Page 101 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 101
Proletari din toate firile, unlfl-va
l
Al FRONT E
In ziua de 29 noiembrie acestora sînt realiste şi co Plenara a aprobat Hotărî
a.c. au avut loc sub preşe respund pe deplin cerinţe rea cu privire la constituirea
dinţia tovarăşului Nicolae lor progresului social, nece şi activitatea organizaţiilor
Ceauşescu lucrările Plenarei sităţilor actuale ale dezvol săteşti ale Frontului Unită
Consiliului Naţional al tării societăţii noastre, în- ţii Socialiste, precum şi ho
Frontului Unităţii Socialis scriindu-se în coordonatele tărîrea referitoare la pre
te. stabilite de Congresul al gătirea şi desfăşurarea Con
X-lea şi Conferinţa Naţiona gresului şi a conferinţelor co
Participanţii au dezbătut
următoarele puncte înscrise lă ale partidului. munale, orăşeneşti, munici
la ordinea de zi : Âprobînd. în unanimitate pale şi judeţene ale Fron
prevederile Planului şi Bu tului Unităţii Socialiste.
1. Proiectul Planului na getului pentru anul 1974 — Plenara a hotărît elabo
ANUL XXV Nr. 5 875 VINERI 30 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţional unic de dezvoltare e- care urmează a fi supuse rarea proiectului de Statut al
conomico-socială şi Proiec
tul bugetului de stat pe Marii Adunări Naţionale spre Frontului Unităţii Socialiste
1974; legiferare — Consiliul Naţio care să fie supus dezbaterii
nal al Frontului Unităţii So publice.
2. Cu privire la principale cialiste a exprimat totodată Plenara Consiliului Naţio
Cuvîntarea tovarăşului le probleme ale dezvoltării ţiilor care compun Frontul nal a hotărît ca primul Con
hotărîrea tuturor organiza
energetice în România şi mă
gres al Frontului Unităţii So
de
surile
a
economisire
combustibililor şi energiei e-
de 18-21 februarie 1974, cu
oamenilor muncii de a rea
lectrice ; Unităţii Socialiste, a tuturor cialiste să aibă loc în zilele
următoarea ordine de zi :
3. Hotărîrea cu privire ia liza în mod exemplar sar 1. — Raportul despre acti
cinile celui de-al patrulea an
NICOLAECEAUŞESCU ganizaţiilor săteşti ale Fron al cincinalului, an de impor vitatea desfăşurată de Fron
constituirea şi activitatea or
tul Unităţii Socialiste şi sar
tanţă deosebită pentru în
tului Unităţii Socialiste ;
cinile ce-i revin în înfăptui
făptuirea înainte de termen
4. Hotărîrea cu privire la
pregătirea şi desfăşurarea a actualului cincinal. rea programului de făurire
a societăţii socialiste multi
Consiliul Naţional al Fron
Congresului şi a conferinţe tului Unităţii Socialiste sub lateral dezvoltate, a politicii
la Plenara comună lor comunale, orăşeneşti, mu liniază cu satisfacţie că re externe de colaborare şi pa
nicipale şi judeţene ale F.U.S.
ce ;
In cadrul plenarei au luat centele măsuri cu privire la 2. — Cu privire la adopta
cuvîntul tovarăşii : Ploştinaru îmbunătăţirea sistemului de rea Statutului Frontului U-
a Comitetului Central al Partidului Comunist Iulian, preşedintele Consiliu salarizare a muncitorilor ca nităţii Socialiste ;
lui judeţean Mehedinţi al
lificaţi se înscriu în amplul
— Alegerea Consiliului
3.
F.U.S., Dinculescu Constan program stabilit de condu Naţional al Frontului Uni
tin, profesor universitar, cerea partidului şi statului tăţii Socialiste.
Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Henric Adrian, secretar al nostru în vederea aplicării La Congres urmează să
Consiliului judeţean Caraş-
în viaţă a hotărîrilor Con
Severin al U.G.S.R., Blaga gresului al X-lea şi ale Con participe delegaţi ce vor fi
aleşi la conferinţele judeţene
Lucia, preşedinta Comitetu ferinţei Naţionale ale P.C.R., ale Frontului Unităţii Socia
Economice şi Sociale a României lui judeţean al femeilor din cu privire la ridicarea ne liste, reprezentînd toate ca
judeţul Gorj, Lică Gheorghe,
a
întreruptă
de
nivelului
tegoriile sociale ale popu
maistru la Uzinele „Electro- trai material şi cultural al laţiei, oameni ai muncii ro
putere“ — Craiova, Dobro- oamenilor muncii. mâni, maghiari, germani şi
asigură şi în acest an satis nu au fost îndeplinite inte organele de partid şi de stat. vici Simion, preşedintele Con Plenara a examinat, tot
înfăptuirea cu succes a planului facerea în condiţii corespun gral în acest an. Pierderile Dacă, în condiţiunile arăta siliului judeţean Vrancea al odată, principalele probleme de alte naţionalităţi, pre
zătoare a cerinţelor de apro de producţie determinate de te, am realizat planul cu o F.U.S., Duminică Petre, pre ale dezvoltării energetice în cum şi delegaţi desemnaţi de
organele centrale ale organi
Republica Socialistă Româ
in primii trei ani ai cincinalului vizionare a populaţiei şi a neîncărcarea corespunzătoare depăşire simţitoare şi în a- şedintele Consiliului judeţean nia, măsurile de economisi zaţiilor componente ale Fron
cest an, este de înţeles că
a capacităţilor de producţie
nevoilor economiei naţionale.
Botoşani al F.U.S., Ştefănes-
Realizările obţinute, dezvol au continuat să se menţină plusul de producţie pe care cu Teodor, vicepreşedinte al re a combustibililor şi ener tului Unităţii Socialiste.
tarea potenţialului economic la un nivel ridicat. Indicii l-am fi putut realiza ar fi Uniunii judeţene Buzău a giei electrice şi şi-a expri Plenara a aprobat, de a-
Stimaţi tovarăşi, Congresului al X-lea şi ale şi creşterea venitului na de utilizare a parcului de fost cu mult mai mare dacă semenea, ca ziarele „Elore"
Conferinţei Naţionale. ţional au făcut posibilă în maşini-unelte au fost, de a- s-ar fi lucrat în toate sec cooperativelor agricole de mat hotărîrea de a stimula
Plenara Comitetului Cen înainte de a trece la ana deplinirea în bune condiţiuni semenea, sub prevederile de toarele cu capacitatea maxi producţie, Toma Spiridon, pe toate căile iniţiativele or şi „Neuer Weg" să devină or
tral al partidului, care îşi liza acestor prevederi, consi a sarcinilor trasate de Con plan. S-au manifestat seri mă, folosindu-se pe deplin maistru la Uzinele „1 Mai“ ganizaţiilor componente ale gane de presă ale Frontului
desfăşoară lucrările împreu der necesar să subliniez în gresul al X-lea şi de Confe oase rămîneri în urmă în ce posibilităţile de care dispune — Ploieşti, Ascanio Damian, F.U.S., ale unităţilor econo Unităţii Socialiste.
nă cu Consiliul Suprem al mod succint rezultatele obţi rinţa Naţională în domeniul priveşte respectarea termene astăzi economia românească. vicepreşedinte al Uniunii ar mice, ale consiliilor popu In încheierea lucrărilor a
Dezvoltării Economice şi So nute în realizarea sarcinilor creşterii veniturilor oameni lor de dare în funcţiune a Din constatările pe care hitecţilor. lare, ale cetăţenilor în ve
ciale, a dezbătut planul de cincinalului pe primii trei lor muncii, al ridicării nive unor obiective, volumul in le-am făcut în cursul diferi In cadrul dezbaterii pro derea utilizării gospodăreşti, luat cuvîntul tovarăşul
stat şi bugetul pe 1974, ce ani. Constatăm cu satisfacţie lului de trai, material şi vestiţiilor neterminate ajun- telor vizite în întreprinderi, iectelor Planului naţional u- cu maximum de eficienţă, a Nicolae Ceauşescu, secreta
urmează a fi supuse Marii că sarcinile pe primii trei cultural, al întregului popor. gînd, la sfîrşitul anului 1973, în discuţiile cu activul de nic de dezvoltare economico- resurselor de energie şi rul general al Partidului Co
Adunări Naţionale. După cum ani ai cincinalului, precum la circa 70 miliarde lei. In partid şi de stat, în adună socială şi Bugetului de stat combustibil, pentru elimina munist Român, preşedintele
vă este cunoscut, planul a şl o bună parte din angaja A fost asigurată dezvolta multe unităţi nu se realizea rile ţinute cu activele de
fost elaborat încă în vara mentele asumate de oamenii rea în continuare a învăţă- ză sarcinile de sporire a pro partid judeţene, precum şi pe anul 1974, plenara a re rea risipei sub orice formă Consiliului Naţional al Fron
acestui an şi a fost dezbătut muncii au fost îndeplinite mîntului şi ocrotirii sănătăţii, ductivităţii muncii prevăzute în consfătuirile care au avut levat faptul că prevederile «-ar manifesta. tului Unităţii Socialiste.
larg în toate unităţile econo- cu succes, iar în unele do înflorirea continuă a ştiinţei în plan, se depăşesc normele loc la Comitetul Central cu
mico-sociale ; principalii săi menii chiar depăşite. Sporul şi culturii. de consum la materiile pri primii secretari judeţeni,
indicatori sînt cunoscuţi, au total de producţie industria Toate acestea demonstrea me, materiale şi combusti cu cadrele economice de con
fost dezbătuţi în aceste zile lă realizat în aceşti trei ani, ză încă o dată justeţea po bil, se menţin ridicate rebu ducere a reieşit clar că prin- Cuvîntarea tovarăşului
în secţiunile Consiliului Su faţă de prevederile cincinalu liticii marxist-leniniste a turile şi dobînzile penaliza tr-o muncă organizatorică
prem, precum şi într-o serie lui, se ridică la 30 de mili partidului nostru, realismul toare. Toate acestea impietea mai perseverentă, concretă,
de şedinţe premergătoare cu arde lei. prevederilor planului cinci ză asupra eficienţei fondu toate aceste neajunsuri pu
conducerile ministerelor şi Producţia industrială pe nal, marile posibilităţi şi re rilor fixe productive. Viaţa teau fi înlăturate. Dispunem
care o obţinem în acest an surse de care dispune econo demonstrează că lipsurile
altor organe centrale. Se de tot ceea ce este necesar
poate spune, deci, că el este va fi cu circa 15 miliarde mia noastră socialistă, uria manifestate în procesul înde pentru a pune capăt lipsu NICOLAE CEAUŞESCU
emanaţia unei largi partici lei mai mare decît nivelul şa capacitate de creaţie a plinirii planului nu provin, rilor ce se mai manifestă,
pări a cadrelor din toate do stabilit iniţial în cincinal oamenilor muncii, forţa uni de cele mai multe ori, din pentru a asigura îmbunătă
meniile de activitate. In ca pentru 1973, înregistrîndu-se tă a naţiunii noastre socia cauze obiective, ci se datoresc ţirea întregii noastre activi
drul plenarei au fost exami un ritm de creştere de aproa liste condusă de Partidul Co faptului că problemele orga tăţi, îndeplinirea în bune
pe 15 la sută faţă de 1972.
nate, ¿Te*' asemenea*; sarcinile Volumul producţiei industria munist Român pe calea so nizării activităţii productive, condiţiuni a sarcinilor ce Stimaţi tovarăşi, au fost făcute cunoscut pe
dezvoltării în continuare a le din 1978 este superior ce cialismului şl comunismului. ale eficienţei nu preocupă în stau în faţa organelor şi or larg ; există un decret în a- tate de dezvoltare a agricul
turii, de ridicare a nivelului
resurselor energetice în Ro lui obţinut în întregul cinci Marile înfăptuiri dobîndite măsură corespunzătoare mi ganizaţiilor de partid, a or Doresc să subliniez că a- ceastă privinţă. Toţi avem de viaţă şi de organizare a
mânia, măsuri menite să du nal 1958—1960. în aceşti trei ani sînt rodul doptarea planului unic de obligaţia să acţionăm cu satelor româneşti. Va trebui
că la folosirea mai judicioa Pînă în prezent, 20 comi eforturilor eroice ale clasei nisterele şi întreprinderile, ganelor economice. dezvoltare economico-socială toate forţele pentru înfăptu
să a combustibilului şi ener tete Judeţene de partid au muncitoare, ţărănimii şi inte a României pe 1974 şi a irea acestor măsuri. să acţionăm în aşa fel îneît
giei electrice în toate dome informat că au încheiat rea lectualităţii, al muncii pline Obiectivele planului pe 1974 asigură măsurilor cu privire la fo pregătirea Congresului să
niile de activitate din ţara lizarea prevederilor cincina de abnegaţie şi devotament losirea mai judicioasă a re Ceea ce aş dori să sublini ducă la iniţierea unei serii
noastră. De asemenea, ple lului pe trei ani la produc a întregului popor care ur ez, este faptul că trebuie să întregi de acţiuni în vederea
nara a analizat activitatea, ţia industrială, unele dintre mează neabătut politica par continuarea dezvoltării economiei surselor energetice constituie unim eforturile tuturor orga bunei gospodăriri a oraşelor
desfăşurată în acest an de ele — cum sînt Suceava, tidului, îşi consacră toate for un important act al Consiliu- nizaţiilor din Frontul Unită şi satelor, pentru a ne putea
partidul şi stalul nostru pe Vaslui, Botoşani. — cu ţele cauzei măreţe a făuririi lu Naţional al Frontului U- ţii Socialiste, ale tuturor oa prezenta la Congres cu bune
plan internaţional. un avans de 3 luni, societăţii socialiste multilate naţionale in ritm înalt, înfăptuirea nităţii Socialiste. Aceasta cere menilor muncii, fără deose rezultate şi în acest domeniu
Relevînd succesele mari iar altele, printre care ral dezvoltate pe pămîntul angajarea tuturor organizaţii bire de naţionalitate, ale tu de activitate.
obţinute pînă în prezent în judeţele Mureş, Maramureş, României. programului elaborat de Congresul lor participante în Frontul turor cetăţenilor patriei noas Nu cred că e necesar să
realizarea obiectivelor cinci Sibiu, Brăila — cu un avans Pentru toate aceste mari Unităţii Socialiste să acţione tre, pentru a asigura înfăptu mai insist asupra contribuţiei
nalului, tovarăşii care au de 2 luni. Ţin să relev în realizări, de la tribuna ple ze pentru înfăptuirea în cele irea în bune condiţiuni a tu pe care trebuie să o aducă
luat cuvîntul în plenară au mod deosebit contribuţia a- narei adresez, în numele Co al X-lea şi Conferinţa Raţională mai bune condiţiuni a pla turor acestor măsuri. Prin uniunile de creatori, prin
evidenţiat, pe bună dreptate, dusă la realizarea obiective mitetului Central al partidu nului, a măsurilor de folo aceasta vom putea asigura activitatea lor, la munca de
c scrie de lipsuri şi neajun lor cincinalului de oamenii lui, cele mai calde felicitări Stimaţi tovarăşi, realist, fac ca el să răspun sire judicioasă a resurselor condiţiunile de dezvoltare în educare, la întîmpinarea Con
suri, făcînd numeroase pro muncii din Capitală, unde muncitorilor, ţăranilor şi in dă în bune condiţiuni posi energetice ale ţării. Nu cred ritm mai rapid a patriei noas gresului cu noi realizări pe
puneri menite să asigure per- este concentrată aproape o telectualilor, tuturor oameni Proiectele planului şi bu bilităţilor economiei noas că mai este necesar să su tre, implicit de creştere a tărîmul creaţiei spirituale, al
getului pe anul 1974 asigu
(ecjionarea muncii de condu cincime din întreaga produc lor muncii din patria noas ră înfăptuirea consecventă a tre, cerinţelor mersului îna bliniez importanţa planului nivelului material şi spiritu artei şi culturii. Toate sec
cere şi organizare a econo ţie a industriei naţionale. Din tră, fără deosebire de naţio programului elaborat de inte pe drumul edificării so pe 1974, a prevederilor sale. al al întregului nostru po toarele de activitate, toţi cei
miei, punerea mai eficientă sporul total obţinut pe eco nalitate, comuniştilor, orga Congresul al X-lea şi Confe cietăţii socialiste multilateral De asemenea, nu doresc să por. Sînt convins că organi care participă la activitatea
în valoare a potenţialului nomie în primii trei anî, fa nelor şi organizaţiilor de rinţa Naţională, dezvoltarea dezvoltate. mai subliniez nici importan zaţiile care fac parte din Frontului Unităţii Socialiste,
material şi uman al ţării, ţă de prevederile cincinalu partid, întregului nostru po într-un ritm mai înalt a e- Planul realizează cuprin ţa măsurilor din domeniul Frontul Unităţii Socialiste, inclusiv reprezentanţii cul
îndeplinirea în bune condiţi- lui, Capitalei îi revine o pro por. (Aplauze puternice). conomiei naţionale, ridicarea derea unitară a diferitelor energeticii ; în ultimele săp- Consiliul Naţional, vor acţi telor religioase, sînt chemaţi
uni a sarcinilor importante ducţie de peste 12 miliarde Apreciind cum se cuvine la un nivel calitativ supe laturi ale activităţii econo tămîni aceste probleme au ona în strînsă concordanţă să-şi unească eforturile cu
înscrise în planul pe 1974. lei, adică circa 40 la sută. succesele, rezultatele de sea rior a întregii activităţi eco- mice şi sociale. Pentru pri fost dezbătute pe larg. cu interesele generale ale ale tuturor oamenilor muncii,
Pi.tem spune că dezbaterile In aceşti ani, au continu mă obţinute în aceşti ani în nomico-sociale. Analizele şi ma oară, planul anual este întregii noastre naţiuni socia să acţioneze pentru a face
s-au desfăşurat într-un spi at să se dezvolte mai rapid toate domeniile de activita dezbaterile organizate, cu desfăşurat şi pe ramuri şi Proiectul planului de stat liste. ca fiecare cetăţean al ţării,
rt critic, într-o anumită mă ramurile industriale moder te, nu putem trece însă cu participarea masei de oa subramuri. Pornind de la ro a fost pe larg dezbătut atît în Constituirea organizaţiilor fără deosebire de naţionalita
sură, şi autocritic, deşi, ţi- ne care asigură valorificarea vederea neajunsurile şi gre meni ai muncii, pentru fun lul crescînd al centralelor cadrul biroului şi secţiunilor săteşti ale Frontului Unităţii te sau credinţă religioasă, să
¿îînd seama de o serie de eficientă a resurselor mate şelile care s-au manifestat damentarea prevederilor, e- în conducerea proceselor e- Consiliului Suprem al Dez Socialiste şi convocarea Con facă totul pentru înflorirea
neajunsuri care s-au manifes riale şi de muncă. Ca urma în viaţa economică şi care au xaminarea succesivă a mai conomice, am stabilit ca, în- voltării Economice şi Sociale gresului Frontului Unităţii patriei, pentru bunăstarea
tat şi în anul acesta, se im re, ponderea industriei con avut repercusiuni negative multor variante şi alegerea cepînd din 1974, acestea să a României, cît şi în cadrul Socialiste reprezintă, de ase poporului, pentru victoria
punea ca atît miniştrii, pri structoare de maşini şi a in asupra dezvoltării producţi celei considerate mai cores primească sarcini directe Plenarei Comitetului Central, menea, un moment impor societăţii socialiste multila
mii secretari, ceilalţi membri dustriei chimice în producţia ei, a eficienţei ei, asupra punzătoare, conducerea de prin planul naţional unic. care a avut loc ieri, şi la care a tant în dezvoltarea activită teral dezvoltate în România.
ai Comitetului Central care industrială totală a sporit de creşterii venitului naţional. către partid a întregii munci De asemenea, în plan s-au participat şi Consiliul Dez ţii Frontului, în creşterea ro Cu convingerea că fiecare
au luat cuvîntul — şi, după la 36,1 la sută în 1970 la Astfel, trebuie spus că la o de elaborare a obiectivelor înscris şi sarcinile dezvoltă voltării. El va fi supus dez lului său în coordonarea şi în domeniul său de activita
cum ştiţi, fiecare lucrează în 40,1 la sută. serie de produse fizice im de dezvoltare economică dau rii în profil teritorial pe ju baterii şi adoptării de către unirea eforturilor organiza te va acţiona în acest spirit,
sectoare importante ale eco Dezvoltarea susţinută a e- portante, sarcinile de plan planului pe 1974 un caracter deţe. Marea Adunare Naţională ; ţiilor componente, ale tutu doresc să-mi exprim satisfac
nomiei noastre — să anali conomiei naţionale a fost a- prevederile lui asigură dez ror oamenilor muncii. Va fi ţia pentru unanimitatea cu
zeze mai aprofundat felul în sigurată de înfăptuirea în a- voltarea în ritm intens a e- necesar ca organizaţiile să care au fost adoptate docu
care au acţionat organismele ceastă perioadă a unui am Principalii indicatori ai dezvoltării economice conomiei naţionale, creşterea teşti pe care le constituim mentele, precum şi convin
pe care le conduc, lipsurile plu program de investiţii. In bunăstării întregului nostru să desfăşoare o activitate vi gerea că fiecare va acţiona
ce s-au manifestat în aceas primii trei ani ai cincinalu şi sociale a R. S. România in anul 1974 popor. De asemenea, măsuri abilă, să contribuie la atra pentru înfăptuirea lor.
tă perioadă. lui au fost investite din fon le privind folosirea judici gerea mai activă a maselor Vă doresc multă sănătate
Sper însă că tovarăşii vor durile statului 258 miliarde oasă a resurselor energetice ţărăneşti la întreaga activi- şi spor la muncă !
avea în vedere să facă a- lei, din care în acest an 93 1973 1974 0/0
ceasta în perioada de dezba de miliarde lei, fiind date în u.m. prelimi plan nivele 1974/1973
tere a planului în unităţile funcţiune 920 noi capacităţi nat cinci actuale (col. 3:
şi în organizaţiile respective, de producţie, din care 420 în nal col. 1)
în cadrul adunărilor generale anul 1973. A 2 3 4
ce urmează să aibă loc la Productivitatea muncii în B 1 Azi,
începutul anului în legătură industria republicană a cres Programul Universităţii serale
cu activitatea ce trebuie des cut în aceşti trei ani ai cin 1. Producţia globală indus- mld. lei 429,2 473,7 501,0 116,7
cinalului cu 24 la sută, iar
făşurată pe anul viitor. trială la televiziune
Dezbaterile au evidenţiat în anul 1973 cu 9,6 la sută fa 2. Producţia globală agri- mld. lei 93,2 113,2 113,2 121,5
spiritul cu care întregul nos ţă de anul precedent. S-au colâ de mamsm-ieninism Deva
tru popor traduce în viaţă obţinut succese importante 3. Volumul total al trans mld. tone 108,3 146,6— 120 110,8 9,00 Curs de limba franceză.
Lecţia a 70-a (reluare);
politica internă şi externă a în ridicarea calităţii produc porturilor de mărfuri km 160,1 9,30 Curs de limba rusă.
partidului, hotărîrea sa fer ţiei, în introducerea în fa 4. Investiţii totale în ec. na- mld. lei 102,7 117,3 121,3 118,1 Luni, 3 decembrie 1973 : Lecţia a 68-a (reluare);
mă de a face totul pentru bricaţie de noi produse cu ţională 10.00 Telex; ’
realizarea programului elabo caracteristici superioare. An din care : — Economie politică anul I, predare, la Cabinotul Judeţean de 10.05 Album coral. Cîntă corul
partid;
rat de Congresul al X-lea şi de an s-au redus cheltuieli — construcţii-montaj mld. lei 48,4 48,9 50,4 104,1 — Principiile şl metodele muncii de partid, anul I, predare, în bărbătesc „Armonia* al
sindicatelor din Brăila ;
sălile şcolii generale „Dr. Petru Grij^a“;
de Conferinţa Naţională pri le de producţie, consumurile 5. Volum total de comerţ 49 103 141,3*) — Filozofie, anul III, predare, In sălile şcolii generale „Dr. Pe 10.20 Teleobiectiv;
vind edificarea societăţii so de materii prime şi materia exterior mii. lei val. 34 759 32 937 25 934 143,5*) tru Groza“ ; 10,35 Publicitate;
cialiste multilateral dezvolta le, s-a îmbunătăţit eficienţa a) Export total mii. lei val. 18 066 18 145 — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul n, predare, In 10,40 Vîrstele peliculei;
12.00
Telejurnal;
sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza";
te în patria noastră. Minis producţiei. Ca urmare a re din care : 8 189 14 268 176,3 — Politica externă a P.C.R. şl a statului nostru, anul II, pre 16.00 Tcleşcoală:
terele, instituţiile economice ducerii cheltuielilor la 1000 — devize libere mii. lei val. 8 092 14 792 23 169 138,8*) dare, In sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza"; Chimie: Polimeri şl poll-
merlzare;
centrale,' organele de partid de lei producţie-marfă, vo b) Import total mii. lei val. 16 693 — Principii şl metode ale muncii U.T.C., anul I, dezbatere, In 16,10 Biologie (anul III): Axul
lumul de economii în anii
din care :
sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza“;
şi de stat, Consiliul de Mi 1971-1973 s-a ridicat la pes — devize libere 8 012 5 748 12 082 150,8 — Principii şl metode ale muncii U.T.C., anul II, predare. In cerebrospinal ;
Pagini din Istoria patriei:
niştri, Consiliul Suprem al te 25 miliarde lei. 6. Productivitatea muncii în mii. lei val. sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza". 16.30 Ţara Românească In tim
Dezvoltării Economice şi So Realizări importante au industria republicană 197 490 214 900 216 600 109,6 pul Iul Mircea cel Bă-
lei/salariat
ciale vor trebui să analizeze 7. Număr total de salariaţi mii 5 780 5 895 6 030 — Marţi, 4 decembrie 1973 : trîn ;
cu toată atenţia criticile for fost dobîndite şi în domeniul 8. Volumul desfacerilor de — Economie politică, anul n, predare, la Cabinetul Judeţean de 17.30 Curs de limba englezi.
Lecţia a 68-a;
mulate în plenară, precum producţiei agricole. In anii mărfuri cu amănuntul partid; 18.00 Telex;
şi propunerile făcute, luînd 1971—1972 s-au obţinut cele prin comerţul socialist mld. lei 117,3 126,3 128,7 109,7 — Principii şi metode ale muncii de partid, anul III, predare, In 18.05 Tragerea Loto;
sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza";
măsuri pentru rezolvarea o- mai mari producţii de cerea 9. Volumul prestaţiilor de — Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, dezbatere, 18.15 La volan;
Stadion;
18.30
le din istoria ţării noastre.
perativă a acelor probleme In acest an, cu toate că pro servicii către populaţie mld. lei 22,6 24,1 25,6 113,3 In sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza"; 18.50 Revista economică Tv.;
de care depind buna desfă ducţia de cereale nu s-a ri 10. Cheltuieli la 1000 lei pro lei 848,9 825,5 825,5 97,2 — Principii şl metode ale muncii de sindicat, anul n, simpo 19.20 1001 de seri : Lambsy şl
zion. în sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza";
lupul (VI);
şurare a activităţii economice ducţie marfă în ind. re — Politica externă a P.C.R. şl a statului nostru, anul I, dezba 19.30 Telejurnal.
şi sociale în ţara noastră, dicat la nivelul anului tre publicană tere. In sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza"; Cincinalul înainte de ter
înfăptuirea cu succes a sar cut, recolta este apropiată din care : — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dezbatere. In men. 1973 — an hotărltor;
sala de consiliu a I.E.C. Deva.
cinilor ce revin fiecărui mi mediei anilor 1970—1972. — cheltuieli materiale lei 707,0 687,3 687,3 97,2 20.00 Cîntecul săptămînli : „Din
Carpaţl la marea albas
nister şi organism în parte. Rezultate însemnate au mld. lei 291.8 322,4 334,5 114,6 Miercuri, 5 decembrie 1973 : tră" ;
fost obţinute şi în zootehnie. 11. Venitul naţional 132,1 134,0 20.05 Baladă pentru acest pâ-
mld. lei
Stimaţi tovarăşi, Dispunem în prezent de 12. Fondul de salarii lei lunar 119,8 875 907 111,9 — Economie politică, anul III, predare. In sala comitetului mu 20.20 Film artistic: „Nlcoletlna
mînt. Cetăţile Ponorului ;
108.6
835
13. Veniturile reale pe un
nicipal de partid;
Proiectele planului şi bu 6 milioane bovine, din ca locuitor — Sociologia religiei, anul II, predare, în sălile şcolii generale Bursac". Producţie Iugo
..Dr. Petru Groza";
slavă:
getului pe 1974 prevăd con re 3 milioane vaci şi ju- — Ftică. anul II, dezbatere, In sălile scolii generale „Dr. Petru 21.50 Publicitate ;
tinuarea în ritm înalt a dez ninci, de peste 9 milioane In ultima perioadă creşteri în Groza".
Scene de balet. Dansuri
voltării economiei naţionale, porcine, 14,6 milioane ovine x) Menţionez că datele pri flectă evoluţia preţurilor pe pia semnate. Programul începe la era 18,00 pentru toate secţiile. 22.00 din „Lacul lebedelor" de
în vederea înfăptuirii în bu şi aproape 43 milioane păsări vind comerţul exterior — atît ţa internaţională, care — du- (Continuare tn pag. a 2-a) Ceaikovskl ;
ne condiţiuni a hotărârilor ouătoare. Producţia agricolă la export ctt şl la Import — re- pă cum *e ştie — au Înregistrat 22.15 24 de ore.