Page 95 - Drumul_socialismului_1973_10

W MMUHE jgmnn: ^m^^apmoBAKiuuiBíiuB^aM
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 847 @ DUMINICĂ 28 OCTOMBRIE 1973
OBMgBEBaBSBggaEZilBaBBBBraBMWgBBB

Metalul hunedorean—ridicat la cote

înalte de calitate şi eficienţă REPERTORIU GEOGRAFIC

Tineri speoiof bucureşteni
(Urmare din pog. 1) formulat măsuri şi acţiuni vedeşte faptul că în ultimii zările din ţările avansate
concrete de eliminare a a- 8-10 ani nu s-a semnalat Consumul de refractare ac­
cestora, de îmbunătăţire a nici o reclamaţie de la be­
lc măsuri care au influenţat tual este mare în compara­ descoperă frumuseţile hunedorene
pozitiv calitatea, se menţin activităţii productive conform neficiarii externi, deşi aceş­ ţie cu cel înregistrat pe
deficienţe în laminarea unor cu cerinţele actualului cinci­ tia sînt desebit de preten­ plan mondial. In aceeaşi si­
nal.
Am
mînă
denumite
legătură
profile, mai ales la „650" şi ţioşi. Va trebui, deci, să res­ tuaţie se află consumul de unu al în Buletinului numărul lurile de Ponorici şi între noştri, dar de speologii
Cio­
peşterile
pî­
nedescrise
cercu­
profile mijlocii şi benzi. A- — Ceea ce ne preocupă în pectăm întru totul indicaţia energie pentru fabricarea o- lui de speologie „Emil clovina, iar în august nă in prezent declt de ei.
cestea au făcut ca în acest mod deosebit este asigurarea dată de tovarăşul Nicolae ţelului în cuptoare electrice. Racoviţă", cerc studen­ 1972 au trecut la cerce­ Intre acestea, enume­
un
de
an să se rebuteze la benefi­ unei calităţi superioare şi Ceauşcscu de a realiza pen­ In ambele cazuri, sînt nece­ ţesc, condus îndrăgostit hune- tarea amănunţită a siste­ răm: Peştera Fosilă (12
Ponorici—Cioclovi­
mului
dorcan,
de
Malul
ciarii interni mai bine de constante a cocsului — subli­ tru consumul intern produsa sare cercetări şi experimen­ meleagurile natale, lecto­ na, explorînd şi cercctind m), peştera Peştera de Roşu
sub
(343
m),
2 400 tone laminate. nia Andrei Petresc, şef de e- de calitate ireproşabilă, aşa tări, adoptarea de procedee rul universitar dr. Vaier în 14 zile 5 500 m de ga­ cele trei marmite <26 m),
Calitatea slabă a unor lu­ echipă la uzina cocsochimică. cum sînt cele livrate la ex­ noi, economicoase. Trufaş. fapte şl semni­ lerii, continuînd in amă­ Peştera Coridorului (9 ni),
Cîtcvn
nunt explorarea.
crări de întreţinere şi repa- Pentru aceasta am luat mă­ port. Socotesc că specialiştii — Acestea se impun şi în ficaţii m-au frapat, impu- Descoperirile lor se a- Peştera de la Parter (9
m), Peştera din Pante sau
să
despre
raţii, abaterile tehnologice şi suri de respectare a tehnolo­ din compartimentele de con­ ce priveşte economisirea re­ nîndu-mi tineri scriu entuziaşti, daugă argumentelor mai Peştera din Scăuniş sau
vechi, care au dus Ia cu­
aceşti
Ascunsă
m)
neasigurarea ritmică eu se­ giilor şi instrucţiunilor de cepţie, cei din secţiile pro­ surselor energetice — com­ studenţi la diferite facul­ prinderea acestei zone Peştera nume local, (273 Peştera
—
mifabricate au condus la lucru, de ridicare a califică­ ductive, noi. cei de la C.T.C., pleta Constantin Naghi, in­ tăţi şi institute bucu- calcaroase în sistomul Rulete! (30 m), Peştera
parcului
judeţean
stagnări în funcţionarea agre­ rii oamenilor. Consider însă trebuie să colaborăm foarte ginerul şef al uzinei nr. 6. reştenc. primul rind dezvă­ te—Cioclovina, despre Grădiş­ Craniului (17 m), Peştera
ca­
In
gatelor de bază soldate cu că trebuie întărită exigenţa strîns, după o concepţie uni­ Potrivit sarcinilor trasate de luirea, din nou, a unui a- re, prin Înţelegerea re­ Ţepoasa (nume local) —
(116 m şl două etaje).
însemnate pierderi de pro­ la recepţia cărbunilor şi o- tară, să găsim şi să aplicăm conducerea superioară de devăr cunoscut de cînd dacţiei, s-au scris cîtova Atunci cînd Comisia ju­
pămîntul
hunedo­
ducţie : peste 200 ore la fur­ mogenizarea acestora, capito­ în comun soluţiile optime de partid, pînă la nivelul anului există adevărul nemărgini­ lucruri intr-un număr an­ deţeană pentru îndruma­
terior.
rean:
nale, aproape 1 500 ore — le la care întîmpinăm încă rezolvare a problemelor ca­ 1980 va trebui să asigurăm telor frumuseţi ale me­ Un alt sector cercetat rea ocrotirii naturii a
iar
cuptor staţionări la cald în greutăţi. lităţii. în combinat, în condiţiile leagurilor noastre. In al a fost Valea Cioclovinei, propus, judeţean a Consiliul
popular
decla­
natura
şi
oţelârii şi peste 7 000 ore o- Inginerul şef al uzinei nr. — Aspectele criticate în creşterii susţinute a produc­ doilea un rind, că cultură între Cheile Munceilor Valea rat complexul calcaros al
Jgheabului.
do
este
Izvor
Cheile
priri în afara reviziilor la 3, Cornel Deheleanu, aborda sectorul de laminoare — ară­ ţiei, o diminuare de 35 la şi educaţie şi că tot mai şi Cheile Crivadiei, mulţi Crivadiei ca rezervaţie
neavizaţi,
„hoi­
devin
tineri
laminoare. în cadrul cărora problema calităţii oţelului ta Silviu Samoilescu, ingi­ sută a consumului de ener­ mulţi şi practică „hoină­ călători, chiar ieşirea ei, naturală, am cunoscut
acestei
zone
splendorile
văzut-o,
au
nari“
la
o mare pondere o au defec­ sub aspect tehnologic : nerul şef al uzinei nr. 4 — gie electrică şi de circa reala“ (aşa cum, cu dis­ din încleştarea zăvoarelor carstice. Tinerii speologl
ţiunile mecanice şi electri­ — Există la noi o vizibilă ne dau serios de gîndit. Îm­ 400 000 tone combustibil con­ preţ şi „superioritate“ nu­ de calcar, fie de pe şo­ bucureştoni au care descoperit
elemente
noi
ridică
drumeţia
(ce
vaj­
seaua
trece
ce. tendinţă de scădere a aba­ preună cu conducerile sec­ venţional faţă de perioada mesc „muncitori“ acei bule­ un minunat lc viaduct) peste valoarea ştiinţifică şi tu­
nici
ai
Ha­
Deplasînd analiza în do­ terilor tehnologice. Dar în ţiilor şi organizaţiile de par­ actuală. Sînt sarcini mari, vardelor şi barurilor) în ţeg — Petroşani, sau de ristică a complexului
văii
carstic,
meniul eficienţei, adunarea actualele condiţii aceasta es­ tid am ajuns la concluzia că care ne obligă să înlăturăm natură ca o activitate e- pe ferestrele trenului cînd ţilor Crivadiei şi şi afluen­
care
de
de
pasul
activului de partid a identifi­ te insuficientă. Cum calita­ este necesar să ne preocu­ cu desăvîrşire funcţionarea ducatlvă, — şi Instruire, iste acesta gîfîie ureînd Văzut justifică în plus chibzui­
cum
Merişor.
recreere
Mtllţi
aU
cat şi aici numeroase rezerve tea nu mai poate fi determi­ păm de îmbunătăţirea teh­ în gol a agregatelor, risipa cazul pe care-I relatez — bastionul rotund, medie­ ta hotărîre a organelor
şi posibilităţi. Astfel, dacă nată şi influenţată de un sin­ nologiei de laminare la blu- de combustibil şi energie sub şi de descoperiri ştiinţifi­ val, care străjuieşte va­ locale de partid şl de
ce, că ea este un mijloc
pe ansamblul combinatului gur om sau un grup restrîns minguri pentru înlăturarea orice formă şi să punem in­ educativ care interesează lea, pc stingă şoselei. Dar stat de a pune complexul
au
pătruns
puţini
pe
chei
productivitatea muncii a fost de oameni, avem în vedere suprapunerilor şi altor defec­ tegral în valoare toate re­ atît şcoala, cît şi organi­ în sus, fie pe Valea Cri­ amintit sub apărarea le­
substanţial depăşită, oţelâ- să antrenăm la rezolvarea te de suprafaţă, să asigurăm sursele energetice secundare. zaţiile de tineret cît şi, vadiei, fie pe afluentul gii ca bun al întregului
de
ptrîul
ria Martin nr. 1, laminoare- problemelor de calitate în­ respectarea riguroasă a pres­ Desigur, aspectele relatate poate, al oficiile rind, turism. acesteia, Drumul Muncei­ popor şi sub ocrotire şl
treilea
In
recu­
forestier
lor.
conservare.
le de sîrmă şi profile uşoare tregul colectiv, să facem ca cripţiilor la încălzirea lin- nu epuizează gama largă a noaşterea faptului că a- Jgheaburi — Tecuri, du­ Verticalele Devei.
urcuş
pă
cest
în
cercetă­
n-au îndeplinit în cursul tri­ fiecare salariat din oţelârii gourilor şi semifabricatelor, problemelor abordate de ac­ rile cerc, prin săi, a tine un abrupte, cc-1 serpen­ Prof. BUJOR VULCU
membrilor
ridică
mestrului III acest important să devină perfect conştient reglarea corespunzătoare a tivul de partid. Căutarea că­ adus în circuitul cunoaş­ cu cîteva sute do metri, Foto : ÖTVÖS I. GHEZA
indicator. Volumul econo­ şi responsabil de însemnăta­ cilindrilor, evitarea oricărui ilor şi modalităţilor de creş­ terii pămîntului judeţului ajunge Intr-o vale largă,
îm­
măguri
cu
miilor, cu toate că se ridi­ tea şi valoarea muncii sale. amestec de laminate. Toto­ tere a indicilor de utilizare a nostru sau obiective necunos­ mărginită de brădet, duce
piuă
podobite
nedescrise
cute
că la 28 milioane lei, a fost Cît priveşte folosirea capa­ dată, solicităm să se inter­ agregatelor, aprovizionarea acum. Pontru darul ce pe turist pînă la pîrîul
diminuat de depăşirea unor cităţilor, avem şi aici rezer­ vină la forurile de resort cu materii prime, utilaje şi ni l-au făcut, cred că Munceilor, uşurîndu-i ex­ Prezenţe haţegaue
aprecierea
merită
consumuri specifice de cocs ve mari. încă nu stăpînim în pentru dotarea conform pre­ piese de schimb de calitate, ţumirile hunedoremlor. şi mul­ plorarea.
la fabricile de aglomerare, totalitate durabilitatea cup­ vederilor a ajustajelor cu ridicarea calificării muncito­ Zona de cercetare este şi De aici, pînă la viaduct
rîvna
bastion,
cu­
şi
utilaj de turnare şi cărămizi toarelor, ceea ce ne impune maşini şi utilaje care să a- rilor şi maiştrilor, creşterea carstul dintre Cioclovina riozitatea ştiinţifică a des­
refractare la oţelârii, a căror căutări mai susţinute în re­ sigure creşterea gradului de exigenţei organelor C.T.C. şi şi Băniţa, zona calcaroa- coperit tinerilor cercetă­ la MuzeuI Satului
de
alături
versantul
ves­
valoare se cifrează la peste alizarea reparaţiilor şi între­ finisare a laminatelor. intensificarea muncii de cer­ să de pe Şurpanului, acolo tori, şi sălbăticia frumuse­
tic
cheilor,
ţile
al
2,7 milioane lei. Preţul de ţinerilor la cald. Referiri critice s-au făcut cetare, pregătirea şi realiza­ unde se îmbucă platfor­ peşteri mai mari sau mai
cost a fost afectat şi de de­ şi la modul în care se ac­ rea la timp a investiţiilor, ma Luncani cu valea mici, cunoscute şi denu­ Pe drumurile ce leagă acei complex muzeistic, oamenii tocmiţi să dureze
păşirea cheltuielilor de între­ — Este clar pentru fieca­ ţionează pentru creşterea e- sporirea competenţei şi res­ străvechiului Strei. Aici, mite de localnici, necu­ între ele Şerelul de Co- căutat aşa de mult şi a- la loc, după planuri şi
în 1970, au descoperit go­
noscute şi descoperite,
de
autentic
de
Paroşul
ţinere şi reparaţii de unele re dintre noi că performan­ ficienţei economice. Astfel, ponsabilităţii tuturor cadre­ roleşti, Ohaba Sibişel Nuc­ preciat pentru ne vizitează schiţe, cu casa şi 4 zidul adu­
şoara,
de
cele
turiştii
vagoane.
care
se
cheltuieli neeconomicoase. ţele calitative ale metalului ing. Sabin Faur, şeful ser­ lor, a organizaţiilor de par­ Rîu de Mori, am intîlnit ţara. Sint din aceeaşi familie:
pe care îl producem se jus­
fiul
—
...Pe
drumuri
Dezvăluind cauzele defici­ viciului tehnic, releva că u- tid se înscriu pe aceeaşi pe la începutul toamnei, am intîlnit trei haţeganc Ion Rădoni Petru, tata, fra­
trei
tineri:
şi
acestuia
Gabriola
Am-
—
tineri
listă de priorităţi ce stau în
enţelor, activul de partid a tifică în ultimă instanţă prin nele norme de consum nu tului şi a comitetului de par­Semnifica ţii ie — arhitectă, Corne­ bucureşteni, îndrăgostiţi tele colul dinţii — Petru.
bruş
parametrii tehnico-economici se respectă. Bunăoară, con­ atenţia conducerii combina­ lia Mirescu — muzeograf de munca lor: Gabriela Itădoni — toţi zidari. Cu
ai maşinilor şi utilajelor în sumul de utilaj de turnare principal şi Romolus An- Arnbruş, Corneliu Mires­ ei venise şi consăteanul
care se încorporează — â- este depăşit cu 2 kg pe tona tid. Programul de acţiuni tonescu — muzeograf. cu şi Romolus Antones- Ion Stănilă, meşter in le­
la
de
Purtau
delegaţii
rupţi
do
pe
cu.
răta ing. Constantin Catrino- de oţel lingou, ca urmare a ce se întreprind în aceste culorilor Muzeul Satului şi se ocu­ drum I-am văzut de praf, gatul paielor urmă acoperiş.
şi
din
Acestea
cei
—
plini
Recoltările Consider că biroului situaţie faptului că lingotierele fa­ accelera are menirea calitative pau colţ din strămutarea Haţe­ u- dar mulţumiţi; altădată 2100 de snopi — au stră­
C.T.C.
şeful
iu,
cu...
direcţii
a
de
actuala
Oha­
erau uzi pînă Ia piele de
de
drumul
Ţara
bătut
nui
la
bricate la LV. Călan au o
procesele
ploii
ce-i
Sibişel
Bucureşti
cînd se livrează unor bene­
şi semănatul ficiari laminate cu caracte­ durabilitate de numai 80 la din combinatul hunedorean, Din cole mal vechi rul, apa rîurilor şi a mă­ gului în Capitala ţării. Kisseleff, apa satisfăcuţi; cu cu prinsese, ba camionul ia condus de
!-au
!
A-
Şi
strămutat
dar
în
port­
colo,
Şoseaua
pe
plin
sută faţă de cît se cerc pen­
Grnma, de la Sec­
Vaier
hartul
struguri,
ţara
ristici calitative insuficiente tru încadrarea în normele de a întări certitudinea în­ timpuri, şi la toate atri­ rilor care scalda acelaşi nr. 28—30, în complexul cumpăraţi la Haţeg, ca ţia T.A. Haţeg. s-au re­
po­
setea
Celor 46 de case şi 3 lă­
să-şi
potolească
la
respectivă. In
au
poarele,
oamenii
Acum
meşterii
să fie — cum ţevi este livrate la ţaglelor de consum. Acelaşi producţia cheierii anului 1973 cu rea­ buit culorilor valori sim­ timp, culoaro reprezintă aceas­ caşuri 66 de instalaţii secondate drum — şi plini de voie întors din la Şcrel a lor. Ca­
furni­
cazul
cult,
alţii,
pentru
vetrele
de
ţărăneşti
lizări de mare valoare pen­
bună.
îndrăgostiţi
răreau
zor
tergiversează
tă
Sînzlanei
Pentru
popoarele
sa
bolice.
lo­
„Re­
pentru
primit
culoarea
ialitatea,
publica" Bucureşti — nu trebu­ de utilaj din fontă nodulară, tru economia naţională, de a primitive, puterea şi roşie manierele alese. fidelitatea Pentru şi etc., în total vreo 300 de de pitorescul Ţării Haţe­ Avrămoni a bucuroşteană, „sta­
amplasate
construcţii
în
ambiţioşi
relic­
gului,
ca
bi­
reprezenta
de
finalizate ie tolerată. Combinatul nos­ întîrziind în fapt reducerea asigura continuarea la nivel nefacerile focului şi ale vechii egipteni, albastrul „împărăţia“ care zece întinde piardă. trecutului cumpărat din drepturi depline la Mu­
cu
tut“
hec­
să
vele
nu
a
se
pe
se
tare
Au
trei
egipteni
şi
cei
iar
soarelui,
pentru
tru are posibilitatea să dea consumului în oţelării. Pe de superior a producţiei de me­ — focul şi iubirea, sem­ era culoarea cerului imagina­ a Muzeul Satului, acesta încă Şerel un casă, din Coro- zeul Satului, expediază gîn-
s-a
mai
o
tineri
doliului,
in
ne
iar
anul
adăugat
din
ieşti
enorm
zid
şi
ţia
vechilor
bune
mulţumiri,
neîntîrziat! economiei numai metal de altă parte, unele consumuri tal pînă la finalizarea opti­ nificaţie pe oare, dealtfel, stăpînul zeilor, greci, Zeus, un edificiu: o casă de piatră, din Ohaba Sibişel duri adresa celor care i-au
o are şi astăzi la multe
o
pe
purta
cea mai bună calitate. O do- sînt mal mari faţă de reali­ mă a actualului cipcinal. popoare. Grecii credeau mantie albastră, semn al piatră acoperită cu paie, 2100 snopi din pale de sprijinit şl ajutat: Casa
că mantia roşie (de cu­ puterii. „Sîngele albas­ din Şcrel, comuna Pui. secară pentru acoperiş, de cultură din Haţeg;
loarea vinului roşu) era tru“ era apanajul fami­ Din „biografia“ acesteia din Nucşoara ■ lemn de consiliile populare din
şi
stîlpi
construcţie
de
(Urmare din pag. 1) purtată de Dionysos (zeul liilor nobiliare în Euro­ merită să eă fie a consemnate susţinere. Au 6 făcut mă­ Pui, Sălaş şi Rîu de Mori;
amănuntele
a-
atras
vinului şl al veseliei). pa, în timp ce la vechii pentru tovarăşii Tiberiu
La chinezi, roşul repre­ chinezi albastrul este co­ tenţia specialiştilor încă surători şi schiţe (arhi­ Pop — şeful Staţiei C.F.R.
zintă culoarea focului şi respondentul ficatului, o- din 1969, fiind cotată ca tecta) şi apoi au demo­ Haţeg, şi Viorel Grama
terenurile ce s-au însă- j este corespondentul ini­ chilor, lacrimilor, fierei, o reală valoare muzeisti­ lat. Peste 200 tone de pia­ — şofer la Secţia T.A.
şi
mii,
minţat la aceste două u- I ECONOMISIREA LA C.E.C-0 DOVADA DE PREVEDERE al limbii, .sudorii şi aerplui şi lemnului. că; îi aparţinea o Sînzîienei tră aduse lemn s-au adunat Haţeg.
—
maşinile
singură
are
—
Avrămoni;
cu
mitâţi, lucrarea se putea ; al gustului amar. Galbenul ia europeni Încăpere de 7/5 m şi zi­ pe rampa Staţiei C.F.U. Depeşa cu mulţumirile
Culoarea roşie a fost şi
se încheie cu un „Ia re­
realiza în cel mult 3 zile j este prezentă pc majori­ este culoarea bogăţiei, au­ a duri din piatră, groase de Haţeg, şi 'de aici, cu des­ vedere“, ce, situat in
mănoase,
a
holdelor
Bucurcşti-
bune de lucru în cîmp. j tatea drapelelor de stat, rului şi a pămîntului ro­ 65 cm ; dedesubt cu beci tinaţia gării plecat cu timp, ar corespunde ca­
de
pe
o
au
denivelare
Filaret,
clădit
vi-
Or, de la începerea însă- j blazoanelor, de stemelor, castelele ditor, dar şl culoarea ge­ teren; acoperişul era din „frîntura“ haţegană, re­ lendaristic lunilor martie-
traliilor
La
galbe­
la
chinezi,
mînţărilor au trecut peste | 9, iii ACEEAŞI IIP, 1 ACI DE PÂIRIOIISM princiare, reprezentînd i- loziei. este culoarea pămîn­ paie de secară, legate în constituită apoi, aidoma, aprilie 1974, fi cînd Ţara
nul
Haţegului
din
va
nou
40 de zile. Se pUne atunci { 1 1 deea de sacrificiu, slnge- tului galben, cultivat de snopi. „Soborul“ a 5—fi în complexul de la Şo­ sondată, in intenţia de-a
oameni, care erau cei mai
sea.
fireşte întrebarea : de ce j » le vărsat pentru liberta­ ţărani, a soarelui, avînd bătrîni din sat, au apre­ Ihtr-un miez de noapte, oferi „transferul“ Ja Bucu­
cu
avînd,
ciat-o
aproxi­
ca
s-a înregistrat o asemenea i Azi este zi de salariu în guranţă Ba şi sporesc. Apoi temporar disponibile pentru te, pentru patrie, îndrăz­ corespondenţă stomacul splina, mativ, în jurul a 120 de la porţile Muzeului Satu­ reşti' şl al altor obiective
ex­
roşii,
şi
saliva,
gura,
Florile
neala.
rămînere în urmă ? Rău [ întreprinderea, instituţia, la scoatem cîţi ne trebuie şi a le şti în siguranţă şl ga­ presia dragostei, consti­ gustul dulce. Buchetul de ani. lui din Bucureşti au bă­ cu valoare muzeistică.
se
este că asemenea aspecte • şantierul pe care lucrăm. Ni cumpărăm. ranţie, pentru a le şti spo- tuie un Cit cadou absolut garoafe galbene ocazia oferă La Muzeul Satului, da- tut 4 meşteri din Rîu
priveşte
personal.
cu­
cu
obicei
de
săr­
se semnalează tocmai la : se numără în mînă banii. rindu-şi valoarea, ajutînd loarea neagră, la euro­ bătoririi unui bărbat. tînd din 1930, se mai află Mic, comuna Sălaş. Erau PETRE FARCAŞIU
încă
din
Paroş,
o
casă
cooperativele agricole unde : : Este răsplata binemeritată a In vremea asta, statul, acolo unde este trebqinţă, peni şi astăzi reprezintă Vechii egipteni conside­ comuna Sălaş. Prin noua
an de an se obţin produc- \ muncii noastre, făcută cu ţara, noi toţi ne .folosim de la o construcţie, la ridica­ doliul. Negrul de pe bla- rau verdele culoarea spe­ achiziţie — ne Informa
şi
cît
zoanele
medievale,
ei.
Banii
asigură
circulă,
An-
ţii sub nivelul posibilităţi- j punctualitate, cu hărnicie echilibrul bănesc, ajută aco­ rea unui spital, a unui ma­ cel de pc drapelele do ranţei. Atît cît în şi heraldica muzeograful — Romolus urmărea
tonescu
în
se
cea
medievală,
tenacitate,
reprezintă
stat
lor. [ şi abnegaţie de-a lungul u- lo unde este trebuinţă. Ba­ gazin, a unei şcoli, a unui seriozitate, înţelepciune şi contemporană, verdele re­ punerea faţă în faţă a
Diminuarea pierderilor j nei luni întregi. Desigur, nii rămîn ai noştri, îi pu­ nou bloc de locuit pentru prudenţă. La vechil chi­ prezintă primăvara, bogă­ două Ţara vechi construcţii
Haţegului,
din
care
ţia pădurilor şi a păşuni­
din recoltă obligă condu- j am chibzuit din vreme asupra tem scoate cînd vrem, dar noi şl semenii noştri. Pen­ nezi, culoarea neagră era lor, spiritul mîndru, po­ să ilustreze diferenţierea
corespondentul
gustului
liteţea,
vigoarea,
cerile cooperativelor agri- \ a ceea ce vom face cu ba­ păstrîndu-i în tezaurul tă­ tru câ este îndeobşte ştiut sărat, al apei, al urechi­ tea şi bucuria tinereţii. sănăta­ socială dintre sate şi lo­
cuitorii lor. Cea din 1936,
cole, cadrele tehnice, pe j nii. In magazinul de mobilă rii — la C.E.C. — ei înde­ că banul depus la C.E.C. lor etc. Violetul este culoarea din bîrnc de lemn de fag,
toţi cooperatorii şi meca- j au intrat cele mai noi ti­ plinesc două îndatoriri : ne este folosit de ţară pentru La europeni, albul re­ pocăinţei, a smereniei, în acoperită cu ţiglă, repre­
puritatea,
nevi­
nizatorii din unităţile cu j puri de garnituri (a noas­ folosesc nouă, celor ce i-am noi, pentru binele şi feri­ prezintă modestia, ferici­ schimb, buchetul de ga­ zintă Paroşul, sat de foşti
novăţia,
dusă
nemeşi;
cea
recent
este
restanţe la însămînţări să i tră parcă s-a cam învechit); depus, folosesc întregii ţări. cirea noastră. In acelaşi rea, speranţa, adevărul, roafe violete naşterea oferit din Şerel, construită din
u-
Ia
părinţilor
nu-şi mai îngăduie nici o j la confecţii sînt atît de In judeţul nostru, aproape timp, primim dobînzi şi ideea de pace. La vechii nui băiat. Culoarea auru­ piatră şi acoperită cu
clipă de răgaz pînă ce nu ; multe şl frumoase costume, 230 000 de oameni poartă avantaje în urma sumelor egipteni, moartea era re­ lui reprezintă puterea, în­ paie, poartă pecetea sate­
prezentată. printr-o tînă-
lor do rumâni.
vor încheia semănatul grî- j pardesie, paltoane noi; la zi de zi cu ei şi acest mi­ depuse, putem cîştiga atîtea ră îmbrăcată în alb, ca- ţelepciunea, cea bogăţia şi Pentru o ambianţă cit
credinţa,
portocalie
ului pe toate suprafeţele j încălţăminte, la ţesături, la nunat simbol al patriotis­ şi aîtea premii în bani şi re-şi ademenea victimele simbolizează instabilita­ mai autentică, de la Co-
oferindu-le
albă,
o
planificate Nu mai este \ tricotaje, la bijuteria, la mului care este libretul de obiecte, iar cînd avem ne­ iar la evrei floare chinezi, tea, prefăcătoria şi este făţăr­ roleşti — tot în acest an
şi
a-
brunul
Iar
achiziţionat
nicia,
un
nevoie de nici o demon- ; jucării etc. Asupra cărora economii, adică tot al doi­ voie ne putem prezenta albul este culoarea doliu­ tribult josnicilor şi tră­ — a dc fost piatră (grohot
zid
la
chinezi,
straţie pentru a evidenţia i să te hotărăşti mai întîi ? lea locuitor al judeţului oricînd pentru a ni se res­ lui. Tot corespondentul albul dătorilor. sec), care, demolat şi
plă-
este
consecinţele întîrzierii se- j Am vrea să schimbăm mo­ este un om econom, un de­ titui banii depuşi. mînllor şi al metalului. transportat la Bucureşti,
refăcut
şi
mănatului, din neajunsurile j bila, dar n-om renunţa nici punător la C.E.C. Intr-un ...Este un adevăr al zi­ Albastrul de pe drapele ION CONSTANTINESCU a fost acum cele Încon­
două
joară
Semnalate în anii trecuţi j la costumul acela bej ; soţia singur an, numărul acesto­ lelor noastre pe care H în­ şl blazoane înseamnă ce­ arhitect case, „vatră haţegană“, în
putlndu-se trage concluzii j ţine morţiş la cizmele cu ra a sporit cu 25 000. Dar ţeleg tot mai mulţi oameni.
convingătoare. De aceea, j model şi cataramă lată, dar aici trebuie să socotim şi Numai munca cinstită, eco­
de maximă însemnătate es- i nici brăţara n-ar uita-o; cele aproape 50 000 de car­ nomia, cumpătarea şi pre­
te ea toate eforturile să ! trebuie şi două pardesie nete de economii care sînt vederea stnt izvoarele bu­ Calităţile maniei Ai treilea
fie subordonate finalizării j după ultima modă... Dar purtate de peste 60 la sută năstării generale, a între­
însămînţărilor în timpul ; toate o dată.., din totalul elevilor din ju­ gii ţări, a fiecăruia dintre Sesiune de ideale rînd de dinţi
cel mai scurt posibil. Ast- i Omul chibzuit şi cumpă­ deţ. noi, în parte. înţelegem că
fel se vor crea premise j tat, omul prevăzător şi în­ 230 000 + 50 000 — 280 000. atunci cînd ne prezentăm la examene „Dacă aş fl copil şl aş Stana GaltanovsM din
favorabile pregătirii unor ; ţelept judecă o clipă şi ho­ Acesta este numărul libre­ ghişeu pentru a ne depune putea să-ml aleg mama, satul iugoslav Beciste a ORIZONTAL: 1. A da
ori !; 3. Privitor la Tracia
baze temeinice recoltei vil- j tărăşte : le vom cumpăra! telor de economii existente hanii la C.E.C. facem şi o ea ar fi atunci o femeie fost foarte surprins cînd, la înapoi ;• 2. Una lingă alin ; — In post ; 4. Lacrima di­
virstfl do 113 ani, n consta­
toare, cît şi trecerii cu j Luna aceasta punem banii numai în judeţul nostru. faptă de patriotism, contri­ de 25 de ani, nefumătoa- tat că începe să-i crească 3. Doi la o carte ; 4. Miş­ mineţii — Boli de inimă ;
re, cu o înălţime de 1,05 m,
toate forţele la efectuarea j la C.E.C. Ne oprim cît avem Număr care nu este nici buim şi pe această cale Ia cu o tensiune normală“, a cel de-a] treilea rînd do că fără cap ! — Rămăşiţă 5. Aproape nouă ! — Cro­
vestimentară ; 5. Negru dc
dinţi — do la începutui a-
Butler
arăturilor de toamnă pe • nevoie, fără să risipim nici într-o zi exact. Ceas de prosperitatea şi înflorirea declarat dr. Bristol. do la muluj şi pînă în prezent fum ; 0. Scoasă din min- nică ceva mai vecho ; 6.
surîsului
Personificarea
e-
Universitatea
Ei
a
suprafeţele ce se vor însă- i un leu în zadar. Facem şi ceas alţi şi alţi oameni se patriei socialiste ! ajuns la această concluzie l-au Ieşit zece dinţi. Bătrî- to ; 7. Scena condamnaţi­ nigmatio ; 7. Distanţare —
lor : 8. Dese! — In deplin
ani
mînţa în primăvara anu- j luna viitoare la fel. $i prezintă la ghişeele C.E.C.. după cercetări de fl 11 tuturor nul, caro se bucură do o acord ; 9. Semnul înmulţi­ Fără nici o valoare; 8. Sus­
formulă
pendaţi,
mai
trăieşte
excelentă,
sănătate
într-o
asupra
aproape
Iui 1974. j cealaltă. Banii sînt în si­ depunîndu-şi sumele de bani GH. I. NEGREA copiilor caro s-avi născut împreună cn nepoţii săi — rii — Toi In finali; 10. Răi prozaică : 9, Depus tn fa­
în Anglia timp do o săp- deoarece: copiii i-au murit la superlativ. ţă ! — Galben — Bătrîn;
tămină in 1958, demult. 10. Trăicse po spatele al­
Urmărind 17 000 copii, VERTICAL: 1. La tem­ tora.
Butler a stabilit că copiii peratură scăzută. — Perso­
La Institutul piscicol. caro âu dntârit la naşte­
— Frlnde-ne un crap re cu 1 kg sub normă au Un cocoş de luptă naj mitologie ; 2. Epopee IONEL AMĂRIUŢEI
rămas în Urină cu aproxi­ llvrescă. — Unso do trei Călan
mativ o jumătate do an în l-a ucis pe arbitru
Lipsurile în aprovizionarea magazinelor din satele însuşirea alfabetului. In oraşul Zamboanga doi
Sur din insula Mindanao Mai m trei mutări
(Flllpuie), un la „luptător“ l-a
o
de
luptă
SVluzioa modernă
cocoşi,
* comei Dobra să fie de urgenţă eliminate! dăunează ucis înfuria: arbitru. Intimide­ W/s Ip
Pasărea
po
pentru
ar­
s-a
că
încerca
bitrul
s-o
şi
ze
ringului...
marginea s-o împingă şi spre if 7777/7' m
l-a
(Urmare din pag. 1) acum problema este rezol­ Vitrinele sînt inexistente. expirat termenul de vînzare, La Institutul pedagogic sănătăţii atacat. Arbitrul s-a ales cu m
două
adinei
cu
Înţepături
vată — ne-a asigurat inter­ Gestionarul ne spunea că cum ar fi de exemplu unele — Aşadar, aţi intrat în pintenii cocoşului, în regi­ m Uf n
Doi
renumiţi
psihiatri
nic, spunîndu-mi de fiecare locutorul. Gestionarii au nu poate expune nimic în sortimente de biscuiţi. clasă. Şi acum să vă ve­ Vest-gcrmani, profesorii E. unea abdominală, şi a su­ /////'/ ' /////
dem cum faceţi ordine !
ferit
Pro­
o
hemoragie.
dată că ei nu sîtlt obligaţi obligaţia să ne anunţe ori vitrine, pentru că ploua La magazinele pe care Wiesenhutter şi L. Fuhr- prietarul cocoşului a încer­ W/
//M's
să vină pînă în sat. de cîte ori întîmpină greu­ prin ele. Desigur, e o trea­ le-am vizitat nu trebuie să mcister, au publicat rezulta- cat să-l liniştească, dar a . J1fJ1 Él
tăţi ca cele semnalate la bă de gospodărire proprie â li se facă aprovizionare de tatele cercetărilor, efectua­ fost şi el rănit la pictor.
De ce o asemenea stare Răduleşti“. cooperativei de consum din iarnă. înspre ele se poate te timp do doi ani, asupra In cele din urmă, un poli­ yM
de lucruri? Tovarăşii de la Ilia. De ce nu se iau circula pe orice vreme. Li membrilor a trei mari or­ ţist a ucis cocoşul furios. éÉê pi íh y
I.C.R.A. afirmă că rtU vor Goluri de mărfuri se mai măsuri pentru reparatul se poate face deci aprovi­ chestre simfonica din R.F.
Germania,
El
ajuns
au
să-şi strice maşinile pe dru­ sesizează şi la magazinele zionare curentă cu toate concluzia că muzica moder­ Ia m & i »
murile de tară. Au preten­ săteşti din Roşcani. Din geamurilor de la vitcjne, al articolele de sezon. Numai nă este dăunătoare sănă­ De cînd au drept IP
ţia ca mărfurile să fie 5-6 sortimente de bomboane tejghelelor? Merceologii ce că din constatările de pe tăţii celoi ce o execută. m !
vin aici — care trec cam
Cei
savanţi
transportate de la centrul cîte ar trebui să se vîndă, rar — ar trebui să se ocupe teren rezultă că aprovizio­ mani doi arătat că vest-gcr­ w m fü Y/M/.
au
inter­
de comună spre magazinele gestionarul nu putea oferi şi de aceste probleme. De narea lor se face cînd şi pretarea prea frecventă a de vot temelie ? V////S
My//
săteşti de către cooperativa decît unul. Unele prepa­ unde se trage concluzia că cum. Acest mod defectuos La institutul de aero­ operelor lnoderno provoacă *j In epoca modernă, m
de consum Ilia. Şi totuşi rate din carne şi mezeluri ei nu prea fac teren, ne-am trebuie desigur de urgentă nautică insomnie, afecţiuni cardio­ lupta pentru egalitatea n W/ a
cu
da­
bărbatul
în scama cui cade sarcina să ce se trimit aici pentru curmat. Este de datoria — Şl dumneata cîte ore vasculare, ulcerd la Sto­ femeii din ultimele decenii m g¡
tează
se ocupe cu transportul minerii ce lucrează în co­ convins cînd arh vizitat U.J.C.C. Deva, precum şi a de zbor ai ? mac, precum şi unelo de­ ale secolului al XVIII-lea. B m rvuscTTfarrf
mărfurilor? La aceasjă în­ mună sînt numai din cele magazinul sătesc din Mihă- celor trei furnizori de măr­ reglări ale sistemului ner­ Prima declaraţie a asupra
vos.
co­
unitate
ieşti.
Această
fost
drepturilor
femeii
trebare am solicitat un răs­ scumpe. „Am solicitat — mercială a stat închisă mai furi — I.C.R.A., I.C.R.T.I. şl dată in 1789, în timpul
puns de la tovarăşul lacob ne spunea gestionarul maga­ I.C.R.M. — de a se pune de revoluţiei burgheze din CONTROLUL POZIŢIEI — Alb : P.gl, Dc>, Ca3, Cc4,
zinului, Gheorghe Lungu — bine de 3 luni, pehtru că Franţa. Dreptul de vot a p.o 4
Sărac, de la I.C.R.A. Deva, gestionara a fost bolnavă, urgenţă de comun acord în fost acordat femeilor
să ni se trimită mezeluri cu — Negru : IUI3, p.di
care ne-a relatat că trans­ preţuri mai convenabile, S-a deschis în ziua de 26 privinţa transportului măr­ franceze in 1944.
es Primele care au ob­
REZOLVAREA
portul mărfurilor de la de­ încălţăminte pentru bărbaţi octombrie a. c. Normal ar furilor. a produselor ce tre­ ţinut dreptul dc vot (în CUT : PROBLEMEI DIN NUMĂRUL T RE-
pentru
vînzare
buie
aduse
şi femei, dar ce folos că ni fi fost ca la deschiderea 1790) au fost femeile d'n
pozite la magazinele săteşti locuitorilor din aceste sate. statul Massachussets. din
se trimite numai ceea ce magazinului respectiv să S.U.A. Un secol măi iîr- 1. Rgi - Il2 Reí — di
este obligaţia dumnealor. vor dumnealor“. Şi în acest participe şi un merceolog. pentru a se curma cu ne- ziu, mişcarea sufragetelor 2. Del — d4 erice
..S-a întîmplat ca în unele local tronează dezordinea. Ar fi fost necesar acest lu­ mulţumirile justificate ale a reuşit să obţină acest 3. Ddí —* al .'•au gl + mat
drept în Noua Zcelandă
perioade să nu dispunem de Marfa stă claie peste gră­ cru, pentru că în magazin cetăţenilor din aceste aşe- (1893), Australia (1902). 1. Rgî - h2 RM — f2
Finlanda (1996) şi în Nor­
suficiente camioane, dar madă în toate ungherele. sînt mărfuri la care le-a zări. vegia (1913). El a fost ge­ 2. De.3 - d2 -1- orico
Fiecare cu gusturile sale. neralizat în S.U.A. abia 3. D03 — c2 + mat
BS» în 1920, j (La 1 - a 2JDea 4« matj