Page 102 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 102
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 5 875 © VINERI 30 NOIEMBRIE 1973
CUVlUTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CUsŞESCU
(Urmare din pag 1) raţională şi eficientă a re ceste sectoare să i se dea produselor, să nu mai treacă scară a economiei naţionale, rarea tehnologiilor necesare rezerve considerabile care, spre a asigura satisfacerea
surselor materiale şi umane zile libere în cursul săptă- cu vederea lipsurile pe care pentru fiecare întreprindere valorificării resurselor cu luînd măsuri corespunzătoa necesarului de energie şi cum-
bustibil în mod raţional. A-
re, le putem pune în valoare.
Prevederile planului asi ale societăţii, înfăptuirea in mînii. le constată. Ele nu trebuie în parte. Totodată, este ne un conţinut util mai redus celaşi lucru se impune şi
gură dezvoltarea în continu tegrală şi chiar devansarea Trebuie aplicate mai ho- să mai accepte, sub nici un cesar ca Ministerul Aprovi sau aflate în condiţiuni mai In general, va trebui să se pentru industrie, pentru co
are a avuţiei noastre naţio- tărît directivele Congresului motiv, maşini şi utilaje ne zionării, Comitetul de Stat dificile de exploatare. Mi acţioneze pentru înlocuirea merţ, pentru toate domeniile
t
nale, îmbunătăţirea şi mo prevederilor cincinalului în al X-lea privind concentra corespunzătoare. al Planificării, împreună cu nisterul Aprovizionării, Co instalaţiilor care • folosesc de activitate. Totodată, vor
dernizarea structurii econo domeniul creşterii nivelului rea, specializarea şi coope Este necesar să se intro ministerele economice să ur mitetul de Stat al Planifică gaze şi păcură cu instalaţii trebui stabilite soluţii pentru
miei, valorificarea tot mai de trai al poporului. rarea în producţie. Această ducă mai multă ordine şi în genteze realizarea sarcinilor rii trebuie să cunoască în profilate pe utilizarea cărbu optimizarea reţelei electrice,
permanenţă modul în care
sarcină se pune cu deosebi ce priveşte activitatea de trasate de mai mult timp cu se asigură baza materială a nelui energetic. Fiind aici şi de telecomunicaţii, în vede
privire , la îmbunătăţirea nor
primii secretari, precum şi
re în construcţia de maşini. omologare pentru a nu se melor de consum pe baza planului şi să intervină ope mulţi tovarăşi care lucrează rea reducerii consumului de
Principalele sarcini de care depinde Consiliul de coordonare pen mai permite introducerea în tehnologiilor moderne, să rativ ori de cîte ori apar de în agricultură, reamintesc cabluri şi becuri electrice.
tru industria constructoare fabricaţie a unor produse elaboreze mai rapid tipizarea reglări în procesul de apro din nou necesitatea de a se După unele aprecieri, tre
care nu au fost bine puse la
de maşini trebuie să ia de
realizarea cu succes a prevederii or îndată măsuri pentru elabo punct pentru fabricaţia de materialelor, pieselor, suban- vizionare. Recent, Comitetul renunţa la construcţiile care buie să reducem cel puţin la
Executiv al Comitetului Cen
jumătate actualele reţele de
samblelor şi maşinilor uti
se fac în agricultură pentru
rarea unui program — care serie. La produsele de ba lizate, să asigure extinderea tral a aprobat măsuri privind uscarea produselor agricole, iluminat. Sînt locuri unde
pianului pe 1914 trebuie să fie aplicat încă în ză omologarea va trebui să folosirii înlocuitorilor. Aţi a- îmbunătăţirea materiale şi a fînaţurilor şi altor produ stîlpii sînt aşezaţi din 15 în
reglementării
se facă chiar de comisii spe
cursul anului 1974 — în ve
de
stocurilor
uzit aici că numai în sec
derea profilării şi speciali ciale, numite prin Decret al torul producţiei de oţeluri produse, în concordanţă cu se, cu combustibil. Trebuie 15 metri sau din 20 în 20 de
metri ; or aceasta este cu
folosit combustibilul inepui
Doresc să mă opresc acum rilor. Să punem capăt cu ho- zării tuturor întreprinderilor, Consiliului de Stat. speciale pentru chimie sînt prevederile de plan. Se im zabil — de care dispunem — totul de neadmis. Trebuie să
asupra unor probleme de tărîre împrăştierii forţei de trecerii la concentrarea uni Ţoale ministerele, centra 30 000 de diferite mărci şi pune chiar pentru planul energia solară —, pe care n-o
care depinde, după părerea muncă în trei schimburi tăţilor mici în unităţi eco lele şi întreprinderile, orga tipodimensiuni. Chiar şi 15 000 următor o îmbunătăţire a u- utilizăm cum trebuie. In loc adoptăm norme precise în
mea. îndeplinirea în bune atunci cînd nu avem condi nomice puternice. Pentru a nele si organizaţiile de par — cît aii spus tovarăşii că nor stocuri de producţie ; să uscăm cerealele şi fîna- această privinţă. In afară de
condiţiuni a acestor preve ţiuni pentru a lucra în trei fi cît mai clar, am în vede tid, toţi oamenii muncii să s-a stabilit să rămînă — es nu se poate concepe o acti ţurile aşa cum s-a făcut de energie, se consumă neraţio
deri şi spre care trebuie să schimburi. Trebuie să asigu re ca unităţile industriale nu uile nici un moment că te exagerat de mult. Trebuie vitate corespunzătoare cu un sute şi sute de ani, noi con nal cabluri şi alte materiale.
ne concentrăm forţele în a- răm ca fiecare schimb să mici de acelaşi profil — ca lupta pentru calitate este o să ajungem la o tipizare nu stoc de producţie de o zi sau sumăm energie electrică, Se impune ca, de îndată,
nul ce urmează. funcţioneze cu capacitatea re aparţin diferitelor minis problemă fundamentală a cu zecile de mii de sorti de două zile. Chiar dacă a- combustibili, ceea ce este cu să ia fiinţă şi să-şi îndepli
Unul din obiectivele cen deplină şi aceasta începînd tere, inclusiv cele ale indus progresului general al econo mente, şi nici cu miile, ci vem rezervele de plan ne totul neraţional. Trebuie să nească atribuţiile prevăzute
trale ale economiei noastre cu schimbul I şi schimbul II. triei locale şi cooperaţiei mici naţionale în actuala e- mult mai restrînsă. Altfel nu cesare, trebuie totuşi să a- lichidăm cu desăvîrşire a- în decret Comisia Permanen
tă pentru Coordonarea, Avi
t.apă, al mersului înainte al
este asigurarea unei cît mai Numai acolo unde avem for meşteşugăreşti — să fie co întregii noastre societăţi. putem organiza o producţie j ungem în mod treptat la ceastă situaţie. zarea şi Controlul consumu
ceea ce s-a stabilit mai de
Lume folosiri a capacităţilor ţa necesară, să trecem la or masate treptat şi să fie con In planul pe 1974 un loc economică, cu rezultate bune, mult, ca pentru fiecare ra Conform programelor apro lui de combustibil şi de e-
de producţie, atingerea la ganizarea schimbului III. Să centrate în întreprinderi deosebit de important ocupă calitativ corespunzătoare. Ca mură şi subramură să se a- bate, este necesar să înceapă nergie electrică şi termică.
termenele prevăzute a para organizăm aceasta în primul mari, viabile, capabile să drele economice, organele de asimilarea şi fabricarea de In procesul îmbunătăţirii
rînd la maşinile de bază, la execute lucrări de înaltă dezvoltarea cercetării ştiinţi partid şi de stat trebuie să slgure stocuri corespunzătoa cazane, instalaţii de ardere,
metrilor tehnico-economici maşinile grele, iar apoi — tehnicitate. fice, introducerea rapidă în înţeleagă că buna gospodări re procesului de producţie. arzătoare cu randament ri permanente a structurii ra
proiectaţi pentru noile obiec aşa cum se prevede în De producţie a cuceririlor ştiin Iată de ce consider că este dicat, atît pentru noile obiec murilor şi subramurilor in
tive. După cum aţi putut re Este inadmisibilă starea de ţei şi tehnicii moder re a resurselor alocate nu es dustriale, este evident că în
cretul din luna aprilie a fărîmiţare care există la noi, te numai o problemă a com necesar să mai analizăm a- tive industriale, cît şi pen
marca. planul însuşi pune acestui an — pe ateliere, faptul că se înfiinţează tot ne. Se prevăd sar partimentelor de aproviziona ceastă problemă şi să-i adu tru înlocuirea în anii viitori viitor va trebui să dezvol
un accent mai mare pe folo sectoare, secţii. Numai în felul de unităţi mici — cum cini pentru elaborarea teh re, ci o sarcină economică cem îmbunătăţiri încă pînă a instalaţiilor cu randament tăm cu precădere industriile
sirea intensă a capacităţilor măsura în care putem, să am mai subliniat de cîteva nologiilor de fabricaţie în generală care priveşte fieca la începutul anului 1974. Mi redus din întreprinderile e- cu consumuri energetice re
de producţie. Pentru a ne realizăm schimbul III com ori ; astfel de exemple pot vederea realizării de noi re minister, fiecare centrală nisterul Aprovizionării, ce xistente, precum şi a apara duse, cu produse de înaltă
da seama de importanţa co plet pe întreaga întreprinde fi date din mai multe judeţe. mărci de oţeluri şi laminate, şi întreprindere, pe flecare lelalte organe centrale tre turii de măsură şi control, de valoare ce încorporează mun
ca complexă, calificarea teh
vârşitoare pe care o are a- re. Este inadmisibil ceea ce Membrii Comitetului Central de noi tipuri de maşini- om al muncii. buie să cunoască întotdeauna automatizare, destinate in nică superioară. reducînd
ceastă problemă, este bine se întîmplă astăzi cînd unele le cunosc şi nu vreau să mai unelte şi aparate, mijloace Soluţionarea tot mai bună stocurile existente pe econo stalaţiilor de ardere. şi continuu producţia ce înglo
de transport de mare capa
Ministerele,
centralele
să se reţină că sporirea cu ministere, centrale şi între insist asupra lor. Acest pro citate, utilaje cu caracteris a problemelor aprovizionării mie şi să acţioneze rapid întreprinderile vor trebui să bează un mare consum de
pentru redistribuirea şi va
numai un procent a gradului prinderi admit împrăştierea ces de concentrare este obli tici superioare pentru indus impune şi intensificarea e- lorificarea lor în concordan asigure recuperarea cît mai materii prime şi energie şi
forturilor pentru punerea în
de folosire a capacităţilor de şi încărcarea necorespunză gatoriu pentru dezvoltarea tria construcţiilor, tipuri noi valoare de noi rezerve de tă cu nevoile procesului de largă a resurselor energeti cu o valoare mică, precum şi
producţie poate asigura o toare a schimburilor de ba industriei noastre construc de nave şi utilaje agricole. materii prime, pentru elabo- producţie. ce secundare. Pentru fiecare tehnologiile învechite care
producţie suplimentară de ză, pentru a putea prezenta toare de maşini. Din 740—750 In industria electronică se unitate trebuie stabilit un determină consumuri ridica
5 miliarde lei, iar devansarea indici statistici conform că mii de salariaţi, care lu pun sarcini mari pentru fa program energetic cît mai te de combustibil şi energie,
cu o lună a termenelor de rora se lucrează în trei crează în domeniul construc bricarea echipamentelor de Dezvoltarea resurselor energetice raţional. în lucrările de definitivare
schimburi ; de fapt indicele ţiilor de maşini, 280 000 lu
realizare a parametrilor pro de folosire a maşinilor şi crează la alte ministere, în comandă, a maşinilor-unelte Vor trebui elaborate în cel a proiectului planului cinci
iectaţi ar echivala cu un utilajelor nu arată nici mă industria locală şi în coope şi de automatizare a pro ale ţării, gospodărirea raţională a mai scurt timp normative nal pe perioada 1976—1980 şi
spor de circa 3 miliarde lei. car o încărcare completă raţie. Iată de ce trebuie să ducţiei, pentru crearea de precise privind încălzirea şi a prognozelor pînă în 1990.
iluminatul spaţiilor de pro
După cum ştiţi, am reali a două schimburi. Atrag realizăm cu hotărîre aceste noi tipuri de aparate de combustibilului şi energiei—condiţie a ducţie, a construcţiilor soci- aceste probleme trebuie să-şi
cît
găsească
soluţionare
o
măsură şi control. De ase
zat un volum mare de in foarte serios atenţia tuturor sarcini, să înfăptuim mai ra menea, industria chimică al-culturale şi a locuinţelor, mai judicioasă.
vestiţii, am construit multe întreprinderilor, comitetelor pid concentrarea producţiei. are, in plan, sarcina de a
întreprinderi noi, dotate cu judeţene de partid, organelor De asemenea, consiliul tre realiza noi produse, de ca progresului neîntrerupt al economiei
tehnică avansată — şi tre de partid, sindicatelor de a buie să depună eforturi pen litate superioară. Toate aces Agricultira—ramură de bază a
buie să facem totul pentru trece imediat la măsuri pen tru a-şi îndeplini în mai bu te obiective ale producţiei naţionale
folosirea maximă a acestor tru a pune ordine şi discipli ne condiţiuni sarcinile ce-i re industriale moderne repre economiei naţionale—trebuie să stea
capacităţi. Dealtfel, însuşi nă în acest domeniu. Nu es vin în soluţionarea operati zintă sarcini centrale ale Stimaţi tovarăşi, rezultat un spor al venitului 9
te vorba de realizarea unor vă a diferitelor probleme de
ritmul de creştere a produc tuturor institutelor de cer naţional de 14,6 la sută faţă permanent in atenţia organelor
ţiei industriale de 16,7 la economii de combustibil — coordonare a activităţii în cetare ştiinţifică, ale tuturor O problemă fundamentală de 1973 şi o creştere a pro
sută, prevăzut pentru anul deşi şi aceasta îşi are impor acest domeniu. Programe de oamenilor de ştiinţă şi spe a dezvoltării economico-soci- ducţiei industriale de 16,7 la
tanţa ei —, ci înainte de toa
1974, nu este întîmplător, ci măsuri pentru îmbunătăţirea cialiştilor din ţara noastră, ale a ţării în prezent şi în la sută, consumul de energie de partid şi de stat
rezultatul dezvoltării capaci te de a pune ordine şi disci cooperării şi specializării în a căror îndatorire supremă perspectivă — care de mai electrică se va majora cu
plină în producţie.
producţie vor trebui stabi
tăţilor de producţie, a fondu lite si în industria chimică, este de a contribui nemijlo mult timp a făcut obiectul 9,3 la sută, iar cel al ener Stimaţi tovarăşi, voltarea fondului funciar.
unei atenţii speciale a con
giei primare cu 7,0 la sută.
rilor fixe ; el reflectă exis Este demn de reţinut fap cit la progresul tehnologic Rezerve avem ; de-a lungul fi
tul că irosirea unui singur industria uşoară şi în alte al tuturor ramurilor indus ducerii de partid şi de stat, Va trebui acţionat cu toată In domeniul agriculturii, ecărui curs de apă putem
tenţa unor posibilităţi reale minut din timpul de lucru ramuri. triale, la perfecţionarea şi în ultima perioadă elaborîn- fermitatea pentru scăderea planul pe 1974 prevede sar valorifica mii şi mii de hec
de a înfăptui aceste depăşiri. al personalului productiv din Anul 1974 pune în centrul modernizarea industriei noas du-se reglementări cu carac consumurilor tehnologice în cini mari, printre care obţi tare, printr-o bună gospodă
Dealtfel, dacă aţi reţinut, industrie echivalează cu o întregii noastre activităţi tre. ter legislativ — o constituie centralele electrice şi a pier nerea unei producţii de ce rire şi organizare. Sînt încă
tovarăşul Florescu arăta aici producţie de 3,3 milioane lei. sarcina creşterii eficienţei Cercetarea tehnico-ştiinţi- dezvoltarea resurselor ener derilor de energie şi reţele, reale de peste 18 milioane în Delta Dunării cîteva sute
că la fibre şi fire sintetice Faceţi socoteala cîte minute economice, a ridicării calită fică trebuie să contribuie la getice, folosirea mai judicioa pentru reducerea mai accen tone, creşterea efectivelor de de mii de hectare care pot
producţia va creşte anul vii se pierd în fiecare întreprin ţii producţiei, reducerii chel recuperarea rapidă a întîrzi- să şi reducerea consumului tuată a normelor de consum animale şi sporirea cu 10 la fi puse în producţie agricolă.
tor cu 90 la sută — şi dere şi cîte minute se pierd tuielilor şi sporirii rentabili erllor existente în integra de combustibili şl energie. în industrie, transporturi, sută a producţiei animaliere. Independent de aceste rezer
aceasta nu datorită unor mă pe economie zilnic şi veţi tăţii fiecărei întreprinderi. rea unor produse fabricate Aşa cum am mai arătat, construcţii, pentru moderni In vederea realizării acestor ve, problema este de a mer
consumul energetic a sporit
zarea instalaţiilor, realizarea
suri deosebite, ci pentru sim constata ce mari pagube se Creşterea productivităţii pe bază de licenţei la atin în ţara noastră într-un ritm de economii la iluminatul obiective se prevăd resurse ge hotărît la reriringerea
plul fapt că în acest an au aduc economiei naţionale muncii — care se prevede să gerea indicatorilor de efici mai înalt decît venitul na public şi comercial, precum importante pentru dezvolta construcţiilor, industriale " şi
intrat în producţie noi ca din cauza neajunsurilor în crească cu 9.6 la sută în 1974 enţă ai acestor produse. Pla ţional. Dacă am accepta în şi în consumul casnic. Vor rea bazei materiale a agri agricole, la amplasarea, lor
culturii. Volumul de îngrăşă
pacităţi, care vor asigura organizarea activităţii, a in faţă de 1973 — trebuie să nul tehnic pe anul viitor continuare creşterea consu trebui realizate reduceri la minte alocat agriculturii va judicioasă pentru economisi
această creştere. disciplinei care se mai mani fie de fapt ceva mai mare. trebuie să asigure valorifi murilor în acelaşi ritm, am consumul de benzină, moto rea fiecărui metru de pămînt.
festă într-o serie de locuri carea maximă a cercetărilor fi cu 45 la sută mai mare Comitetele judeţene de par
Trebuie să înţelegem că Să tindem să ajungem la cel încheiate, introducerea lor risca să ajungem în imposi rină, păcură, combustibil decît în 1973, iar suprafaţa tid, consiliile populare, or
avem obligaţia faţă de clasa d& muncă. puţin 10 la sută. De aceea, în producţie. Totodată, este bilitatea de a asigura com lichid uşor, prin opti amenajată pentru irigaţii va ganele agricole trebuie să-şi
muncitoare, faţă de popor, Dealtfel trebuie să atrag ministerele, centralele, între necesar ca încă în cursul bustibilul şi energia necesară mizarea traseelor de trans ajunge la sfîrşitul anului îndeplinească în mai bune
să facem totul pentru a foarte serios atenţia asupra prinderile trebuie să acţio primului semestru al anului realizării obiectivelor de dez port, evitarea curselor în 1974 la aproape un milion condiţiuni sarcinile care le
folosi în mod raţional capa necesităţii de a acorda mai neze cu toată fermitatea 1974 să fie finalizate acţiu voltare economico-socială a gol, limitarea vitezelor de şi jumătate. Va spori gra revin prin lege în această
cităţile pe care le-am cre multă atenţie problemei dis pentru mecanizarea şi auto nile de cercetare şi proiec ţării. Pe de altă parte, tre circulaţie, casarea autovehi
ciplinei în muncă. matizarea producţiei, moder buie să arătăm că nu s-a ac culelor cu grad avansat de dul de mecanizare a lucră direcţie.
at, pentru a obţine maximum tare legate de programul de rilor agricole, urmînd ca la Vor trebui, de asemenea,
de producţie din fondurile Trebuie să punem capăt nizarea tehnologiilor de fa înnoire şi modernizare a ţionat suficient de energic uzură, raţionalizarea consu sfîrşitul anului viitor agri luate măsuri energice pentru
fixe puse în producţie în cu hotărîre acestei stări de bricaţie, organizarea ştiinţi produselor şi tehnologiilor nici pentru punerea în va mului locomotivelor, tractoa cultura să dispună de circa traducerea în viaţă a tuturor
ultimii ani. Iată de ce, îm lucruri. Organizaţiile de fică a muncii, repartizarea de fabricaţie prevăzute pen loare a tuturor resurselor relor şi a altor mijloace de 116 mii tractoare, 11 mii prevederilor programului de
partid şi sindicatele, organiza raţională a forţei de muncă, tru anul 1975, precum şi în proprii ale României. Am transport, creşterea tracţiu
bunătăţirea situaţiei în acest ţiile de tineret trebuie să-şi cu prioritate în sectoarele mai menţionat, dar doresc, nii Diesel, reducerea consu combine autopropulsate şi irigaţii, sporindu-se exigenţa
domeniu impune tuturor mi îndeplinească mai bine înda de producţie. perspectiva anilor următori. fiind aici membrii Comitetu mului de energie termică. de o gamă largă de alte ma în executarea lucrărilor. In
nisterelor, centralelor şi în toririle ce le revin în aceas Este necesar să fie luate M-am referit la aceste as lui Central, să subliniez în Toate aceste măsuri vor şini care vor permite efec acest domeniu se manifestă
treprinderilor să analizeze tă direcţie, să înţeleagă că pecte ale activităţii de cer că o dată că, în comparaţie trebui amplificate într-un tuarea în condiţiuni superi încă foarte serioase neajun
cît mai judicios gradul de — împreună cu conducerile toate măsurile pentru înfăp cetare, legate îndeosebi de cu alte ţări, raportul dintre program de perspectivă con oare a lucrărilor agrotehnice. suri. Recepţia noilor sisteme
tuirea sarcinii de reducere
folosire a spaţiilor constru întreprinderilor — sînt che a costurilor de producţie, a problemele introducerii în venitul naţional şi consumul sacrat dezvoltării şi utiliză Aş dori să atrag atenţiunea de irigaţii va trebui să se
ite, luînd toate măsurile pen mate să asigure ordinea şi cheltuielilor materiale, care producţie a realizărilor şti de energie pe locuitor este rii raţionale a bazei energe asupra măsurilor pentru rea facă în viitor de către c , ce
tru asigurarea folosirii lor disciplina. Nu trebuie ad inţei şi de perfecţionarea la noi necorespunzător. In tice a ţării noastre. lizarea programului de iri misie specială numită [oiîn
cît mai raţionale şi cu maxi misă nici o încălcare a nor se menţin încă la un nivel tehnologiilor şi tehnicii noas timp ce venitul naţional pe In condiţiile scăderii re gaţii, îndeosebi a irigaţiilor Decret al Consiliului de Stat.
mum de eficienţă. ridicat. Volumul economiilor tre. Nu vreau să rămînă ci locuitor este de cîteva ori surselor energetice şi hi aşa-zise în regim gospodă Mă refer, desigur, la irigaţii
melor şi regulilor de func ce se prevede a fi realizat
Trebuie să fie luate rapid ţionare a întreprinderilor. în anul viitor prin scăderea neva cu impresia că va tre mai mic decît al unor state drocarburilor pe plan mon resc, unde există foarte seri le mari. Sistemul de astăzi,
măsuri energice pentru per Punînd un accent cores costurilor de producţie se bui să subapreciem cealaltă dezvoltate din Europa, con dial şi ale unor re oase rămîneri în urmă. Va cînd cei care execută fac şi
fecţionarea fluxurilor tehno punzător, în conformitate cu estimează, în industria re latură a activităţii de cerce sumul de energie este apro zerve interne limitate de ţi trebui ca mîine să se anali recepţia, este cu totul neco
tare mai generală — funda
respunzător.
Ministerul
A-
piat de al acestora. Iată de
ţei şi gaze — şi care trebuie
logice şi eliminarea locurilor legislaţia ţării, pe buna or publicană, la peste 9 miliar mentală cum se spune —, ce problema folosirii judici destinate în primul rînd chi zeze cu toate comitetele ju griculturii, Industriei Alimen
înguste, care împiedică atin ganizare a producţiei şi a de lei, din care aproape 8 care trebuie să abordeze pro oase a combustibilului nu mizării —, una din căile pe deţene de partid şi cu Mi tare şi Apelor şi Uniunea
gerea paranietrilor maximi. muncii, pe întărirea disci miliarde pe seama cheltuie blemele de perspectivă mai este legată de conjunctura care va trebui să mergem în nisterul Agriculturii situaţia Cooperativelor Agricole de
O atenţie deosebită trebuie plinei, este necesar să acţio lilor materiale. Aceasta im îndelungată, atît cele privind actuală, ci reprezintă o pro viitor va fi extinderea uti în această privinţă pe fieca Producţie, consiliile popu
re judeţ şi să stabilească mă
acordată realizării la timp năm cu toată fermitatea pen pune sporirea preocupărilor progresul ţării noastre, cît blemă esenţială a orientării lizării combustibililor solizi, surile corespunzătoare. Va lare, conducerile unităţilor
şi în bune condiţiuni a re tru reducerea orelor supli generale pentru reducerea şi progresul general al ome a şi dezvoltării economiei a cărbunilor şi şisturilor bi trebui să luăm, de asemenea, agricole, trebuie să asigure
paraţiilor, întreţinerii maşi mentare care sînt cu totul consumurilor specifice de ma nirii. noastre în general. tuminoase. Rezervele de căr măsuri pentru a asigura fo executarea la timp a tuturor
nilor, utilajelor şi instalaţii nejustificate în raport cu terii prime şi materiale, în Consiliul Naţional pentru După cum ştiţi, problema bune şi şisturi de ca losirea mai bună a suprafe lucrărilor de desecare, de
lor, asigurării pieselor de gradul de folosire a capaci deosebi pentru economisirea Ştiinţă şi Tehnologie şi insti energiei se pune în prezent re dispunem sînt destul ţelor irigate, avînd în vede scurgere a apelor, a tuturor
schimb necesare. Doresc, în tăţilor de producţie şi a metalului, prin reproiectarea tutele centrale de cercetări — şi tot de mai mult timp de mari, asigură pentru o re lipsurile care se mai ma acţiunilor de îmbunătăţiri
că o dată, să atrag foarte se timpului de lucru. Trebuie produselor şi perfecţionarea trebuie să exercite mai de dealtfel — în mod foarte perioadă îndelungată pro nifestă în această direcţie. funciare prevăzute în plan.
rios atenţia asupra' necesi să pornim de la faptul că tehnologiilor de fabricaţie, plin atribuţiile ce le revin acut în toate ţările lumii, şi ducţia necesară de energie. Totodată, este necesar să se Nu trebuie considerat că da
tăţii de a acorda mai multă prestarea orelor suplimenta precum şi prin revizuirea în îndrumarea şi coordona aceasta nu numai sub raport Trebuie să spunem că şi în acorde toată atenţia realiză că în toamna aceasta am a-
re trebuie să se realizeze, orientarea generală s-au ne
atenţie bunei întreţineri a normelor actuale în concor rea activităţii de cercetare, eonjunctural, ci din punct de rii programului de mecani vut secetă trebuie să renun
utilajelor şi maşinilor pe de regulă, numai în condi danţă cu progresele tehnicii ’să controleze mai exigent vedere al însăşi dezvoltării glijat aceste resurse iar Mi zare, pe care l-am discutat ţăm la realizarea programu
care le avem. Există lipsuri ţiile prevăzute de Codul moderne. Trebuie, de aseme modul cum se realizează sar în perspectivă a civilizaţiei. nisterul Minelor şi Petrolu nu de mult, menit să asigu lui de desecări, de regulari
serioase în această privinţă. Muncii şi numai atunci cînd nea, acţionat hotărît pentru cinile de plan în domeniul Unele calcule de prognoză lui nu a acordat atenţia ne re strîngerea la timp a recol zare a cursurilor de apă şi
există condiţii pentru depă reducerea consumului speci ştiinţei şi tehnologiei şi felul arată că dacă ritmul actual cesară şi n-a realizat în ul de aplicare a măsurilor care
Se impune luarea unor mă şirea sarcinilor de plan. Pla cum se aplică în producţie de creştere cu circa 8 la su timii ani prevederile planu tei.
suri hotărîte — în primul nul trebuie realizat în pro fic în metalurgie, în indus tă la consumul de gaze şi ţi lui la producţia de cărbune. O condiţie importantă a se impun pentru prevenirea
rînd de către ministere, în tria chimică, industria uşoa rezultatele cercetării. In vii Se acţionează cu destulă în îndeplinirii prevederilor pla inundaţiilor. Organele şi or
gramul normal de lucru, în ră, a lemnului, în construc tor, planul tehnic va trebui ţei în lume se va menţine ganizaţiile de partid, orga
treprinderi, organele tehni timpul stabilit şi nu în ore ţii, pentru eliminarea risipei să preceadă planul de pro neschimbat pînă în anul cetineală pentru realizarea nului în agricultură o con nele agricole, consiliile popu
ce —, dar, totodată, şi de suplimentare. Chiar şi atunci în producţia şi folosirea am ducţie, astfel Sncît condiţiile 2 000, rezervele mondiale de sarcinilor stabilite cu ani în stituie mai buna folosire a lare şi uniunile cooperatiste
către organizaţiile de partid, cînd se pune problema unei balajelor. de fabricaţie să se stabileas ţiţei, se vor epuiza în propor urmă în vederea valorificării fondului funciar. Trebuie a- trebuie să înţeleagă că poar
rătat că continuă să se prac
de comitetele judeţene de producţii suplimentare, tre O condiţie esenţială pentru că pe baza tehnologiilor de ţie de aproape 90 la sută, iar şisturilor bituminoase. tice o risipă inadmisibilă a tă o mare răspundere pentru
partid, şi, împreună cu ele, buie să avem în vedere dacă creşterea eficienţei generale ja elaborate. Numai astfel cele de gaze naturale de cir Trebuie să analizăm mai acestui bun de interes na realizarea la timp şi în cele
temeinic resursele hidroener
de sindicate, de organizaţiile este asigurată aprovizionarea a economiei noastre este îm ştiinţa va putea aduce o ca 75 la sută. Este desigur, getice ale apelor interioare ţional. Am mai discutat o mai bune condiţiuni a tutu
de tineret, pentru unirea e- suplimentară tehnico-mate- bunătăţirea radicală a cali contribuţie cu adevărat efi vorba de rezervele cunoscu şi ale Dunării şi să intensifi dată — şi doresc să subli ror lucrărilor agricole de
forturilor tuturor oamenilor rială, dacă au fost realizate tăţii tuturor produselor. Lup cientă la dezvoltarea rapidă te în momentul actual. căm activitatea pentru pune niez din nou — că, indife care depinde în mod hotărî
muncii spre a asigura îngri economii materiale, efectua ta pentru ridicarea nivelului a economiei noastre pe ba Se ridică, deci, în mod im rea lor în valoare. După u- rent de proprietate, pămîn- tor sporirea continuă a pro
jirea exemplară şi funcţio rea de ore suplimentare şi calitativ al producţiei trebuie ze moderne. Este necesar ca perios necesitatea unei reo- nele aprecieri, în momentul tul aparţine întregului po ducţiei agricole.
narea în cît mai bune con dacă este asigurată desface să fie o sarcină de prim or organele de conducere din rientări ferme în domeniul de faţă, în centralele hidro por, este o avuţie naţională Este necesar să se asigure
întreprinderi, centrale şi mi
diţiuni a utilajelor şi maşi rea producţiei. din, de fiecare zi, a tuturor consumului de combustibil energetice nu folosim decît şi nimănui nu-i este admis mai buna exploatare şi folo
nilor. In' sectoarele unde nu exis colectivelor industriale, a nistere să urmărească reali şi energie, a stabilirii unei 20 la sută din resursele de să distrugă, sub o formă sau sire a parcului de maşini a-
zarea planului tehnic, aşa
tă activitate de producţie politici riguroase de econo alta, acest bun al naţiunii gricole, organizarea mai ju
Trebuie să asigurăm res muncitorilor, specialiştilor, cum se urmăreşte îndeplini misire a tuturor formelor de care dispunem. De aseme
pectarea cu sfinţenie a nor continuă — determinată de a cadrelor de conducere din rea planului de producţie. energie, mai ales a ţiţeiului nea, este necesar să înfăp noastre. Dacă lucrurile nu dicioasă a muncii în între
melor tehnice de exploatare I însuşi specificul proceselor economie, a organelor şi or înfăptuirea în bune condi şi gazelor, de folosirea ma tuim în cel mai scurt timp sînt clare, să aducem preci prinderile agricole de stat
şi
cooperative,
Să se ia toate măsurile pen tehnologice — trebuie să sa ganizaţiilor de partid — o ţiuni a planului pe 1974 este ximă a altor resurse ener programul stabilit de Comi zările corespunzătoare prin tuturor forţelor mobilizarea
oamenilor
tru a nu se mai admite nici evite munca în zilele de du sarcină patriotică a întregu condiţionată în măsură ho getice de care dispune ţara tetul Executiv privind trece lege, neschimbînd caracterul muncii de la sate în vederea
proprietăţii, dar declarînd pă-
minică şi de repaus legal.
un fel de forţare a maşinilor Nu trebuie să mai admitem lui nostru popor 1 tărîtoare de buna aprovizio noastră, precum şi a adoptă rea la construirea de cen mîntul avuţie naţională, ce executării fiecărei munci a-
trale nucleare.
şi utilajelor, să asigurăm încălcarea legislaţiei muncii Acest obiectiv trebuie rea nare tehnico-materială a rii unor noi soluţii şi tehno Vor trebui stabilite măsuri trebuie administrată după gricole la timp optim, cu
realizarea la timp şi în bune şi dezorganizarea procesului lizat, atît prin perfecţionarea producţiei, de gospodărirea logii de producere a ener pentru trecerea treptată a regulile stabilite de stat, ca respectarea riguroasă a regu
condiţiuni a tuturor repa de producţie prin sistemul procesului de fabricaţie, cît judicioasă a resurselor de giei. centralelor termoelectrice în re reprezintă interesele în lilor agrotehnicii moderne.
raţiilor şi lucrărilor de între orelor suplimentare care nu şi prin creşterea exigenţei materii prime şi materiale. Pentru reglementarea ime funcţiune şi în curs de con tregului nostru popor. Se Experienţa acestui an a a-
ţinere. Este obligatoriu pen sînt justificate şl nu aduc controlului de calitate. M-am Trebuie menţionat că şi în diată a problemelor a fost strucţie de pe consumul de pare că unii consideră că rătat încă o dată că nereali-
referit, în ultimul timp, la o
tru toţi cei care lucrează nimic în plus. Desigur, în ce serie de exemple în această acest an o mare parte din adoptat recentul Decret al gaze şi păcură pe consumul dacă deţin în proprietate, zarea planului de producţie
în economie, pentru toate priveşte construcţiile, ţinînd privinţă ; le cunoaşteţi şi nu neajunsurile manifestate în Consiliului de Stat care sta de combustibili solizi. Este sub o formă sau alta, dife vegetală s-a datorat nu nu
activitatea economică au fost
bileşte măsuri de gospodări
organele şi organizaţiile, să seama de specificul acestei vreau să mai insist asupra determinate de deficienţele re mai judicioasă şi economi necesar să facem acest lucru rite suprafeţe de pămînt, a- mai condiţiilor climatice ne
facă totul pentru a asigura activităţi, se va lucra con lor. Ministerele trebuie să şi lipsurile în acest sector sire a resurselor energetice. în vederea asigurării pe o cesta este la discreţia lor, pot favorabile — şi poate nu în
buna funcţionare a acestei form reglementărilor legale, asigure aparatura şi instala hotărîtor pentru bunul mers Criteriul economiei de com perioadă mai îndelungată a face cu pămîntul ce vor ! Pă- primul rînd acestor condiţii
mîntul este al întregii naţi
resurselor de petrol şi gaze
avuţii, hotărîtoare pentru cu program sporit, compen- ţiile necesare verificării pa al economiei. bustibil va trebui însă să gu pentru chimizare. Paralel, uni şi trebuie să-l tratăm ca —, cît, mai ales, lipsurilor în
dezvoltarea întregii noastre sîndu-se în mod corespunză rametrilor calitativi ai tutu In planul pe 1974 sînt a- verneze însăşi concepţia ge trebuie intensificate cercetă atare ! executarea însămînţărilor şi
societăţi. tor munca prestată. In fond, ror produselor, efectuării la sigurate mijloacele necesare nerală a dezvoltării în pers rile geologice, de punere în Trebuie cu hotărîre aplica a lucrărilor de întreţinere a
culturilor. Aceasta o dovedeş
O altă sarcină de mare şi în industrie trebuie să nivel corespunzător a probe desfăşurării în condiţiuni co pectivă a economiei noastre valoare a rezervelor existen te prevederile legii privind te şi faptul că, în cadrul a-
importanţă pentru dezvolta aplicăm ceea ce s-a stabilit lor de rezistenţă şi funcţio respunzătoare a producţiei. naţionale, principiile pe ba te. Mă aşteptam ca tovarăşul reglementarea scoaterii pă- celeiaşi gospodării, sau în
rea activităţii noastre econo pentru sectorul minier : în nare. Dealtfel, în această pri Dealtfel, şi în acest an au za cărora vom acţiona pen Almăşan să vorbească aici mîntului din circuitul agri cadrul aceluiaşi judeţ sau
mice este buna organizare a zilele de duminică şi de re vinţă există legi — şi eu fost asigurate, numai că nu tru profilarea producţiei de de faptul că extragem numai col, măsurile de reintrodu
paus legal să se realizeze atrag foarte serios atenţia s-a acordat atenţia necesară bunuri materiale în concor zone, în unele gospodării
activităţii întreprinderilor, a întreţinerea şi reparaţiile ministerelor şi întreprinderi danţă cu realităţile şi cerin 30 la sută — sau chiar sub cere în producţie a altor su s-au realizat'producţii de 2-3
schimburilor, astfel îneît să utilajelor şi maşinilor. lor să la toate măsurile pen înfăptuirii la timp şi în bu ţele epocii noastre. 30 la sută — din rezervele prafeţe. Subliniez din nou ori mai mari decît în altele
ne condiţiuni a aprovizionă
se asigure funcţionarea cu Trebuie să introducem în tru îndeplinirea cu stricteţe rii. cunoscute de ţiţei, restul ră- ceea ce am spus şi astăzi vecine. Această situaţie tre
Planul pe 1974 prevede re
toată capacitatea a tuturor aceste zile un schimb obli a prevederilor legale. La Ceea ce se impune acum duceri substanţiale la consu mînînd în subsol ; ori pe cînd am intervenit în discu buie lichidată cu desăvîrşire
ţii şi anume necesitatea de
plan mondial se merge pînă
utilajelor şi maşinilor. Tre gatoriu în sectorul mecanic, rîndul lor, inspectoratele de este luarea măsurilor pentru mul de combustibil, energie la 60-70 la sută. Deci, chiar a se crea un fond special, în activitatea pentru asigu
buie să acţionăm pentru în în sectorul de întreţinere a calitate şi unităţile bene contractarea şi livrarea rit electrică şi termică. Pentru în ceea ce cunoaştem şi în din plata pe care întreprin rarea recoltei anului viitor.
cărcarea corespunzătoare şi maşinilor şi utilajelor, ur- ficiare au datoria să or mică a materiilor prime şi realizarea unei dezvoltări e- terenurile pe care le-am ex derile sau alte instituţii o fac
integrală a tuturor schimbu- mînd ca personalului din a ganizeze mai bine recepţia semifabricatelor pe întreaga conomice ce va avea drept ploatat dispunem încă de pentru imînt, pentru dez-
t (Continuare In pag. a 3-a)