Page 11 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 852 9 SÎMBATĂ 3 NOIEMBRIE 1973 3

\ Atelier
Noapte de Ardeal

Cavalerul frunzei de ulm Neostenite coline

cînto privighetorile,
la ferestrele Ardealului
Mai cu seamă toamna, nă că nu este el însuşi, cu
cînd frunze se despart de fizionomia şl glasul său dis­ o flacără arde —
ulmii lor, caut tovărăşia de tincte. Ca şi Eminescu odi­ sudoarea luminind altarul pîinii.
taină a poeţilor. Dar sînt nioară, ca orice poet ade­
destui şl veleitarii şi cabo­ vărat dintotdeauna, cavale­ Turme solare pasc zorile
tinii şî virtuoşii tobei mari, rul frunzei de ulm se află sub ochii ciobanilor
astfel îneît adevăratul poet
într-o continuă şi neliniştită
■SI® nu e uşor de găsit. înşişi li­ căutare a adevărului : „Ne­ îmbâtrîniţi într-o taină de ani.
brarii sînt derutaţi şi au de­
înţelese manevre de trenuri
venit prudenţi. Aşa se face că se fac in gară,/ pentru o Melodios curge liniştea
volumul lui Ovidlu Genaru, clipă de adevăr mi-aş da pe matca de aur a visării...
Patimile după Bacovia, apă­ viaţa". Erupţia sonoră şi a-
rut în 1972 şi distins cu pre­ lura festivistă a contrabasu­ lată, în inima muntelui
lui îl înspăimîntă. El nu se
Un fidel mesager artistic al Văii Jiu! va. Am aflat în schimb, re­ poate realiza decît într-un păstoreşte gîndurile, apele
miul Asociaţiei Scriitorilor
un bătrin
din laşi, nu s-a aflat la De­
regim al discreţiei, în care
spre adormitoare mări de nespus.
sinceritatea extremă, crudă
cent, ultima sa carte, Buco­
lice, şi m-am bucurat ca la şi dureroasă, e disimulată în Convoi pelerin, sîngele nostru
descoperirea unei scrieri ra­ lumina subtilă şi de o alea­
Vernisajul expoziţiei de unor pitoreşti şi autentice creaţiile expuse sînt acor­ scumpă", o replică contem­ re. „Temerar e cel fericit - să originalitate a metaforei. leagă tărîmul dintre Patrie şi necuprins.
pictură şi grafică Iosif Tell- tradiţii, au însemnat un du­ duri noi la această odă pe porană a „României revolu­ mi-a spus poetul cînd i-am Gestul său e lipsit de pate­ Tot astfel simţi
mann, desfăşurat în prezenţa blu cîştig — o pătrundere care artistul, mereu nemul­ ţionare" a lui C. A. Rosen­ deschis la întîmplare cartea tism, sobru şi esenţial. Poe­ că braţul tău nu a ostenit zadarnic,
artistului, a marcat încă o complexă a vieţii şi demni­ ţumit de realizările sale, thal, este o creaţie de largă - ocrotit de aduceri aminte,/ zia lui Ovidiu Genaru se a-
dată succesul şi popularita­ tăţii acestor cavaleri ai a- caută să o descifreze în jo­ respiraţie lirică, o sinteză cavaler al frunzei de ulm...“. flă la o altitudine mare, în văzduh,
tea pe care le-a cîştigat, dîncurilor, o cunoaştere nu­ cul liniilor şi al culorilor, concentrată într-un chip fe­ Răzbate vioara lui Bacovia foarte omenească şi foarte ci, peste viitori, punte se face
de-a lungul timpului, Iosif anţată a frumuseţii obiceiu-. în căldura, de puţini ştiută, minin desprins din ţesătura în versurile lui Genaru şi u- contemporană, unde purita­ pe care vor trece popoare de păsări,
Tellmann, acest fidel mesa­ rilor şi datinilor de aici, dar a picturii. de împliniri a ţării şi adu- neori, poate cînd a'escintă tea atmosferei ar face im­ că trupul tău refuză
ger artistic al Văii Jiului. şi o dăruire nereţinută, cu La Iosif Tellmann nu te nînd, în linii şi culori sobre, un Amurg medieval, se stră­ posibilă supravieţuirea idilis­ îngenunchierea sub spadă
Născut la Braşov, în anul toată bogăţia de frumuseţe izbesc culorile puternice, comori de frumuseţe. „Ma­ vede, tremurătoare şi muzi­ mului. E confesiunea unui
1923, Iosif Tellmann s-a spirituală, artistică, oferită nici liniile stridente. Crea­ ternitate", văzută într-un co­ cală, efigia lui Radu Stan­ copil al veacului, gravă şi şi osemintele — troienirea-n zăpezi,
stabilit din fragedă tinereţe generos luminării sufleteşti ţiile sale sînt ca un susur de lorit cald şi delicat, în linii ca. Dar eu nu denunţ aici plină de răspundere, în ca­ că mai presus de arderea joasă
în Valea Jiului, unde revi­ a căutătorilor adîncului. ape, ca un şopot de frunze pline de graţie, este o au­ nişte influenţe, ci preîntîm- re e cu neputinţă să nu te tu ştii o verde colină,
ne, după absolvirea Institu­ Amploarea rar întîlnită pe atinse de boare, ca un cîn- reolare a celui mai profund pin eventuale descoperiri la regăseşti. Nimic mai frumos
tului de arte plastice „Ion care o cunoaşte în Valea tec venit de departe. Ele nu sentiment omenesc. „Mirea­ îndemîna oricărui familiar al decît să descoperi această larg fluturîndu-şi aerul de sărbătoare
Andreescu" din Cluj. Se nu­ sa" se desprinde pură, sfioa­ poeziei. Genaru vine din Ba­ poezie la vremea cînd „Arde peste cumpăna limpede a dimineţilor...
măra, în urmă cu 18 ani, să şi frumoasă, ca dintr-o covia, aşa cum orice om pădurea fără flacără..." şi
printre membrii fondatori ai Marginalii la expozifia de pictură scoarţă cu toate florile cîm- vine din strămoşi, pentru că „Clătinarea pârului tău a- IOAN EVU
Filialei Uniunii artiştilor pului ţesute în ea. „Fetele orice om trebuie să urce de duce ploaie...". Hunedoara
plastici din Petroşani, îşi a- şi grafică Iosif Tellmann de la munte“ povestesc, în undeva, ceea ce nu înseam­ RADU CIOBANU
lătură numele la peste 90 de culori optimiste, bucuria de .J
expoziţii, este prezent, din Jiului arta plastică de ama­ se dezvăluie cu totul de la a trăi. ..In subteran" taie în
1956, la toate expoziţiile re­ tori, succesele statornice pe prima privire, aşteaptă înţe­ linii viguroase şi într-un
gionale şi republicane, expu­ care aceasta le înregistrea­ legere şi dorinţă de a le cu­ colorit adecvat profiluri dîr- D E Z B A T E R E
ne la Moscova şi Budapesta, ză de ani şi ani se datorea­ noaşte şi atunci, încet, din ze şi galerii,- chipuri ce în
obţine, în anul 1967, premiul ză, în mare măsură, şi lui păienjenişul de linii şi spa­ lucrarea dé grafică „Ortacii"
II al Uniunii Artiştilor Plas­ Iosif Tellmann. Multă vre­ ţii, dintr-o măiestrită ţesă­ se vor defini şi mai complex,
tici pentru lucrări murale, me, numele său s-a legat de tură de culori, încep să se din mai multe unghiuri şi
este distins cu Ordinul „Me­ cel al cercului de artă plas­ desprindă chipuri, să se miş­ planuri. La fel, motivele ba­
ritul cultural" clasa a V-a, tică de la Clubul muncito­ te, să joace, să se veseleas­ ladeşti din picturi („Meşte­
în 1971. Vernisajul de resc din Lupeni, al cărui re­ că, oamenii. („Nuntă", „Săr­ rul Manóle", „Ţărance", „Fe­
miercuri, de la Deva, mar­ nume a depăşit graniţele ţă­ bătoare"). meie toreînd“) revin în gra­
chează a 8-a expoziţie perso­ rii, ajungînd în prestigioase Stilizarea este aici în fa­ fică, structurînd cu mult împlinirea, în curînd, a u- experienţei hunedorenilor, a din schimb, direct în hală,
nală a artistului din Petro­ saloane de artă din Londra, voarea expresiei, decantînd simţ al echilibrului compo­ nui sfert de veac de la na­ dezideratelor esenţiale ridi­ la întreprinderea „Victoria"
şani. Paris, Dresda, Tokio etc. şi oferind esenţele purifica­ ziţiile : „Pastorală", „Nuntă ţionalizarea cinematografiei cate de informarea operati­ din Călan.
Noua confruntare cu pu­ Această apropiere de oa­ te ale frumosului, ca şi cu­ ţărănească", „Generaţii", „Vă­ române a prilejuit organi­ vă a publicului, de chema­ Roman Burza, şeful Ofi­
blicul devean înseamnă o meni, această înţelegere şi lorile pline de transparenţă, duvă" ş.a. zarea de către Întreprinde­ rea sa spre sălile de specta­ ciului teritorial de difuzare
surpriză plăcută şi pentru deschidere spre ei repre­ de luminozitate. Graţie şi so­ Fiecare dintre creaţiile rea cinematografică a jude­ col cinematografic. a filmelor Timişoara, ne spu­
expozant, şi pentru vizita­ zintă o dominantă a artei lui brietate, fantezie şi căldură, prezentate ar merita men­ ţului Hunedoara a iinui com­ Prezeniînd o „Retrospecti­ nea cu satisfacţie : „Am sub­
tori. Pentru expozant — prin Iosif Tellmann, o cheie a sînt constante ale creaţiei ţiuni aparte, în jurul fiecă­ plex de acţiuni cu filmul : vă asupra cîtorva metode de scris la absolut toate acţiu­
afluenţa şi aprecierile nere- succesului constant pe care lui Iosif Tellmann. Tablou­ reia s-ar putea scrie mult. grupaje tematice prezentate pătrundere a filmului docu­ nile organizate în aceste zile
ţinute ale celor ce poposesc o înregistrează creaţia *=. sa rile sale tratează idei fun­ Pentru că pretutindeni arta în cele mai diferite zone ale mentar în slujba răspîndirii în judeţul dv. şi ne bucură
şi revin cu bucurie şi sin­ pretutindeni. damentale într-o manieră izvorăşte din sentimente spu­ judeţului, acţiuni metodice cunoştinţelor cultural-ştiinţi- atenţia acordată aici docu­
ceritate în expoziţie, pentru O nouă confirmare — ex­ profund personală, realizînd se cu sinceritate, în forme şi dezbateri la care au fost fice" — Gheorghe Dobrescu, mentarului, mai ales că asis­
vizitatori — datorită armo­ poziţia deschisă în această acel greu de atins echilibru aspirînd spre perfecţiunea şi invitaţi şefi de birou reţe­ şef birou reţea, a prezentat tăm la aceste acţiuni model
al clasicului cu modernul,
echilibrul comunicării artis­
niei, căldurii, optimismului lună la Deva. păstrîndu-şi întreaga forţă tice. le. directori ai întreprinde­ cîteva dintre cele mai efi­ după ce, într-un sondaj ino­
nedisimulat care răzbat din Există, atît în pictura, cît de comunicare. „Republică ILEANA LASCU rilor cinematografice din ciente modalităţi ale utiliză­ pinat prin unităţi cinema­
fiecare piesă expusă. şi în grafica sa, cîteva note mai multe judeţe, lucrători rii filmului documentar în tografice aparţinătoare ofi­
comune : dominanta folclori­
Sînt calităţi ce caracteri­ că a interpretării unor teme, ai reţelei cinematografice slujba formării complexe a ciului, am constatat că nu
zează în primul rînd omul- bucuria exprimării plastice, hunedorene, reprezentanţi ai spectatorilor. se respectă întotdeauna o-
artist, transmiţîndu-se în prezenţa omului. Nimic nu Centralei România-Film, stu­ Un interes deosebit a sus­ bligaţia de a prezenta în
mod firesc în creaţia sa, dar există în afara omului — dioului „Alexandru Sahia" citat expunerea privitoare la spectacolul cinematografic ce­
în egală măsură chemînd vrea să spună artistul în Tineretul şi prob şi Oficiului teritorial de di­ „Probleme actuale ale difu­ le trei componente ale sale:
spre artă. Fiindcă anii mulţi, creaţiile sale — omul este fuzare a filmelor Timişoara. zării cu intensitate a filmu­ documentarul, scurt metrajul
de cînd Iosif Tellmann tră­ cel ce înfrumuseţează viaţa, In cadrul acestui sumuiri lui politic şi social", prezen­ şi filmul artistic propriu-zis.
ieşte printre minerii cu inimi lui se cuvine să-i înălţăm de manifestări, de un real tată de prof. Emeric Floro- Aici s-a pledat convingător
fierbinţi ai Văii Jiului, prin­ cea mai frumoasă odă a teatrului succes s-a bucurat simpozio­ vitz, directorul întreprinderii despre valoarea de-sine-stă-
tre momîrlanii păstrători ai bucuriei. Şi fiecare dintre nul ştiinţific organizat la se­ cinematografice a judeţului tătoare a fiecăruia dintre
diul întreprinderii şi dedicat Hunedoara, cuprinzînd refe­ aceste elemente“.
dezbaterii unor probleme ac­ riri _ preţioase la formele de CONSTANŢA GHEORGHIU
Teatrul ca artă a juivîntu- tuoasă. care dacă nu depă­ colul de divertisment, într-un tuale, de larg. interes,'ale lu­ difuzare operativă şi eficien­
lui şi gestului uman' — prin şeşte bunul gust cultivă un mod accesibil şl păstrînd chi­ crătorilor din domeniul pro­ tă ă acestui gen de film în
extraordinara sa forţă de in­ fin echilibru al formelor ar­ purile spectatorilor luminate ducerii şi difuzării 'filmelor. ■ rrtasele largi de'cetăţeni, prin
fluenţare şi de interinfluen- tistice. Tinerelul ştie să gus­ de zîmbet se picură din seva Prezentarea de către regi­ corelarea lor cu acţiuni Cul­ Poşta literară
ţare — este necesar pentru a te această îmbinare de fru­ dragostei pentru muncă, pen­ zorul Dorn Cheşu a expune­ tural-educative specifice, prin
lumina şi îndemna la acţiu­ mos, pentru Că se regăseşte tru frumuseţea sa, care ci­ rii „Filmul documentar, cro­ transformarea rulării acestor
ne, iar pentru realizarea a- în el, fiindcă este modul său mentează dragostea dintre nică şi mijloc de influenţare filme în veritabile eveni­ Stela Geroni, Hunedoara.
cestui deziderat arta este de a se exprima, neîncărcat oameni, respectul şi preţui­ în mobilizarea maselor pen­ mente politico-educative. „Simfonii" dezvăluie sensibi­
chemată „să-şi tragă seva de false probleme, de angoa­ rea. Şi alte laturi ale edu­ tru înfăptuirea sarcinilor tra­ Dezbaterile care au urmat litate poetică, dar rămîne la
contemporană din frămîntâ- se care-i întunecă seninul zi­ caţiei tineretului, probleme sate de conducerea de partid au marcat aprecierea acţiu­ stadiul unei mărturisiri emo­
rile şi năzuinţele poporului". lelor şi liniştea nopţilor de ale sale, indisolubil legate de şi de stat" a prilejuit o am­ nilor iniţiate în judeţul Hu­ ţionante, salvată de sinceri­
Astfel se cerc înţeleasă vis, aspiraţia sa spre ferici­ preocupările de fiecare zi, plă retrospectivă asupra e- nedoara. Alexandru Gavrilă, tatea sentimentelor.
modernitatea artei, a teatru­ re exprimată prin dragoste formează subiecte ale mo­ voluţiei documentarului ro­ inspector general la Centra­ Dan Surila, Hunedoara. A-
lui : a descrie realităţi noi, — temă atît de frecventă. mentelor unui spectacol de mânesc, asupra caracteristi­ la România-Film, remarca veţi şanse să Scrieţi poezie
a le lumina din punctul de Teatrul de estradă şi re­ divertisment : prietenia, dra­ cilor realizării filmului de valoarea împletirii acţiunilor bună. Deocamdată vă cople­
vedere al sensibilităţii şi gîn- vistă foloseşte ca mod de a gostea şi preţuirea pentru scurt metraj, finalităţii, ten­ culturale locale cu proiecţii şesc imaginile, trăirile. Vin
dirii contemporane şi a în­ se exprima satira şi umorul, acest pămînt şi comorile sale, dinţelor pe care le înregis­ de filme, rolul filmului do­ toate grămadă în poezie. Fa­
demna la acţiune în acord arme sociale în tirul cărora datini şi limbă, înfrăţirea trează în circulaţia naţiona­ cumentar în numeroase ac­ ceţi puţină ordine, struniţi-le
cu tendinţele societăţii Con­ intră cu precădere manifes­ între tineretul lumii ş.a. Sînt lă şi universală. ţiuni educative, în cadrul şi veţi reuşi. Mai trimiteţi !
perfecţionărilor
politico-pro-
Ideile expuse de Mihaela
temporane. tările de parazitism, de ne- acestea, poate, cele mai se­ Tarnovsclii, îndrumător cul­ fesionale, contribuţia aces­ Cit priveşte prima condiţie
Teatrul de divertisment, şi integrare totală şi conştientă rioase motive pentru care ti­ tural la întreprinderea cine­ tuia la educarea tineretu­ pentru a deveni corespondent,
ne interesează în rîndurile în efortul colectiv, de retra­ neretul îndrăgeşte teatrul de matografică — referitoare la lui şcolar şi preşcolar. aceasta este să ne scrieţi o-
divertisment genul acesta u-
de faţă spectacolul de estra­ gere de la obligaţiile cetăţe­ şor nu în conţinut, ci în mo­ „Filmul în sprijinul dina­ Regizorul Doru Cheşu, de perativ ceea ce vi se pare sem­
dă şi revistă, a fost şi ră­ neşti, prin aceasta divertis­ dul de a se exprima şi în mizării activităţii grupurilor lâ S t u d io u 1 „Alexandru nificativ în activitatea colec­
mîne o tribună a ideilor îna­ mentul devenind util. A rîde socio-profesionale în judeţul Sahia“, ne mărturisea, la în­ tivului în care lucraţi.
intate, spuse direct şi pe în­ de ciubucari, de leneşi, de posibilităţile de a fi receptat, Hunedoara“ — au venit să cheierea acestui ciclu de ac­ Ştefan Constantinescu, De­
ţelesul tuturor (publicul său paraziţi, de snobi, este un pentru că transfigurează ar­ dea contur unor preocupări ţiuni : „Ar fi bine ca ase­ va. Dv. vă semnaţi „C. Şt.,
fiind cu precădere cel tînăr), act nu numai de ecarisaj so­ tistic la lungimea de undă a constante ale colectivului în­ menea manifestări să aibă încă poet". Părerea noastră
devenind astfel un util in­ cial, ci şi o modalitate de sensibilităţii şi înţelegerii ti­ treprinderii devene, desti­ loc cît mai des şi în cît mai este că era mai corect: C. Şt.
strument de educaţie. Unul preîntîmpinare a apariţiei u- neretului problemele sale şi nate sprijinirii prin film a multe locuri. M-am convins un doritor să fie poet. Pen­
dintre principalele rosturi ale nor noi asemenea acte, prin în primul rînd aspiraţia spre unor activităţi specifice ce­ la faţa locului de eficienţa tru că ceea ce scrieţi sub
fenomenului artistic numit sensibilitatea tineretului la fericire, care este dragostea, lor mai diferile colectivităţi. lor, de fap'.ul că utilizarea formă de poezii nu reuşeşte
„uşor" este să cultive gustul ironie, la rîs, prin teama sa Caracterul de schimb de cu pricepere a filmului de să fie decît o înşiruire pro­
pentru frumos, pentru fru­ de a se face ridicol. De aici tendinţa sa de a fi modern, experienţă al acestei mani­ scurt metraj în diferite ac­ zaică a unor... cugetări („Răb­
mosul artistic şi să-l întreţi­ eficienţa spectacolului care de a înţelege, de fapt, ce în­ festări a fost potenţat şi de ţiuni politico-educative poate darea“) ori a unor elemente
nă mai ales în rîndul gene­ aduce în scenă pentru a di­ seamnă a găsi stilul de via­ expunerea prof. Alexandru să dea rezultate excelente. culese de ici de colo, din
mijloace
specifice
cu
seca
raţiei tinere. Olndim aceasta artei şi a prezenta în toată ţă adecvat epocii. Covaci, din Hunedoara, refe­ Exemplu : simpozionul do la poezii demult date uitării, în
pornind chiar de la structura „preţiozitatea“ lor ridicolă Praf. NICOLAE GASTOME ritoare la „Sistemul de infor­ Lupeni privind contribuţia orice caz de la cele mai
cinematografică
prin
filmului ştiinţific în procesul
mare
stîngace începuturi ale poe­
Iosif Tellmann — „Din atlînc uri". acestui spectacol: cîntec, manifestări de acest gen. secretar artistic la Teatrul presă a publicului spectator", de învăţămînt, ori prezenta­ ziei noastre.
dans, poezie, o montare fas- Iată deci cum în specta­ de estradă Deva succintă trecere in revistă a rea filmului politic la ieşirea Red.
pitală. dovedind neasemuita putere a minţii
omeneşti de a fărîma cercul întunecat al dog­
Fslrn mei, fără teama paraiizală a damnaţiunii pro­
mise din înălţimea semiobscură a amvonului.
Cuplul Ewa şi Czeslaw Petelski adoptă o
morfologie filmică modernă, operînd cu două
planuri temporale. Pe cel al stării preletale
Din activitatea de dramaturg a scriitorului rămînem cu imaginea omului ce-şi aşteaptă
sînt selectate : pastorala „Mirtil şi Illoe“ (deşi cea din urmă clipă cu conştiinţa misiunii în­
traducere, reprezintă actul de naştere al tea­ Profil deplinite. Pe planul rememorativ — realizat
trului în limba română), „Petru RareŞ", prima prin lungi flash-back-uri succesive — prind
dramă istorică naţională jucată pe scena ro­ Pe agenda de comemorări a UNESCO contur, pe rînd, episoade esenţiale ale unui
mânească, „Piatra Teiului“, „Inturnarea plăie- figurează, la loc de cinste, sărbăto­ destin exemplar, legate nu numai de vertica-
şului din Anglia" şi „Ţiganii" — toate idile, dumitru Faur rirea unei jumătăţi de mileniu de lizarra teoriei heliocentriste, ci şi de istoria
importante prin caracterul lor ocazional, şi la naşterea marelui savant polonez tumultuoasă a Poloniei medievale, de luptele
drama istorică cu subiect original „Voichiţa de Nicolaus Copernicus. Filmul lui Ewa şi Cze­ ei împotriva invaziilor teutone. II vedem, deci,
Românie“. Solist de muzică uşoară slaw Petelski este, prin urmare, o operă oma­ pe Copernic student la celebra universitate
Caracteristică bogăţiei şi varietăţii operei li­ la Teatrul de estradă din gială, dar nu numai atît. Pelicula dispune de iageîonă din Cracovia, îl vedem îndrăgostit de
terare a lui Gh. Asachi este tocmai această Deva. Originar din Lupeni, valori incontestabile, valori care pledează pen­ Anna Schilling, îl vedem în Italia renascen­
inegalitate a valorii artistice. Iluminist, el a s-a remarcat la început în tru profesionalismul unui cuplu regizoral, re­ tistă, îl vedem, mereu, răzvrătit împotriva ca­
acţionat prin opera sa pentru educaţia morală cadrul mişcării artistice de marcat pe genericul filmelor : „Sorgul roşu“, noanelor clericale, deşi chiar el este cleric.
Apărut cu cîteva zile în urmă în librării, şi artistică a societăţii, la dezvoltarea con­ amatori. Laureat al celui „Teroare în munţi", „Aripi negre“, „Epave“, Frumos şi dens e acest film, aidoma vieţii
„Vînătoare".
volumul pe care vi-1 prezentăm satisface un ştiinţei naţionale a compatrioţilor, dar, format de-al VH-lea concurs pe care l-a inspirat.
deziderat al istoriei noastre literare în a faci­ ca scriitor în spiritul literaturii apusene din ţară al artiştilor amatori, întreprinderea lui Ewa şi Czeslaw Petelski AL. COVACI
lita mai buna cunoaştere a acestui pionier al secolul al XVIII-lek, el rămîne debitor curen­ după participarea la con­ este impozantă, foarte cutezătoare, dar, cum
literaturii şi culturii româneşti moderne. telor şl manierelor literare din acea perioadă, cursul interjudeţean „Dia­ demonstrează produsul finit al strădaniilor
lor, încununată de succes.
Ediţia de faţă mai are şi calitatea că, susţi­ în special literaturii italiene. log la distanţă", din 1966, La reuşita acestei întreprinderi contribuie
nută de un viguros aparat critic, reuneşte a- Poeziile cu caracter ocazional au un senti­ a fost angajat la teatrul substanţial un scenariu interesant, bazat pe
proape în întregime scrierile autorului, ment profund patriotic. Fiecărui eveniment devean de estradă. solidr piloane dramatice, semnat de Jerzy
poezii şi teatru, oferindu-le într-un vo­ important din Moldova i-a consacrat o poezie. In cele şapte stagiuni, a Broszkrewicz şi Zdzislaw Skowronski. Scena­
lum compact, scutind astfel cititorul de risipa Nuvelele sale istorice, ca şi multe din piesele fost mereu prezent în toa­ riştii au tratat uriaşul material faptic legat de
de timp a căutărilor în diferite publicaţii, sale de teatru, sînt inspirate din trecutul glo­ te spectacolele, interpre- biografia astronomului cu un remarcabil spi­
care, de-a lungul timpului, au devenit adevă­ rios ăl ţării, ca să nu mai vorbim de izvoa­ tînd un vast repertoriu din rit de selecţie, reţinînd esenţa pură, în mă­
rate rarităţi bibliografice. rele folclorice pe care le-a cercetat nemijlocit compoziţiile cunoscuţilor sură să contureze profilul umanistului de pri­
Versurile îi sînt prefaţate de al său „Ina- şi în permanenţă. Vasile Veselovschi, Radu mă magnitudine. In această ordine de idei,
inte-cuvînt“, care este aici reprodus după pri­ Dragostea de patrie rămîne pentru el o pro­ Şerban, Temistocle Popa. „Copernic“ nu este un film biografic, înţeles
ma culegere în versuri a lui Gh. Asachi, apă­ fesiune de credinţă, pe care o mărturiseşte tu­ in accepţiunea curentă a delimitării de gen.
rută în 1836, la Iaşi, în tipografia Albinei, cu turor, recomandind-o şi celorlalţi poeţi con­ Filmul are mai mari şi motivate ambiţii, vrind
titlul: „Poezii a lui Aga Gh. Asachi, mădulari temporani. să fie un portret spiritual al umanismului, al
Academiei de Roma". Moldova l-a avut pe el, după cum Transil­ acelui umanism care înfruntă cutezător obscu­
Mai mult, pentru structura organică a volu­ vania — pe reprezentanţii Şcolii ardelene, iar Pentru melomani ritatea dogmei teologice, pătrunzînd cu un
mului s-au respectat şi diviziunile stabilite de Muntenia — pe Gh. Lazăr şi Ion Ileliade Rădu- patetic fascicul de lumină dincolo, de orizontul
autor (ode, elegii, sonete, satire, balade etc.), lescu. Dar cea mai frumoasă recunoaştere a • Chiar dacă nu este „pentru melomani", misterelor naturii, ridieîndu-se împotriva ag­
chiar dacă lectorului i-ar părea arbitrară a- vieţii şi operei sale a răsunat în cuvintele lui recomandăm discul „Arcaşii lui Ştefan cel Ma­ nosticismului teist.
ceastă clasificare. Mihail Kogălniceanu, cu care semnificativ îşi re" — povestiri din seria „Legende româneşti“, Copernic este, evident, unul din reprezen­
In intenţia de a se putea urmări mai bine începe şi prezentul volum, prefaţa : începută de Electrecord în urmă cu doi ani. tanţii cei mai. străluciţi ai constelaţiei uma­
la Gh. Asachi evoluţia limbajului său poetic, ..D. Aga Gh. Asachi este bărbatul acela care In dramatizarea lui Costache Anton şi regia niste, un purtător înflăcărat al spiritualităţii
a măiestriei artistice şi a concepţiei sale pri­ în vremi grele s-au străduit pentru luminarea lui Paul Stratilat, discul este realizat cu parti­ umane, îmbogăţite, prin aportul lui, al lui Spectacole
vitoare la finalitatea poeziei, U. A. Ursu, au­ neamului său. D-lui este acel carele pentru ciparea cunoscuţilor actori Emil Liptac, Tra- Galilei şi Giordano Bruno, cu tulburătoarea
torul ediţiei critice, a preferat aşezarea poezii­ literatura Moldaviii au făcut singur decît toţi nuanţă a conştiinţei cosmice. Numai în con­ Ansamblul artistic al armatei, „Doina“, pre­
lor reproduse din manuscrise înaintea celor moldovenii împreună...“, ian Stânescu, Val Săndulescu, Dan Damian şi diţiile umanismului. în cele ale dramaticei în­ zintă la Brad, marţi 6 noiembrie, un spectacol
adunate din periodice, contrar canoanelor uzi­ LIVIU NICOLA Sorin Stratilat. cleştări dintre întuneric şi lumină putea să folcloric cu participarea cunoscuţilor solişti de
tate. Deva apară „De revolutionibus", această operă ca­ muzică populară Polina Manoilă, Ion Bogz-< ş.a.