară. Dar ţii în această direcţie, deşi desfiinţarea subsistemului
prindă numai acele proble­ deşi s-au realizat unele ca tehnician nu cred că am de 20,8 Hz. Aceasta va în­
in să încep cu o precizare: faptul că ramura noas­ acă intri în secţiile combinatului întîlneşti numeroa­ me ce necesită şi o perioa­ progrese certe, actualmente făcut încă tot ce se pu­ semna o creştere substanţi­
tră’ de activitate se poate număra printre cele mai se chemări înscrise pe lozinci şi panouri. Şi nu pu­ dă de cercetare şi proiec­ măsurile întreprinse nu sa­ tea. ală a producţiei de electri­
muri consumatoare de energie şi deci aici trebuie ţine dintre acestea îndeamnă pe cocsari, furnalişti, tare. tisfac pe deplin cerinţele — Fiind vorba de un di­ citate, dar şi o reducere
Tsă localizăm principalele eforturi pentru ajungerea la ni­ Doţelari şi laminatori să reducă necontenit consumul de ma­ — In principal, unde con­ stabilite de conducerea par­ alog al experienţei, v-ara substanţială a pierderilor
veluri de' consum în concordanţă deplină cu resursele terii prime şi materiale, combustibilul şi energia electrică. sideraţi că sînt localizate tidului în acest sens. Prin ruga să detaliaţi acest as­ de energie. Potrivit unor
energetice pe care le avem. Ecourile acestor îndemnuri sînt vizibile pe un alt plan, în energiile secundare în ca­ ce căi şi mijloace credeţi pect. calcule estimative, eficien­
In acest sens, C.S. Hunedoara are în vedere un amplu diferite grafice, prin care siderurgiştii raportează că acţiu­ drul C.S Hunedoara ? că se poate impulsiona — După cum se ştie, ma­ ţa acestor lucrări se va
program cfe măsuri pentru identificarea şi valorificarea nile iniţiate din îndemnul comuniştilor au dat roade. Am — Aş începe cu gazul de creşterea gradului de recu­ re parte din instalaţii sînt ridica la 4 milioane kilo-
superioară a resurselor energetice de tot felul. N-am să alăturat aceste două idei pentru că, după părerea mea, a furnal şi cel de cocs. Deşi perare ? de construcţie mai veche, wat-ore anual.
insist asupra acestui program. El este rodul gîndirii, efor­ adresa o chemare, un îndemn nu este suficient. Din timp am ajuns în 1973 la o uti­ — Pe lîngă măsurile a- cînd încă nu se vorbea de Am încercat să schiţez
tului întregului nostru colectiv. Am să mă refer doar la în timp trebuie să arăţi cum s-au încheiat acţiunile între­ lizare a energiilor din ga­ rătate anterior — care tre­ recuperatoare de căldură. cîteva din priorităţile pro­
faptul că Organizaţia noastră de partid îl cunoaşte şi că prinse. Or, fără o activitate nemijlocită un poţi ajunge la zul de furnal la 97 la sută, buie privite şi ca preocu­ De aceea atenţia noastră gramului general de eco­
prin mijloacele de care dispune urmăreşte transpunerea sa transpunerea în fapte a dezideratelor exprimate. iar la cel de cocs la 99 la pări actuale, dar şi de per­ este concentrată spre ase­ nomisire a energiei. Desigur
în faptă. Acest lucru a preocupat şi comitetul de partid. Nu cu sută — situîndu-ne astfel spectivă — mai intenţionăm menea lucrări. Pînă acum se poate pune întrebarea
Pornim de: la ideea că sîn- mult timp în urmă am anali­ la un nivel mondial — to­ să montăm o instalaţie de de ce nu ne propunem ex­
tem chemaţi să acţionăm pe «j.numi—a— zat într-o şedinţă de birou tuşi nu sîntem mulţumiţi. bigaz la laminorul „650". am reuşit să facem o insta­ tinderea recuperatoarelor
laţie la un cuptor, urmînd
toate fronturile pentru stopa­ cum se acţionează pentru re­ Am luat, de aceea, măsuri Am dori să fim însă aju­ să realizăm tot pe plan de căldură la laminoare.
rea risipei şi. valorificarea su­ ducerea consumului de com­ pentru diminuarea în conti­ taţi pentru urgentarea pro­ local un alt cuptor modern, Acest aspect îl avem în a-
perioară a emergiilor. Desi­ bustibil şi de energie electrică. nuare a cantităţii de gaz iectării, finanţării şi execu­ înlocuind două cuptoare cu tenţie, dar îl vom soluţiona
gur, pentru a forma această ACŢIUNILE DE AZI- Nu ne-am limitat însă la o ars la faclă şi la utilizarea ţiei acestei instalaţii. Con­ randament scăzut şi fără pe măsura modernizării
convingere la' cele cîteva mii trecere în revistă a stadiului mai largă a căldurii din sider că o problemă esen­ recuperatoare. De asemenea, secţiei. Cit priveşte oţelăria.
de siderurgişti este nevoie de aplicării unor măsuri stabi­ gazele arse provenite la ţială este şi construcţia în pregătim construirea unui momentan nu ne permite
o susţinută muncă politică şi lite anterior, ci, pe baza unei cuptoarele metalurgice. Ast­ timp scurt a centralei elec­ cuptor tip „Carusel“ în a- spaţiul să montăm aseme­
educativă. Iată de ce şi ac- investigaţii mai ample, am fel, avem montate în pre- trotermice nr. 3, care ne va telierul de bandaje. nea instalaţii. Proiectantul
.ţiunile noastre sînt detaliate PERSPECTIVA căutat,.să, .depistăm alte re­ . zent un număr de 9 cazane permite utilizarea raţională
!
pe o perioadă mai lungă. To­ zerve.. In general,.-'-..obiectivul, recuperatoare la bluming, a energiei termice obţinute — Aceste instalaţii fac nostru general are în studiu"
tuşi, pentru acest an şi pen­ ., ' .urmăr&r de. noi. a fost acela de care conduc -la o economic prin recuperarea căldurii parte dintr-un program mai şi această majoră problemă •
tru cel următor ne-am fixat a imprima acţiunii un carac­ de 12 500 tone combustibil gazelor arse. amplu de modernizare ? a oţelarilor.
cu precizie ctîteva obiective C I N C I N A L U L U I ter permanent, de a o trans­
concrete. Avena fixate teme forma într-o mişcare de masă
precise .pentru cursurile învă- în care contribuţia specialiş­
ţămîntului de partid, care vi­ tilor să fie prioritară. Am ac-
zează ce trebuiei făcut în ve- — t a m ţ i o n a t aşa pentru că, în cele
derea încadrării în consumu­ mai multe cazuri, nu se poa­
rile de energie prevăzute pentru 1975 — consumuri, de la te vorbi doar de eliminarea unor carenţe momentane. Dim­
sine înţeles, deosebit de mobilizatoare faţă de cele actua­ potrivă, ceea ce întreprindem azi trebuie conceput în per­
spectiva sarcinilor care ne revin în 1974, 1975 şi chiar în
le. In aceeaşi ordine de idei am reconsiderat valoarea agi­ anii următori. Pentru Că altminteri ajungem să economisim
taţiei vizuale, canalizînd-o pe problemele stringente ale azi un kilowat fără a vedea sursa miilor de kilowaţi de mîi-
economisirii şi valorificării rezervelor energetice. Pot spu­ ne. Nu aş vrea să se înţeleagă că nu ne sensibilizăm cînd în-
ne că la nivelul .organizaţiilor de bază au şi început dez­ tîlnim becuri arzînd inutil. Dar, odată cu criticarea aces­
tui aspect, organizaţia de partid din secţia respectivă atra­
bateri pe această temă şi că un prim efect se materiali­ ge atenţia cadrelor tehnice şi le solicită să ia măsuri pentru
zează în cîteva iniţiative de valoare, apărute recent. Pî- a preveni apariţia unor asemenea fenomene.
nă la sfîrşitul anului vom imprima o nouă ţinută consfă­ De multe ori se spune că pentru a economisi energie
este nevoie să consumi mai multe calorii de la tine, să
tuirilor, meselor rotunde, simpozioanelor, care vor supune
gîndeşti. Afirmaţia conţine mult adevăr. O economie rea­
analizei problemele acute ale reducerii consumurilor de lă, trainică se face doar prin acţiuni cumpătate, bine ju­
energie şi formării pe această bază a unor noi rezerve. decate, cu eficienţă îndelungată. Şi pentru că am amintit
Organizaţia de partid a C.S. Hunedoara şi-a propus şi de becuri care ard inutil, ţin să arăt că din sesizarea a-
cestui neajuns s-a ajuns la concluzia ca încă în acest an
alte măsuri. Astfel, vrem să-i familiarizăm pe toţi side­
să sectorizăm stingerea iluminatului, stabilind un orar ri­
rurgiştii cu cerinţele ce ni se pun în faţă în anul 1980, guros.
cînd — pentru ca să dau numai o cifră — va trebui să In pagina de faţă sînt prezentate şi cîteva din realiză­
realizăm un consum de combustibil convenţional cu 25 la rile combinatului reşiţean. Desigur, fiecare kilowat econo­
misit ne bucură, ne demonstrează justeţea acţiunilor, răs­
sută mai mic decît în prezent.
punsul ferm al siderurgiştilor la chemarea conducerii de
Dacă noi considerăm că pentru acest an şi pentru cel partid. Departe de noi însă gîndul că am reuşit să facem
următor se propune amplificarea mesajului unor iniţia­ totul. Dimpotrivă, cu cît cresc economiile, devenim mai
tive, care să aducă un prompt efect economic, nu-i mai conştienţi de marile rezerve existente în toate secţiile com­
binatului. In acelaşi timp, acordăm tot mai multă atenţie
puţin adevărat că ne pregătim încă de pe acum să de­
sectoarelor care rămîn în urmă. Indiferent de cauze, nu
clanşăm unele acţiuni mai ample, pentru ca anul 1975 să ne poate linişti situaţia consumului de combustibil_ de la Hale mari, spaţioase, Pine luminate. Şi totuşi, ziua ard
ni
ne găsească capabili să facem faţă cerinţelor viitorului laminoare. De aceea, biroul comitetului de partid din sec­ becurile că în e laminoarele că hunedo rene. Explicaţii poimîine s-au dat mă­ :
de-abia
de
necesar,
mîine,
faptul
luăm
cincinal. ţia amintită a primit ca sarcină să-şi înscrie pe agenda ac­ suri etc...
tivităţii mobilizarea colectivului pentru înlăturarea orică­ Pînă una alta, aici se localizează un mare consum de ener­
IONEL CINDEA gie electrică, fapt ce atîrnă greu în balanţa eficienţei în acest
ror pierderi, oricît de mici ar fi ele. sector de activitate. Credem că aplicarea iniţiativei de la Re­
locţiitorul secretarului comitetului de partid al C.S. NICOLAE ANGHELOIU şiţa (responsabil, din rîndul muncitorilor, cu stingerea becu­ Propuneri
Hunedoara secretarul comitetului de partid al C.S. Reşiţa rilor) ar fi o bună soluţie şl pentru hunedoreni.
Hunedoara
struirea unui cuptor mo­
Măsuri energice la oţe laminoare dem care să înlocuiască — Credem că pentru creşterea producţiei de oţel, pen­
HUNEDOARA două cuptoare vechi cu tru obţinerea acesteia in condiţii de eficienţă sporită tre­
randament scăzut, iluminatului buie să avem în vedere modul în care ne dotăm, mai ales
centrali­
zarea
stingerii
L a început, prezen­ pentru economisirea kilowaţilor exterior interior sectorizarea halele autodotăm, cu instalaţii de reducere directă a minereului
şi
ce­
tăm opinia tovarăşu­
de fier pentru a înlocui (în perspectivă) furnalele care lu­
din
lui
lui Constantin Nagy,
inginer şef al uzinei ener­ către secţie, în cadrul lu­ mari, respectarea rigu­ crează cu consum de cocs ridicat.
Am putea consuma atunci numai 90 N mc gaz me­
getice. electrică — ne spune mais­ pă generalizarea iniţiativei crărilor de întreţinere. La roasă a graficului de stin­ tan pe tona de fontă faţă de 560 kg cocs şi 1 000 N mc gaz
— In cele 9 luni scurse trul Nicolae Avramescu, ca în fiecare schimb să se I REŞIŢA 1 oţelărie, grija pentru re­ gere şi aprindere a ilumi­ metan cît folosim actualmente la un furnal de mare ca­
din acest an, la elaborarea secretarul comitetului de producă un lingou cu ener­ ducerea consumului de natului exterior, eliminarea pacitate.
oţelului electric s-au eco­ partid de la oţelăria elec­ gie electrică economisită, combustibil, de energie e- pierderilor din reţelele de — Trebuie să avem în vedere care este combustibilul
nomisit peste 20 220 kWh trică. Recent, colectivul s-a hotărît ca la opririle ă nu credeţi că pe aer comprimat şi refacerea nostru prioritar, care sînt resursele energetice de care dis­
energie electrică, iar la nostru a lansat iniţiativa ce depăşesc o oră să se noi ne interesează doar lectrică, s-a soldat pînă a- izolaţiilor termice deterio­ punem ; corelaţia acestui element să se facă cu acel com­
producerea laminatelor pes­ ca fiecare echipă să produ­ scoată automat din funcţiu­ elaborarea oţelului. Cu­ cum, pe trei trimestre, cu o rate. bustibil care devine acut pentru economia naţională.
te 2,6 milioane kWh, fapt că pe zi 0,5 tone oţel cu ne, prin dispecerat, şi u- Snoaştem discuţiile care se economie de 462 tone com­ Relevînd aceste aspecte
ce a determinat ca pe an­ energie electrică economi­ tilajele. poartă privind raţionalizarea bustibil convenţional şi — care ar putea fi încă — O soluţie verificată pentru economia de energie
150 441 kWh energie elec­
samblul combinatului să fi­ sită. Asta înseamnă, cu al­ — Astfel de acţiuni — consumului de energie pen­ trică. amplificate — n-am dori să electrică: înlocuirea cuptoarelor Martin de 400 tone cu
gurăm faţă de normele de te cuvinte, economisirea a a ţinut să precizeze tovară­ tru producerea lui — ne omitem faptul că şi în com­ convertizoare cu oxigen.
stat cu o economie de pes­ circa 12 kWh/tonă. şul Constantin Nagy — spune Vasile Mocea, un to- Intrucît în combinat sînt binat sînt încă posibilităţi
te 3,7 milioane kWh ener­ Autorul iniţiativei — şeful sînt de strictă actualitate. pitor cu multă experienţă. şi alţi buni gospodari, am de economisire a energiei.
gie electrică. S-ar părea de echipă Gheorghe Obîr- Dar ţin să arăt că noi Cum se concretizează a- stat de vorbă cu ing. Ion Să începem cu secţia la­ Reşiţa
că stăm bine şi că nu a- şan — a şi stabilit căile prin preconizăm să mergem pe ceastă acţiune ? Din discu­ Munteanu, şeful serviciu­ minoare. In perioada scur­
vem probleme. Departe în­ care se poate realiza acest linia unor măsuri mai sub­ ţiile avute reţinem că în lui energetic. să din acest an, laminato-
să de noi acest gînd. obiectiv. De fapt, este vorba stanţiale în sensul de a re­ ultima perioadă au fost în­ — Economia de combus­ rii au depăşit consumul de
Iată de ce la oţelăria e- de scurtarea perioadei de considera unele tehnologii treprinse o serie de măsuri tibil şi energie electrică a combustibil. Au fost în­ — Noi vom moderniza cuptorul de propulsie de la li­
lectrică, unde avem un con­ ajustare a cuptoarelor, de de lucru în cele două mari pentru cunoaşterea temei­ constituit şi constituie o treprinse unele măsuri, dar nia de profile uşoare, arzătorul de gaz metan de la insta­
sum de 721 kWh/tonă, vom dozarea corespunzătoare a sectoare pentru ca în 1975 nică a consumului, deca- preocupare permanentă a insuficient de substanţiale. laţiile de uscat jgheaburi şi oalele de turnare.
lua măsuri pentru monta­ încărcăturii privind procen­ să reuşim să ne încadrăm dal se urmăreşte respecta­ tuturor salariaţilor din Desigur, sînt şi unele situ­
rea unor instalaţii de des- tul de carbon, precum şi în consumurile planificate. rea noi-melor stabilite, se combinat. Această afirma­ aţii mai dificile — de pildă — Forul nostru tutelar să ne sprijine mai mult pen­
prăfuire care vor permite de elaborarea fiecărei şarje Ca un aspect particular al desfăşoară o intensă acti­ ţie se oglindeşte în cele înlocuirea unor cuptoare tru rezolvarea studiului tehnico-cccnomic privind dezvol­
introducerea oxigenului, de- în mai puţin de 6 ore şi 45 acestor căutări ţin să pre­ vitate educativă pentru a peste 19 000 tone combusti­ de propulsie depăşite con­ tarea combinatului şi soluţiei de fabricaţie în concordan­
terminînd reducerea consu­ de minute., cizez că vom trece la mon­ determina pe fiecare să fie bil convenţional şi în cei structiv — dar aceasta nu ţă cu cerinţele naţionale în cazul laminatelor.
mului cu circa 30 kWh/to- La comitetul de partid tarea unui grup turboge­ un exigent gospodar, şi nu peste 900 mii kWh econo­ justifică mersul în gol da­
nă. Tot aici avem în vede­ de la bluming-semifa- nerator de 12 MW, la în ultima instanţă se acţio­ misiţi pe cele 9 luni ale torat defecţiunilor meca­ — Am făcut un calcul de eficienţă de care trebuie să
re şi adoptarea unor noi bricate aflăm de la tova­ care, prin utilizarea pri­ nează asupra instalaţiilor. acestui an. nice la linii. Ce pierdere se ţină cont. Costul instalării unei puteri do un kilowat în­
tehnologii, care vor dimi­ răşul Gheorghe Şerban, se­ zelor reglabile pentru Astfel, la oţelărie s-au mo­ — Ce intenţionaţi să în­ este aceasta pentru econo­ tr-o centrală electrică nu trebuie să depăşească suma de
nua consumul cu încă 100 cretarul comitetului de alimentarea baylerelor de dificat arzătoarele de la treprindeţi pentru a coborî mie ? Reporterul a făcut un 5 000 lei.
kWh/tonă. La laminoare partid, şi de la maistrul la CT 3 se vor pro­ injectoare. Este drept, ideea şi mai mult consumul ? calcul, concluzia rămîne la
măsurile actuale vizează principal Ioan Grigoreanu duce suplimentar 22 milioa­ s-a născut din necesitatea — Colectivele secţiilor latitudinea cititorului. Cu
îmbunătăţirea fluxului teh­ că astfel de acţiuni se în­ ne kWh energie electrică de a soluţiona şi o altă mari consumatoare de e- ajutorul combustibilului con­
nologic pentru reducerea scriu şi pe agenda de lucru folosită în special în problemă, aceea a proce­ nergie şi-au propus o serie sumat suplimentar la lami­
numărului de ore de mers a laminatorilor. De pildă, sectoarele unde se face sului de topire, dar totoda­ de măsuri din care redăm noare, în nouă luni se pu­
în gol. simţit, datorită tehnologii­ tă se face o importantă e- cîteva dintre cele mai im­ tea produce energie elec­
.— Ne preocupă în cea aici, după stabilirea unor lor actuale, un consum conomie de energie. De portante: modernizarea cup­ trică necesară elaborării a Pagină realizată de
mai mare măsură reduce­ responsabili cu probleme mai ridicat de energie e- menţionat că modificările torului de încălzire pentru peste 8 000 tone de oţel e-
rea consumului de energie de energie electrică şi du- lectrică. respective s-au făcut de linia fină la laminoare, con- lectric. EUGEN FIERARU şi ILIE COIOCARU