Page 93 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 93
Prolefarl din foafe fările, uniii-vă
ACUMULAREA LEŞU crări au fost efectuate pînă
în prezent pe 45 600 hec
A FOST DATA tare, iar pe alte 6 000 hec
IN FUNCŢIUNE tare sînt în curs de execu
Sîmbătă, pe Valea Iadu ţie. In fruntea acestei ac
lui, în amonte de satul ţiuni s-a situat judeţul
Remeti, judeţul Bihor, a Vrancea, Tinde au fost exe
avut loc darea în funcţiu cutate astfel de lucrări pe
ne a „Acumulării Leşu“, 4 350 hectare, faţă de 1 000
important obiectiv din pro hectare, cît s-a prevăzut
gramul de amenajare com iniţial. Planul anual a fost
plexă a bazinului hidro îndeplinit şi în alte judeţe,
grafic „Crişul Repede“, par printre care Mehedinţi. Ti
te integrantă a programu miş, Neamţ, Sălaj şi Vîl-
lui naţional privind gospo cea.
dărirea raţională a resurse
lor de apă. Dispunînd de TURNEUL "u
un debit util de 26 milioa INTERZONAL
ne mc de apă, „Acumula
rea Leşu“ va asigura satis FEMININ DE ŞAH
facerea necesarului de apă
ANUL XXV Nr. 5 847 DUMINICĂ 28 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI pentru populaţia şi indus Turneul interzonal femi
tria municipiului Oridea, nin de şah de la Caile Gal-
irigarea în etapa următoa dana de Ferrerias a progra
re a peste 9 400 hectare te mat, înaintea rundei fina
ren. construcţia unei hidro le. partidele întrerupte. Du
centrale de 3,4 MW, pre pă cîteva înfrîngeri şi re
j Răspunzind prin fapte indicaţiilor trasate de tovarăşul Micolae Ceauşescu cum şi dezvoltarea pisci mize succesive, maestra ro
Alexandra
Nicolau
mâncă
culturii.
a reuşit să cîştige partida
Pînă în anul 1985 este
prevăzut a se realiza in întreruptă în runda a 18-a
ORGANIZAŢIILE DE PARTID, COLECTIVELE DE MUNCĂ HHD1ENE de amenajări în acest ba nală Nana după Aleksandria.
unio
fosta
campioană
cu
programul
tegral
complex
Clasamentul
18
run
iri
care
zin,
va
permite
garea în final a 40 000 de: 1—2. Kozlovska şi Ko-
nopleva — 12.5 puncte; 3-5.
agricol,
hectare
pro
teren
ITRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLi ' tejarea populaţiei şi împotri Aleksandria, Şui, Levitin —
obiec
12
Nicolau.
6-8.
puncte;
tivelor
economice
va acţiunilor dăunătoare Hardston, Zatulovska —
ale apelor, construirea de 11.5 puncte; 9. Veroczi —
11 puncte; 10. Jovanovici —
A centrale hidroelectrice şi şi in 10.5 puncte; 11. Polihronia-
a-
sigurarea apei necesare con
de — 10 puncte; 12. Laza-
sumului
populaţiei
dustriei. revici — 9 puncte; 13-14.
BaumstarK şi Ferrer — 8
ÎNDIGUIRI puncte etc. Primele trei cla
sate se vor califica pentru
ŞI DESECĂRI
turneul candidatelor la ti
tlul mondial, deţinut de No
Unităţile
agricole
coope
Prin punerea în valoare a tuturor resurselor ratiste au realizat în acest na Gaprindaşvili.
an, cu mijloace şi forţe
proprii, îndiguiri şi dese HANDBAL
cări cu caracter local pe
Metalul hunedorean-ridicat la cote 52 000 hectare, cu 17 000 zenţa unui numeros în public,
Waiblingen,
pre
Da
decît
mai
mult
hectare
prevederile iniţiale. Pe su s-a disputat întîlnirea in
prafeţe de 3-6 ori mai mari ternaţională de handbal
înalte de calitate şi eficienţă executate prevederile, au lucrări dintre selecţionatele femi
decît
fost
asemenea
nine ale României şi R.F.
Germania.
un
în
judeţele
Desfăşurînd
şi Bihor. Ilfov, Ialomiţa joc spectaculos şi eficace în
Unităţile agricole coope ambele reprize, handbalis
Dominanta activităţii siderurgiştilor nedorean la accelerarea progresului e- ba colaborare între organele U.T.C. şl Sarcinile acute care se pun pentru creşterea producţiei de ratiste au executat, pe tele românce au obţimit
hunedoreni în actualul cincinal o con conomic al ţării. celelalte compartimente, a neglijenţei cărbune a Văii Jiului impun acţiuni ferme pentru dotarea cu suprafeţe mai mari. decît victoria cu scorul de 18—14
de
ima
înaltă
productivitate
a
stituie perfecţionarea calitativă a pro Avînd un bilanţ prestigios sub toa şi superficialităţii unor salariaţi. Aceas utilaje macaragiul Traian Steles cu, unităţilor miniere. In Aurel cele prevăzute, cu posibili (9—6). Cele mai bune jucă
lăcătuşii
gine,
împreună
cu
ducţiei de metal, realizarea ei la nive te aspectele, precum şi certitudinea ta face ca unele minereuri, materiale Scornea şi Francisc Deneş, pregătesc transportul unui uriaş tăţi locale şi lucrări de pre toare ale echipei române
luri cantitative şi de eficienţă ridicate. încheierii anului în cele mai bune refractare şi piese să intre în procesul descărcător la o staţie de sortare a bazinului carbonifer. venire şi combatere a ero au fost Simona Arghir şi
Aceste obiective polarizează eforturile condiţiuni — se prelimină pentru acest de producţie, generînd greutăţi în ob Foto: ION LICIU ziunii solului. Aceste lu Magda Micloş.
şi preocupările colective, direcţionează ultim trimestru realizări suplimentare ţinerea unei calităţi corespunzătoare.
munca organizaţiilor de partid şi a de încă 15 milioane lei la producţia Se semnalează deficienţe calitative în
conducerii combinatului spre realizarea globală, 10 milioane lei la producţia secţiile de furnale şi aglomerare, unde
sarcinilor majore privind organizarea marfă, 2 500 tone cocs, 3 000 tone fontă, încălcarea prescripţiilor tehnologice a
optimă a proceselor de producţie, în 1 500 tone oţel, 5 000 tone laminate fi condus la declasarea unor mari can Un imperativ de acută actualitate
scopul utilizării eficiente a resurselor nite şi rotunjirea economiilor şi bene tităţi de aglomerat şi fontă. Pagina
şi îndeplinirii cincinalului înainte de ficiilor peste plan — adunarea activu Oţelăriile, sectorul cu rol hotărîtor
termen. lui de partid a avut posibilitatea să în asigurarea calităţii metalului, înre
Din toate aceste puncte de vedere concentreze analiza şi dezbaterile ex gistrează multe abateri, exprimate în Recoltările şi semănatul
siderurgiştii sînt capabili să prezinte clusiv în zona esenţială a calităţii şi topiri, decarburări, temperaturi de e- I!
rezultate de valoare deosebită pentru eficienţei producţiei, în spiritul preţioa vacuare şi viteze de turnare necores
economie. Realizarea unei producţii su selor indicaţii date de tovarăşul Nicolae punzătoare. Acestea dovedesc că spe
plimentare de 120 milioane lei, concre Ceauşescu cu prilejul recentelor vizite cialiştii din secţii, conducerea uzinei şi să fie finalizate neîntîrziat!
tizată în 26 000 tone cocs, peste 20 000 de lucru în unele judeţe ale ţării. organizaţiile de partid nu au acţionat
tone fontă, 40 000 tone oţel şi 36 000 Vorbind despre neajunsurile exis suficient de energic pentru întărirea haba, unde semănatul griu
tone laminate peste plan, depăşirea pro tente, ing. Ionel Cîndea, locţiitorul se disciplinei tehnologice. De asemenea, Cooperatorii şi mecanizatorii sînt confruntaţi în lui s-a făcut pe 100 hectare
ductivităţii muncii cu 7780 lei pe sala cretarului comitetului de partid din la laminoare, deşi s-au întreprins une- această perioadă cu sarcina de a încheia în timpul faţă de 90 planificate.
riat şi obţinerea a 63 milioane lei be combinat, arăta că recepţia materiilor cel mai scurt posibil recoltatul porumbului şi însă- Există însă unele coope
neficii suplimentare, reprezintă argu prime, materialelor, utilajelor şi piese AL. VALER1U mînţarea griului, mobilizînd la acţiunile respective rative agricole unde semăna
mente solide la aprecierea preţioasei lor nu se face corespunzător din ca -I toate forţele şi mijloacele de care dispun unităţile tul continuă să ridice pro
contribuţii aduse de combinatul hu- uza unor deficienţe organizatorice, sla (Continuare in pag. a 3-a) agricole. In ceea ce priveşte recoltatul, reţin aten bleme care trebuie să-şi gă
ţia restanţele ce se înregistrează într-o seric dş co sească rezolvarea neîntîr
operative agricole, unde pe zeci de hectare ştiuleţii ziat. Intre acestea, C.A.P.
de porumb aşteaptă să fie culeşi. Unirea, Peştişu Mic, Săiaşu
uniuni de Sus, Clopotiva, Vaidei,
Geoagiu — să amintim doar
realizată
mai
lucra
trebuie
Suprafeţe
cu
cîteva
exemple
pre
I N I Ţ I A T I V E L E prinse între mai mari, hec rea existau, la data de 25 zintă cu restanţe — ce se trebuie
30-40
de
rămas
au
nerecoltate
tare,
9 la cooperativele agricole din octombrie a.c., la cooperati grabnic înlăturate. Dealtfel,
vele agricole din Rişca, Mes
în
unităţile
sînt
respective
colectivităţilor de muncă — Vaidei, Mare, Bîrsău Romoşel, teacăn, Toteşti, Ostrov, Peş- concentrate importante for
Rîu
Lunca
Moţilor,
Geoagiu,
Alb,
Rnpoltu
şi
în
ţe, care permit realmente ca
alte unităţi. De asemenea, la teana etc. In unităţile unde semănatul să fie încheiat
puternică forţă mobilizatoare C.A.P. Jeledinţi, Şoimuş, şi în meinic, s-au obţinut rezultate într-un scurt timp. O situa
s-a
organizat
te
activitatea
Mărti-
Deva,
Beriu
neşti,
inadmisibilă
întîl-
ţie
se
lucrări de mică mecanizare alte cooperative agricole mai demne de semănatul pe reali- neşte la cooperativele agri
evidenţiat,
su
zîndu-se
trebuie culeşi ştiuleţii de pe
cole din Nandru şi Mînerău
Un
prafeţe
suplimentare.
„îndeplinirea sarcinilor de pian — suprafeţe apreciabile, însu- astfel de exemplu îl oferă unde, pînă la data de 25
mînd cîte 15-60 hectare. Este
octombrie a.c., nu era însă-
DEVA. Acţiunea de îmbu cesare pentru atacarea altor o cerinţă imperioasă ca, mo C.A.P. Ilia, unde s-a însă- mînţată nici jumătate din
mînţat grîu cu 10 la sută
nătăţire a dotării tehnice şi lucrări, cum sînt staţia de bilizînd toate forţele de c.are mai mult decît prevederile suprafaţa planificată (!). Pe
de modernizare a produc concasare şl alimentarea cu ţel unic al întregului colectiv“ dispun unităţile, întreaga re
ţiei se desfăşoară cu bune energie electrică la cariera coltă să ajungă fără pier planului. Asemănător au pro
rezultate în cadrul F.I.L. Zam, hala de confecţii me deri în hambare, prelungirea cedat şi cooperatorii din O- (Continuare In pag. a 3-a) x
Deva. Folosindu-se credite talice la secţia mecanică, perioadei de cules influen-
soarta
negativ
ţînd
de mică mecanizare s-au mecanizarea încărcării pro CM SI UNDE TREBUIE INTERVENIT produc
executat 8 obiective în va duselor de balastieră in aia ţiei. Concomitent cu finali
loare de peste 1,4 milioane staţia C.F.R. Ilia, amenaja zarea grabnică a culesului, Lipsurile în aprovizionarea
Iniţiativa „îndeplinirea sarcinilor de plan — ţel uni« al întregu
Iei, printre care mecaniza rea spaţiilor pentru finisa lui colectiv“, lansată în urmă cu mal bine de un an pe şantierele care, de regulă, se poatş ob se cere ca o atenţie deose
rea operaţiilor de transport, rea mobilei pe bază de nitro- I.C.S. Hunedoara, s-a impus de la bun început prin clteva criterii ţine o productivitate sporită. bită să fie acordată onorării
ambalare, încărcare şi des lac etc. Prin aceste lucrări aparte. De fapt, îndeplinirea ire obligaţiilor contractuale la
propriu
baj
aces
constructorilor,
intr-un
concis,
Formulate
lim
cărcare la secţia de apă mi se asigură creşterea şi di tea vizau depăşirea unor greutăţi In munca de pe şantiere şi În proşabilă a sarcinilor de plan fondul de stat. Evident, o magazinelor din satele
nerală Boholt, mecanizarea versificarea producţiei, îm cadrarea fiecărei formaţiuni pro ductive — echipă, lot, şantier — ar trebui privită nu numai sarcină de căpetenie a comi
încărcărilor şi descărcărilor bunătăţirea calităţii şi efi in cifrele de plan stabilite. ca o iniţiativă, ci în primul tetelor de partid şi consilii
la moara Deva şi altele. cienţei produselor realizate rînd ca o elementară dato lor populare comunale o re comunei Dobra să fie
Pentru anul viitor s-au în cadrul Fabricii de in Anul trecut toate formaţiu N-a dat prea multe deta rie a fiecărui colectiv de prezintă iniţierea de acţiuni
întocmit documentaţiile ne dustrie locală Deva. muncă. Numai privind în a- energice în scopul antrenării
nile de muncă ale I. C. S. lii. Luînd pe „nu putem“ cest fel lucrurile se va putea întregului potenţial de ' forţe
Hunedoara au făcut din în braţe, un nelămurind de ce spune că iniţiativa îşi trăieşte şi mijloace ale cooperative de urgenţă eliminate!
singur
numai
acest ţel un adevărat buchet
maistru
Punctaj bun le verificarea liniilor de realizări. trimestru al a- din pozitive, prezintă reali viaţa, că şi acest colectiv s-a lor agricole la a înmagazinarea Mai mulţi cetăţeni din localităţile Răduleşti, Roşcani
recoltei
fără
pierderi
şantier
de
achitat cu cinste de patrioti
ne-a
zări
primul
inginerul
In
porumb.
cestui an, iniţiativa şi-a trăit determinat să constatăm că ca datorie — aceea de a du Un loc aparte pe agenda şi Mihăieşti ne-au semnalat că în unităţile comerciale ce
ce la bun.sfîrşit sarcinile în
încă viaţa. Apoi, cu fiecare acel ţel unic n-a pus stă- credinţate. acţiunilor dc sezon îl ocupă fiinţează în satele dumnealor nu găsesc mărfurile pe care
Recent, cu ocazia măsurării liniilor C.F.R. din raza lună care s-a scurs, între piriire pe toţi salariaţii în finalizarea însămînţărilor. le solicită, cum ar fi de pildă ; ulei, zahăr, sare, unele
secţiei L 5, cu vagonul de măsurat special, s-au consta prinderea a acumulat restan treprinderii. ILIE COJOCARU Suprafeţe restrînse pe care articole de încălţăminte, textile etc. Gestionarii închid
tat următoarele : punctajul mediu a scăzut faţă de luna ţă după restanţă, îneît la Tovarăşul Iosif Bocan, se şi deschid fără să respecte orarul de funcţionare. Starea
septembrie cu 245 puncte pe km, fără nici un punct finele a 9 luni volumul a- cretarul comitetului de partid de lucruri semnalată desigur nemulţumeşte. Pe baza
„penalizare“, toţi kilometrii de cale ferată din secţie cestora depăşea cifra de 30 al şantierului nr. 2, s-a sim celor sesizate am organizat un raid la cîteva din maga
primind numai calificative de bine şi foarte bine. milioane lei. ţit obligat să explice : zinele săteşti amintite în scrisorile trimise de cititori.
In obţinerea acestor rezultate remarcabile şi-au adus ■mH Iată ce am constatat :
A fost firesc deci ca, re
contribuţia colectivele Districtului nr. 3 Mintia, con cent, în adunarea activului — Intr-adevăr, avem pen
dus de Ştefan Creţu, Districtul nr. 2 Deva, condus de de partid, discuţiile să se tru acest an un plan deose Magazinul din Răduleşti albă, oţet, băuturi de nici
Mihai Popovici, Districtul nr. 4 Ilia, condus de Aurel poarte cu precădere în jurul bit de mobilizator, care ne fiinţează provizoriu într un fel, articole de încălţă
Miclea, precum şi picherii Ioan Băcan, Ioan Jude şi acestei, chestiuni. Şi dacă creează numeroase probleme una din încăperile şcolii minte şi textile de mai mul
Ioan Drăgoi. majoritatea şefilor de şantier pentru a-1 realiza. Nu în generale, pînă se termină tă vreme. E cam sărăcie de
| ~ ' C. AOANE! au arătat deschis, cu multă seamnă însă că nu putem re noul local, la care oamenii marfă la noi.
corespondent cupera restanţele şi deci că satului lucrează în momen .— Care este cauza ?
competenţă şi răspundere, n-o să ajungem cu planul la tul de faţă. Spaţiul actual
— Nu ni se aduce de la
de ce graficul realizărilor de zi. Noi am făcut numeroase în care se află magazinul Deva. Fac mereu comenzi,
la I.C.S. Hunedoara este analize ale situaţiei create, nu e prea încăpător dar dar nu primesc nici pe
sinuos şi ce trebuie făcut dar cred că n-am insistat a- nici prea mic. Mărfurile sfert din ceea ce solicit.
pentru recuperarea restanţe supra unor chestiuni cu un nearanjate, ambalajele arun Cînd se întîmplă să vină
lor şi reîncadrarea în ritmul rol deosebit. cate de-a valma dau însă şi pentru noi ceva marfă,
normal de execuţie, o anume Este inadmisibil să obţinem Interiorului un aspect neplă nu e adusă pînă la magazin.
voce a făcut notă discordan o productivitate. mai mică cut. Cei ce însoţesc maşina care
tă. decît şantierul nr. 4 de con — Ce mărfuri solicită vine de la Deva lasă mar
Conducătorul
Trlfu
Cri
— Eu nu cred că putem să strucţii civile. Sîntem mai execută in mod auto obişnuit curse şan, din de cadrul Autobazei Brad. cumpărătorii şi nu le aveţi? fa la magazinul din Lăpuş-
dcpăşimlu-şi
lungi
transport,
ne îndeplinim planul — spu sarcinile lunare, în medie, cu 25 000 tkm. El înfăptuieşte la un — am întrebat-o pe gestio
nea inginerul Francisc loja, mulţi şi mai bine dotaţi de înalt nivel şi cerinţele iniţiativei de aici „150 000 km fără repara nara Domnica Tismote. N. PANAITESCU
şeful şantierului nr. 2 con- cît : colegii noştri. Avem şi ţie capitală", la bordul autocamionului său fiind înregistraţi — Nu avem ulei, făină (Continuare in pag. a 3-a)
strucţii-montaj. un alt profil de muncă, în In prezent 180 000 km fără intervenţia vreunei reparaţii !
SIMPOZION Nicolae Ceauşescu în u- experienţă pe teme co nînd cooperativei de fectiv la realizarea şl de
nele ţări ale Americii merciale privind intro consum Orăştie. păşirea sarcinii de creş LA CEREREA
Ieri după-amiază, în fa Latine“, au prezentat ducerea şi folosirea me tere a productivităţii
ţa unei numeroase asis „Descoperiri arheologice todelor moderne de co CEA MAI MASIVĂ muncii in toate unităţile CĂLĂTORILOR
tenţe, la Clubul munci pe cursul inferior al Stre- merţ în unităţile coope „INFUZIE" DE TEHNICĂ şi sectoarele forestiere
toresc din Gurabarza a tului“ şi s-au referit la raţiei de consum dc la din judeţ.
avut Ioc un simpozion semnificaţiile ocrotirii mo sale, şi anume : expune In cadrul I.F.E.T. Deva La solicitarea călătorilor,
cu tema „Conţinutul di numentelor naturii. La rea deschisă a mărfuri s-au luat, zilele acestea, DISPENSARE conducerea autobazei din
namic al politicii parti S.M.A. Simeria au fost lor, autoservirea, etala măsuri ca pînă la 20 no REAMENAJATE Brad a luat măsura intro
dului şi statului nostru“ evocate aspecte ale „Lup rea produselor. precum iembrie să fi realizate in ducerii de noi curse pe
susţinut de lectori ai Ca te! ceferiştilor din Sime şl unele probleme privind tegral prevederile anuale Dispensarul medical de uncie trasee, prelungirii
binetului orăşenesc de ria sub conducerea aprovizionarea. ordinea, referitoare Ia dotarea teh întreprindere al E.M. Ţe- traseului unor autobuze,
partid din Brad. P.C.R. împotriva exploa curăţenia, buna gospodă nică prin eforturi de in introducerii de autobuze
tării capitaliste“, s-au rire şi păstrare a măr bea a fost rcamenajat. pentru elevi. Astfel, pen
prezentat recente desco vestiţii şi fonduri dc mi pus Ia punct după to.Ve
CARAVANĂ MUZEISTICĂ furilor. Acest schimb de cerinţele, fiind zugrăvit, tru elevii din Rovina şi
periri arheologice pe ra experienţă organizat de că mecanizare. Forestierii Curechiu s-au introdus
za oraşului Simeria şl au apreciază De bună drep vopsit, dotat cu cele tre
Vineri, caravana mu către Uniunea judeţeană tate. 197“ ca anul celei două autobuze care îi
zeistică de la Muzeul ju fost amintite cîteva dintre a cooperativelor de con mai mo ive „infuzii“ de buitoare acordării unei transportă la şi de la
deţean din Deva s-a de bogăţiile deosebite ale sum ;i cooperativa dc e'inică. Intre utilajele asistenţe sanitare cores
plasai a l.A.S. Bîrcea parcului dendrologic de consum Orăştie, în cadrul mai Importante intrate în punzătoare. De asemenea, şcoala din Bucureşci,
la Simeria.
Mare şi S.M.A. Simeria. căruia s-au vizitat unită producţie sînt cele 200 dispensarul medical din cursa de Brad-Grosuri s-a
Protea rii Mircea Dan ţile supermagazinului din noi ferăstrale mecanice, Tomeşti a fost reame- schimbat Ia o oră mai
Lazăr, Ioan Andriţoiu şi SCHIMB DE EXPERIENŢĂ Geoagiu, a constituit o 24 funiculare d? diferite najaf, în prezent asi-
Conştiincioasă în muncă, bine pregătită profesjonal. laboranta Marla Cîndea au vorbit PE TEME COMERCIALE b'nă popularizare a ex tlouri. peste 50 tractoa g'irînd cele mal bune convenabilă pentru că
Marla Bal de la laboratorul central al I.V. Căîan execută lu numeroşilor salariaţi ai perienţei pentru toţi şefii re cu trolll şi încărcă condiţii de tratament şi lători. iar traseul Brad-
crări de bună calitate. l.A.S. Bîrcea Mare de Ieri, a avut Ioc la de magazine şi gestio toare cu braţe frontale. consultaţii tuturor pacien Blăjeni-Plai s-a prelungit
Foto : VIRGIL ONOIU spre „Vizita tovarăşului Geoagiu un schimb de narii unităţilor aparţi- Dotarea a contribuit e- ţilor. ptnă la Grosurl-pod.
J