Page 92 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 92
KCXC!^ÄC8>2WS2!Ö3$*!G^fÜZw3Z‘ !T;3 ¿sL. -.■.&
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 846 ® SIMBÄTÄ 27 OCTOMBRIE 1973
Primiri la tovarăşul BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame • note • fnforn^aţiLj L o t o
Rezultatele tragerii din 26 octombrie 1973 :
Extr. I: 87, 15, 58, 33, 37, 40, 7. 65, 26.
Fond de premii : 441 769 Iei.
Nicolae Ceauşescu Dezbaterile Consiliului Lucrările subcomisiei pentru Extr. a Il-a: 17, 20, 45, 32, 47, 74, 43, 31, 13.
probleme militare a Conferinţei Fond de premii : 545 883 lei.
de Securitate
Participanţii la Sesiunea ştiinţifică NAŢIUNILE UNITE 26 forţelor militare ale O.N.U. general-europene
— Corespondentul Agerpres, din Cipru, înfiinţarea unui GENEVA 26. — Corespon gaţiei sale pentru faptul că A N U
C o n s t a n t i n Alexandroaie, comandament militar al for denţă de la Dumitru Ţinu : România şi Iugoslavia au
pe tema „Probleme ale făuririi transmite : Consiliul de Secu ţelor O.NU. din Orientul Subcomisia pentru proble prezentat liniile directoare
ritate şi-a continuat, joi 'du- Mijlociu şi înlocuirea forţe mele militare a dezbătut, privind abordarea în viitor Combinatul siderurgic
pă-amiază, dezbaterile în le lor dislocate din Cipru cu joi, două aspecte principale a problematicii privind dez
şi dezvoltării bazei economice gătură cu Orientul Mijlociu. alte trupe puse la dispoziţia ale sarcinilor care revin armarea şi controlul arma Hunedoara
mentelor.
Conferinţei cu privire la dez
Dînd curs sarcinilor ce îi
O.N.U. de statele membre.
revin prin rezoluţia Consiliu Au luat, apoi, cuvîntul, am angajarea militară şi dezar Reprezentantul României.
lui de Securitate adoptată basadorul S.U.A., John Scaii, marea pe continent : princi Romulus Ncagu. a subliniat
a socialismului“ joi la prînz, secretarul gene ambasadorul U.R.S.S., Iakov piile care trebuie să guver că există toate condiţiile ca cu sediul în Hunedoara,
ral al O.N.U., Kurt Waldhe Malik, reprezentantul perma neze negocierile în acest do participanţii la Conferinţă să STRADA Dr. PETRU GROZA, Nr. 8
im, a propus luarea următoa nent al Chinei' la O.N.U., meniu, indiferent de forurile ajungă la un acord privind
relor măsuri, temporare, pî Huan Hua, şi ambasadorii în care se desfăşoară aceste necesitatea elaborării unui
(Urmare din pag. 1) lor de producţie în mîinile nă la constituirea forţelor de Arabiei Saudite —. J. Baroo- negocieri, şi perspectiva pe program complex şi cuprin ANGAJEAZĂ DE URGENJA
poporului, lichidarea vechii urgenţă ale O.N.U. : trimite dy, Indiei — Samar Seu, care Conferinţa trebuie să o zător de măsuri de dezan
participanţii. A fost exprima repartiţii capitaliste bazate rea în Orientul Mijlociu a Guineei — Jeannc Martin ofere popoarelor europene în gajare militară şi dezarmare muncitori calificaţi în meseriile :
tă dorinţa ca asemenea con pe inegalitate şi introducerea Cisse, Angliei — D. Mai- privinţa dezarmării. care să situeze pe primul
fruntări de idei să se inten principiilor socialiste de re unităţilor militare ale Austri tland, Republicii Peru — Pe- Aproape toţi participanţii plan interzicerea armelor — sudori
sifice în viitor, sub diferite partiţie. ei, Finlandei si Suediei — rez de Cuellar, şi Franţei — care au luat cuvîntul, între nucleare şi a tuturor celor
forme, contribuind la eluci Referindu-se, apoi, la va aflate în pre it în cadrul L. de Guiringaud. care reprezentanţii Norve lalte arme de distrugere în — lăcătuşi
darea unor probleme care rietatea căilor şi formelor giei, Suediei. Maltei. Belgiei, masă, reducerea şi. în ultima — turnători
preocupă deopotrivă partide de edificare a socialismului, Austriei, R.D. Germane. Un instanţă, eliminarea lor tota
le muncitoreşti, mişcările la experienţele în acest do gariei, Elveţiei. Olandei şi lă din arsenalele militare. — modelori
progresiste şi de eliberare meniu, secretarul general al Finlandei, s-au referit la Un astfel de program ar pu — macaragii
din întreaga lume. P.C.R. a subliniat necesitatea Evoluţia evenimentelor propunerile româneşti pri tea cuprinde, de asemenea,
Luînd cuvîntul, tovarăşul ca peste depsebirile de păreri vind stabilirea normelor de în concepţia română, măsuri — zidari şi zidari-şamotori
Nicolae Ceauşescu a sublini existente asupra unor aspec bază care să asigure progre ca : reducerea şi. în cele din
at că asemenea reuniuni cu te, să fie întărită colabora sul tratativelor asupra redu urmă, retragerea tuturor tru — operatori chimişti
caracter ştiinţific oferă o rea pe problemele principale din Orientul Apropiat cerii forţelor armate şi a al pelor străine de pe teritorii — acari manevranţi
foarte bună posibilitate pen ale apărării intereselor clasei tor aspecte ale dezarmării în le altor state în limitele
tru a dezbate în mod liber muncitoare, ale maselor largi Europa, subliniind < impor frontierelor lor naţionale; Salarizarea se asigură pe reţea siderurgică, cu
experienţele dobîndite pînă populare, ale dezvoltării pe CAIRO 26 (Agerpres). — continua acţiunile de violare tanţa şi caracterul lor con lichidarea bazelor militare
acum, problemele noi care se baze noi a societăţii ome Un purtător de cuvînt mili a încetării focului. structiv. aflate pe teritoriile altor sta respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 12/1971.
ridică şi se vor ridica în neşti, în care ştiinţa şi cul tar egiptean, citat de agen ★ Reprezentantul Olandei a te ; reducerea bugetelor mi
continuare, ţinînd seama de tura ocupă un loc esenţial, ţia MEN, declară drept false TEL AVIV. 26 (Agerpres). subliniat, în acest sens, o- litare. începîndu-se cu buge Se angajează, de asemenea, muncitori necalificaţi
diversitatea nivelelor de dez dar, în care, clasei muncitoa afirmaţiile israeliene potrivit — Un comunicat militar is portunitatea acestor propu tele ţărilor mari, puternic avînd vîrsta de 18 ani împliniţi, pentru care se pot
voltare economică a ţărilor re trebuie să i se recunoas cărora, vineri, armata a tre raelian informează că. vineri, neri şi necesitatea includerii înarmate, şi încetarea cursei asigura salarii pînă la 1800 lei/îună şi posibilităţi
lumii, de o serie de conside că rolul de forţă hotărîtoare ia egipteană de pe malul es armata a treia egipteană, în lor în documentul care va fi înarmărilor ; trecerea trep nelimitate de calificare în meserii ca : sudori, lăcă
rente istorice, naţionale şi în transformarea societăţii. tic al Canalului Suez ar fi cercuită pe malul estic al elaborat de Conferinţă. tată la reducerea trupelor şi
altele ce trebuie avute în In acest spirit, a subliniat atacat forţele israeliene la Canalului Suez. a organizat Reprezentantul Spaniei, ca armamentelor aflate în dota tuşi, strungari, macaragii, operatori chimişti etc.
vedere în edificarea unei o- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vest de Suez Este evident un atac. folosindu-se de ar şi alţi delegaţi, a apreciat că rea armatelor naţionale;
rînduiri sociale noi. trebuie să se înţeleagă pre — se adaugă — că purtăto tilerie şi tancuri, în încerca propunerile româneşti sînt crearea de zone denueleari- Pentru toţi candidaţii se asigură cazare la cămi
Arătînd că făurirea unei ocupările şi experienţa Ro rul de cuvînt militar israelian rea de a lansa peste canal deosebit d" bogate în conţi zate în diferite părţi ale Eu nele muncitoreşti şi masă la cantină contra cost.
asemenea orînduiri trebuie să mâniei, dorinţa ei de a lăr a recurs la asemenea afirma un pod cu ajutorul căruia nut şi a făcut apel la exa ropei şi asumarea de către
fie opera maselor largi popu gi colaborarea cu toate parti ţii pentru a da impresia că să-şi transfere trupele de pe minarea lor atentă. puterile posesoare de arme
lare, a participării nemijlo dele, cu mişcările revoluţio Egiptul este cel care violea malul estic pe cel vestic. Reprezentantul Suediei a nucleare a obligaţiei de a
cite a poporului, secretarul nare de pretutindeni, pentru ză încetarea focului şi a o- Trupele israeliene desfăşura anreciat că propunerile ro nu folosi aceste arme împo
general al P.C.R. a subliniat un larg dialog liber, cu con feri astfel forţelor israeliene te în acest sector au respins mâneşti se prezintă. împreu triva statelor care fac parte
că aceasta este o cerinţă e- vingerea că aceasta cores atacul egiptean cu sprijin nă cu alte propuneri făcute din asemenea zone ; pregăti
senţială, o caracteristică fun punde năzuinţelor forţelor un pretext pentru efectuarea din partea aviaţiei — adau de Iugoslavia şi Turcia, ca rea condiţiilor pentru des
damentală a societăţii socia progresiste din fiecare ţară, de acţiuni militare, pentru a gă comunicatul. documente de bază ale dez fiinţarea blocurilor militare
liste. cauzei socialismului şi pro baterilor în subcomisie. belgian a şi, în ultimă instanţă, lichi
Reprezentantul
Amintind existenţa condiţi gresului. păcii şi colaborării exprimat gratitudinea dele
ilor specifice în fiecare ţară, internaţionale. darea acestora.
de care trebuie să se ţină In încheiere, tovarăşul Situaţia din Chile
seama, că nu există un şa Nicolae Ceauşescu a rugat pe
blon, un model unic pentru oaspeţi să transmită partide O rezoluţie a Consiliului
socialism, tovarăşul Nicolae lor şi organizaţiilor pe care
Ceauşescu a relevat totoda le reprezintă un călduros sa SANTIAGO DE CHILE 26 relevă că în oraşe şi în zo Interparlamentar
tă existenţa unor cerinţe o- lut şi cele mai bune urări de (Agerpres). — Un comunicat nele rurale unităţi militare,
bligatorii pentru înfăptuirea succes <în lupta lor pentru oficial al juntei militare, re împreună cu detaşamente ale GENEVA 26 (Agerpres). — A fost examinat, apoi, un
societăţii socialiste cum sînt dezvoltarea societăţii pe o luat de agenţia Inter Press poliţiei, efectuează, în pre Corespondenţă de la D. Ţi document referitor la măsu
preluarea puterii de către bază nouă, pentru colabora Service, anunţă că, în oraşul zent, operaţiuni de cercetare nu : In cadrul lucrărilor ce rile menite să ducă Ia apli
clasa muncitoare, în alianţă re şi pace în lume. Antofagasta, capitala provin în vederea depistării şi ares lei de a 113-a sesiuni a Con carea efectivă a cartei Na
cu ţărănimea, cu celelalte Primirea s-a desfăşurat în- ciei cu acelaşi nume din su tării conducătorilor locali ai siliului Interparlamentar a ţiunilor Unite şi a altor do
forţe progresiste, trecerea tr-o atmosferă cordială, to dul ţării, au fost executaţi organizaţiilor de stînga, ca fost adoptată în unanimitate o cumente internaţionale pri
proprietăţii asupra mijloace- vărăşească. patru membri ai partidului lificaţi de autorităţi ca „ex rezoluţie care condamnă cu vind respectarea drepturilor
socialist. Intre aceştia se afla tremişti periculoşi“. Acţiuni energie acţiunile juntei mili omului în teritoriile neauto
Mario Silva Irriarte, secreta le militare se desfăşoară cu tare din Chile şi cere resta nome
rul organizaţiei provinciale deosebită intensitate în pro bilirea garanţiilor constituţio Delegaţia grupului inter
Delegafia Adunării Federale Antofagasta al Partidului So vincia Osorno. din sudul ţă nale şi a instituţiilor repre parlamentar român a prezen (348)
cialist
rii.
Chilian.
şi
Eugenio
existat
care
Ruiz Tagle. fostul director Cu toate aceste măsuri, la zentative decenii au această tat un amendament care sa
în
de
timp
Republicii
proclamarea
lută
a R.S. Cehoslovace, condusă de al unuia din cele mai mari care se adaugă arestările ma ţară. Consiliul Intreparlameh- Guineea -Bissau, exprimîn
obiective
economice
din
ca
sive
militanţilor
rîndurile
în
pitala provinciei. Totodată, de ' stîhgâ. rezistenţa forţelor tar a hotărît să trimită în du-se speranţa că Parlamen
Chile, - cît mai curînd posibil,
tul acestei ţări va fi repre
ară
chiliene
împotriva
populare
tovarăşul Alois Indra autorităţile pe militare au teritoriul regimului militar nu a înce o misiune a Uniunii Inter zentat cît mai curînd în Secfia de distrlbufie a energiei
tat
întreg
că,
a
Intreparlamentară.
ţării, rămîn în vigoare res tat. Actualul ministru de in parlamentare, pentru care con Uniunea românească a
sînt
condiţiile
în
stata
Propunerea
tricţiile de circulaţie şi aşa- terne, generalul Oscar Boni- deţinuţi parlamentarii ares fost acceptată cu o mare ma
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu numita stare de război in la, a recunoscut că, în dife electrice Sălaj-Zalău
secretar general al Partidu s-a întreţinut cu oaspeţii în- tern „pînă cînd vor fi nimi rite zone ale ţării, împotrivi taţi de autorităţile militare. joritate de voturi.
lui Comunist Român, pre tr-o atmosferă tovărăşească, cite organizaţiile de stingă". rea armată a oamenilor
şedintele Consiliului de Stat de caldă prietenie. Agenţia Inter Press Service muncii din Chile continuă. ANUNŢĂ CONCURS
al Republicii Socialiste Româ Oaspetele a transmis tova
nia, a primit, la 26 octom răşului Nicolae Ceauşescu un Comunicat iugoslavo-cehoslovac
brie, delegaţia Adunării Fe călduros salut din partea pentru ocuparea posturilor de :
derale a Republicii Socia Prezidiului C.C. al P.C. din BELGRAD 26 (Agerpres). cuţiilor a fost efectuat un
liste Cehoslovace, condusă Cehoslovacia, a tovarăşilor Moscova Congresul Mondial — Comunicatul privind con - tehnician energetic, centrale, staţii şi reţele
de tovarăşul Alois Indra, Gustav Ilusak, secretar gene vorbirile dintre Iosip Broz schimb de opinii asupra pro
membru al Prezidiului C.C. ral al C.C. al P.C. din Ceho Tito, preşedintele R.S.F. Iu blemelor internaţionale actu electrice ;
al Partidului Comunist din slovacia, Ludvik Svoboda, pre goslavia, preşedintele Uniu ale, comunicatul iugoslavo-ce
Cehoslovacia, preşedintele şedintele R. S. Cehoslovace, al Forţelor Păcii nii Comuniştilor din Iugosla hoslovac reafirmă, în context, — electrician centrale, staţii şi reţele electrice
Adunării Federale, care ne şi Lubomir Strougal. pre dorinţa părţilor de a depu (numai cu şcoală profesională sau liceu industrial).
vizitează ţara, la invitaţia şedintele guvernului R.S. Ce via, şi GustaV Husak, secre ne. alături de celelalte state
Marii Adunări Naţionale a hoslovace. MOSCOVA 26 — Corespon nor comitete specializate ale tar general al C.C. al P.C. europene eforturi pentru a- Concursul va avea loc în data de 9. XI. 1973 o-
Republicii Socialiste Româ- Mulţumind, t o v a r ă ş u l dentul Agerpres, N. Creţu, Organizaţiei Naţiunilor Uni din Cehoslovacia. constată sigurarea păcii şi colaboră
• nia. Nicolae Ceauşescu a adresat transmite : Vineri au conti te. dezvoltarea cu succes a re rii pe continentul nostru, con- rele 9,00 la sediul secţiei de distribuţie din Zalău,
La primire au luat parte din partea Comitetului Exe nuat, la Palatul Congreselor In şedinţa de după-amiază, laţiilor dintre cele două ţări, siderînd că la aceasta este str. Crişan nr. 6.
tovarăşii Gheorghe Rădules- cutiv al C.C. al P.C.R. şi a din Moscova, lucrările Con L.- I. Brejnev, secretar gene precum şi dintre U.C.I. şi menită să aducă o contribu
cu, membru al Comitetului sa personal cele mai 1 bune gresului Mondial al Forţelor ral al C.C. al P.C.U.S., a ros P.C.C., şi exprimă dorinţa ţie majoră Conferinţa pentru Condiţii de salarizare conform Legii nr. 12/1971
părţilor de a le promova în
Executiv, al Prezidiului Per urări Prezidiului C.C. al P.C. Păcii. In şedinţa de diminea tit o amplă cuvîntare. con viitor. securitate şi cooperare în şi H.C.M. nr. 890/1973.
congresului
Lucrările
manent al C.C. al P.C.R., vi din Cehoslovacia, tovarăşi ţă au luat cuvîntul Hortensia tinuă. Relevînd că în cursul dis Europa. Informaţii suplimentare la telefon 12300, interior 7.
cepreşedinte al Consiliului de lor Gustav Husak, Ludvik Allende şi reprezentanţii u- (352)
Miniştri, Ştefan Voitec, Svoboda şi Lubomir Strou
membru al Comitetului Exe gal.
In timpul convorbirii au ABIDJAN. - Vineri s-au Aeroportul este situat la 20
cutiv al C.C. al P.C.R., pre fost abordate probleme ale
celei Cadran ■ Cadran ■ Cadran
şedintele Marii Adunări Na relaţiilor româno-cehoslova- deschis la Abidjan (Coasta kilometri nord de Paris, iar
ţionale, Ştefan Andrei, se ce, exprimîndu-se dorinţa de Fildeş) lucrările lucrările de construcţie vor
cretar al C.C. al P.C.R., Ma comună de a se acţiona in de-a XVlll-a sesiuni a Adu face ca, in 1985-1990, capa întreprinderea de prospecţiuni
ria Groza, vicepreşedinte al nării Generale a Asociaţiei citatea de trafic să ajungă
continuare pentru dezvolta Internaţionale de Securitate DACCA. - La Dacca au va supune Parlamentului spre la peste 50 milioane de pa
Marii Adunări Naţionale, şi rea bunelor raporturi ro- Socială (A.I.S.S.), la care ţa început, vineri, convorbiri o- aprobare un proiect de lege sageri anual.
Dumitru Balalia, preşedinte mâno-cehoslovace, de priete ra noastră este reprezentată ficiale intre o delegaţie in vizînd alocarea fondurilor ne şi explorări geologice
le comisiei permanente a nie şi colaborare în dome diană, condusă de A. S. Chib, cesare începerii primelor lu LONDRA. - După o rela
lonescu,
Marii Adunări Naţionale niile politic, economic, teh- prin Letiţia Ministerul director adjunct al ministrului de ex crări de forare a tunelului. tivă perioadă de acalmie, un
Muncii,
general
în
pentru consiliile populare şi nico-ştiinţific, cultural, în membru titular în Consiliul terne, şi oficialităţi ale gu nou val de atentate cu bom Hunedoara
administraţia de stat. spiritul înţelegerilor conve A.I.S.S. vernului din Bangladesh, cu DELHI. - Guvernul indian be şi substanţe incendiare a
Membrii delegaţiei au fost nite cu prilejul întîlnirilor privire la stadiul repatrierii a aprobat un proiect privind cuprins, în cursul nopţii de cu sediul in Deva,
însoţiţi de Miroslav Sulek, şi convorbirilor dintre tova BONN. - Şeful delegaţiei grupurilor de persoane men construirea unei rachete pur joi spre vineri, întreaga pro STRADA MINERULUI Nr. 2, TELEFON 11560
ambasadorul R.S. Cehoslova răşii Nicolae Ceauşescu şi vest-germane la negocierile ţionate in acordul indo-pakis- tătoare destinate plasării pe vincie Ulster. La Londonderry,
ce la Bucureşti. Gustav Husak. cu reprezentanţii autorităţilor orbite a sateliţilor artificiali localul unei şcoli catolice si ANGAJEAZĂ
tanez, pentru ca acţiunea să
islandeze consacrate exami ai Pămintului. In legătură cu tuate în cartierul protestant
nării diferendului în proble poată fi încheiată conform aceasta, preşedintele Organi Waterside a fost avariat prin — 3 şoferi pentru autocamioane
mele de pescuit, Hans Apel, înţelegerii, în termen de şase zaţiei pentru studii cosmice a explozia unei bombe incen
Delegaţia de primari socialişti secretar de stat la Ministerul luni de la încheierea acor Indiei, Satish Dhawan, a de diare. Atentatul este al doi — 1 automacaragiu
faţa
unui
clarat,
dului.
lea, in mai puţin de 12 ore,
in
comitet
de Externe al R.F.G., a de
clarat, intr-o conferinţă de consultativ parlamentar, că îndreptat împotriva unei şcoli — 5 încărcători-descărcători
presă, că noua rundă de con LONDRA. - Cu 243 de vo proiectul va fi înfăptuit in catolice şi nu a provocat vic
din Franţa vorbiri iniţiată luni, la Reyk turi pentru şi 187 împotrivă, decurs de cinci ani. time omeneşti. Solicitanţii se vor adresa în scris sau verbal la
javik, nu a dus la realizarea Camera Comunelor a apro La Belfast, o bombă de fa adresa de mai sus.
unui acord între cele două bat, joi seara, proiectul con PARIS. - Viitorul aeroport bricaţie artizanală a explodat
părţi. Din această cauză, a struirii unui tunel sub Cana parizian Roissy-en-France va în apropierea căii ferate şi Condiţiile de angajare şi salarizare sînt cele pre
Vineri dimineaţa, tovară- ţii au transmis tovarăşului purta numele Iui Charles de a provocat pagube însemna
jl Nicolae Ceauşescu, secre- Nicolae Ceauşescu un cordial menţionat el, negocierile au lul Mînecii. Gaulle, ca urmare a hotărî- te, determinînd, totodată, în văzute de H.C.M. 914/1968 şi Legea nr. 12/1971. An
ir general al Partidului salut şi cele mai bune urări fost întrerupte, urmînd să fie In prima jumătate a lunii rii luate de preşedintele Pom- treruperea traficului feroviar gajarea se face pentru municipiul Deva.
omunist Român, preşedin din partea primului secretar reluate la o altă dată. noiembrie, guvernul britanic pidou. timp de citeva ore. (351)
te Consiliului de Stat al al Partidului Socialist Fran
Republicii Socialiste Româ- cez, François Mitterrand.
ia, a primit delegaţia de In cadrul convorbirii s-a
irimari socialişti din Franţa, subliniat cu satisfacţie evo
are, la invitaţia Comitetu- luţia relaţiilor dintre Parti
ji pentru problemele con- dul Comunist Român şi Par
iliilor populare, efectuează tidul Socialist Francez, rele- BRAD: Aventurile Iul Babuş- strumentale; 10,30 Din ţările românească; 21,30 Revista şla ciclopedie pentru elevi ; 19,30 Telejurnal. Cincinalul îna
22,30
Radiojurnal;
Po
ILIA:
i vizită in ţara noastră. vîndu-se că . dezvoltarea a- că („Steaua roşie“); Potter („Lu socialiste; 11,00 Buletin de gărelor; 22,00 seară; 24,00 Bule 10,00 Telex ; inte de termen. 1973 — an
de
Concert
Beatricei
ştiri; 11,05 Muzică uşoară; 11,15
vestirile
A fost, de asemenea, pre- cestora contribuie la inten mina"). Atenţiune şoferi, atenţiune tin de ştiri; 0,03—6,00 Estrada 10,05 Publicitate ; hotărîtor ;
;ent Dominique Taddei, sificarea în planuri multiple pietoni !; 11,35 Te cîntăm. fru nocturnă. 10,15 Selecţiuni din emisiunea 20,00 Cîntecul săptămînii : „Le
nembru al Biroului Execu- a raporturilor româno-fran- moasă Românie 1; 12,00 Discul „Cîntarc patriei“ ; gendar pămînt străbun“ ;
zilei — Margareta Pîslaru; 12.15
iv, secretar naţional al ceze, serveşte interesele po DEVA: Poliţistul („Patria“); Recital de operă Mario del 10,30 Din lirica universală. 20.05 52 dc iniţiative în 52 de
Partidului Socialist Francez. poarelor celor două ţări, Coarnele de aur („Arta“); SI- Monaco; 12,30 Intîlnire cu me Timişoara „Cind însuşi glasul gîndu- săptămînî ;
MERIA: Hei, puştiule !
(„Mu
interpretul
;are participă la sesiunea prieteniei şi apropierii din reşul“); HUNEDOARA: Depar lodia populară şi Radiojurnal; rilor tace“ ; 20,15 Teleenclclopedia ;
13,00
preferat;
Tipperary
(„Siderurgis-
ştiinţifică internaţională pe tre ele, cauzei păcii, demo te de Veroniea („Constructo 13,15 Avanpremieră cotidiană; 10,45 Bucureştiul necunoscut. 20,55 Publicitate ;
tul“);
17,30 Actualitatea radio; 17.45
;ema „Probleme ale făuririi craţiei şi progresului social. rul“); CALAN: In umbra vio Bucureşti 13,30 Radiodivertisment muzi „Dorul de la mîndra vine“ — Străzile cetăţii (II) ; 21,00 Film serial : Mannix ;
Daniela
Ca-
;i dezvoltării bazei economi In încheierea întîlnirii, to lenţei („11 Iunie“); TELIUC: cal. Emisiune şi de Nicolae Duţu; program de muzică populară 11,00 Selecţiuni din „Albumul 21,50 Gala lunii octombrie. îşi
raman-Fotea
ce a socialismului“. varăşul Nicolae Ceauşescu a Creierul Fantoma lui PETRO PROGRAMUL I; 5.00 Buletin 15.00 Buletin de ştiri; 16,00 Ra 18.00 Rubrica „Semnificaţii“ duminical“ ; dau concursul : Anda Că
(„Minerul“);
ŞANI-
Barbă
18.05 Medalion „Pablo.. Casals“
La primire au participat to rugat pe oaspeţi ca la îna Neagră („7 Noiembrie“); Săl de ştiri; 5,05 Melodii în zori diojurnal; 17,00 17,25 Ştiinţă, tehni 18,25 Emisiunea „Femina". Din 12.00 Telejurnal ; lugăreanu, Dida Drăgan
de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul
Album
că.
de
fantezie:
varăşii Virgil Trofin, Gheorghe poierea lor în ţară să trans băticia albă („Republica“); LU- şi jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 madrigale; 17,40 Melodii popu cuprins: „Eternul feminin“, 15.00 Fotbal: Steaua — F. C. Dcm. Răduiescu, ton Di
Arcan,
A-
de
însemnări
Cioară, Cornel Burtică, Şte mită salutul său prietenesc PENI: Paraşutiştti 36 („Cultural“); Muzică uşoară; 6,00—8,08 Radio- lare cu Ileana Constantinescu lexandra Indrieş Sofia primul său Argeş; chiseanu, Mlhai Fotlno,
(„Mun
la
agentului
Raportul
Ma
8.08
dimineţii;
Ore
Fărcaş;
18,00
fan Andrei, precum şi Ni primului secretar al Parti citoresc“); LONEA; întoarcerea programul muzical. Pagini clasice şi Dumitru 20.00 Zece melodii roman. Ghidul gospodinei; 19,00 16,45 Emisiune în limba ger Adrian Romcescn. George
tineu
le
serii;
colae Tăbîrcă. prim-vicepre- dului Socialist Francez. Sf. Luca („Minerul“); VUL în transcripţii moderne, 8,25 preferate; 20.45 Consemnări de Emisiunea „Divertisment 477“, mană ; Enachc, Mariâ Apostol.
blestemată
şedinte al Comitetului pen François Mitterrand, precum CAN: Acea pisică URICANI : Moment poetic. Veroniea O- Ion Baciu, directorul Filarmo de data aceasta... în culori. Maria . Bălan ;
(„Muncitoresc“)
;
tru problemele consiliilor şi urări de succese primari Homolka şi portofelul („7 No bogeanu; 8.30 La microfon, me nicii „Moldova“ din Iaşi; 20.50 18.15 Telcglob. Bclfast. Repor 22,35 Telejurnal;
lodia
preferată:
Buletin
9.00
Rond
populare. lor membri ai Federaţiei Na noapte („Patria“); Lupul mări de ştiri; 9,30 Mioriţa; 9,50 Mu La hanul melodiilor, cu Eu Tele viziune taj filmat ; 22,45 Campionatele europene fe
iembrie“);
ORAŞTIE:
de
Exprimînd sentimentele de ţionale a deputaţilor muni lor şi Răzbunarea („Flacăra“); zică uşoară; 10,00 Buletin de genia Frunză, Mariana Lungu, 18,30 Zalău 500 ; minine de gimnastică
cipali. cantonali şi regionali GEOAGIU-BAI: Am încălcat ştiri; 10.05 Orchestra de mu Dorel Liveanu, Ion Creţu. Gică 19.15 Publicitate ; sportivă — concursul in
gratitudine pentru onoarea
socialişti şi republicani. legea; HAŢEG: Pe aripile vîn- zică populară „Vîlceanca" din Chirea şi Gică Cristea; 21,25 9,00 Lumea copiilor ; 19,20 1001 de seri. Heckle şi dividual compus. Trans
de a fi fost primiţi de se întrevederea s-a desfăşu tului, seriile I-II („Popular“); Rîmnicu Vîlcea; 10,20 Piese in Moment poetic. Poezie clasică 9,30 De la alfa la omega En- Jeckle (VIÎ); misiune dc la Londra.
cretarul general al P.C.R. şi rat într-o ambianţă amicală,
şeful statului român, oaspe- cordială.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) - Tiparul Tipografie Deva.