Page 94 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 94
mamntamsmmtnsK iMumncmn
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 847 • DUMINICA 28 OCTOMBRIE 1973
iu realizatori ai „Haiducilor“
—w
despre film, teatru, proiecte de viitor ê [ITERATOR/
fac un film fără cuvinte. 4 ARTA 1
Dacă aş reuşi, ar fi cel mai 2
mare film al vieţii mele.
Carmen Maria-Strujac:
„Principele“ este o carte ad
mirabilă. Arc, înainte de toa
te, o atmosferă superb con
turată. Dacă acesta ar fi sin
gurul motiv, şi atunci ar fi HUN
interesantă o ecranizare a
„Principelui". Există în car
te, apoi, pagini de-a dreptul
cinematografice. De pildă,
rătăcirea Principelui prin r r 1
loggiile pustii, biserica dam
nată, sabatul de la MogO- Ateller Inorogul Debut
şoaia şi aşa mai departe,
— Subiectul este intere
sant, propun totuşi să no în .' Deschizînd nelimitat ori- tocmai Inorogul pentru a se 1 Poarta sărutului
toarcem la relaţia teatru- ) zonturile cunoaşterii, Renaş simboliza pe sine ? Unicor- 1
f i Im. te terea i-a ajutat lolodată o- nul sau Licornul, cum i se \
. mului să se cunoască pe mai spune, e o făptură au- ţ j Castă. beau tăcerea,
Carmen Maria-Strujac: In
teatru îmi place să lucrez t sine, să se aplece asupra reolată de legende, ce vine ' I Templu al iubirii iubire ;
cu Ciulei şi Pintilie. Vedeţi, ^ propriei individualităţi. O de departe, din miturile ţ j celeste, dăltuită-n
de
eu pledez pentru actorul-ar- i 1 dovedesc toate operele di- imemoriale ale orientului l i mîini de cioplitor piatra nemuririi.
epocii.
ale
artă
„Ogni
— „Haiducii" inaugurează turisi Adina Codrescu. Este tizan care elaborează perso \ pintore dipinge să" scria Leo- extrem. De aici a pătruns / | te-au contemplat;
în evul mediu european ca- \
! - iubire-ncremenită-n
primul serial românesc. Du nu numai prima femeie-ope- najul în timp, cu migală. i nardo da Vinci : fiecare re l-a adoptat şi i-a îmbo- ( j nimb de piatră... DINU NICOLAE
pă părerea publicului este rator din ţară, dar şi autoa Nu întîmplător Ciulei şi Pin ’ pictor se înfăţişează pe sine, gâţit semnificaţiile, in sim- 1 i Păsările umbrei, (elev, anul III, Grupul
vorba de cel mai autentic şi rea schnitt-uiui unui număr tilie fac filme bune. Ei pen ţ afirmaţie metaforică, dar bolistica medievală apărea 1 \ cu aripi frînte-ţi
mal unitar serial de la noi. impresionant de filme. tru film cer actorului ace i care rămîne valabilă pentru îndeobşte alături de leu, în- i şcolar al C.S. Hunedoara)
Cărui fapt se datoreşte suc Adina Codrescu : M-aţi o- eaşi aplecare ca în teatru. ? toate artele. Prin vastitatea truchipînd fie violenţa şi ipo- i
cesul acestui Serial ? colit pînă acum şi ca atare Ciulei îşi lucrează filmele cu 1 orizontului său, prin aspira- crizia, fie forţa şi puritatea. 1
Constantin Guriţă: Nu nu n-ar trebui Să Vă iert. Nu o temeinicie desâvîrşită. Vo- l ţia spre universalitate a cul- Folclorul nostru l-a cultivat \ ...................................................................................
mai pentru faptul că filme din vanitate, ci pentru că luptuosul cult al fabulosului i turii şi preocupărilor sale, îndeosebi în ipostaza celei 1 Ş
le semnate de Dinu Cocea montajul este extrem de im oriental apare la Ciulei în i nici Dimitrie Cantemir nu de a doua semnificaţii sub '
au însemnat împlinirea mea portant într-un film. Desti tr-o ipostază decantată, disti ^ este altceva decît un om de care îşi dovedeşte rostul şi ţ
ca actor de cinema, ci, în nul unei pelicule se decide, lată şi intelectualizată. Lu* t Renaştere tîrzie, cu nuanţele în „Istoria ieroglifică". ţ
primul rînd, pentru că suc practic, pe masa de montaj. crînd cu actorul, Ciulei atin ' specifice condiţiilor sociale Ţarmea de
cesul serialului n-a fost u- O secvenţă magistrală poate ge performanţe graţie aces ţ şl istorice de ia noi. Ten- Inorogul e făptura purită- i
nul gratuit. N-a fost, deoa fi lipsită de efect din prici tui cult al amănuntului func l dinţa de a-şi exprima pro- ţii, a forţei şi a nobleţei 1
rece filmele întrunesc cali na unui montaj neinspirat. ţional. niciodată de prisos. prla individualitate apare cu spirituale. Are trup curat şi i ! Ţara mea de vise
tăţi care le situează într-o In „Haiducii", bunăoară, rit — Sînteţi o actriţă fru \ cea mai mare pregnanţă, fi- agil de cal şi cap semeţ de t Cînd Iţi creşti feciorii
sferă valorică superioară. mul este hotărîtor. Ei bine, moasă. Frumuseţea este un i reşte, în „Istoria ieroglifi- cerb. in frunte poartă un sin- J Şi de împliniri, Harnici şl volnici,
Motivaţia succesului se află acest ritm — care antrenea avantaj în film ? , că", operă care prin mo- gur corn, drept şi straniu, \ ! Te-am zidit frumoasă, Te sărută toate
fireşte şi în circumstanţa ză şi solicită atenţia specta Carmen Maria-Strujac: Ca 1 dalitâţi aparţine artei. Per- alb la rădăcină, negru spre l Numai din iubiri. Doinele de-aici. 5
întîlnirii dintre un regizor torului — se obţine prin tegoric. Oamenilor le place ţ sonajele sînt alegorice şi mijloc şi roşu în >vîrf. Ochii / :
ca Dinu Cocea şi o bază li montaj. să vadă oameni frumoşi. Dar i cartea face parte dintre îi sînt albaştri ca topaze- ţ Ţarfi-n care omul
terară de calitate, purtînd, Carmen Maria-Strujac: Eu frumoşi din toate punctele ' scrierile cu cheie. In a- le, trupul alb orbitor şi ca- 1 ; Inima ţl-am dat-o, S-a-nvâţat să stea
înainte de toate, amprenta sînt o actriţă care se îm de vedere. Spectatorului tre ^ parenţă, aşadar, nimic mai pul purpuriu. Are o ţinută 1 ; Să te ştim că eşti : Demn şi-n libertate,
distinsă şi mîndră care su- 1
lui Eugen Barbu. pacă foarte greu cu cronolo buie să-i dăm şi o frumuse i puţin propice introspecţiei. gerează dragostea de drep- ^ Tinărâ, voinicâ-n Ca pe cer o stea.
Dinu Cocea : S-ar putea gia, de cele mai multe ori ţe interioară, sufletească a ' Şi totuşi autorul apare. Ală- tate şi adevăr, imi place i j Haine fecioreşti.
să fie şocant ceea ce spun, inversată, a filmărilor. A- personajului. Această frumu ţ turi de alegoriile fricii-lepu- să-l socotesc semnul — sin- > \ Fie-ţi viitorul
dar ideea realizării „Haidu tenţia selectivă a operaţiei seţe lăuntrică — ce iradiază ^ rele, lăcomiei-Corbul, vicle- gular şi generos — sub care . | Ţara mea cit toate Mai strălucitor,
cilor" porneşte de la nişte de montaj mă ajută să şi dă viaţă unui chip fru niei-Vuipea, ipocriziei veni- Ţara mea de vise,
costume şi decoruri, răma compun un personaj *credi- mos — este ceea ce rămî- J noase-Cameleonul, se aude se aşează naşterea întregii 1 Din Imaginaţia unul grafi i Visele de-un veac, Ţara mea de dor 1
se din „Tudor". Restul a ur bil, la care să nu se obser ne, este ceea ce se numeşte \ prin această lume fabuloa- noastre arte culte. \ cian talentat, s-a născut a- : Cind işi cintă viersul
mat abia după acest fapt ve fragmentarea biografiei, permanenţă valorică. t să şi tristă tropotul semeţ al cest arabesc plin de fantezie. i Dorurile tac. AUREL D. CAMPEANU
banal. Bineînţeles, atunci impusă de eşalonarea în timp — Ce roluri aţi dori să | lui, al Inorogului. Do ce RADU CIOBANU
n-am bănuit succesul care a filmărilor. In teatru lu jucaţi ?
avea să urmeze, tot aşa cum crurile se petrec altfel. Re Carmen Maria-Strujac:
n-am crezut — pe vremea gizorul are mai multă vre Mi-ar place foarte mult să in
cîrfd eram pilot — că voi me să se ocupe de interpre terpretez roluri în .ecranizări Dintre genurile folclorice „salva“ situaţia, băieţii îm
deveni cineast. M-am pre ţii săi, morfologia spectaco ale marilor opere clasice : mult îndrăgite de public, cu bracă un laibăr „popular“
zentat la concursul de admi lului de teatru este cu to Didina din „Groapa", Chira- un bogat conţinut emoţional- M şi autenticitate în repertoriu! formaţiilor peste costumul de stradă, fe
tere chiar înaintea unei tul alta ca a filmului. Chiralina, un rol în „Craii estetic şi cu adîncă rezonan tele nu au în vedere unita
curse la Stockholm. Pentru Dinu Cocea : Adevărat, de curte veche"... Aş dori să ţă patriotică, cîntecele, ală tea costumului, folosind pie
că examenul înainta greoi, dar teatrul este totuşi o con scriu un scenariu după Istra- turi de jocurile şi obiceiuri se disparate, din mal multe
l-am rugat pe secretarul co venţie acceptată de specta ti, redînd înainte de toate le populare, se bucură de şi soliştilor de muzică populară costume, transformă fustele,
misiei, C. Guriţă — nici nu tor. Filmul e viaţă, iar apa acea atmosferă fascinantă, unanimă apreciere. Melosul adaptîndu-le modei „mini”,
mi-a trecut prin minte că ratul de filmat poate pă unică, ce nu se poate ase popular, transmis din gene sau pur şi simplu cîntă un
acesta va juca în filmele trunde oriunde şi oricînd. mui cu nimic. Şi aş dori să raţie în generaţie, constituie cîntec, să zicem păduronesc,
mele — să mă introducă în Şi-apoi un film poate fi fă joc un personaj feminin o zestre cu care ne mîndrlm fiecare prilej, aceea a re Un alt aspect, care de dicare a acestei situaţii, sub într-un costum moţesc şi in
sala de examen peste rînd. cut şi cu neprofesionişti, pe contemporan adevărat. Atî- şi de care trebuie să ne în pertoriului soliştilor, este curge din cele de mai sus, pretext că dacă nu sînt sa vers. Trebuie să înţelegem
După Vreo două ore de co cînd teatrul ba. tea probleme avem noi, fe grijim să o păstrăm nealte susceptibilă de îmbunătăţiri se referă la abandonarea u- tisfăcute dorinţele şi pre că între costum şi cîntoc e-
locviu m-am uitat la ceas, Constantin Guriţă : Gă meile Contemporane... Alt rată. substanţiale. Adesea, în ca nor cîntecc lirice, doinite, tenţiile „soliştilor“, aceştia xistă o legătură firească, or
m-am Sculat de pe scaun şi sind un „civil“ potrivit, re minteri nu sînt o nemulţu Menirea celor care pro drul spectacolelor folclorice în favoarea pieselor mişca nu vor mai activa la cămi ganică, de la care nu avem
am zis : „Nu vă supăraţi, dar gizorul de film poate crea mită. Termin serialul TV movează pe scenă acest te susţinute de formaţiile noas- te, care, conform aceleiaşi nul cultural sau casa de cul dreptul să ne abatem.
1
acum trebuie să plec. Vă sa din el un personaj. „Un august în flăcări“'-—am zaur inestimabil este de o ex-, ■ tre,. 'ţnajorit^tba cînteceldr ! .mentalităţi, asigură mai re- tură. Aceste aprecieri sînt va
lut !“ Şi am ieşit, adică... am un rol interesant —, încep cepţională însemnătate, uiaU şirjt, , dé. provenienţă străină“. peâe succesul. Foarte rar se Am auzit şi a.sejnenea labile şi pentru membrii or
intrat la I.A.T.C. Carmen Maria-Strujac:, Dar Un film după două nuvele ales acum cînd, ca urmare a- - zonelor şi subzonelor etno- aud pe scene „doine", „line", voci şi chiar din partea u- chestrelor de muzică popu
de cele mai multe ori, acto
Cînd l-am distribuit pe rul neprofesionist este utili de Eugen Barbu, „Pe ploa evoluţiei societăţii, folclorul folclorice ale judeţului. Nu „cîntece do nuntă“, melodi nor conducători de institu lară, pentru care costumul
Guriţă în „Haiducii“, eram zabil doar într-un singur rol, ie“. se vehiculează şi deci se a- putem trece cu uşurinţă pes oase şi originale, existente ţii culturale, că „folclorul rămîne, de cele mai multe
deja prieteni, ne cunoşteam în acela pentru care a fost — Ce proiect vă preocupă, similează de către marele te aceste situaţii, care con în vetrele folclorice ale ju hunedorean este foarte să ori. pe ultimul plan.
foarte bine. Spun acest lu găsit. Dinu Cocea ? public, în cadrul mişcării tribuie într-o mare măsură deţului. rac“. „cîntecele locale nu La promovarea pe scenă a
cru, accentuîndu-1, pentru că Dinu Cocea: Voi realiza artistice de masă. la „poluarea“ folclorului, la Uneori, se încearcă, cu sînt frumoase“ sau chiar „că cîntecului popular o contri
— Stimate Dinu Cocea, Sînt meritorii rezultatele denaturarea lui. Este „la rezultate de asemenea ne la noi nu sînt cîntece spe buţie esenţială au tarafurile.
eu sînt convins că nu se după acest serial inspirat un film, sper bun, despre unor solişti vocali ca Dră- modă“ azi tendinţa de a fi gative, „adaptarea“ şi „loca cifice" i! Nimic mai eronat Avem în judeţ orchestre
poate face film fără o cu din epoca fanariotă, nu sim insurecţia naţională antifas gan Munteanu (Deva) — imitaţi cîntăreţi consacraţi, lizarea“ unor cîntece din decît aceste afirmaţii. Fol populare mature şi repre
noaştere activă, adîncă, a ţiţi tentaţia de a ecraniza cistă armată din ’44, de premiul I şi trofeul „Cos- pe motiv că repertoriul aces alte zone folclorice la spe cloriştii şi muzicienii de ta zentative pentru aria folclo
„Principele“ ? spre ce-a însemnat contri teşti“ la concursul „Voci ti tora este mai frumos, mai cificul judeţului. Aşa se face rică respectivă, aşa cum sînt
sufletului şi a spiritului ac lie europeană, cum au fost
Dinu Cocea: Nu. Tradus buţia României în soarta ce nere“ 1972, Lica Mihai (Hu gustat de public. Sigur că că unor cîntece bănăţene, de Bela Bârtok, Sabin Drăgoi, cele din Vaţa de Jos, Ribiţa,
torului. In afara acestui ra (
în limbaj cinematografic, lei de-a doua conflagraţii nedoara) — premiul Muzeu este mai uşor să deschizi a- pildă, li se adaugă un text Iiarion Cochişiu şi mulţi al Orăştie, Brad, Bă'iţa ş.a.. ca
port, actul de creaţie este „Principele" şi-ar pierde ca mondiale. lui Olteniei la Festivalul paratul de radio sau televi inventat de către „făcătorii" ţii. s-au apropiat cu interes re, dacă şi-au făcut un re
formal. Actorul-prieten are racterul său metaforic. Prea „Maria Tănase", Ana Dehe- zorul şi să-ţi „culegi“ de aici de folclor, denaturîndu-se şi respect de creaţia popu nume, aceasta se datoreşte
încredere în cuvîntul regizo- intens trăieşte această carte Convorbire realizată de lean (Simeria) — premiul repertoriul decît să umbli întreaga profunzime şi vi lară hunedoreană, apreciin- repertoriului pe care-1 abor
prin stilul ei. Eu aş dori să AL. COVACI special al juriului la ediţia prin sate, să stai de vorbă braţie a conţinutului aces du-i valoarea şi originalita dează şi nivelului ridicat de
rului-prieten. In această at
din acest an a concursului cu bătrînii cîntăreţi, tezau- tora. Nu sîntem împotriva tea. interpretare. Merită să evi
mosferă de încredere reci „Voci tinere", precum şi ale rizatorii folclorului local, şi înnoirii folclorului, evoluţia In ultimii ani, Centrul ju denţiem şi cu acest prilej
procă se înfăptuieşte actul altor solişti ca Veronica Cor- să înveţi cîntecele lor. fiind şi aici un lucru firesc, deţean de îndrumare a crea preocuparea acestor colecti
de creaţie colectiv. doş (Petroşani), Elena Mă Dar, în acest caz, rezulta unanim acceptat. Dar ni ţiei populare şi a mişcării ve de a promova, cu precă
runt (Rapoltu Mare), Vero tele sînt cu totul nedorite. In meni nu poate să-şi permită artistice de masă a tipărit dere, cîntecele populare au
Constantin Guriţă : In
nica Bisorca (Ilia), Mariana primul rînd, din dorinţa de să intervină grosolan în de două culegeri de cîntece tentice, specifice, cum sînt
film, regizorul este un coor Tămăşescu (Cernişoara Fio- a imita, solistul nu mai es naturarea sensurilor şi me pentru solişti — „Mureş, pe „ţarinile", „bătutele", „învîr-
donator. Or, eu nu cred în rese), care s-au afirmat ca te el, dar nu ajunge nici sajului creaţiei populare, sin marginea ta", şi „Toată lu titele“ sau „haţeganele“.
ai
cînte-
mesageri
a
tr-o optimă operaţie de coor veritabili popular hunedorean. modelul imitat. In al doilea gurul autorizat în care aduce mea ştl’cînta", dar cîntecele Dintre acestea apreciem
se
înnoirile
despre
vor
rînd,
muzical
cului
repertoriul
donare în care raportul pro \ v )■ X V. wX Se cuvine să cităm, în aceas restringe la un număr limi bim fiind creatorul popular propuse nu au intrat în re contribuţia deosebită a tara
fului
căminului
Va
cultural
pertoriul
soliştilor
vocali.
fesional nu este potenţat % * Cugu ' tă Ordine de idei, şi aportul tat de cîntece, lăsînd impre însuşi. Cum nu se jenează S-ar putea ca şi aceste cu ta de Jos la popularizuroa
de unul afectiv, de încrede ţ. unor solişti instrumentişti ca sia de sărăcie a folclorului, unii solişti să-şi eticheteze legeri să aibă scăderile lor, pe scară naţională a melo
re mutuală în ceea ce faci. Pera Bulz şi Domin Corchiş în totală contradicţie cu re agramatismele nici mai mult dar ele nu au fost editate diilor moţeşti, prin posturile
(taragot), Ilisie Munteanu şi alitatea. In al treilea rînd, nici mai puţin decît „...com numai pentru a sta în raftu de radio, dar şi cu prilejui
Regizorul de film îşi con Cosma Covan (cimpoi), Tu- se face un deserviciu educa poziţii proprii" şi cum pot rile bibliotecilor. manifestărilor folclorice, la
struieşte opera bucată cu dorică Munteanu, Ion Ba- ţiei estetice a publicului, o- trece nepăsători pe lingă a- In legătură cu prezenţa so care este prezentă această
-V crău şi Filimon Trandafir ferindu-se o imagine defor
bucată. Actorul trebuie să semenea fenomene activiştii liştilor pe scenă se mai im formaţie.
(vioară), Vulsan Mihâilă şi mată asupra cîntecului popu Culturali!? pune o observaţie. Nu întot
fie convins, însă, că filmul
SidOr Furcă (fluier) ş.a. lar. Se înţelege că în acest Este reprobabilă uşurinţa deauna aceştia apar în spec Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
preexistă în conştiinţa re %* Va* Cu toate acestea, proble fel se ajunge la uniformiza cu care îndrumătorii unor tacole într-o ţinută adecva Prof. VASILE BOTA
N*
gizorului. ma cea mai sensibilă, acută re, iar de Stilul propriu al formaţii de muzică populară tă, îngrijită şi în concordan Centrul judeţean de îndrumare
— Despre migala operaţiei şi deosebit de importantă, fiecărui interpret nici nu acceptă asemenea inepţii şi ţă cu eîntecui ce urmează să a creaţiei populare şi a
asupra căreia s-a revenit cu mai poate fi vorba. nu iau nici o măsură de era fie interpretat. Pentru a mişcării artistice de masă
de montaj ne-ar putea măr
1SS59S
© Filarmonica de stat din Tg. Mureş pre Cheşu şi a redactorului inocenţiu Berlo de la
zintă astăzi la Deva şi mîine la Petrila con studioul cinematografic „Alexandru Sabia“.
certul de muzică populară „Sus la munte, la Printre acţiunile de ieri, de un succes
izvor“. deosebit s-a bucurat manifestarea intitulată :
„Ştafeta nevăzută“, organizată în sala festivă
® „Prahova noastră frumoasă“ se intitu a atelierelor I. M. M. R. Simeria. Cu acest
lează concertul orchestrei de muzică populară prilej, Florian Urican, secretarul comitetului
vremuri. Sînt relatate preocupările multiple şi „Flacăra Prahovei“ din Ploieşti ce va fi oferit de partid, a prezentat un scurt istoric al între
sînt puse în lumină trăsăturile caracteristice Profil publicului din Lupeni şi Uri câni (28 octombrie), prinderii, pensionarul Ion Ocolişan, fost mais
Editoriale care conturează gîndirea progresistă a lui Lupeni şi Petroşani (29 octombrie) şi Vulcan tru, a adus amintiri din activitatea în atelie
Dimitrie Cantemir. şi Aninoasa (30 octombrie). rele C.F.R. de aici, elevul Samoilă Comşa,
I. D. lâudat: Capitolele speciale sînt dedicate pentru din anul III la şcoala profesională din locali
fiecare din scrierile importante. începînd cu Lavinia Jemna tate, a vorbit despre condiţiile actuale de for
Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea Pentru melomani mare a viitorilor muncitori ceferişti. Au fost
„Dimitrie pînă astăzi inedită. Cum e şi firesc, se acordă Anul acesta a © Albert Markos şi Wilhelm Demian, prezentate filmele „Eroii de ieri — ceferiştii“ şi
rămasă
sfîrşind
cu
şl
scriere
Obscura,
Loca
„Aşteptarea“,
veritabil
adus
omagiu
acto
un
mai multă atenţie operelor de maturitate : terminat Institutul profesori lâ Conservatorul „Gheorghe Dima“ rului Ştefan Ciobotăraşu. Tot ieri, sala între
1
de teatru „I.L. Ca-
prinderii cinematografice judeţene a găzduit un
Moldovei,
Descrierea
din Cluj, la primul lor disc. In cuprins
Istoria
ieroglifică,
Hroni
Cantemir“ pere îi conferă lui Dimitrie Cantemir locul de ragiale“ fiind re „Simfonia Concertantă pentru quintet şi suflă t simpozion ştiinţific dedicat dezbaterii filmului
proble
o-
Aceste
vechimii
româno-moldo-vlahilor.
cul
partizată Ja Tea
filmului
documentar,
melor
difuzării
prim mare gînditor modern al poporului nos trul de siat „Va tori, două orchestre de coarde şi percuţie“ şi politic şi social, informării cinematografice prin
„Concertul pentru oboi şi orchestră“.
lea
Jiului“
din
tru. Prin modul în care interpretează fenome Petroşani. presă, rolului filmului în dinamizarea activi
nele sociale, prin metodologia adoptată, prin In timpul stu tăţii socio-profesionale, metodelor de utilizare
Pregătită să apară cu prilejul sărbătoririi responsabilitatea pe care şi-o asumă faţă de a filmului documentar în scopul răspîndirii
a 300 de ani de la naşterea marelui savant, posteritate, prin problematica scrierilor sale, denţiei interpre cunoştinţelor cultural-ştiinţifice.
monografia Dimitrie Cantemir de I. D. Lăudat puse sub imperativul patriotic al formării con tează printre alte F I L M Seara de ieri a reunit şi un grupaj folclo
Giannina
..pe
le
(Ed. Junimea, 1973) aduce o contribuţie me ştiinţei de sine a poporului român, gîndirea din „Evantaiul“ ric organizat la căminul cultural din Vălişoara,
ritorie ia cunoaşterea vieţii şi a operei acestui lui Dimitrie Cantemir se distanţează de cea a de Goldoni, în şi dedicat valorificării creaţiilor folclorice lo
mare umanist, primului om de cultură enci predecesorilor şi a contemporanilor lui, depă travesti pe Che- Ansamblu de manifestări cale, ca şi punerii în circulaţie a unor reuşite
clopedică de la noi. şeşte cadrul epocii sale. Aşa cum afirmă auto rubin din „Nun filme cu conţinut folcloric.
Pentru scrierea acestei monografii I.D. Lău rul monografiei, gîndirea lui Cantemir „se în ta lui Figaro“
dat a fost nevoit să parcurgă un material cadrează în mersul ascendent al culturii româ- de Beaumarchais, cultural-edunative cu filmul
bibliografic foarte vast. Bibliografia, deşi nu e ne$t.i“. I.D. Lăudat sistematizează, în partea fi pe SuZana Wal-
exhaustivă, citează aproape patru sute de lu nală a acestei monografii, ideile deja dezbătute cott din „Vră
crări. fapt ce dovedeşte că o sarcină dificilă, despre însemhătatea întregii opere a cărtura jitoarele din Salem“ de Arthur Miiller.
pentru a scrie un asemenea studiu monografic, La teatrul din Petroşani realizează (numai Luna octombrie a concentrat uh ansamblu
porneşte de la necesitatea documentării. rului şi arată în ce măsură sînt duse mai de în Zece zile !) rolul Corinei din „Jocul de-a de manifestări cultural-educative cu filmul,
Monografia începe cu prezentarea aspecte parte ideile înaintaşilor săi. vacanţa“ de M. Sebastian, şi aşteaptă întîlni- care au fost completate de interesante ac
lor social-economice din Moldova în vremea Trebuie remarcat, de asemenea, efortul au rea cu publicul cu rolul Gabrielei din „Cor- ţiuni cu caracter metodic şi la care au par
torului de a studia şi înţelege personalitatea lui nada" lui Alfonso Sastre. ticipat responsabili de cinematografe, şefi ai
lui Dimitrie Cantemir. Autorul trece apoi la o Ii place să recite şi să joace în spectacole
Dimitrie Cantemir în ansamblul fenomenului sectoarelor de cinematografie rurală din judeţ,
reconstituire exactă a biografiei pe fundalul de improvizaţie pentru public. reprezentanţi ai întreprinderilor cinematogra
epocii, evocînd mediul familiei, amintindu-se culturii umaniste. fice din judeţele Timiş, Caraş Severin, Me
Apariţia unei monografii consacrate vieţii
despre ascendenţii şi urmaşii savantului, hedinţi, Dolj, Gorj, Arad, Alba, Sibiu.
şi operei lui Dimitrie Cantemir, la aniversarea
anii de formare a omului politic şi de studii, Valoarea dezbaterilor organizate cu acest pri
tricentenarului naşterii sale, reprezintă un o- Spectacole
perioada în care e domnitor şi cea petrecută lej a fost potenţată de prezenţa la aceste acţiu
magiu şi un act editorial salutar. ni a tovarăşilor Alexandru Gavrilă, inspector
în Rusia, prietenia cu Petru cel Mare şi pres © Astăzi, Opera de stat din Timişoara general la Centrala România-Film, Roman
tigiul de care s-a bucurat ca una dintre cele Prof, SILVIU GUGA prezintă la Petroşani operetele „Studefttul cer Burza, şeful oficiului teritorial de difuzare a
mai ilustre personalităţi mondiale ale acelor Câlan şetor“ şi „Vînzătorul de păsări“. filmelor din Timişoara, a regizorului Doru