Page 104 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 104
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 875 • VINERI 30 NOIEMBRIE 1973
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE C£AUŞ£SCU
* _ • . _ _ A ■ V , • 1 1 — w « tvi muncitoare şl organizaţiile
*7^ ti ! 1 rt
(Urmare din pag. a S-a) planuri corespunzătoare. De cu specialiştii, Numai astfel crările celei de-a doua eta tru schimbări progresiste, s-a soldat cu rezultate pozi 1967, înfăptuindu-se retrage sale politice îl joacă astăzi
rea trupelor israeliene din
consiliilor oamenilor muncii pinde de felul cum vom şti toate deciziile vor corespun pe a conferinţei care se des înnoitoare în dezvoltarea so tive în activitatea de aplicare teritoriile arabe ocupate în în lume, partidul nostru ac
a acordurilor de colaborare
cietăţii.
făşoară in prezent la Gene
din întreprinderi şi centrale, să organizăm forţele de ca de realmente cerinţelor bu va. Alături de celelalte sta In discuţiile purtate cu şi prietenie româno-iraniene. urma războiului din 1967, ţionează consecvent pentru
adunărilor generale, consilii re dispunem, să exercităm nului mers al activităţii eco te, acţionăm ca această im conducătorii statelor vizitate instaurarea în Orientul Mij dezvoltarea relaţiilor cu
lor din ministere. controlul şi să soluţionăm la nomico-sociale, Intereselor şi portantă reuniune să ducă am ajuns la înţelegeri pri Nu de mult, în spiritul lociu a unei păci trainice, partidele socialiste şi social-
Aplicînd hotărîrile Confe timp problemele care apar in aspiraţiilor Întregului nostru la statornicirea unor relaţii vind intensificarea colaboră bunelor relaţii de prietenie drepte, care să garanteze democrate, pentru intensifi
rinţei Naţionale s-au creat o procesul complex al dezvol popor. Aceasta este, în ace noi în Europa, a unui cli rii multilaterale, bazate pe şi colaborare tradiţionale suveranitatea şi integritatea carea colaborării între comu
serie de importante organis tării noastre economice pen laşi timp, o expresie a de mat de încredere şi conlu deplina egalitate în drepturi dintre România şi India în teritorială a tuturor statelor nişti şi socialişti. Am avut,
c
me menite să asigure într-o tru a asigura îndeplinirea în mocraţiei noastre socialiste, crare paşnică între state, între ţările noastre, precum ţara noastră a făcut o vizită din această zonă. Securitatea pe parcursul acestui an, nu
concepţie unitară mai buna cele mal bune condiţiuni a a cărei esenţă constă tocmai care să dea garanţia fiecă şi la hotărîrea de a conlu preşedintele Indiei, Varaha- oricărui stat nu se asigură meroase întîlniri cu repre-
organizare şi coordonare a marilor sarcini ce ne stau în în participarea efectivă şl rei naţiuni că se va putea cra pe plan internaţional giri Venkata Gin, cu care prin menţinerea sub ocupaţie zentanţi ai partidelor socia
diferitelor compartimente ale faţă. responsabilă a maselor largi dezvolta în mod liber, la pentru instaurarea unui cli am purtat convorbiri rodnice de teritorii străine, ci într-o liste şi social-democrate, cu
societăţii, controlul activităţii In elaborarea tuturor hotă- de oameni ai muncii la ela adăpost de orice agresiune mat nou, care să permită so în scopul extinderii în con politică de bună vecinătate, care am purtat discuţii utile.
economico-sociale, participa rîrllor, în stabilirea măsuri borarea şl înfăptuirea poli sau imixtiune din afară. luţionarea problemelor ma tinuare a relaţiilor de cola de înţelegere şi cooperare. Recent, am primit vizita se
rea celor mai largi categorii lor de înfăptuire a lor, cadre ticii interne şi externe a Dorim ca conferinţa gene jore cu care se confruntă as borare şi prietenie dintre ce Totodată, trebuie să afirmăm cretarului general, al interna
de oameni ai muncii la con le de conducere trebuie să partidului, la făurirea pro ral-europeană să consfinţeas tăzi omenirea, în interesul le două ţări şi popoare, pre încă o dată poziţia partidului ţionalei socialiste, cu care,
ducerea ţării. In general, se se consulte permanent cu priei lor vieţi, a propriei lor că în documente principiile tuturor naţiunilor. cum şi un schimb folositor şi statului nostru, care con de asemenea, am avut discu
poate aprecia că în societatea masele de oameni ai muncii, istorii, In mod conştient. şi normele ce trebuie să stea de păreri în problemele ma sideră că pentru asigurarea ţii utile, prieteneşti, ajungind
noastră s-a creat un cadru la baza raporturilor dintre După cum ştiţi, cu Repu jore ale vieţii internaţionale, unei păci trainice în Orientul la o serie de concluzii comu
organizatoric adecvat pentru Activitatea internaţională a partidului ţările europene, adoptînd blica Costa Rica am înche al căilor de soluţionare a Mijlociu se impune rezol ne cu privire la necesitatea
o bună funcţionare a orga totodată, şi măsuri corespun iat un tratat de prietenie, lor în interesul tuturor na varea problemei palestiniene dezvoltării colaborării, pen
iar cu celelalte ţări latino-
nismului gconomico-social în zătoare pentru aplicarea lor americane am semnat decla ţiunilor. Considerăm că a- în conformitate cu aspiraţiile tru progresul social, pentru
vederea atingerii obiectivelor şi statului nostru in slujba cauzei în viaţă. Popoarele aşteaptă ceastă vizită a marcat un legitime ale acestui popor. democraţie, pentru pace şi
stabilite de Congresul al ca această conferinţă să du raţii comune. moment important în evolu Considerăm utilă organizarea colaborare internaţională. A-
Vom acţiona cu toată ho
X-lea şi Conferinţa Naţiona socialismului, progresului social, că la intensificarea schimbu tărîrea şi în viitor pentru ţia relaţiilor de prietenie şi în termenul cel mai scurt a preciem că este necesar de
lă ale partidului. rilor şi cooperării economice, dezvoltarea legăturilor de colaborare româno-indiană, a se depune în continuare
îndeplinirea prevederilor tehnico-ştiinţifice, culturale prietenie, solidaritate şi co în interesul celor două po Conferinţei prevăzute în re eforturi pentru dezvoltarea
planului pe anul 1974, reali destinderii şi păcii in lume dintre ţările continentului, laborare cu toate statele ca poare şi al cauzei generale zoluţiile Consiliului de Secu acestei colaborări. Conside
zarea obiectivelor dezvoltării la dezvoltarea largă, neîn re păşesc pe calea dezvoltă a destinderii şi păcii în lu ritate, care să se desfăşoare răm că realizarea colaborării
economice a ţării şi creşterea Stimaţi tovarăşi, grădită de nici un fel de ba rii economico-sociale de-sine- me. sub egida Organizaţiei Naţi pe plan internaţional între
pe această bază a nivelului In continuare doresc să România vizita delegaţiei de riere artificiale, a colaboră stătătoare. In contextul politicii gene unilor Unite şi la care să aceste forţe trebuie să aibă
de trai al poporului necesi mă refer la cîteva probleme partid şi guvernamentale a rii intereuropene. După cum se ştie, în Chile rale a României de coexis poată participa, alături de la bază o strînsă colaborare
tă perfecţionarea în continu R.D. Vietnam, în frunte cu Apreciem, de asemenea, că a avut loc lovitura de stat părţile direct implicate în
are a întregii activităţi de ale politicii externe a parti preşedintele Consiliului de ar fi deosebit de util ca a- militară tocmai în perioada tenţă paşnică, de amplificare conflict, şi alte state — mari, şi pe plan naţional între co
a relaţiilor cu toate statele,
dului şi statului nostru.
conducere, asigurarea funcţi Miniştri al acestei ţări, Fam ceastă conferinţă să adopte cînd efectuam vizita în ţă peste cîteva zile, după cum mijlocii şi mici — de pe di munişti şi socialişti, între
onării în bune condiţiuni a întreaga desfăşurarea a e- Van Dong ; prilejuind expri hotărîrea de a crea un or rile Americii Latine. In ace se cunoaşte, voi întreprinde ferite continente şi, îndeo toate forţele progresiste şi
tuturor organismelor create venlmentelor din această pe marea solidarităţii noastre ganism permanent care să le condiţii am apreciat că o vizită în Statele Unite ale sebi, din Africa şi Europa, democratice. Numai astfel
în sistemul democraţiei noas rioadă, procesele care au militante cu eroicul popor dea posibilitatea pregătirii trebuie să dezaprobăm răs Americii, la invitaţia pre care doresc şi pot aduce o poate spori forţa lor în lupta
tre socialiste. Aceasta consti loc pe arena mondială, mo vietnamez, convorbirile pe de noi reuniuni menite să a- turnarea prin forţă a guver şedintelui Nixon. Fără îndo contribuţie constructivă la pentru transformări înnoi
tuie o condiţie esenţială pen dificările produse în rapor care le-am avut au permis bordeze şi alte probleme ce nului constituţional' şi asa ială, această vizită, ca şi ce instaurarea păcii în Orientul toare în societate, pentru
tru îndeplinirea cu succes a tul de forţe au confirmat şi găsirea a noi căi pentru dez trebuie soluţionate în Eu sinarea preşedintelui Allen- lelalte întîlniri cu preşedin Mijlociu. destindere şi colaborare pe
tuturor sarcinilor care ne confirmă cu putere justeţea voltarea relaţiilor de colabo ropa, să faciliteze contacte de, considerînd aceasta ca o Trebuie să afirmăm că in plan mondial.
stau în faţă. concluziilor şi aprecierilor, rare româno-vietnameze, în sistematice între ţări, în e- lovitură grea dată forţelor tele Statelor Unite ale Ame teresul şi preocuparea Româ Am desfăşurat largi con
Se impune o îmbunătăţire a obiectivelor şi liniilor di spiritul politicii partidului şi fortul de întărire a colaboră progresiste, democratice care ricii, va contribui la mai bu niei pentru instaurarea unei tacte şi legături cu mişcările
a stilului şl metodelor de rectoare stabilite de Congre guvernului României de spri rii şi securităţii. se pronunţau pentru trece na cunoaştere reciprocă a păci drepte şi juste în Orien de eliberare naţională, cu
muncă, din partea tuturor sul al X-lea şi de Conferin jinire tovărăşească a efor In abordarea problemelor rea societăţii chiliene pe popoarelor noastre, la întă tul Mijlociu pornesc de la partidele de guvernămînt din
cadrelor din economie, a or ţa Naţională în domeniul po turilor pentru dezvoltarea normalizării climatului eu calea socialismului. Totoda rirea colaborării româno-a- politica principială generală a noile state independente şi
ganizaţiilor de partid, a mi liticii internaţionale. paşnică, pe calea socialis ropean, ţinem seama de fap tă, am exprimat încrederea mericane, în interesul reci României, care s-a pronunţat cu alte partide şi organizaţii
nisterelor, a altor organe In viaţa internaţională s-au mului, a mult încercatului tul că eforturile pentru în în capacitatea poporului chi proc, şi va exercita o influ şi se pronunţă cu hotărîre democratice din întreaga lu
centrale, a conducerilor de obţinut o serie de rezultate popor vietnamez. făptuirea securităţii pe con lian. a forţelor sale înainta enţă pozitivă asupra situaţiei împotriva oricăror anexiuni me. Vom intensifica relaţiile
întreprinderi şi centrale. pozitive în afirmarea unui Doresc să menţionez, de tinent nu pot fi separate de te. de a duce mai departe cu internaţionale, contribuind la teritoriale cu forţa, pentru cu aceste partide şi organi
Va trebui perfecţionată în curs nou spre destindere şi asemenea, vizita întreprinsă dezangajarea militară şi, in succes lupta pentru înfăptu dezvoltarea politicii de des bună vecinătate, ca singura zaţii, acţionînd consecvent
continuare munca în organe colaborare. Desigur, acest de tovarăşul Ion Gheorghe general, de dezarmare. Secu irea aspiraţiilor sale de li tindere, de aşezare a relaţii cale ce poate asigura o pace pentru întărirea unităţii de
le colective de conducere din proces întîmpină opoziţia for Maurer, preşedintele Consi ritatea europeană nu poate bertate, democraţie şi o via lor interstatale pe o bază trainică, condiţiuni ca fie acţiune a tuturor forţelor an
nouă, la cauza păcii.
unităţile de stat — din între ţelor reacţionare interesate liului de Miniştri, în U.R.S.S., fi decît un proces menit să ţă mai bună. care popor să se poată dez tiimperialiste, anticolonialiste,
prinderi şi centrale —, asi- în menţinerea vechilor stări cu scopul de a acţiona pen ducă în final la lichidarea Evenimentele din Chile au In cadrul politicii sale in volta de-sine-stătător, din democratice, care se pronun
diviziunii actuale a Europei,
gurînd ca ele să-şi exercite de lucruri, în perpetuarea po tru concretizarea, în multi la desfiinţarea blocurilor şi pus în evidenţă o serie de ternaţionale, România şi-a a- punct de vedere economic şi ţă pentru colaborare şi pace
pe deplin şi în mod efectiv liticii imperialiste de forţă ple forme, a colaborării şi a pactelor militare opuse, la concluzii deosebit de impor dus contribuţia activă la so social. Iată de ce considerăm Făcînd bilanţul activităţii
atribuţiile ce le revin în or şl dictat, a politicii colonia cooperării economice şi teh- retragerea trupelor străine tante pentru lupta revolu luţionarea în spiritul păcii şi că avem răspundere faţă de desfăşurate de partidul şi
ganizarea şi conducerea în liste şi néocolonialiste. Sîn- nico-ştiinţifice dintre Româ de pe teritoriile altor state, ţionară a popoarelor. Ele au înţelegerii între naţiuni a propriul popor, faţă de cau statul nostru pe plan inter
tregii activităţi. De asemenea, tem departe de a putea spu nia şi U.R.S.S., precum şi la reducerea trupelor naţio demonstrat încă o dată în marilor probleme internaţio za generală a păcii de a adu naţional, putem spune că
se cere o mai mare preocu ne că cursul destinderii s-a vizita tovarăşului Ion Gheor nale şi la alte măsuri con semnătatea vitală a unităţii nale, a militat şi militează ce contribuţia noastră mo politica externă promovată
pare pentru îmbunătăţirea consolidat, că putem sta li ghe Maurer în R.S.F. lugo^ crete de dezangajare mili forţelor revoluţionare demo cu fermitate pentru regle destă, împreună cu a altor de România, acţiunile între
activităţii consiliilor de con niştiţi. Dimpotrivă, desfăşu slavia, care a prilejuit sta tară. cratice, a unui program clar mentarea pe cale politică, popoare, la soluţionarea situ prinse în slujba cauzei pro
ducere din cooperativele a- rarea evenimentelor atestă bilirea modalităţilor practi România a salutat începe de acţiune, precum şi nece prin tratative, a conflictelor aţiei din Orientul Mijlociu, gresului, colaborării şi pă
gricole, pentru creşterea ro cu putere că sîntem de-abia ce de extindere a relaţiilor rea negocierilor de la Viena sitatea imperioasă ca un po şi litigiilor dintre state. la asigurarea păcii. cii, spiritul constructiv afir
lului adunărilor generale ale la început, că trebuie să in economice şi în alte sectoa cu privire la reducerea tru por care vrea să-şi ia desti Deplin solidari cu lupta Viaţa demonstrează evident mat în efortul de a contri
cooperatorilor, în asigurarea tensificăm eforturile pentru re dintre cele două ţări. pelor în Europa centrală şi nele în propriile mîini, să dreaptă a poporului vietna că în lumea de azi, caracte bui la soluţionarea proble
bunului mers al unităţilor promovarea acestui nou curs, Au avut loc, de asemenea, participă, ca ţară europeană, asigure mersul înainte al re mez, am salutat cu satisfac rizată printr-o tot mai strîn melor internaţionale actuale
respective. Apare necesar ca a unor relaţii noi între state. şi alte contacte şi convorbiri la aceste negocieri ; conside voluţiei şi edificării unei o- ţie acordurile de la Paris pri să interdependenţă dintre au făcut să crească tot mai
în prima parte a anului să Consolidarea şi dezvoltarea pe linie de partid şi de răm că dat fiind importanţa rînduiri noi, să-şi creeze or vind instaurarea păcii în Vi ţări, soluţionarea marilor mult prestigiul patriei noas
organizăm o consfătuire lar cursului spre destindere cere stat cu aceste ţări. întîlniri problemelor abordate pentru ganele proprii ale puterii de etnam. România sprijină ac probleme ale omenirii se tre în lume, ne-au adus noi
gă cu conducerile coopera ca popoarele, toate forţele la diferite niveluri, s-au sem securitatea şi pacea tuturor stat, devotate maselor popu tiv eforturile poporului viet poate face numai printr-o şi noi prieteni pe toate me
tivelor şi întreprinderilor a- progresiste, antiimperialiste nat noi acorduri de natură popoarelor de pe continent, lare, cauzei democraţiei şi namez în consolidarea păcii participare activă, pe baza ridianele lumii.
g'ricole de stat, ţinînd seama să acţioneze cu fermitate să întărească şi să amplifi la aceste negocieri trebuie progresului social. şi reconstrucţia paşnică a pa unei depline egalităţi, a tu Iată de ce sîntem convinşi
de marile probleme ce se sporită pe arena mondială, ce colaborarea pe multiple să-şi spună cuvîntul toate România a sprijinit şi spri triei sale, pentru dezvoltarea turor statelor. Toate ţările, că şi în viitor trebuie să ac
pun în faţa acestor organis să-şi întărească unitatea, să planuri cu aceste ţări ; s-au statele interesate. Apreciem, jină în modul cel mai con sa de-sine-stătătoare pe calea indiferent de orînduirea so ţionăm, cu toată fermitatea,
me şi de unele deficienţe ce participe tot mai activ la dezvoltat continuu schimbu totodată, că asemenea nego secvent lupta de eliberare a progresului economic şi soci cială, de mărimea teritoriului în aceeaşi direcţie, îndepli
se manifestă in funcţionarea viaţa internaţională. rile de experienţă pe linie de cieri trebuie extinse şi la al popoarelor care se află încă al. Sprijinim Guvernul Regal şi a populaţiei, de forţa eco nind sarcinile trasate de
lor. Pornind de la analiza partid şi de stat. In spiritul te zone ale continentului. sub dominaţia colonială. A- de Unitate Naţională din nomică şi militară, trebuie Congresul al X-lea şi de
Acţionînd pentru lichida marxist-leninistă a situaţiei prevederilor „Programului Pornind de la importanţa vem legături şi contacte Cambodgia în lupta pentru să ia parte la viaţa interna Conferinţa Naţională, aspi
rea fenomenelor de centrali internaţionale, de la intere complex“, adoptat cu doi ani înţelegerilor regionale pen strînse cu toate mişcările de eliberarea totală a teritoriu ţională cu drepturi egale, raţiile naţiunii noastre,, ser
zare excesivă, pentru lărgi sele fundamentale ale po în urmă la Bucureşti, ţara tru promovarea păcii şi secu eliberare naţională. In cursul lui ţării şi instaurarea păcii la soluţionarea problemelor vind cauza socialismului, şi
mea permanentă şi sisteipati- porului român şi de la prin noastră a participat şi par rităţii în Europa şi în lume, acestui an ne-am întîlnit şi în această zonă. Ne pronun cu care se confruntă lumea păcii în lume.
că a democraţiei economice, cipiile generale ale socia ticipă activ la perfecţionarea România acordă o atenţie am purtat convorbiri cu con ţăm pentru crearea tuturor contemporană.
trebuie să întărim în acelaşi lismului, partidul şi guvernul colaborării în cadrul CAER, deosebită dezvoltării relaţii ducători ai acestor mişcări, condiţiilor ca popoarele viet Stimaţi tovarăşi,
timp principiul centralismu nostru au desfăşurat şi în la dezvoltarea şi adîncirea lor de bună vecinătate între am semnat împreună decla namez, cambodgian şi lao In faţa sporirii continue a
lui democratic în întreaga ultimul an o amplă activitate cooperării economice, în pro ţările din Balcani, ■ transfor raţii şi am publicat comu ţian să-şi poată rezolva sin cheltuielilor militare, care au Succesele obţinute în a-
luat proporţii uriaşe, apreci
noastră activitate economică politică internaţională pusă ducţie şi tehnico-ştiinţifice, mării acestei regiuni într-o nicate comune în care am gure problemele dezvoltării em ca un imperativ actual cest an în politica internă şi
şi de stat. Democraţia nu în slujba cauzei socialismu Intre ţările membre, pe ba zonă a păcii, prieteniei şi pus bazele întăririi colabo lor economico-sociale fără arzător ridicarea hotărită a externă, ca şi obiectivele pe
înseamnă a lăsa desfăşura lui, democraţiei şi progresu za respectării independentei conlucrării rodnice între po rării şi solidarităţii noastre nici un amestec din afară. popoarelor, manifestarea vi care ni le propunem pentru
rea lucrurilor la voia întîm- lui, a colaborării şi păcii în şi suveranităţii fiecărei ţări poare, lipsită de arme nucle active. Unele din a'ceste miş viitor reflectă preocuparea
plării ci, dimpoti’ivă, presu lume. socialiste, a liberului con- are. cări de eliberare au trimis guroasă a opiniei publice neabătută a partidului nos
pune o bună gospodărire a O importanţă primordială simţămînt, a avantajului re O. importanţă deosebită am de pe acum reprezentanţii Stimaţi tovarăşi, mondiale pentru a impune tru comunist, a Comitetului
avutului obştesc, a resurselor am acordat şi acordăm întă ciproc şi întrajutorării to acordat în cadrul activităţii lor permanenţi în România. trecerea la realizarea unor Central de a înfăptui în cele
măsuri concrete de dezarma
de care dispune societatea ririi continue a relaţiilor de vărăşeşti, în scopul înflori noastre internaţionale inten Am salutat cu satisfacţie Toamna aceasta a fost re şi în primul rînd de de mai bune condiţiuni progra
noastră socialistă. prietenie, alianţă şi colabo rii fiecărei economii naţio sificării contactelor şi rela proclamarea noului stat in marcată de reizbucnirea osti zarmare nucleară. Ca şi pî- mul trasat de Congresul al
Acţionînd cu consecvenţă rare cu toate ţările socialiste. nale. al egalizării nivelului ţiilor multilaterale de cola dependent Guineea-Bissau cu lităţilor militare in Orientul nă acum, vom face totul X-lea şi Conferinţa Naţiona
împotriva birocratismului, a In această perioadă s-au dez de dezvoltare economică a borare cu ţările care păşesc care am stabilit şi relaţii Apropiat, care au provocat lă, de a asigura patriei noas
formularisticii inutile, trebuie voltat legăturile politice, e- ţărilor membre. Dezvoltăm, pe calea dezvoltării inde diplomatice. După cum cu grave pierderi materiale şi pentru a ne aduce contribu tre un loc demn în rîndul
să întărim totodată evidenţa conomiee. culturale şi tehnî- de asemenea, cooperarea mul pendente. După vizita pe ca noaşteţi, recent a avut loc umane popoarelor din aceas ţia la realizarea de paşi con naţiunilor lumii.
fără de care nu se poate co-ştiinţifice dintre România tilaterală cu celelalte ţări re am făcut-o anul trecut în vizita oficială în România a tă regiune şi au creat o si creţi pe calea dezarmării. Aceasta reflectă spiritul de
dezvolta în mod sănătos eco şi ţările socialiste. socialiste, pornind de la ro 8 ţări africane, în cursul a- delegaţiei Partidului African tuaţie primejdioasă, cu seri Schimbările care se produc înaltă răspundere cu care
nomia noastră socialistă. In lul important pe care schim cestui an am vizitat 6 state al Independenţei din Gui oase implicaţii pentru desfă- astăzi in viaţa internaţionadă partidul nostru acţionează
impun îmbunătăţirea activi
sist încă o dată asupra ne După cum ştiţi, în vara a- burile economice, colaborarea din America Latină — Cu neea-Bissau şi Insulele Capu şu-area întregii vieţi inter tăţii Organizaţiei Naţiunilor pentru îndeplinirea at! a
cesităţii întăririi disciplinei, cestui an am participat la si întrajutorarea reciprocă ba, Costa Rica, Venezuela, lui Verde, condusă de secre naţionale, pentru cursul des Unite, astfel îneît această or îndatoririlor sale naţiom.fe,
ordinii, respectării stricte a întîlnirea tovărăşească a îl au pentru accelerarea pro Columbia, Ecuador, Peru —, tarul general, împreună cu tinderii şi păcii în lume. Re ganizaţie să-şi poată îndepli
legilor statului nostru socia conducătorilor unor ţâri so gresului fiecărei naţiuni so precum şi unele ţări din care am semnat o importan luarea ostilităţilor in Orien ni mai bine marile răspun cît şi a celor internaţionale.
list de către fiecare conducă cialiste care a avut loc în cialiste şi, totodată, pentru Africa — Senegalul şi Ma tă Declaraţie comună. Româ tul Apropiat a confirmat pe Anul 1974 are o semnifica
tor de economie, de către fi Crimeea, şi în cadrul căreia întărirea generală a forţelor rocul. Am primit, de aseme nia va acorda în continua deplin justeţea politicii pro deri ce-i revin, să devină ţie politică deosebită. Infre-
ecare cetăţean al patriei am făcut un schimb util de socialismului şi păcii. nea, vizita unor conducători re sprijin multilateral miş movate consecvent de parti mai eficientă. După părerea gul nostru popor va aniver
noastră, este necesar să se
cărilor de eliberare, luptei
noastre. Trebuie să înţelegem păreri, reliefînd totodată căi ai acestor state. pentru abolirea definitivă a dul şi statul nostru, care a creeze condiţii organizatorice sa^ împlinirea a trei dece
că sarcina organelor centra le pentru amplificarea pe România îşi va aduce în In cursul acestui an au vi colonialismului, pentru lichi arătat în repetate rînduri că corespunzătoare pentru ca nii de la eliberarea ţării
le de partid şi de stat — mai departe a raporturilor continuare contribuţia acti zitat România preşedintele darea practicilor néocolonia menţinerea stării de încorda fiecare stat, şi îndeosebi ţă noastre de sub jugul fascist
chemate să dea expresie vo multilaterale de prietenie, vă la cauza unităţii ţârilor Republicii Sudan, Gaafar liste, a discriminării rasiale re din această zonă, perpetu rile mici şi mijlocii, să poa şi trecerea pe calea făuririi
inţei partidului şi poporului solidaritate şi colaborare din socialiste, conştientă de Airia- Mohamed Numeiri, preşedin şi a politicii de apartheid, area ocupaţiei de către Isra tă participa mai activ la ac unei noi orînduiri sociale.
nostru — este aceea de a asi tre ţările, partidele şi popoa şa însemnătate pe care a- tele Republicii Populare pentru desfiinţarea oricăror el a teritoriilor arabe do- Totodată, în conformitate cu
gura conducerea şi orientarea rele noastre. Cu prilejul vi ceasta o are pentru coeziu Congo. Marien N’Gouabi, forme de asuprire, domina bindite prin forţă în urma tivitatea tuturor organisme prevederile statutare, în
Naţiunilor
Organizaţiei
lor
unitară a întregii noastre ac zitei în Crimeea, am avut nea întregului front antiim- preşedintele Republicii Vol ţie şi jefuire a altor popoa războiului din 1967 consti Unite. Am salutat primirea cursul anului viitor urinea
ta Superioară, Sangoule La-
tivităţi, gospodărirea în mod întîlniri şi convorbiri tovă perialist, pentru afirmarea mizana — împreună cu ca re. tuie o permanentă sursă de celor două state germane în ză să aibă loc cel de-al XI-
corespunzător a mijloacelor răşeşti cu (secretarul general unei politici noi în viaţa in re am semnat Declaraţii so Călăuzindu-se consecvent conflict şi de război. O.N.U., şi considei’âm că tre lea Congres al partidului.
de care dispune societatea. al C.C. al P.C.U.S., Leonid ternaţională. lemne exprimînd dorinţa ţă de principiile coexistenţei In împrejurările create în buie acţionat în continuare In acest sens, Comitetul E-
Ca în orice familie — unde Ulei Brejnev, care au re Ca ţară europeană, Româ rilor noastre de a extinde, paşnice, ţara noastră a dez ultima vreme, România s-a pentru realizarea universali xecutiv propune Plenarei
mijloacele trebuie folosite ra prezentat o contribuţie im nia a desfăşurat o vie şi con •’în spirit de solidaritate şi voltat şi dezvoltă - legături pronunţat pentru încetarea tăţii acestei organizaţii. Apre Comitetului Central adopta-
ţional pentru a contribui la portantă la mai buna cunoaş structivă activitate pentru prietenie, colaborarea reci multilaterale, contacte largi ostilităţilor şi trecerea la so ciem, de asemenea, ca un rea_ hotărîrii ca Congresul să
asigurarea condiţiunilor de te şi apropiere între ţările instaurarea unui climat să procă multilaterală, de a de colaborare cu toate state luţionarea politică a conflic pas înainte important adop aibă loc în trimestrul IV al
viaţă corespunzătoare pentru noastre, un aport preţios la nătos, de colaborare şi de conlucra pentru statornicirea le lumii, fără deosebire de tului. Partidul şi statul nos tarea de către Adunarea Ge anului 1974, urmînd ca dala
toţi membrii familiei — şi evolţuţia mereu ascendentă securitate, pe continentul unor relaţii noi, de egalitate orînduire socială. Considerăm tru şi-au făcut cunoscută po nerală a O.N.U. a hotărîrii exactă şi măsurile organiza
în societate trebuie să gos a prieteniei, alianţei şi co nostru. In cursul acestui an şi echitate, în viaţa inter că participarea activă la di ziţia prin Declaraţia oficială privind dizolvarea comisiei torice ce se impun pentru
podărim raţional mijloacele laborării dintre P.C.R. şi a început, după cum se ştie, naţională. De asemenea. cu viziunea internaţională a Naţiunilor Unite pentru uni pregătirea congresului să fie
de care dispunem, ţinînd sea P.C.U.S., dintre popoarele conferinţa general-europeană prilejul vizitei efectuate a- muncii, la schimbul de valori a guvernului român, precum ficarea şi refacerea Coreei. stabilite de o plenară ulte
ma de interesele tuturor României şi Uniunii Sovieti consacrată înfăptuirii secu nul acesta în România de materiale şi spirituale, cola şi prin mesajele adresate Considerăm că problema u- rioară.
membrilor marii noastre fa ce. In cadrul relaţiilor prie rităţii — eveniment de o preşedintele Republicii Afri borarea largă economică, teh- conducătorilor statelor arabe nificării Coreei este o proble îmi exprim convingerea că
milii socialiste. Trebuie să teneşti dintre România şi deosebită importanţă în viaţa ca Centrală. Jean Bedel Bo- nico-ştiinţifică este o necesi implicate în conflict, altor mă a poporului coreean în oamenii muncii vor întîmpi-
conducători ai statelor ara
punem capăt cu fermitate ar- Cehoslovacia, anul acesta am politică a continentului —. kassa, am semnat un acord tate a zilelor noastre, o ce be, şefilor unor alte state şi suşi, şi vom sprijini şi în na cea de-a 30-a aniversare
bitrariului, bunului plac care făcut o vizită în această ţa la care ţara noastră şi-a adus general între ţările noastre, rinţă obiectivă pentru pro guverne. continuare măsurile iniţiate a eliberării ţării de sub ju
se mai manifestă ici-colo. Să ră cu care prilej am purtat contribuţia activă. care prevede modalităţi con gresul general al fiecărei na de R.P.D. Coreeană în a- gul fascîst şi cel de-al XI-
combatem cu hotărîre orice convorbiri fructuoase cu pri In contextul eforturilor crete de amplificare a schim ţiuni, pentru cauza colaboră De asemenea, reprezentanţi ceastă direcţie. lea Congres al partidului cu
fenomen de indisciplină, de mul secretar al P.C., Gustav pentru îmbunătăţirea relaţii burilor economice, de adîn- rii şi păcii în lume. Punem ai ţării noastre au vizitat ţă noi ^ şi remarcabile realizări
încălcare a legilor ! Să acţio Husak şi alţi conducători lor de colaborare în Europa, cire a cooperării în produc la baza acestor raporturi rile arabe implicate în con In spiritul liniei politice în îndeplinirea planului pe
năm cu toată fermitatea ca cehoslovaci, căzînd de acord trebuie să relev vizitele pe ţie, în scopul propăşirii con principiile egalităţii depline flict, precum şi alte ţări ara trasate de Congresul al X-lea 1974, în dezvoltarea forţelor
legea să fie aplicată fără nici să adoptăm noi măsuri pen care le-am făcut în ultima tinue a celor două ţări şi în drepturi, respectul mutual be, înlaţişînd poziţia partidu şi de Conferinţa Naţională, de producţie şi creşterea a-
o deosebire, în egală măsură, tru extinderea colaborării perioadă în Belgia. Olanda, popoare, precum şi dorinţa şi neamestecul în treburile lui şi statului nostru, preocu partidul nostru a continuat vuţiei naţionale; în toate do
pentru toţi cetăţenii patriei româno-cehoslovace pe linie Luxemburg, Ralia, în Repu ambelor părţi de a coopera interne, avantajul reciproc. pările României de a se a- să desfăşoare o intensă acti meniile construcţiei economi
noastre ! (Aplauze puternice.) de partid şi de stat, în toa blica San Marino şi Repu în scornii promovării unor In cursul acestui an am junge cît mai grabnic la vitate pentru dezvoltarea co ce şi sociale, asigurînd ast
In toate domeniile trebuie te domeniile vieţii economice blica Federală Germania. principii noi în relaţiile in făcut, după cum fee cunoaşte, instaurarea unei păci juste, laborării cu forţele revolu fel o trainică temelie as
întărită răspunderea, acţio- şi sociale. Tot în cursul a- Ţin să subliniez importanţa ternaţionale. o vizită în Republica Pakis drepte şi trainice, in Orientul ţionare, progresiste, antiimpe censiunii neîntrerupte a pa
nîndu-se pentru soluţionarea cestui an m-am întîlnit, în deosebită pe care o are fap La întîlnirile şi convorbi tan, unde am semnat, îm Mijlociu, rialiste din întreaga lume. triei^ noastre pe calea civi
operativă a problemelor. Ca Iugoslavia, cu preşedintele tul că, împreună cu aceste rile pe care le-am avut cu preună cu preşedintele ţării, In situaţia existentă, con O atenţie deosebită am a- lizaţiei socialiste şi comu
drele de conducere au dato losip Broz Tito, împreună cu ţări, am semnat declaraţii conducălorii statelor care se o declaraţie solemnă care siderăm că este necesar să cordat întăririi relaţiilor de niste, creşterii bunăstării ma
ria de a acţiona prompt pen care am purtat convorbiri în solemne în care a^ fost în dezvoltă independent, cu pune bazele unei largi cola se facă totul pentru consoli solidaritate şi prietenie cu teriale şi spirituale a între
scrisă necesitatea instaurării
partidele comuniste şi mun
tru remedierea neajunsuri sprijinul relaţiilor de strînsă reprezentanţii diferitelor for borări viitoare româno-pakis- darea încetării focului, reali citoreşti. Am avut în această gului popor.
lor, nelăsînd nici o problemă prietenie şi colaborare ce pe continentul european şi ţe sociale şi organiza taneze, atît în sfera relaţi zată în urma Rezoluţiei Con Fără îndoială că organele
să se rezolve de la sine. leagă cele două ţări ale noas în întreaga lume a unor re ţii politice, cu exponenţi ilor bilaterale, pe diverse siliului de Securitate din oc perioadă numeroase întîlniri şi organizaţiile partidului,
laţii interstatale. _ bazate pe
După cum arată viaţa, o tre, stabilind să acţionăm în principiile egalităţii, suvera ai opiniei publice şi cu ma planuri, cît şi pe planul e- tombrie anul curent. Este ne cu conducători de partide co membrii Comitetului nostru
asemenea practică nu poate continuare pentru o cît mai nităţii şi independenţei, ale sele largi populare din aces forlurilor generale pentru de cesar să se ajungă cît mai muniste, vizite la diferite Central, comuniştii din în
niveluri, schimburi de expe
aduce decît grave daune in rodnică colaborare între neamestecului în treburile te ţări. am putut constata cu mocratizarea vieţii interna rapid la dezangajarea mili rienţă. treaga ţară, toţi oamenii mun
tereselor generale ale între P.C.R. şi U.C.I.. între R.S. interne şi avantajului recij satisfacţie aprecierile deose ţionale, pentru pace şi secu tară şi crearea condiţiilor cii vor şti să-şi facă şi în a-
bite de care se bucură po
gii societăţi. România şi R.S.F. Iugoslavia proc, ale renunţării la forţă porul român, realizările sa ritate. In spiritul bunelor re pentru desfăşurarea negocie Au fost semnate o serie nul _ce _vine datoria patrioti
O mai mare atenţie se im în toate domeniile de activi şi ameninţarea cu forţa laţii româno-iraniene, anul rilor între statele interesate. de declaraţii cu partide fră că. înfăptuind cu abnegaţie
pune a fi acordată folosirii tate. Un eveniment impor ca singură modalitate pen le în făurirea vieţii noi so acesta am făcut o vizită în Apreciem că trebuie făcut ţeşti, care exprimă poziţia politica internă şi externă a
cialiste,- politica externă a
judicioase a activului de tant în cadrul relaţiilor de tru întărirea cursului spre României. La rîndul lor. a- Iran şi am primit, totodată, totul pentru a se ajunge la noastră comună în proble partidului, consacrîndu-şi în
partid şi de • stat, formării prietenie şi solidaritate cu destindere în Europa şi în ceste popoare sînt hotărîte vizita şahinşahului Iranului, o soluţie rapidă şi definitivă mele fundamentale ale dez treaga putere de muncă, e-
cadrelor cu o înaltă pregă ţările socialiste a fost vizi lumea întreagă. De aseme să-şi ia soarta în propriile Mohamad Reza Pahlavi A- în Orientul Apropiat. Orice voltării sociale contemporane nergiile lor creatoare reali
tire ideologică, politică şi de ta pe care am efectuat-o în nea. în aceste importante do- mîini, să fie deplin stăpîne ryamehr, cu care am semnat tergiversări conţin în sine şi luptei revoluţionare, în zării măreţei opere de edifi
specialitate, care să slujeas Republica Cuba. prima ţară cumehte a fost inserată hotă- pe bogăţiile naţionale şi pe o declaraţie solemnă şi un pericolul unor noi agravări spiritul stimei şi respectului care a societăţii socialiste
reciproc, al dreptului fiecă
că cu fermitate şi devotament socialistă de pe continentul rîrea ţărilor noastre de a ac munca lor, promovează o acord pe termen lung, care ale conflictului, reizbucnirii rui partid de a-şi elabora multilateral dezvoltate în
interesele poporului, să în latino-american ; această vi ţiona pentru promovarea politică de reforme sociale, conturează un larg program ostilităţilor militare, cu con de-sine-stătător linia politică. patria noastră.
făptuiască neabătut politica zită, ca şi cea făcută de to largă în viaţa internaţională economice, se pronunţă pen de conlucrare a celor două secinţe deosebit de grave Partidul nostru a contribuit Rog_ pe tovarăşii prim-se-
partidului de edificare a so varăşul Fidel Castro în a principiilor menţionate mai tru organizarea într-o for ţări pe tărîmul cooperării e- pentru popoarele din Orien şi contribuie la continua dez cretari şi ceilalţi membri ai
cietăţii socialiste şi a comu România, a întărit relaţiile sus. mă sau alta a societăţii pe conomice şi tehnico-ştiinţifi tul Apropiat, pentru cauza voltare a colaborării şi în Comitetului Central din ju
nismului. de prietenie româno-cuba- Reprezentanţii României baze noi. Considerăm că es ce, precum şi al luptei con generală a păcii şi colabo tăririi unităţii şi coeziunii deţe să transmită organiza
Mai mult* ca oricînd apare neze. a fixat noi jaloane pen au participat activ la pre te pentru noi o datorie in sacrate destinderii şi păcii rării internaţionale. De aceea, mişcării comuniste şi munci ţiilor de partid, tuturor oa
clar că hotărîtoare este mun tru extinderea colaborării, pe gătirea şi desfăşurarea pri ternaţională de a întări soli în lume. considerăm că este necesar să toreşti mondiale pe baze noi, menilor muncii salutul ple
ca organizatorică la toate ni multiple planuri, dintre cele mei faze a conferinţei gene- daritatea cu statele care se De asemenea, tovarăşul Ion se treacă neîntîrziat la apli principiale. narei noastre, salutul meu,
velurile. Avem o linie poli două ţări şi partide. Am ral-europene ; luăm, de ase , dezvoltă independent, cu for Gheorghe Maurer a făcut re carea rezoluţiei Consiliului Pornind de la rolul tot mai cele mai bune urări de noi
tică justă, un program bun, primit de asemenea în menea, parte activă la lu ţele care se pronunţă pen cent o vizită în Iran, care de Securitate din noiembrie important pe care clasa succese, multă sănătate şi
fericire !
Redacţia şi administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoane; 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori). 12 317 icultura snnrti _ in n A T. M