Page 12 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 12
T- - r - Vf .-7 fiyrrrTT »Xi roa 1 / SÆ ^ * IIW1BJWH >■• ffHKJlI!^xingk>aaw*sg^«w^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 852 © S1MBÀTÂ 3 NOIEMBRIE 1973
din 3-5 noiembrie 1971 a C.C.
al P.C.R.. Acţiune conştientă şi
conştiinţa acţiunii ; 17,50 Muzi
că populară cu Sofia Popa şi
Grigore Kiazim ; 18,00 Orele
serii ; 20,00 Zece melodii pre
DEVA : La răscruce de vîn- ferate ; 20,45 Consemnări de
turi („Patria“) ; Ceaţa şi O Dumitru Ghişe ; 20,50 La hanul
floare şi doi grădinari, seriile melodiilor Stănescu, Constantin
Baciu,
cu
Mariana
Conferinţa
I-II („Arta“) ; SIMERIA : Or
Georgeta
Vizita tovarăşului Dezbaterile din Comitetul general- ganizaţia („Mureşul“) ; HUNE Cocrlş, Marin 21,25 Moment Ma-
Iordache,
DOARA : Un om în sălbăticie
rius Olmazu şi formaţia Ro
(„Siderurgistul“) ; Cu copiii la
meo Bazarcă ;
(„Constructorul“)
mare
CA-
;
poetic. Sonete româneşti ; 21,30
pentru problemele politice europeană LAN : Pe aripile vîntului, se Revista şlagărelor ; 22,00 Radio
riile I-II („11 Iunie“) ; , TE-
jurnal ; 22,30 Maratonul... dan
LIUC : Bariera („Minerul") ;
sului ; 24,00 Buletin de ştiri ;
on Gheorghe Maurer In Iran şi de securitate al Adunării GENEVA 2 (Agerpres). — PETROŞANI : Dragostea înce 0,03-6,00 Estrada nocturnă.
pe vineri („7 Noiembrie“) ; Fa
ta care vinde flori („Republi
ca") ; LUPENI :
Distratul
Corespondenţă de la Dumi („Cultural“); Tecumseh („Mun Televiziune
citoresc“); LONEA : Eu nu văd,
o nouă şedinţă a organului
TEHERAN 2. — Trimisul oaspete român a fost întîm- Reza Pahlavi, fratele Şahin Generale a O.N.U. tru Ţinu : Vineri a avut loc tu nu vorbeşti, el nu aude
(„Minerul“) ; VULCAN :
Tara
special Agerprcs, Mircea Io- pinat de oficialităţile locale, şahului Iranului. Cu acest special al Conferinţei pentru sălbatică („Muncitoresc“) ; U- 9,00 Lumea copiilor;
9,30 O viaţă pentru o idee (re
nescu, transmite : In confi în 'frunte cu Manoutchehre prilej, a avut loc o convor NAŢIUNILE UNITE 2. — la Geneva paralel cu in securitate şi cooperare în RICANI : Domnişoara doctor luare): Ion Ioncscu-Bizcţ;
(„7 Noiembrie“) ; ORAŞTIE :
rmarea vizitei oficiale pe Pirouz, guvernatorul general bire care s-a desfăşurat în- Corespondentul Agerpres, C. tensificarea cursei înarmări Europa. Cu acest prilej, de Cowboy („Patria") ; Am încăl 10.00 Telex;
10.05 Muzică uşoară ;
care o întreprinde în Iran, al provinciei. Joi seara, în tr-o atmosferă cordială. Alexandroaie, transmite : lor — în special a înarmă legaţiile participante au con cat legea („Flacăra“) ; GEOA- 10,35 Oameni îndrăgostiţi de
GIU-BAI : Maria Stuart ; HA
preşedintele Consiliului de decorul feeric al cetăţii Pcr- ★ Dezbaterile din Comitetul rilor nucleare — şi creşterea venit ca documentul prezen ŢEG : Tecumseh („Popular") ; meseria lor. Reportaj Tv.,
realizat la I.O.R.;
Miniştri al Republicii Socia sepolis, oaspeţii români au Vineri după-amiază, tova pentru problemele politice şi considerabilă a decalajelor tat de România cu privire BRAD : Fluturii sînt liberi 11.00 O interpretă a cîntecului
(„Steaua roşie“) ; ILIA : Ţara
liste România, Ion Gheor asistat la un impresionant răşul Ion Gheorghe Maurer de securitate al Adunării Ge economice dintre statele in la măsurile menite să facă sălbatică („Lumina“) : bihorean: Florlca Ungur;
ghe Maurer, a fost joi şi vi spectacol de sunet şi lumi a vizitat noul cartier de lo nerale, asupra celor opt punc dustrializate şi cele aflate în efectivă nerecurgerea la for 11.15 Publicitate ;
neri oaspetele provinciei nă, în care este evocată is cuinţe Behdjatabad, situat te ale capitolului dezarmării curs de dezvoltare. ţă sau la ameninţarea cu 11.20 Biblioteca pentru toţi:
Mihail Sorbul ;
Fars, din sudul Iranului, toria milenară a străvechii în plin centrul Teheranului. au continuat cu discursurile Grace Ibingira, ambasado forţa să fie examinat punct Radio 12.00 Telejurnal;
provincie bine cunoscută capitale a Imperiului Per ★ rostite de reprezentanţii rul Ugandei, referindu-se la cu punct, în ordinea in care 14.30 Fotbal: Rapid — U.T.A.
prin vestigiile sale istorice. san. TEHERAN 2. — Trimisul Brazdei, Ugandei, Finlandei, faptul că cheltuielile militare sînt expuse măsurile respec (divizia A). Transmisiune
directă;
In această călătorie, premie Vineri dimineaţă, premie special Agcrpres, Mircea Io- Franţei şi Pakistanului, care au depăşit fabuloasa sumă tive. Pentru început, vor fi PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 16.15 Gimnastică modernă —
rul român a fost însoţit de rul Ion Gheorghe Maurer a nescu, transmite : Preşedin au avut ca principale puncte de 200 miliarde dolari anual, examinate propunerile de or de ştiri ; 5,05 Melodii în zori , reportaj ;
Fathollah Sotoudeh, minis vizitat vestigiile Persepolisu- tele Consiliului de Miniştri de referinţă consecinţele eco a arătat că escaladarea cursei din politico-juridic. de zi ; 5,20 Dragi mi-s cînte- 16.30 Emisiune în limba ger
5,40 Jurnal a-
cul şi jocul ;
mană;
trul poştelor şi telecomuni lui, mărturie peste vremi a al Republicii Socialiste Româ nomice şi sociale ale cursei înarmărilor are drept conse Totodată, paralel cu dez grar ; 5,50 Muzică uşoară ; 18.15 Mari ansambluri: Ansam
caţiilor, şi de Hosein Sha- strălucitei epoci de glorie a nia, Ion Gheorghe Maurer, înarmărilor, imperativul in cinţă directă lărgirea pră- baterea pe marginea preve 6,00-8,08 Radioprogramul dimi blul folcloric „Ciprian
hid Zadeh, ambasador al lui Darius şi Xcrxes, expre a oferit, vineri seara, în sa terzicerii armelor nucleare pastiei care separă nivelurile derilor documentului româ neţii ; 8.08 Matineu muzical — Porumbescu“ din Su
pagini celebre din muzica u-
ceava;
Şahinşahului Iranului. După sie inegalabilă a . străvechii loanele Hotelului „Intercon şi necesitatea scoaterii din de dezvoltare economică a nesc, vor fi luate în discuţie şoară ; 8,25 Moment poetic. 18.40 Tcleglob: R.F.G. — itine
călătoria făcută, joi dimi civilizaţii iraniene. La a- tinental“, din Teheran, un imobilism a negocierilor con ideile complementare din Odă partidului ; 8,30 La micro rar nordic;
neaţa, la bordul unui avion miază, preşedintele Consiliu dineu în onoarea primului ferinţei Comitetului de de ţărilor industrializate de ce documentul prezentat de fon, melodia preferată ; 9,00 19.00 Omul de lîngă tine. Un
Buletin de ştiri ; 9,30 Mioriţa ;
special, tovarăşul Ion Gheor lui de Miniştri s-a înapoiat ministru al Iranului, Amir zarmare de la Geneva. le rămase în urmă, întrucît U.R.S.S., precum şi propune 9,50 Muzică uşoară ; 10,00 Bu 19.20 erou pozitiv;
1001 de seri : „Căluţul cu
ghe Maurer şi persoanele o- pe calea aerului, la Teheran. Abbas Hoveyda. cursa înarmărilor, care ac rile făcute de alte delegaţii. letin de ştiri ; 10,05 Piese fol coama albastră“ ;
ficiale române şi iraniene ★ In timpul dineului, care Reprezentantul Braziliei, centuează gradul de insecu Organul special de lucru a clorice de virtuozitate ; 10,20 19.30 Telejurnal.
10,30
Miniaturi instrumentale ;
In capitala Iranului, pre s-a desfăşurat într-o atmo Sergio Armando Frazao, ritate a tuturor ţărilor, deter stabilit apoi programul său — Doi ani de la Plenara
care îl însoţesc au sosit, la a subliniat lipsa de mină statele mici să achizi Din ţările socialiste. Emisiune C.C. al P.C.R. din 3-5 no
mierul Ion Gheorghe Maurer sferă cordială, prietenească, de activitate pe următoarele de la Moscova ; 11,00 Buletin iembrie 1971 ;
Şiraz, capitala provinciei a făcut o vizită Alteţei Sale cei doi şefi de guvern au rezultate a negocierilor ţioneze armamente de la ţă şase săptămîni. de ştiri ; 11,05 Muzică uşoară ; 20.00 Cîntecul săptăminli;
Fars. La aeroport, înaltul Imperiale, prinţul Gholam rostit toasturi. Conferinţei Comitetului de rile industrializate. prin Tot vineri, au avut loc şe 11.15 Turism ; 11,35 Sub steagul 20.05 52 de iniţiative în 52 de
partidului — cîntece şi mar
transferarea unor însemnate dinţe plenare ale comisiilor şuri muncitoreşti : 12,00 Discul săptămîni. Brigada de
resurse necesare programelor a doua şi a treia ale Confe zilei — Maria Valejo ; 12,15 muncă şi educaţie comu
Iniţiativă
lansată
lor de dezvoltare economică rinţei, respectiv, pentru coo Recital de operă Emil Rotun- nistă. Fabrica de confecţii
Ia
Situaţia din Congresul Partidului şi socială. perare economică şi tehnico- du ; 12,30 Intîlnire cu melodia 20.55 Publicitate;
din Rimnlcu Sărat ;
populară şi interpretul prefe
20.15 Telcenciclopcdla;
A urmat la cuvînt repre
13,15
rat ; 13,00 Radiojurnal ;
ştiinţifică şi pentru coopera
Avanpremieră cotidiană ;
Comunist din Norvegia zentantul Finlandei. Keyo re culturală şi contacte uma Radiorecording. Emisiune 13,30 de 21.00 Film serial. Mannlx;
Korhonen, care a subliniat
21.55 Călătorie muzicală — cu :
Orientul Apropiat că destinderea survenită în ne. In comisia a doua, secre Antoaneta Botez. Ovidiu Dumi ; Mihaela Mihai, Angola Şi-
tru
tarul executiv al Comisiei
şi
Octavian
Ursulescu
milea, Zoe Cîmpeanu,, O
OSLO 2 (Agerpres). — La niste şi muncitoreşti frăţeşti. relaţiile internaţionale nu se economice O.N.U. pentru 15,00 Buletin de ştiri ; 16,00 limpia Panciu şi Adnan
Romccscu;
Oslo şi-a început, vineri, lu Din partea Partidului Comu datorează unor măsuri de Europa, ,1. Stanovnik, a făcut Radiojurnal. Buletin meteo-ru- 22.30 Telejurnal.
tier ; 17,00 Ştiinţă, tehnică,
crările al XlV-lea Congres al nist Român, participă tovară dezarmare. Pronunţîndu-se o expunere asupra activităţii fantezie ; 17,25 Cîntă corala U- Sport;
CAIRO 2 (Agerpres). — Un tinuă vizita oficială a primu Partidului Comunist din Nor şul Ştefan Andrei, secretar pentru crearea de zone denu- acestui organism internaţio niversilăţii din Grenoble, diri 22,45 Cîntec de dor, cîntec de
purtător de cuvînt militar e- lui ministru al Israelului, vegia. Congresul se desfă al Comitetului Central al clearizate şi ca atare denu- nal, insistînd asupra rolului jată de Jean Giroud ; 17,40 Sin seară... Romanţe şi tan-
teze. Doi ani de la Plenara
giptean, citat de agenţia Golda Meir. După runda de şoară pentru comuniştii nor P.C.R. clearizarea nordului Europei, său în soluţionarea unor pro gouri.
MEN, a respins, joi după-a convorbiri avută joi cu pre vegieni intr-un moment fes Pe agenda lucrărilor Con vorbitorul a declarat că a- bleme general-europene. El a
miază, afirmaţiile israeliene şedintele Richard Nixon şi tiv, la 4 noiembrie împlinin- gresului figurează raportul ceastă problemă poate fi exprimat, totodată, opinia că,
potrivit cărora, o ciocnire ar secretarul . de stat Henry du-se 50 de ani de la crea conducerii centrale a partidu dezbătută în cadrul Conferin pe viitor, Comisia economică
fi avut loc. joi diminea Kissinger, premierul israeli- rea partidului. lui, examinarea noului pro ţei pentru securitate şi coo a O.N.U. va putea să-şi adu
ţa, între forţe ale ar an a expus, în cadrul unei La Congres sînt reprezen gram de acţiune şi a schim perare în Europa. că o contribuţie importantă
matei a treia egiptene conferinţe de presă, vederile tate partidele şi organizaţiile bărilor în Statut, alegerea Ambasadorul Franţei, Lo- la transpunerea în viaţă a
şi forţe israeliene. Purtă ţării sale cu privire la stabi politice care au format — organelor conducătoare. uis Guiringaud a făcut ob obiectivelor pe plan econo întreprinderea materiale
torul de cuvînt egiptean a lizarea încetării focului şi împreună cu P.C. din Nor In şedinţa inaugurală, pre servaţia că destinderea nu mic ale Conferinţei pentru
declarat că ţara sa respectă reglementarea situaţiei din şedintele partidului, Reidar s-a extins şi asupra dome securitate şi cooperare în de construcfii Deva
rezoluţia de încetare a focu Orientul Apropiat. vegia — alianţa socialistă la Larsen, a prezentat Con niului înarmărilor. Europa.
lui, calificînd afirmaţiile is ultimele alegeri parlamenta gresului raportul de activi
raeliene drept false, drept O re, precum şi partide comu tate al conducerii centrale. str. Sîntuhalm nr, 1
încercări de a crea pretexte
pentru violarea încetării fo CAIRO 2 (Agerpres). — Desemnarea unui grup de avocaţi ANGAJEAZĂ URGENT
cului şi a împiedica eforturi Preşedintele R.A. Egipt, An-
le depuse pe plan internaţio war Sadat, s-a reîntors, vi Succese ale patrioţilor cambodgien! români pentru apărarea — 5 dulgheri
nal pentru realizarea păcii neri după-amiază, la Cairo,
în Orientul Apropiat. după vizitele efectuate, în CAMBODGIA 2 (Agerpres). transmis de Agenţia khmeră tovarăşului Luis Corvalan — 10 lăcătuşi
O ultimele 24 de ore, în Ku — In perioada 17-27 octom de informaţii.
TEL AVIV 2 (Agerpres). weit şi Arabia Saudită, a- brie a.c., forţele armate de In ultimele săptămîni — Luînd cunoştinţă de pro varăşii Grigore Geamănu şi — 15 zidari
— Intr-un comunicat dat pu nunţă postul de radio Cairo. eliberare naţională ale popo informează aceeaşi agenţie — cesul intentat tovarăşului Luis Mihail Ghelmegeanu, profe
blicităţii la Tel Aviv se a- rului cambodgian, acţionînd numeroşi locuitori din terito Corvalan, secretar general al sori doctori docenţi ai Facul In vederea specializării în producţia de prefabri
nunţă că forţele israeliene O în zona oraşelor Pnom Penh riul controlat de trupele Partidului Comunist din tăţii de drept din Bucu
au deschis, joi, focul asupra WASHINGTON 2 (Ager şi Kompong Cham. pe malu lonnoliste au trecut în zone Chile, Consiliul Colegiului reşti, şi Flavius Teodosiu, cate. Informaţii suplimentare se pot lua de la sediul
unor unităţi de tancuri şi in pres). — Primul ministru al rile fluviului Mekong, în le eliberate, unde li s-au de avocaţi din municipiul avocat. Cei desemnaţi şi-au întreprinderii sau telefon 13930,
fanterie egiptene care au Israelului, Golda Meir, a preajma şoselelor naţionale creat condiţiile necesare des Bucureşti, întrunit vineri 2 dat acordul pentru a fi apă (325)
încercat să iasă din încercu avut, vineri, o nouă între nr. 4 şi 5, precum şi în alte făşurării unei vieţi normale. noiembrie a.c. într-o şedinţă rători în procesul intentat
irea în care se află în de vedere cu secretarul de stat regiuni ale Cambodgiei. au Printre aceştia se numără a- lui .L,uiş, CQryaJan........... .
şertul Sinai armata a treia american, Henry Kissinger. scos din luptă peste 1 100 de proximativ 4 000 de elevi- şi extraordinară, a hotărît - să
egipteană. Premierul israelian s-a în- militari din rîndul trupelor studenţi din totalul de 5 000 desemneze un grup de avo Consiliul Colegiului de a-
caţi, care să participe la a-
O tîlnit, în aceeaşi zi, cu lideri regimului de la Pnom Penh de tineri din această catego vocaţi a hotărît, de aseme
Şi au capturat importante
WASHINGTON 2 (Ager ai Congresului Statelor U- cantităţi de armanent şi mu rie din oraşul Kompong părarea în proces a tovară nea, să se facă demersurile Examene de admitere
necesare pentru ca juriştii
pres). — La Washington con nite. niţii — relevă un bilanţ Cham, precum şi grupuri de şului Luis Corvalan. români să se deplaseze în cel
intelectuali din Pnom Penh.
Consiliul Colegiului de a-
vocaţi a hotărît în unanimi mai scurt timp în Chile în Regionala de căi ferate Timişoara ţine examene de
vederea participării la apăra
tate ca grupul avocaţilor ro rea în proces a lui Luis Cor admitere la Grupul şcolar de calificare C.F.R. din Timi
HELSINKI. - La 2 noiem încheiat, vineri, vizita oficială de emancipare totală a Afri dunâri naţionale şi a unor mâni să fie format din to valan. şoara, strada C. Rădulescu nr. 1, pentru următoarele
brie, ambasadorul Republicii pe care a intreprins-o în cii". guverne locale in cele două cursuri de specializare postliceală ;
Socialiste România în Fin Cehoslovacia la invitaţia pre provincii şi transmiterea către 1) IMPIEGAŢI DE MIŞCARE cu durata de 1 an.
landa, Constantin Vlad, a fost şedintelui Ludvik Svoboda. In GENEVA. - Comisia Inter acestea a unor atribuţii de Se primesc absolvenţi ai liceului de cultură generală,
primit de primul ministru, comunicatul comun, dat pu naţională a Juriştilor a dat ţinute pină acum de Parla CHILE: : Susţinători ai Unităţii Populare cu stagiul militar satisfăcut, în vîrstă maximă de 43 ani,
Kalevi Sorsa. (n cadrul con blicităţii la încheierea vizitei, publicităţii, la Geneva, un mentul şi guvernul central de cu domiciliul stabil pe raza Regionalei C.F.R. Timişoara,
vorbirii au fost abordate une se arată că, în timpul con protest referitor la persecu la Londra. exccptînd secţiile Arad—Brad şi Arad—Ciumegiu. Exame
le aspecte ale dezvoltării re vorbirilor, cei doi preşedinţi ţiile exercitate de autorităţi- continuă să fie deţinuţi in diferite nul de admitere se va ţine în 24 noiembrie 1973 la limba
laţiilor reciproce dintre Româ s-au informat reciproc asupra Îe rasiste din Africa de Sud PEKIN. — La Pekin s-a în română şi matematică. înscrierile se fac pînă la 21 noiem
nia şi Finlanda. situaţiei politice şi economice împotriva populaţiei din Na cheiat, joi, cursa inaugurală brie 1973 la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara sau prin sta
din ţările lor, despre stadiul mibia, care se opune politi a primei linii de transporturi ţiile C.F.R. pînă la 15 noiembrie 1973.
TEHERAN. - La Teheran relaţiilor bilaterale şi şi-au cii de apartheid. „Comisia îşi aeriene civile directe dintre închisori de către junta militară
s-a deschis, vineri, cea de-a capitala Etiopiei, Addis Abe- 2) ELECTROMECANICI S.C.B. (SEMNALIZARE-CEN-
32-a sesiune a Consiliului ba, şi capitala R.P. Chineze SANTIAGO DE CHILE 2 la Direcţia pentru investi TRALIZARE-BLOC) cu durata de 10 luni.
3) ELECTROMECANICI T.T.R. (TELEGRAF-TELEFON-
lor de Cruce Roşie. Agenda Cadran ■ Cadran ■ Cadran - Nouă. agenţia China (Agerpres). — Junta militară gaţii. Aproximativ 30 de foşti RADIO) cu durata de 9 luni.
guvernatorilor Ligii Societăţi
anunţă
lucrărilor include, printre al chiliană a anunţat că numă miniştri sau funcţionari ai Pentru ambele cursuri examenul de admitere se va
Unităţii
rul
susţinătorilor
coaliţiei guvernamentale de
tele, alegerea unui nou pre DELHI, - Un nou grup for Populare, deţinuţi în diferite stînga se află pe o insulă ţine în 15 decembrie 1973 la matematică şi fizică.
şedinte al consiliului şi exa exprimat punctul de vedere exprimă protestul faţă de per mat din 840 prizonieri de închisori de pe cuprinsul ţă îndepărtată, în strîmtoarea Se primesc absolvenţi de liceu în virstă de 18-43 ani,
minarea unor probleme pri asupra celor mai importante secuţiile barbare la care es război pakistanezi şi persoa rii. se ridică în prezent la Magellan din extremul sud,
vind lupta împotriva rasismu probleme ale situaţiei inter te supusă populaţia din zo ne civile internate în India a 3 500 de persoane — trans cu domiciliul stabil pe raza regionalei C.F. Timişoar.N
lui şi discriminării rasiale, naţionale actuale. na tribală Ovambo, din Na trecut prin postul de frontie mit agenţiile France Presse, fără a fi fost formulate acu înscrierile se fac pină la 1 decembrie 1973 la Grupul
protecţia mediului înconjură mibia. Guvernul sud-african ră de la Wagah, marcind în Associated Press şi Prensa zaţii concrete împotriva lor. şcolar C.F.R. Timişoara sau la sediul secţiilor; E.C.T. 1
tor, intensificarea participă ALGER. - fntr-un mesaj a- poartă întreaga responsabili ceputul celei de-a patra faze Latina. Pe de altă parte, sur In ultimele zile, la Santi Timişoara din clădirea staţiei Timişoara Nord etaj III ;
rii Crucii Roşii la cauza pă dresat de preşedintele Houa- tate pentru aceste acte”, se a repatrierilor, care prevede se ale poliţiei au declarat că ago de Chile şi în localitatea E.C.T. 2 Arad, Piaţa Vasile Roaită nr. 1, E.C.T. 3 Caran
cii mondiale. ri Boumediene, preşedintelui arată in document. ca pină la 10 noiembrie să pe Stadionul naţional din Concepcion situată la 518 sebeş şi E.C.T. 4 Deva din staţia Deva.
kilometri de capitală, au fost
La lucrări participă, din în exerciţiu al Organizaţiei fie transferaţi autorităţilor Santiago de Chile se mai a- arestate 142 de persoane sub După absolvirea cursului de electromecanici S.C.B.,
partea ţării noastre, o dele Unităţii Africane (O.U.A.), ge LONDRA. - In capitala An pakistaneze alţi 4 200 prizo flă un număr relativ res- învinuirea că s-au opus ac absolvenţii, în vederea trecerii în funcţia de electrome
gaţie a Crucii Roşii Româ neralul Yakubu Gowon, şe gliei a fost dat publicităţii nieri de război şi persoane trîns de persoane ; în ultime tualului regim sau au încăl canic S.C.B., vor efectua în prealabil stagiile de speciali
ne, condusă de general-colo ful statului algerian a propus textul raportului Comisiei civile internate in India. le zile majoritatea deţinuţi cat măsurile excepţionale în zare în funcţiile de montator I şi II S.C.B.
nel Mihai Burcă, preşedintele organizarea unei reuniuni ex constituţionale regale, însăr Potrivit unor informaţii din lor au fost fie transferaţi la vigoare. Intre alţii, au fost SE MAI RECRUTEAZĂ CANDIDAM PENTRU
Consiliului Naţional al So traordinare a miniştrilor afa cinată cu examinarea eventu Dacca, în cursul acestei săp închisori obişnuite, fie elibe arestaţi mai mulţi membri CURSURILE DE GRADUL I MIŞCARE (ACARI-FVÎ-
cietăţii de Cruce Roşie. cerilor externe ai ţărilor mem alităţii acordării unei autono tămîni urmează să înceapă raţi. ai „frontului muncitorilor re NARI-MANEVRANŢl) cu durata de 3 luni, care vor func
bre ale O.U.A. in mesaj se transportul pe mare al repa Potrivit agenţiei Prensa voluţionari'' de la uzinele ţiona Ia Grupul şcolar C.F.R Timişoara şi în staţiile
PRAGA. - Preşedintele arată că „o asemenea con mii mai largi Scoţiei şi Ţării triaţilor intre Bangladesh şi Latina, pe lîngă cifrele co textile „Sumar", din centura C.F.R. : Caransebeş, Reşiţa Nord şi Arad, unde se vor ţine
Consiliului de Stat al R.P. ferinţă ar putea constitui o Galilor. Documentul prevede, Pakistan pe ruta navală Chit municate oficial, alţi susţină industrială a capitalei uzine şi examenele de admitere (Ia limba română) in fiecare
Polone, Henryk Jablonski, şi-a contribuţie nouă la procesul între altele, crearea unor a- tagong - Karachi. tori ai Unităţii Populare sînt care fuseseră naţionalizate sîmbătă şi unde se fac şi înscrierile în mod permanent.
reţinuţi în tabere militare, de guvernul Unităţii Popu Se primesc absolvenţi a 4-8 clase în virstă de 18-43 ani,
la diferite unităţi navale sau lare. cu domiciliul pînă la 60 km de locul de muncă.
înscrierile la toate formele se fac în baza unei cereri,
însoţită de următoarele acte : certificatul de naştere ori-
ginai şi copie, actul de studii original şi copie, adeverinţă
Sportul sporturilor, atle
diţie şi răspîndire obiectul Atletismul şcolar-promotor al atletismului atletism şi aceştia iau dru aparţine, certificat de cazier judiciar, iar la impiegaţi de
tismul reprezintă prin tra cele două şcoli cu secţii de de sănătate eliberată de circumscripţia medicală de care
de bază al marilor confrun mul altor oraşe şi judeţe, mişcare şi copia livretului militar.
tări internaţionale, etalonul unde întăresc rîndurile spor Informaţii suplimentare se pot obţine la staţiile C.F.R.,
aprecierii, clasificării, califi tivilor, iar noi ne plîngem secţiile E.C.T. divizia instalaţii, telefon 14950, interior 680,
cării şi specializării măies de performanţă. Realitate şi perspectivă că nu avem atleţi de clasă“. cît şi Ia Grupul şcolar C.F.R., telefon 21301 sau 14950, inte
triei sportive. Datorită grijii La criticile aduse dezvol rior 779 sau 305.
partidului şi statului nostru concursurile şcolare şi ale tării acestei ramuri sportive (358)
pentru dezvoltarea în gene tineretului şi altele), nu se că stăm foarte bine. Să re tru selecţie şi activităţi co selecţii pur formale, pentru în şcoli mai pot fi adăugate
ral a sportului, atletismul poate aprecia, totuşi, că atle cunoaştem. de pildă, că în laterale muncii de bază“. împlinirea numărului scrip şi slabele rezultate ale licee
românesc cunoaşte în ultimii tismul hunedorean a devenit unele şcoli, acolo de unde Prof. Virginia Peterfi, tic necesar pentru înjgheba lor din Haţeg, Orăştie şi
ani laurii marii glorii spor o prezenţă notabilă în pei trebuie să pornească educa Şcoala sportivă Petroşani : rea normei de profesor, fără Brad. Cu toate acestea, e-
tive, prin remarcabile rezul rea viitorului sportiv, nu se „O altă problemă a dezvol nici un gînd la perspectivă. xistă adevărul că la o ma
tate şi performanţe realizate sajul sportiv naţional. face încă atletism nici mă tării atletismului este baza A fost amintit cazul de la nifestare atletică de masă A N U N Ţ
de atleţii români la Jocurile Faţă de realizările şi mi car la nivelul cerut de pro materială. Şi din acest punct Şcoala sportivă Deva, sem (crosuri, de pildă), masa par 9
Olimpice, campionatele uni nusurile cunoscute de către grama şcolară, că avem pro de vedere Valea Jiului nu nalat în anul trecut. Bine ticipanţilor o formează ele
versitare. europene sau bal toţi factorii implicaţi în miş fesori de atletism, foşti spor se prea poate lăuda. Baza că pentru acest an s-au luat vii, iar întreprinderile şi in I.C.V.A., unitatea Deva, aduce la cunoştinţă că
canice. Perfecţionarea per carea sportivă şi atletică, su tivi de frunte — la Haţeg materială a atletismului, atît măsurile corespunzătoare". stituţiile sînt foarte slab re prin centrele sale de achiziţii din Deva, Simeria, Hu
formanţelor înregistrate, ri punem atenţiei cîteva opinii şi Deva —, care fac tenis la şcoala noastră, cît şi la Ion Ciofîca, profesor-an- prezentate. Este un adevăr
dicarea lor continuă prin care semnalează resurse şi pentru că nu le place atle- Jiul, este necorespunzătoarc. trenor. Liceul nr. 2 Deva : care trebuie să intre în aten nedoara, Călan, Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni şi
amplificare şi consolidare în pîrghii cu care trebuie acţio „Trebuie ţinut cont că mulţi ţia sindicatelor din între Brad colectează de la populaţie în mod avantajos
prinderi şi instituţii. Dar
toate disciplinele devin în nat şi care trebuie valorifi dintre specialişti nu-şi fac fondul problemei dezbătute toate tipurile de sticle şi borcane care corespund nor
prezent şi viitor obiective cate pe viitor pentru accele MASĂ ROTUNDĂ datoria, cînd ei ar trebui să melor STAS.
majore ale atletismului ro rarea dinamicii atletismului fie primii factori de impul îl constituie atletismul de
mânesc. In acest efort tre hunedorean. sionare a atletismului. Să performanţă, nu cel de ma
buie să se înscrie şi să sub Prof. Vasile Vlasie, meto comparăm puţin cîteva rea să şi atunci şcolile îşi meri Valorificînd prin centrele I.C.V.A sticlele şi bor
scrie'întreaga mişcare atleti dist la C.J.E.F.S. : ..Se flu tismul, sport ce solicită mun O pistă ca cea de la tere lităţi. In Petroşani, doi an tă critiei\e aduse pentru, că canele, realizaţi pentru familia dv. cîştiguri suplimen
că hunedoreană. tură de o vreme încoace, şi că serioasă, de durată şi nul din Petroşani nu favori trenori s-au ocupat de 57 de aici începe formarea atletu tare.
din păcate chiar de către
răbdare. Apoi, să recunoaş
zează dezvoltarea performan
Semnalîndu-se şi în jude unii specialişti şi profesori tem că în multe secţii de a- ţei". atleţi în condiţii destul de lui. a sportivului, pe de o (357)
dificile, care au înregistrat
parte, iar pe de alta. numă
ţul nostru, îndeosebi după de sport, ideea că atletis tlclism de performanţă — Prof. Cornel Călăraşu, se totuşi ceva rezultate, iar la rul secţiilor de performanţă
Hotărîrea Plenarei C.C. al mul judeţean a atins cote Şcoala sportivă Deva, Cor- cretar al Comitetului jude Şcoala sportivă Deva, tot doi şcolare este triplu faţă de
P.C.R. cu privire la dezvol formidabile şi că avem re vinul Hunedoara, Jiul Petro ţean al U.T.C. : ..Revin ia ce profesori s-au ocupat de 13 cel al secţiilor sindicale (nu
tarea continuă a educaţiei zultate peste rezultate. Dar şani — sînt menţinuţi spor spunea tovarăşul Vlasie. elevi, fără rezultate : la Cor- mai două — Corvinul şi
fizice şi sportului, o mai să ne gîndim serios la cîte tivi plafonaţi sau lipsiţi de Concursurile atletice şcolare vinul Hunedoara, tot doi an Jiul). Ceea ce explică orien
pregnantă amplificare a pre va rezultate înregistrate pe perspectivă numai pentru în — pentatlonul şi tetratlonul trenori s-au ocupat de 15 tarea atenţiei tuturor facto L o t o
ocupărilor şi măsurilor pen plan mondial la probele a- deplinirea formalităţii de a- — au evidenţiat suficiente sportivi, unul dintre ei. A- rilor sportivi spre atletis
tru intensificarea şi accele tlelice de bază şi vom con cordare şi menţinere a nor lacune în pregătirea elevilor, lexandru Arnăutu, fără a mul şcolar, spre găsirea mo Rezultatele tragerii din 2 noiembrie 1973 :
rarea dezvoltării atletismu stata cît sînt de departe de mei de antrenor. Mulţi pro mulţi fiind lipsiţi de cunoş lăsa nimic în urma sa. In dalităţilor de dezvoltare a
lui, soldate cu reale creşteri rezultatele noastre. Să nu fesori din şcolile sportive tinţele elementare de atle altă ordine de idei, trebuie acestuia la nivelul condiţii EXTRAGEREA I : 15, 18, 90, 49. 19, 63, 13, 48, 66
Fond de premii: 415 236 lei
(lărgirea bazei de masă a mai amintim, de pildă, că nu-şi fac datoria de a se tism. Ceea ce denotă că în ţinut cont de faptul că în lor tot mai bune create în
atletismului, acţiuni masive recordul judeţean la 100 m lecta, de a căuta în şcoli e- şcoli, profesorii, chiar cei Deva nu există o secţie de EXTRAGEREA A II-A : 58, 1, 50, 85. 35, 75, 60, 81, 4
de selecţie şi depistare a c- plat. de 10.9 secunde, atins în levi cu talent şi perspectivă cu specialitatea atletism, nu şcolile de toate gradele din Fond de premii : 500 893 lei
lementelor de perspectivă, 1959, n-a fost încă doborît. atletică, cu toate că au nor lucrează cum trebuie, iar atletism sindicală, care să judeţ.
rezultate promiţătoare la Aşa că să nu mai spunem mate 20 de ore numai pen- unii din şcolile sportive fac preia sportivii crescuţi la N. STANCIU
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul Tipografia Deva.