Page 94 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 94

mamntamsmmtnsK                                                                                                        iMumncmn
                                                                                                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 847 • DUMINICA 28 OCTOMBRIE 1973




                           iu realizatori ai „Haiducilor“


                                                                                                                                                                                                                                         —w

                despre film, teatru, proiecte de viitor                                                                                                                                             ê                             [ITERATOR/





                                                                        fac   un   film   fără   cuvinte.                                                                                                                      4 ARTA 1
                                                                        Dacă  aş  reuşi,  ar  fi  cel  mai                                                                                                                                       2
                                                                        mare film al vieţii mele.
                                                                          Carmen Maria-Strujac:
                                                                        „Principele“  este  o  carte  ad­
                                                                        mirabilă.  Arc,  înainte  de  toa­
                                                                        te,  o  atmosferă  superb  con­
                                                                        turată.  Dacă  acesta  ar  fi  sin­
                                                                        gurul  motiv,  şi  atunci  ar  fi              HUN
                                                                        interesantă   o   ecranizare   a
                                                                        „Principelui".   Există   în   car­
                                                                        te,  apoi,  pagini  de-a  dreptul
                                                                        cinematografice.   De   pildă,
                                                                        rătăcirea   Principelui   prin   r                                                                                      r                                                       1
                                                                        loggiile  pustii,  biserica  dam­
                                                                        nată,   sabatul   de   la   MogO-       Ateller    Inorogul                                                                   Debut
                                                                        şoaia şi aşa mai departe,
                                                                         —    Subiectul   este   intere­
                                                                        sant,  propun  totuşi  să  no  în­  .'   Deschizînd   nelimitat   ori-   tocmai  Inorogul  pentru  a  se  1                               Poarta sărutului
                                                                        toarcem   la   relaţia   teatru-   )   zonturile   cunoaşterii,   Renaş­  simboliza  pe  sine  ?  Unicor-  1
                                                                        f i Im.                       te   terea   i-a   ajutat   lolodată   o-   nul  sau  Licornul,  cum  i  se  \
                                                                                                      .   mului   să   se   cunoască   pe   mai  spune,  e  o  făptură  au-  ţ                  j Castă.                     beau tăcerea,
                                                                         Carmen Maria-Strujac: In
                                                                        teatru   îmi   place   să   lucrez   t   sine,   să   se   aplece   asupra   reolată  de  legende,  ce  vine  '         I Templu al iubirii          iubire                      ;
                                                                       cu  Ciulei  şi  Pintilie.  Vedeţi,   ^   propriei   individualităţi.   O   de   departe,   din   miturile   ţ            j celeste,                    dăltuită-n
                                                                                                                               de
                                                                        eu   pledez   pentru   actorul-ar-   i  1   dovedesc   toate   operele   di-   imemoriale   ale   orientului   l        i mîini de cioplitor          piatra nemuririi.
                                                                                                                  epocii.
                                                                                                              ale
                                                                                                         artă
                                                                                                                         „Ogni
             —     „Haiducii"   inaugurează   turisi   Adina   Codrescu.   Este   tizan   care   elaborează   perso­  \  pintore  dipinge  să"  scria  Leo-   extrem.   De   aici   a   pătruns   /   | te-au contemplat;
                                                                                                                                    în  evul  mediu  european  ca-  \
                                                                                                                                                                                                ! - iubire-ncremenită-n
           primul   serial   românesc.   Du­  nu   numai   prima   femeie-ope-   najul   în   timp,   cu   migală.   i nardo da Vinci :   fiecare  re  l-a  adoptat  şi  i-a  îmbo-  (          j nimb de piatră...                  DINU NICOLAE
           pă   părerea   publicului   este   rator  din  ţară,  dar  şi  autoa­  Nu  întîmplător  Ciulei  şi  Pin­  ’  pictor  se  înfăţişează  pe  sine,   gâţit   semnificaţiile,   in   sim-   1   i Păsările umbrei,           (elev, anul III, Grupul
           vorba  de  cel  mai  autentic  şi   rea   schnitt-uiui   unui   număr   tilie  fac  filme  bune.  Ei  pen­  ţ   afirmaţie   metaforică,   dar   bolistica   medievală   apărea   1   \ cu aripi frînte-ţi
           mal  unitar  serial  de  la  noi.   impresionant de filme.   tru   film   cer   actorului   ace­  i   care   rămîne   valabilă   pentru   îndeobşte  alături  de  leu,  în-  i                                         şcolar al C.S. Hunedoara)
           Cărui  fapt  se  datoreşte  suc­  Adina  Codrescu  :  M-aţi  o-   eaşi   aplecare   ca   în   teatru.   ?   toate   artele.   Prin   vastitatea   truchipînd  fie  violenţa  şi  ipo-  i
           cesul acestui Serial ?        colit  pînă  acum  şi  ca  atare   Ciulei  îşi  lucrează  filmele  cu   1   orizontului   său,   prin   aspira-   crizia,  fie  forţa  şi  puritatea.  1
             Constantin  Guriţă:  Nu  nu­  n-ar  trebui  Să  Vă  iert.  Nu   o   temeinicie   desâvîrşită.   Vo-   l   ţia  spre   universalitate  a  cul-   Folclorul   nostru   l-a   cultivat   \               ...................................................................................
           mai  pentru  faptul  că  filme­  din   vanitate,   ci   pentru   că   luptuosul   cult   al   fabulosului   i   turii   şi   preocupărilor   sale,   îndeosebi   în   ipostaza   celei  1                                                    Ş
           le  semnate  de  Dinu  Cocea   montajul  este  extrem  de  im­  oriental  apare  la  Ciulei  în­  i   nici   Dimitrie   Cantemir   nu   de   a   doua   semnificaţii   sub   '
           au   însemnat   împlinirea   mea   portant   într-un   film.   Desti­  tr-o  ipostază  decantată,  disti­  ^  este  altceva  decît  un  om  de   care  îşi  dovedeşte  rostul  şi  ţ
           ca  actor  de  cinema,  ci,  în   nul  unei  pelicule  se  decide,   lată   şi   intelectualizată.   Lu*   t   Renaştere   tîrzie,   cu   nuanţele   în „Istoria ieroglifică".   ţ
           primul  rînd,  pentru  că  suc­  practic,  pe  masa  de  montaj.   crînd  cu  actorul,  Ciulei  atin­  '   specifice   condiţiilor   sociale                                                        Ţarmea de
           cesul   serialului   n-a   fost   u-   O   secvenţă   magistrală   poate   ge   performanţe   graţie   aces­  ţ   şl   istorice   de   ia   noi.   Ten-   Inorogul   e   făptura   purită-   i
           nul  gratuit.  N-a  fost,  deoa­  fi  lipsită  de  efect  din  prici­  tui  cult  al  amănuntului  func­  l   dinţa   de   a-şi   exprima   pro-   ţii,   a   forţei   şi   a   nobleţei   1
           rece   filmele   întrunesc   cali­  na   unui   montaj   neinspirat.   ţional. niciodată de prisos.  prla   individualitate   apare   cu   spirituale.   Are   trup   curat   şi   i   ! Ţara mea de vise
           tăţi   care   le   situează   într-o   In   „Haiducii",   bunăoară,   rit­  —   Sînteţi  o  actriţă  fru­  \  cea  mai  mare  pregnanţă,  fi-   agil  de  cal  şi  cap  semeţ  de  t                              Cînd Iţi creşti feciorii
           sferă   valorică   superioară.   mul  este  hotărîtor.  Ei  bine,   moasă.   Frumuseţea   este   un   i   reşte,   în   „Istoria   ieroglifi-   cerb.  in  frunte  poartă  un  sin-  J   Şi de împliniri,         Harnici şl volnici,
           Motivaţia   succesului   se   află   acest  ritm  —  care  antrenea­  avantaj în film ?    ,   că",   operă   care   prin   mo-   gur   corn,   drept   şi   straniu,   \            ! Te-am zidit frumoasă, Te sărută toate
           fireşte   şi   în   circumstanţa   ză  şi  solicită  atenţia  specta­  Carmen   Maria-Strujac:   Ca­  1   dalitâţi   aparţine   artei.   Per-   alb   la  rădăcină,  negru  spre  l    Numai din iubiri.                          Doinele de-aici. 5
           întîlnirii   dintre   un   regizor   torului   —   se   obţine   prin   tegoric.   Oamenilor   le   place   ţ   sonajele   sînt   alegorice   şi   mijloc  şi  roşu  în  >vîrf.  Ochii  /   :
           ca  Dinu  Cocea  şi  o  bază  li­  montaj.                  să  vadă  oameni  frumoşi.  Dar   i   cartea   face   parte   dintre   îi   sînt   albaştri   ca   topaze-   ţ                                        Ţarfi-n care omul
           terară   de   calitate,   purtînd,   Carmen Maria-Strujac: Eu  frumoşi   din   toate   punctele   '   scrierile   cu   cheie.   In   a-   le,  trupul  alb  orbitor  şi  ca-  1      ; Inima ţl-am dat-o,         S-a-nvâţat să stea
           înainte   de   toate,   amprenta   sînt  o  actriţă  care  se  îm­  de   vedere.   Spectatorului   tre­  ^   parenţă,   aşadar,   nimic   mai   pul   purpuriu.   Are   o   ţinută   1   ; Să te ştim că eşti :   Demn şi-n libertate,
                                                                                                                                    distinsă  şi  mîndră  care  su-  1
           lui Eugen Barbu.              pacă  foarte  greu  cu  cronolo­  buie  să-i  dăm  şi  o  frumuse­  i puţin propice introspecţiei.  gerează   dragostea   de   drep-   ^                 Tinărâ, voinicâ-n          Ca pe cer o stea.
             Dinu   Cocea   :   S-ar   putea   gia,  de  cele  mai  multe  ori   ţe   interioară,   sufletească   a   '  Şi  totuşi  autorul  apare.  Ală-   tate   şi   adevăr,   imi   place   i   j Haine fecioreşti.
           să  fie  şocant  ceea  ce  spun,   inversată,   a   filmărilor.   A-   personajului.   Această   frumu­  ţ   turi   de   alegoriile   fricii-lepu-   să-l  socotesc  semnul  —  sin-  >   \                       Fie-ţi viitorul
           dar   ideea   realizării   „Haidu­  tenţia   selectivă   a   operaţiei   seţe  lăuntrică  —  ce  iradiază   ^   rele,   lăcomiei-Corbul,   vicle-   gular  şi  generos  —  sub  care  .   | Ţara mea cit toate    Mai strălucitor,
           cilor"   porneşte   de   la   nişte   de   montaj   mă   ajută   să   şi  dă  viaţă  unui  chip  fru­  niei-Vuipea,   ipocriziei   veni-                                                                          Ţara mea de vise,
           costume   şi   decoruri,   răma­  compun   un   personaj   *credi-   mos  —  este  ceea  ce  rămî-   J   noase-Cameleonul,   se   aude   se   aşează   naşterea   întregii   1   Din   Imaginaţia   unul   grafi­  i Visele de-un veac,  Ţara mea de dor 1
           se  din  „Tudor".  Restul  a  ur­  bil,  la  care  să  nu  se  obser­  ne,  este  ceea  ce  se  numeşte   \   prin   această   lume   fabuloa-   noastre arte culte.   \  cian   talentat,   s-a   născut   a-   : Cind işi cintă viersul
           mat   abia   după   acest   fapt   ve   fragmentarea   biografiei,   permanenţă valorică.  t  să  şi  tristă  tropotul  semeţ  al                       cest arabesc plin de fantezie.  i Dorurile tac.                AUREL D. CAMPEANU
           banal.   Bineînţeles,   atunci   impusă  de  eşalonarea  în  timp   —   Ce  roluri  aţi  dori  să   | lui, al Inorogului. Do ce   RADU CIOBANU
           n-am   bănuit   succesul   care   a   filmărilor.   In   teatru   lu­  jucaţi ?
           avea  să  urmeze,  tot  aşa  cum   crurile  se  petrec  altfel.  Re­  Carmen Maria-Strujac:
           n-am   crezut   —   pe   vremea   gizorul  are  mai  multă  vre­  Mi-ar  place  foarte  mult  să  in­
           cîrfd  eram  pilot  —  că  voi   me  să  se  ocupe  de  interpre­  terpretez   roluri   în   .ecranizări   Dintre   genurile   folclorice                                                                           „salva“   situaţia,   băieţii   îm­
           deveni   cineast.   M-am   pre­  ţii   săi,   morfologia   spectaco­  ale   marilor   opere   clasice   :   mult  îndrăgite  de  public,  cu                                                                        bracă   un   laibăr   „popular“
           zentat  la  concursul  de  admi­  lului  de  teatru  este  cu  to­  Didina   din   „Groapa",   Chira-   un   bogat   conţinut   emoţional-   M şi autenticitate în repertoriu! formaţiilor                          peste  costumul  de  stradă,  fe­
           tere   chiar   înaintea   unei   tul alta ca a filmului.    Chiralina,   un   rol   în   „Craii   estetic  şi  cu  adîncă  rezonan­                                                                                 tele  nu  au  în  vedere  unita­
           curse   la   Stockholm.   Pentru   Dinu Cocea :   Adevărat,  de  curte  veche"...  Aş  dori  să   ţă   patriotică,   cîntecele,   ală­                                                                              tea   costumului,   folosind   pie­
           că   examenul   înainta   greoi,   dar  teatrul  este  totuşi  o  con­  scriu  un  scenariu  după  Istra-   turi  de  jocurile  şi  obiceiuri­                                                                      se  disparate,  din  mal  multe
           l-am  rugat  pe  secretarul  co­  venţie   acceptată   de   specta­  ti,   redînd   înainte   de   toate   le   populare,   se   bucură   de   şi soliştilor de muzică populară                                     costume,   transformă   fustele,
           misiei,  C.  Guriţă  —  nici  nu   tor.  Filmul  e  viaţă,  iar  apa­  acea   atmosferă   fascinantă,   unanimă   apreciere.   Melosul                                                                              adaptîndu-le   modei   „mini”,
           mi-a   trecut   prin   minte   că   ratul   de   filmat   poate   pă­  unică,  ce  nu  se  poate  ase­  popular,   transmis   din   gene­                                                                           sau  pur  şi  simplu  cîntă  un
           acesta   va   juca   în   filmele   trunde   oriunde   şi   oricînd.   mui  cu  nimic.  Şi  aş  dori  să   raţie   în   generaţie,   constituie                                                                     cîntec,   să   zicem   păduronesc,
           mele  —  să  mă  introducă  în   Şi-apoi  un  film  poate  fi  fă­  joc   un   personaj   feminin   o  zestre  cu  care  ne  mîndrlm   fiecare   prilej,   aceea   a   re­  Un   alt   aspect,   care   de­  dicare  a  acestei  situaţii,  sub   într-un  costum  moţesc  şi  in­
           sala   de   examen  peste   rînd.   cut  şi  cu  neprofesionişti,  pe   contemporan   adevărat.   Atî-   şi  de  care  trebuie  să  ne  în­  pertoriului   soliştilor,   este   curge  din  cele  de  mai  sus,   pretext  că  dacă  nu  sînt  sa­  vers.   Trebuie   să   înţelegem
           După  Vreo  două  ore  de  co­  cînd teatrul ba.            tea  probleme  avem  noi,  fe­  grijim  să  o  păstrăm  nealte­  susceptibilă   de   îmbunătăţiri   se  referă  la  abandonarea  u-   tisfăcute   dorinţele   şi   pre­  că  între  costum  şi  cîntoc  e-
           locviu   m-am   uitat   la   ceas,   Constantin Guriţă :   Gă­  meile   Contemporane...   Alt­  rată.                    substanţiale.   Adesea,   în   ca­  nor   cîntecc   lirice,   doinite,   tenţiile   „soliştilor“,   aceştia   xistă  o  legătură  firească,  or­
           m-am  Sculat  de  pe  scaun  şi   sind  un  „civil“  potrivit,  re­  minteri  nu  sînt  o  nemulţu­  Menirea celor care pro­  drul   spectacolelor   folclorice   în   favoarea   pieselor   mişca­  nu  vor  mai  activa  la  cămi­  ganică,  de  la  care  nu  avem
           am  zis  :  „Nu  vă  supăraţi,  dar   gizorul   de   film   poate   crea   mită.   Termin   serialul   TV   movează pe scenă acest te­  susţinute   de   formaţiile   noas-   te,   care,   conform   aceleiaşi   nul  cultural  sau  casa  de  cul­  dreptul să ne abatem.
                                                                                                                           1
           acum  trebuie  să  plec.  Vă  sa­  din el un personaj.      „Un   august   în   flăcări“'-—am   zaur inestimabil este de o ex-,    ■ tre,. 'ţnajorit^tba cînteceldr  !  .mentalităţi,   asigură   mai   re-   tură.  Aceste   aprecieri   sînt   va­
           lut  !“  Şi  am  ieşit,  adică...  am                        un   rol   interesant   —,   încep   cepţională însemnătate, uiaU   şirjt, , dé. provenienţă străină“.  peâe  succesul.  Foarte  rar  se   Am   auzit   şi   a.sejnenea   labile  şi  pentru  membrii  or­
           intrat la I.A.T.C.              Carmen   Maria-Strujac:,   Dar   Un   film   după   două   nuvele   ales acum cînd, ca urmare a-   -   zonelor   şi   subzonelor   etno-   aud  pe  scene  „doine",  „line",   voci  şi  chiar  din  partea  u-   chestrelor   de   muzică   popu­
                                         de  cele  mai  multe  ori,  acto­
             Cînd   l-am   distribuit   pe   rul   neprofesionist   este   utili­  de  Eugen  Barbu,  „Pe  ploa­  evoluţiei societăţii, folclorul   folclorice   ale   judeţului.   Nu   „cîntece   do   nuntă“,   melodi­  nor   conducători   de   institu­  lară,   pentru   care   costumul
           Guriţă   în   „Haiducii“,   eram   zabil  doar  într-un  singur  rol,   ie“.               se vehiculează şi deci se a-   putem  trece  cu  uşurinţă  pes­  oase   şi   originale,   existente   ţii   culturale,   că   „folclorul   rămîne,   de   cele   mai   multe
            deja   prieteni,   ne   cunoşteam   în  acela  pentru  care  a  fost   —   Ce  proiect  vă  preocupă,   similează de către marele   te  aceste  situaţii,  care  con­  în  vetrele  folclorice  ale  ju­  hunedorean   este   foarte   să­  ori. pe ultimul plan.
           foarte  bine.  Spun  acest  lu­  găsit.                      Dinu Cocea ?                  public, în cadrul mişcării    tribuie   într-o   mare   măsură   deţului.                 rac“.   „cîntecele   locale   nu   La  promovarea  pe  scenă  a
           cru,  accentuîndu-1,  pentru  că                              Dinu   Cocea:   Voi   realiza   artistice de masă.         la   „poluarea“   folclorului,   la   Uneori,   se   încearcă,   cu   sînt  frumoase“  sau  chiar  „că   cîntecului   popular   o   contri­
                                           —    Stimate   Dinu   Cocea,                                 Sînt   meritorii   rezultatele   denaturarea   lui.   Este   „la   rezultate   de   asemenea   ne­  la  noi  nu  sînt  cîntece  spe­  buţie   esenţială   au   tarafurile.
           eu   sînt   convins   că   nu   se   după   acest   serial   inspirat   un   film,   sper   bun,   despre   unor   solişti   vocali   ca   Dră-   modă“  azi  tendinţa  de  a  fi   gative,   „adaptarea“   şi   „loca­  cifice"  i!  Nimic  mai  eronat   Avem   în   judeţ   orchestre
           poate  face  film  fără  o  cu­  din  epoca  fanariotă,  nu  sim­  insurecţia   naţională   antifas­  gan   Munteanu   (Deva)   —   imitaţi   cîntăreţi   consacraţi,   lizarea“   unor   cîntece   din   decît   aceste   afirmaţii.   Fol­  populare   mature   şi   repre­
           noaştere   activă,   adîncă,   a   ţiţi   tentaţia   de   a   ecraniza   cistă   armată   din   ’44,   de­  premiul   I   şi   trofeul   „Cos-   pe  motiv  că  repertoriul  aces­  alte  zone  folclorice  la  spe­  cloriştii  şi  muzicienii  de  ta­  zentative   pentru   aria   folclo­
                                         „Principele“ ?                 spre   ce-a   însemnat   contri­  teşti“  la  concursul  „Voci  ti­  tora   este   mai   frumos,   mai   cificul  judeţului.  Aşa  se  face            rică  respectivă,  aşa  cum  sînt
           sufletului  şi  a  spiritului  ac­                                                                                                                                                    lie   europeană,   cum   au   fost
                                           Dinu   Cocea:   Nu.   Tradus   buţia  României  în  soarta  ce­  nere“  1972,  Lica  Mihai  (Hu­  gustat   de   public.   Sigur   că   că  unor  cîntece  bănăţene,  de   Bela   Bârtok,   Sabin   Drăgoi,   cele  din  Vaţa  de  Jos,  Ribiţa,
           torului.  In  afara  acestui  ra­                                                                                                                                                                                                   (
                                         în    limbaj   cinematografic,   lei   de-a   doua   conflagraţii   nedoara)   —  premiul  Muzeu­  este  mai  uşor  să  deschizi  a-   pildă,  li  se  adaugă  un  text   Iiarion  Cochişiu  şi  mulţi  al­  Orăştie,  Brad,  Bă'iţa  ş.a..  ca­
           port,   actul   de   creaţie   este   „Principele"   şi-ar   pierde   ca­  mondiale.       lui   Olteniei   la   Festivalul   paratul  de  radio  sau  televi­  inventat   de   către   „făcătorii"   ţii.  s-au  apropiat  cu  interes   re,  dacă  şi-au  făcut  un  re­
           formal.   Actorul-prieten   are   racterul   său   metaforic.   Prea                       „Maria   Tănase",   Ana   Dehe-   zorul  şi  să-ţi  „culegi“  de  aici   de   folclor,   denaturîndu-se   şi  respect  de  creaţia  popu­  nume,   aceasta   se   datoreşte
           încredere   în   cuvîntul   regizo-   intens   trăieşte   această   carte   Convorbire realizată de   lean   (Simeria)   —   premiul   repertoriul   decît   să   umbli   întreaga   profunzime   şi   vi­  lară   hunedoreană,   apreciin-   repertoriului   pe   care-1   abor­
                                          prin stilul ei. Eu aş dori să          AL. COVACI           special   al   juriului   la   ediţia   prin  sate,  să  stai  de  vorbă   braţie   a   conţinutului   aces­  du-i   valoarea   şi   originalita­  dează  şi  nivelului  ridicat  de
           rului-prieten.   In   această   at­
                                                                                                      din   acest   an   a   concursului   cu   bătrînii   cîntăreţi,   tezau-   tora.   Nu   sîntem   împotriva   tea.        interpretare.   Merită   să   evi­
           mosferă   de   încredere   reci­                                                           „Voci  tinere",  precum  şi  ale   rizatorii   folclorului   local,   şi   înnoirii   folclorului,   evoluţia   In  ultimii  ani,  Centrul  ju­  denţiem   şi   cu   acest   prilej
           procă   se   înfăptuieşte   actul                                                          altor  solişti  ca  Veronica  Cor-   să înveţi cîntecele lor.  fiind  şi  aici  un  lucru  firesc,   deţean  de  îndrumare  a  crea­  preocuparea   acestor   colecti­
           de creaţie colectiv.                                                                       doş   (Petroşani),   Elena   Mă­  Dar,  în  acest  caz,  rezulta­  unanim   acceptat.   Dar   ni­  ţiei   populare   şi   a   mişcării   ve  de  a  promova,  cu  precă­
                                                                                                      runt   (Rapoltu   Mare),   Vero­  tele  sînt  cu  totul  nedorite.  In   meni  nu  poate  să-şi  permită   artistice   de   masă   a   tipărit   dere,   cîntecele   populare   au­
             Constantin Guriţă :   In
                                                                                                      nica   Bisorca   (Ilia),   Mariana   primul   rînd,   din   dorinţa   de   să  intervină  grosolan  în  de­  două   culegeri   de   cîntece   tentice,   specifice,   cum   sînt
           film,  regizorul  este  un  coor­                                                          Tămăşescu   (Cernişoara   Fio-   a  imita,  solistul  nu  mai  es­  naturarea   sensurilor   şi   me­  pentru  solişti  —  „Mureş,  pe   „ţarinile",   „bătutele",   „învîr-
           donator.  Or,  eu  nu  cred  în­                                                           rese),   care   s-au   afirmat   ca   te   el,   dar   nu   ajunge   nici   sajului  creaţiei  populare,  sin­  marginea  ta",  şi  „Toată  lu­  titele“   sau   „haţeganele“.
                                                                                                                        ai
                                                                                                                            cînte-
                                                                                                               mesageri
                                                                                                                                                                                     a
           tr-o  optimă  operaţie  de  coor­                                                          veritabili   popular   hunedorean.   modelul  imitat.  In  al  doilea   gurul   autorizat   în  care   aduce   mea   ştl’cînta",   dar   cîntecele   Dintre   acestea   apreciem
                                                                                                                                                             se
                                                                                                                                                                  înnoirile
                                                                                                                                                                           despre
                                                                                                                                                                                         vor­
                                                                                                                                    rînd,
                                                                                                                                                    muzical
                                                                                                      cului
                                                                                                                                          repertoriul
           donare  în  care  raportul  pro­  \ v         )■             X V. wX                       Se  cuvine  să  cităm,  în  aceas­  restringe  la  un  număr  limi­  bim   fiind   creatorul   popular   propuse  nu  au  intrat  în  re­  contribuţia   deosebită   a   tara­
                                                                                                                                                                                                                               fului
                                                                                                                                                                                                                                    căminului
                                                                                                                                                                                                                                                      Va­
                                                                                                                                                                                                                                              cultural
                                                                                                                                                                                                 pertoriul
                                                                                                                                                                                                           soliştilor
                                                                                                                                                                                                                      vocali.
           fesional   nu   este   potenţat   % * Cugu '                                               tă  Ordine  de  idei,  şi  aportul   tat  de  cîntece,  lăsînd  impre­  însuşi.   Cum   nu   se   jenează   S-ar  putea  ca  şi  aceste  cu­  ta   de   Jos   la   popularizuroa
           de  unul  afectiv,  de  încrede­        ţ.                                                 unor   solişti   instrumentişti   ca   sia  de  sărăcie  a  folclorului,   unii   solişti   să-şi   eticheteze   legeri  să  aibă  scăderile  lor,   pe   scară   naţională  a  melo­
           re  mutuală  în  ceea  ce  faci.                                                           Pera  Bulz  şi  Domin  Corchiş   în  totală  contradicţie  cu  re­  agramatismele   nici   mai   mult   dar  ele  nu  au  fost  editate   diilor   moţeşti,   prin   posturile
                                                                                                      (taragot),   Ilisie   Munteanu   şi   alitatea.   In   al   treilea   rînd,   nici  mai  puţin  decît  „...com­  numai  pentru  a  sta  în  raftu­  de  radio,  dar  şi  cu  prilejui
            Regizorul   de   film   îşi   con­                                                        Cosma   Covan   (cimpoi),   Tu-   se  face  un  deserviciu  educa­  poziţii   proprii"   şi   cum   pot   rile bibliotecilor.  manifestărilor   folclorice,   la
            struieşte   opera   bucată   cu                                                           dorică   Munteanu,   Ion   Ba-   ţiei  estetice  a  publicului,  o-   trece  nepăsători  pe  lingă  a-   In  legătură  cu  prezenţa  so­  care   este   prezentă   această
                                             -V                                                       crău   şi   Filimon   Trandafir   ferindu-se   o   imagine   defor­
            bucată.   Actorul   trebuie   să                                                                                                                      semenea   fenomene   activiştii   liştilor  pe  scenă  se  mai  im­  formaţie.
                                                                                                      (vioară),   Vulsan   Mihâilă   şi   mată  asupra  cîntecului  popu­  Culturali!?          pune  o  observaţie.  Nu  întot­
           fie  convins,  însă,  că  filmul
                                                                                                      SidOr Furcă (fluier) ş.a.     lar.  Se  înţelege  că  în  acest   Este   reprobabilă   uşurinţa   deauna  aceştia  apar  în  spec­  Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
            preexistă   în   conştiinţa   re­                     %* Va*                                Cu   toate   acestea,   proble­  fel  se  ajunge  la  uniformiza­  cu   care   îndrumătorii   unor   tacole   într-o   ţinută   adecva­  Prof. VASILE BOTA
                                                        N*
            gizorului.                                                                                ma  cea  mai  sensibilă,  acută   re,  iar  de  Stilul  propriu  al   formaţii   de   muzică   populară   tă,  îngrijită  şi  în  concordan­  Centrul judeţean de îndrumare
             —    Despre  migala  operaţiei                                                           şi   deosebit   de   importantă,   fiecărui   interpret   nici   nu   acceptă   asemenea   inepţii   şi   ţă  cu  eîntecui  ce  urmează  să   a creaţiei populare şi a
                                                                                                      asupra căreia s-a revenit cu  mai poate fi vorba.           nu iau nici o măsură de era­  fie interpretat. Pentru a       mişcării artistice de masă
            de montaj ne-ar putea măr­
                                                                                                  1SS59S
                                                                                                                                                                  ©  Filarmonica  de  stat  din  Tg.  Mureş  pre­  Cheşu  şi  a  redactorului  inocenţiu  Berlo  de  la
                                                                                                                                                               zintă  astăzi  la  Deva  şi  mîine  la  Petrila  con­  studioul cinematografic „Alexandru Sabia“.
                                                                                                                                                               certul  de  muzică  populară  „Sus  la  munte,  la   Printre   acţiunile   de   ieri,   de   un   succes
                                                                                                                                                               izvor“.                                        deosebit   s-a   bucurat   manifestarea   intitulată   :
                                                                                                                                                                                                              „Ştafeta   nevăzută“,   organizată   în   sala   festivă
                                                                                                                                                                  ®   „Prahova   noastră   frumoasă“   se   intitu­  a  atelierelor  I.  M.  M.  R.  Simeria.  Cu  acest
                                                                                                                                                              lează   concertul   orchestrei   de   muzică   populară   prilej,   Florian   Urican,   secretarul   comitetului
                                                           vremuri.   Sînt   relatate   preocupările   multiple   şi                                           „Flacăra  Prahovei“  din  Ploieşti  ce  va  fi  oferit   de  partid,  a  prezentat  un  scurt  istoric  al  între­
                                                           sînt   puse   în   lumină   trăsăturile   caracteristice   Profil                                  publicului  din  Lupeni  şi  Uri  câni  (28  octombrie),   prinderii,  pensionarul  Ion  Ocolişan,  fost  mais­
              Editoriale                                   care   conturează   gîndirea   progresistă   a   lui                                               Lupeni  şi  Petroşani  (29  octombrie)  şi  Vulcan   tru,  a  adus  amintiri  din  activitatea  în  atelie­
                                                           Dimitrie Cantemir.                                                                                 şi Aninoasa (30 octombrie).                     rele   C.F.R.   de   aici,   elevul   Samoilă   Comşa,
                                      I. D. lâudat:            Capitolele   speciale   sînt   dedicate   pentru                                                                                               din  anul  III  la  şcoala  profesională  din  locali­
                                                           fiecare   din   scrierile   importante.   începînd   cu  Lavinia Jemna                                                                             tate,  a  vorbit  despre  condiţiile  actuale  de  for­
                                                           Divanul   sau   gîlceava   înţeleptului   cu   lumea                                                    Pentru melomani                            mare  a  viitorilor  muncitori  ceferişti.  Au  fost
                      „Dimitrie                            pînă  astăzi  inedită.  Cum  e  şi  firesc,  se  acordă   Anul   acesta   a                            ©   Albert   Markos   şi   Wilhelm   Demian,   prezentate  filmele  „Eroii  de  ieri  —  ceferiştii“  şi
                                                                                                rămasă
                                                              sfîrşind
                                                                      cu
                                                           şl
                                                                                        scriere
                                                                                Obscura,
                                                                          Loca
                                                                                                                                                                                                              „Aşteptarea“,
                                                                                                                                                                                                                              veritabil
                                                                                                                                                                                                                                              adus
                                                                                                                                                                                                                                       omagiu
                                                                                                                                                                                                                                                    acto­
                                                                                                                                                                                                                          un
                                                           mai   multă   atenţie   operelor   de   maturitate :   terminat   Institutul                       profesori   lâ   Conservatorul   „Gheorghe   Dima“   rului  Ştefan  Ciobotăraşu.  Tot  ieri,  sala  între­
                                                                                                    1
                                                                                                             de  teatru  „I.L.  Ca-
                                                                                                                                                                                                              prinderii  cinematografice  judeţene  a  găzduit  un
                                                                                      Moldovei,
                                                                            Descrierea
                                                                                                                                                               din  Cluj,  la  primul  lor  disc.  In  cuprins
                                                           Istoria
                                                                  ieroglifică,
                                                                                                Hroni­
                      Cantemir“                            pere  îi  conferă  lui  Dimitrie  Cantemir  locul  de   ragiale“  fiind  re­                       „Simfonia  Concertantă  pentru  quintet  şi  suflă­ t   simpozion   ştiinţific   dedicat   dezbaterii   filmului
                                                                                                                                                                                                                                                   proble­
                                                                                                   o-
                                                                                           Aceste
                                                                vechimii
                                                                        româno-moldo-vlahilor.
                                                           cul
                                                                                                             partizată  Ja  Tea­
                                                                                                                                                                                                                     filmului
                                                                                                                                                                                                                              documentar,
                                                                                                                                                                                                              melor
                                                                                                                                                                                                                                         difuzării
                                                           prim  mare  gînditor  modern  al  poporului  nos­  trul  de  siat  „Va­                            tori,  două  orchestre  de  coarde  şi  percuţie“  şi   politic  şi  social,  informării  cinematografice  prin
                                                                                                                                                              „Concertul pentru oboi şi orchestră“.
                                                                                                             lea
                                                                                                                  Jiului“
                                                                                                                          din
                                                           tru.  Prin  modul  în  care  interpretează  fenome­  Petroşani.                                                                                    presă,   rolului   filmului   în   dinamizarea   activi­
                                                           nele   sociale,   prin   metodologia   adoptată,   prin   In  timpul  stu­                                                                         tăţii   socio-profesionale,   metodelor   de   utilizare
               Pregătită   să   apară   cu   prilejul   sărbătoririi   responsabilitatea   pe  care  şi-o  asumă  faţă  de                                                                                    a   filmului   documentar   în   scopul   răspîndirii
            a  300  de  ani  de  la  naşterea  marelui  savant,   posteritate,   prin   problematica   scrierilor   sale,   denţiei   interpre­                                                               cunoştinţelor cultural-ştiinţifice.
            monografia  Dimitrie   Cantemir  de  I.  D.  Lăudat   puse  sub  imperativul  patriotic  al  formării  con­  tează  printre  alte­                   F I L M                                         Seara  de  ieri  a  reunit  şi  un  grupaj  folclo­
                                                                                                                      Giannina
                                                                                                                 ..pe
                                                                                                             le
            (Ed.  Junimea,  1973)  aduce  o  contribuţie  me­  ştiinţei   de   sine   a   poporului   român,   gîndirea   din   „Evantaiul“                                                                   ric  organizat  la  căminul  cultural  din  Vălişoara,
            ritorie  ia  cunoaşterea  vieţii  şi  a  operei  acestui   lui  Dimitrie  Cantemir  se  distanţează  de  cea  a   de   Goldoni,   în                                                              şi   dedicat   valorificării   creaţiilor   folclorice   lo­
            mare  umanist,  primului  om  de  cultură  enci­  predecesorilor  şi  a  contemporanilor  lui,  depă­  travesti   pe   Che-                             Ansamblu de manifestări                   cale,  ca  şi  punerii  în  circulaţie  a  unor  reuşite
            clopedică de la noi.                           şeşte  cadrul  epocii  sale.  Aşa  cum  afirmă  auto­  rubin  din  „Nun­                                                                           filme cu conţinut folcloric.
               Pentru  scrierea  acestei  monografii  I.D.  Lău­  rul  monografiei,  gîndirea  lui  Cantemir  „se  în­  ta   lui   Figaro“
            dat   a   fost   nevoit   să   parcurgă   un   material   cadrează   în   mersul   ascendent   al   culturii   româ-   de   Beaumarchais,              cultural-edunative cu filmul
            bibliografic  foarte  vast.  Bibliografia,  deşi  nu  e   ne$t.i“.  I.D.  Lăudat  sistematizează,  în  partea  fi­  pe   SuZana   Wal-
            exhaustivă,  citează  aproape  patru  sute  de  lu­  nală  a  acestei  monografii,  ideile  deja  dezbătute   cott   din   „Vră­
            crări.  fapt  ce  dovedeşte  că  o  sarcină  dificilă,   despre   însemhătatea   întregii   opere   a   cărtura­  jitoarele din Salem“ de Arthur Miiller.
            pentru  a  scrie  un  asemenea  studiu  monografic,                                                 La  teatrul  din  Petroşani  realizează  (numai   Luna  octombrie  a  concentrat  uh  ansamblu
            porneşte de la necesitatea documentării.       rului  şi  arată  în  ce  măsură  sînt  duse  mai  de­  în  Zece  zile  !)  rolul  Corinei  din  „Jocul  de-a   de   manifestări   cultural-educative   cu   filmul,
               Monografia  începe  cu  prezentarea  aspecte­  parte ideile înaintaşilor săi.                 vacanţa“  de  M.  Sebastian,  şi  aşteaptă  întîlni-   care   au   fost   completate   de   interesante   ac­
            lor   social-economice   din   Moldova   în   vremea   Trebuie  remarcat,  de  asemenea,  efortul  au­  rea  cu  publicul  cu  rolul  Gabrielei  din  „Cor-   ţiuni  cu  caracter  metodic  şi  la  care  au  par­
                                                           torului  de  a  studia  şi  înţelege  personalitatea  lui   nada" lui Alfonso Sastre.              ticipat   responsabili   de   cinematografe,   şefi   ai
            lui  Dimitrie  Cantemir.  Autorul  trece  apoi  la  o                                               Ii  place  să  recite  şi  să  joace  în  spectacole
                                                           Dimitrie   Cantemir   în   ansamblul   fenomenului                                                 sectoarelor  de  cinematografie  rurală  din  judeţ,
            reconstituire   exactă   a   biografiei   pe   fundalul                                          de improvizaţie pentru public.                   reprezentanţi   ai   întreprinderilor   cinematogra­
            epocii,   evocînd   mediul   familiei,   amintindu-se   culturii umaniste.                                                                        fice  din  judeţele  Timiş,  Caraş  Severin,  Me­
                                                              Apariţia   unei   monografii   consacrate   vieţii
            despre   ascendenţii   şi   urmaşii   savantului,                                                                                                  hedinţi,   Dolj,   Gorj,   Arad,   Alba,   Sibiu.
                                                           şi  operei  lui  Dimitrie  Cantemir,  la  aniversarea
            anii  de  formare  a  omului  politic  şi  de  studii,                                                                                            Valoarea  dezbaterilor  organizate  cu  acest  pri­
                                                           tricentenarului   naşterii   sale,   reprezintă   un   o-   Spectacole
            perioada  în  care  e  domnitor  şi  cea  petrecută                                                                                               lej  a  fost  potenţată  de  prezenţa  la  aceste  acţiu­
                                                           magiu şi un act editorial salutar.                                                                 ni   a   tovarăşilor   Alexandru   Gavrilă,   inspector
            în  Rusia,  prietenia  cu  Petru  cel  Mare  şi  pres­                                              ©   Astăzi,   Opera   de   stat   din   Timişoara   general   la   Centrala   România-Film,   Roman
            tigiul  de  care  s-a  bucurat  ca  una  dintre  cele                Prof, SILVIU GUGA           prezintă  la  Petroşani  operetele  „Studefttul  cer­  Burza,  şeful  oficiului  teritorial  de  difuzare  a
            mai   ilustre   personalităţi   mondiale   ale   acelor                   Câlan                  şetor“ şi „Vînzătorul de păsări“.                 filmelor din Timişoara, a regizorului Doru
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99