Page 13 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toate fările, uniji-vă ! Comunicat cu privire la vizita oficială în Iran

a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii

SociaSiste România, ion Gheorghe Maurer

La invitaţia primului mi­ avut loc un schimb de păreri lui, Mohammad Reza Pahla­
nistru al Iranului, Amir cu privire la evoluţia rela­ vi Aryamehr, şi au exprimat
Abbas Hoveyda, preşedintele ţiilor de prietenie dintre hotărîrea lor comună do
Consiliului de Miniştri al Re­ România şi Iran şi la unele a acţiona în continuare în
publicii Socialiste România, probleme internaţionale actu­ scopul aplicării acordurilor
Ion Gheorghe Maurer,- a fă­ ale. După întrevedere, pre­ şi înţelegerilor convenite de
cut o vizită oficială în Iran, şedintele Consiliului de Mi­ cele două ţări.
Intre 29 octombrie şi 3 niştri a fost reţinut la dejun Preşedintele Consiliului do
noiembrie 1973. de Şahinşah. Miniştri al Republicii Socia­
In timpul şederii sale în
Preşedintele Consiliului de liste România a invitat pe
Miniştri al Republicii Socia­ Iran, preşedintele Consiliului Excelenţa Sa Domnul Amir
de Miniştri a vizitat obiecti­
liste România a fost primit ve economice, instituţii de Abbas Hoveyda să facă o
de Maiestatea Sa Imperială cultură şi artă din Teheran vizită oficială în România.
Şahinşahul Iranului, Moha­ Invitaţia a fost acceptată cu
«agWBMwaaagmmMnggw şi Shiraz, precum şi locuri plăcere.
mmad Reza Pahlavi Arya- istorice, bucurîndu-se pretu­
ANUL XXV Nr. 5 853 DUMINICĂ 4 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI mehr. Cu această ocazie, a tindeni de o primire căldu­
roasă din partea populaţiei, Sosirea în Capitală
expresie a sentimentelor de
prietenie pe care poporul Preşedintele Consiliului de
r iranian le nutreşte faţă de Miniştri al Republicii So­
cialiste România, Ion GJieor-
Acum doi ani, pornind de la cerinţele accelerării rea exemplară a prevederilor de plan pe anul 1973, acti­ Bilanţul primelor 10 luni de întrecere poporul român. ghe Maurer, s-a înapoiat,
progresului ţării noastre pe calea socialismului, partidul vitatea fără preget pe şantierele investiţiilor', succesele Intre preşedintele Consi­ sîmbătă după-amiază, în
nostru a trasat un vast program de perfecţionare a acti­ de pe ogoare, în campania de recoltare şi însămînţări. liului de Miniştri al Repu­ Capitală, venind din Iran,
vităţii educative, ca parte integrantă a programului fău­ Şi toate acestea reprezintă dovezi incontestabile ale con­ blicii Socialiste România şi unde a întreprins o vizită
ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara ştiinţei înaintate a oamenilor muncii. Sentimentul înaltei Premisă favorabilă primul ministru al Iranului oficială la invitaţia primu­
noastră. S-a fundamentat, astfel, un atotcuprinzător an­ îndatoriri sociale, a răspunde cu însufleţire chemărilor au avut loc convorbiri ofici­
samblu de măsuri şi direcţii orientative privind toate partidului, a munci cu abnegaţie acolo unde o cer ne­ ale, desfăşurate într-o at­ lui ministru al acestei ţări,
domeniile educative, eforturile concentrîndu-se spre voile societăţii, a pune mai presus interesele generale finalizării pozitive mosferă de caldă prietenie şi Amir Abbas Hoveyda.
obiectul creşterii faţă de cele per­ înţelegere reciprocă, în ca­ La sosire, pe aeroportul
mai rapide a sonale — iată drul cărora a fost examinată Băneasa, tovarăşul • Ion
conştiinţei socia­ trăsături funda­ a planului pe 1973 evoluţia relaţiilor bilaterale Gheorghe Maurer a fost în-
liste a poporului. Doi ani ide la Plenara C.C al mentale pe oare şi s-a realizat un larg schimb tîmpinat de tovarăşii Manea
Succese de sea­ le dezvoltă în­ de păreri cu privire la une­ Mănescu, Paul Niculescu-Mi-
mă au fost obţi­ treaga activitate Preţioasele indicaţii ,7 date Demn de subliniat este le probleme internaţionale zil, Gheorghe Rădulescu,
nute, în aceşti de educaţie co­ de t o v a r ă ş u l Niçoise faptul că în luna octombrie majore. Virgil Trofin, Ilie Verdeţ,
ani, în dome­ P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 munistă ! Ceauşescu privind perfecţio­ unele colective cu restanţe Cu acest prilej, cei doi şefi Emil Drăgănescu, Janos
niul învăţămîn- Evocînd apre­ narea calitativă a producţiei şi-au mobilizat forţele pentru de guverne au constatat cu Fazekas, Dumitru Popescu,
tului, ştiinţei, li­ cierile partidului şi îndeplinirea exemplară a recuperâre. deplină satisfacţie evoluţia Constantin Băbălău, Ion
Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion
teraturii şi artei. cu privire la ro­ prevederilor pe acest an ho- In domeniul investiţiilor ascendentă, pe planuri multi­ Păţan, George Macoves-
secretarul gene­ Cultura şi arta socialistă - lul culturii în tărîtor al cincinalului pola­ s-au înregistrat, de asemenea, ple, a legăturilor tradiţionale terne, de alţi membri ai
„Noi — spunea
cu, ministrul afacerilor ex­
societăţii,
viaţa
în cuvîntarea sa
rizează eforturile şi preocu­
de prietenie dintre România
rezultate pozitive. Prin con­
ral al partidului, se poate spune pările organizaţiilor de par­ centrarea forţelor şi mijloa­ şi Iran, au relevat ritmul guvernului.
că aceasta a fost
tid şi ale colectivelor din in­
intens înregistrat de dezvol­
celor pe şantiere, organiza­
tovarăşul Nicolae considerată în­ dustria hunedoreană, deter- rea mai bună a lucrului şi tarea relaţiilor dintre cele Erau prezenţi Sadegh Sa-
Ceauşescu — con­ expresie fidelă a totdeauna un fac­ minînd prin aceasta intensi­ sporirea preocupărilor bene­ două ţări în urma întrevede­ drieh, ambasadorul Iranului
siderăm şl am tor de o impor­ ficarea activităţii producti­ ficiarilor şi constructorilor, rilor avute şi hotărîrilor a- la Bucureşti, şi membri ai
considerat întot­ tanţă deosebită ve, obţinerea unor rezulta­ s-a realizat 80,4 la sută din doptate de preşedintele Con­ ambasadei.
deauna că meni­ în lupta pentru te de prestigiu în întrecerea planul anual de investiţii, siliului de Stat al Republicii A fost de asemenea de fa­
nu numai de a transformărilor radicale lor clasei munci­ socialistă. iar unităţile de construcţii- Socialiste România, Nicolae ţă Osman Derinsu, ambasa­
făurirea idealuri­
rea istorică a so­
este
cialismului
dorul Turciei în ţara noas­
Ceauşescu, şi Maiestatea Sa
montaj 81,1 la sută din pla­
Realizările din luna oc­
elibera omul de toare. încă din tombrie au din aceste punc­ nul anual. Imperială Şahinşahul Iranu- tră.
anii
ilegalităţii
asuprire şi ex­ partidul şi-a pro­ te de vedere o semnificaţie
ploatare, de a a- din epoca noastră pus în programul deosebită. Planul producţiei
sigura bunăstarea său de acţiune industriale a fost îndeplinit
lui materială, ci imediată şi de în proporţie de 101,9 la su­ Sarcinile anului Cincinalul
de a făuri o ci- perspectivă ca tă, fapt ce a condus Ia rpa-
vilizaţie spiri­ dreptul la cul­ jorarea volumului producţiei 1973 înainte
tuală superioară, care nu se poate realiza decît prin for­ tură să devină o realitate pentru toţi oamenii muncii. suplimentare obţinute în ju­ de termen
marea unui om nou, cu o înaltă conştiinţă şl pregătire Astăzi, paralel cu dezvoltarea social-cconomică a ţării deţ, în primele 10 luni %a!Ie realizate integral
culturală şi profesională, cu un profil moral-politic îna­ — şi în pas .cu ea —, poporul nostru, sub conducerea anului, la peste 254,1 mii}*
intat“. Tocmai de aceea, preocupîndu-se de avîntul for­ partidului, a obţinut mari realizări în înflorirea ştiinţei oane lei. Este de subliniat că'
ţelor de producţie, în vederea asigurării unei abundeiîţe şi culturii. acest volum de producţie •. d@ fier mult şi mai
de bunuri materiale, de perfecţionarea relaţiilor de pro­ Edificîndu-se ţara, s-au edificat, totodată, conştiinţe, peste plan s-a realizat în '
ducţie, partidul nostru acordă necontenit o atenţie deo- s-au parcurs etape esenţiale pentru formarea conştiinţei proporţie ’ hotărîtoare prin
■ sebită activităţii politico-ideologice, de formare a omu­ socialiste a maselor. Fiindcă despre ţelurile atît de înăl­ creşterea productivităţii mun­
lui nou, înarmat cu concepţia cea mai înaintată despre ţătoare, dar şi atît de complexe, pe care şi le propune cii cu 3350 lei pe salariat.
viaţă şi societate — materialismul dialectic şi istoric —, noua societate, nu poate să-şi facă o imagine completă, Creşterea producţiei peste hun pentru economia naţională
cu cele mai noi cunoştinţe şi concluzii ale ştiinţei, apt definitivă, decît cel pentru care cultura, tot ce a acu­ prevederi are la bază materi­
să-şi făurească în mod conştient propriul său viitor. mulat mai de preţ gîndirea şi forţa creatoare a umani­ alizarea unor măsuri eficien-
Astăzi, la doi ani după istorica plenară din noiem­ tăţii devin bunuri accesibile. Realismul politicii partidu­ , te privind folosirea raţională Niciodată pînă acum, în­ tragere de inimă, mai con­ gistrat evidente progrese.
brie 1971, ne putem da seama de aspectele numeroase lui, manifestat pe tărîmul culturii.se evidenţiază şi prin a maşinilor, utilajelor şi in­ treprinderea minieră Hune­ ştienţi de menirea lor so­ De asemenea, pe perioada
care ilustrează ampla forţă mobilizatoare a conştiinţei concretizarea eforturilor într-o puternică bază materială stalaţiilor, îmbunătăţirea a- doara nu a avut sarcini a- cială. In luna mai s-a de­ scursă din acest an, au fost
socialiste: eroismul de zi cu zi al muncitorimii hunedo- destinată a înlesni un acces larg, permanent, al milioa­ provizionării tehnico-mate- tît de mobilizatoare ca în clanşat o amplă acţiune în realizaţi şi depăşiţi indica­
rene în toate sectoarele construcţiei socialiste, iniţiati­ nelor de oameni ai muncii la cuceririle ştiinţei şi cultu- riale, utilizarea cu randament 1973. Este şi normal ; anul direcţia îmbunătăţirii cali­ torii de producţie globală,
vele din marea întrecere pentru realizarea cincinalului sporit a forţei de muncă şi a hotărîtor pentru realizarea tăţii minereului de fier ex­ producţie marfă, producti­
înainte de termen, eforturile susţinute pentru îndeplini- (Continuare in pag. a 2-a) timpului de lucru, pentru în­ cincinalului înainte de ter­ tras. Rezultatele s-au ară­ vitate, economii la 1 000 lei
tărirea disciplinei tehnologi­ men a pus în faţa acestui tat repede, au fost cele producţie şi la dotaţii de
ce şi de producţie. destoinic colectiv probleme scontate. Acţiunea de îm­ stat, plusul de fier în mi­
multiple, deloc uşoare, a bunătăţire a conţinutului de nereu marfă fiind — pe
căror rezolvare a solicitat fier în minereul de alimen- primele 10 luni ale anului
din plin capacitatea de mo­ — de peste 7 500 de tone.
bilizare şi acţiune a mine­
Sînt
realizări
meritorii,
I N I Ţ I A T I V E L E Pastel rilor din Poiana Ruscăi. Şi, la I.M. Hunedoara obţinute printr-o muncă
spre lauda lor, cea mai mă­
susţinută, bine organizată
re parte dintre ele a fost în abataje şi în cariere, la
colectivităţilor de muncă — CRONICAIiî hunedorean rezolvată cu deplin succes. uzina de preparare, în toa­
Multă vreme, oamenii de
te compartimentele între­
FIDELI aici s-au confruntat cu ca­ tare a uzinei de preparare prinderii. Cu toate acestea,
puternică forţă mobilizatoare AI FAPTELOR cu oameni litatea necorespunzătoare a continuă, întregul an 1973 te la I.M. Hunedoara o at­
nu am întîlnit zilele trecu­
fiind declarat „anul calită­
minereului de fier, cu ne-
DE MUNCA .
SI VIAŢA realizarea planului fizic, cu ţii minereului de fier". Tot­ mosferă de mulţumire, ci
depăşirea preţului de cost, odată a crescut şi calita­ mai degrabă una de medi­
tea concentratului, ea ajun-
cu o serie de aspecte lega­
taţie, de privire în perspec­
si metal te de consumurile specifi­ gînd, în cele 10 luni ale a- tivă, de analiză şi angajare.
nului, la 50,9 la sută. Este
— Sarcinile pe trimestrul
„Eu produc, eu controlez, eu răspund“ * ce şi de disciplina muncii. adevărat că este încă sub IV al acestui an sînt mult
In acest an s-a pus oare­
tă tensiune, se înşiruiau care ordine în aproape toa­ cifra contractată, de 51 la sporite faţă de cele din
Un minunat tablou al maiestuos spre marele cen­ te laturile activităţii între­ sută, dar în unele luni a primele trei trimestre —
Concentrarea eforturilor pentru Hunedoarei moderne mi se tru industrial. Imaginile se prinderii. Colectivul este fost mai mare de 51. Ra­ DUMITRU GHEONEA
înfăţişa dincolo de ecranul
portată la realizările din
mai omogen şi mai hotărît
succedau schimbătoare. De
ferestrei vagonului în care
călătoream. In depărtare, o parte şi de alta a dru­ în tot ceea ce face, oame­ anii trecuţi, calitatea mine­ (Continuara in pag. a 2-o)
reului în acest an a înre­
nii muncesc cu mai multă
mului de fier se profilau
îmbunătăţirea calităţii dealurile păreau uriaşe va­ depozite, vagoane, diverse
luri încremenite într-un so­
lemn avînt, prin văi plu­ instalaţii, trenul şerpuia
teau pe aripi de vînt nă­ printr-o ghirlandă de con­
Sarcinile de covîrşitoare Pentru a veni în spriji­ cificul fiecărei formaţii de O sarcină prioritară în fafa mecanizatorilor
importanţă pe care conduce­ nul realizării acestor dezi­ lucru, iniţiativele propuse au frame albăstrui de ceaţă, ducte şi construcţii, intra
rea de partid le-a pus în fa­ derate, comitetul sindicatului fost adoptate, devenind cri­ iar aerul răcoros al dimi­ într-o tumultuoasă activita­
ţa colectivelor muncitoreşti, din întreprindere a analizat terii de bază ale întrecerii neţii aducea mireasma li­ te industrială, iar din ha­
l
L. '"actuala etapă de dezvol­ în profunzime posibilităţile socialiste. vezilor şi ogoarelor — acum lele impunătoare răzbătea
tare a ţării, vizează cu cla­ interne existente. Pentru va­ despovărate de rodul unei Arături de toamnă pe toate
ritate şi domeniul minier în lorificarea lor, din rîndul AVRAM PLEŞA toamne bogate — care aş­ FLOREA DRAGU
care acţionează colectivul în­ colectivului s-au născut 7 preşedintele teptau odihna anotimpului furnalist la secţia a II-a
treprinderii miniere Barza. iniţiative pe care le-am su­ comitetului sindicatului friguros. Uriaşii „palmieri“ furnale a C.S. Hunedoara
Localizate doar în perimetrul pus aprobării comitetului de de la I.M. Barza metalici, ale căror braţe spri­ suprafeţele planificate !
nostru de activitate, sarcini­ partid şi conducerii între­ jineau graţios reţeaua de înal- (Continuare in pag. o 2-a)
le respective se referă, în prinderii, propunîndu-le a- (Continuare in pag. a 2-a)
principal, la două mari pro­ poi spre preluare sectoare­ Obţinerea unor producţii vederile planului. Avînd asi­
bleme : obţinerea şi prelua­ lor şi raioanelor miniere, Hunedoara şi Călan.
rea unei cantităţi de mine­ secţiilor şi atelierelor. In a- sporite în anul 1974 la cul­ gurat suficient front de lu­ Situaţia realizării ogoare­
reu cit mai mari şi realiza­ dunările de dări de seamă turile ce se vor însămînţa cru, mecanizatorii de la lor, centralizată la nivelul
rea unui indice ridicat de şi alegeri care au avut loc, în primăvara viitoare este S.M.A. Haţeg dispun real­ judeţului la începutul lunii
mente de posibilitatea să
condiţionată de efectuarea a-
calitate. In acest context, co­ precum şi cu alte ocazii, răturilor de toamnă pe toa­ încheie lucrarea în mai pu­ noiembrie a.c., pe care o pre­
zentăm în procente în gra­
lectivul de muncă al unităţii s-au făcut cunoscute oame­ te suprafeţele planificate. A- ţin de 10 zile. Pe mai mult
noastre este preocupat per­ nilor esenţa şi scopurile pe de jumătate din suprafeţele ficul de mai jos, pe consilii
manent de îndeplinirea şi care le urmăreşte fiecare din cum, sarcina de căpetenie a intercoopcratiste, evidenţiază
depăşirea sarcinilor de plan iniţiative, obiectivele de ba­ mecanizatorilor o constituie, stabilite au efectuat arături însă unele restanţe în co­
şi unităţile din raza S.M.A.
şi angajamentelor asumate ză. sistemul de evidenţă şi deci, folosirea la întreaga ca­ operativele agricole :
în întrecere, simultan cu pacitate a tractoarelor pentru
creşterea calităţii produc­ publicitate. Nu după mult ca arăturile să fie termina­ Consiliul intercooperatist Haţeg 70
ţiei. timp, la nivelul şi după spe­ te în timpul cel mai scurt li 11 Hunedoara 60
posibil. In cooperativele agri­ 1» fi Călan 56
cole care au eliberat din »1 11 Deva 49,6
„Un apartament pe trimestru din economii“ vreme terenul şi au organi­ 11 «• Toteşti 48,3
zat temeinic munca, sînt e-
Ilia
46
M
fectuate arături pe suprafeţe 11 li Simeria 44,3
apreciabile, existînd astfel 11 Dobra 42,4
II
0 valoroasă iniţiativă care garanţia că de pe fiecare 11 1» Orăştie 33,9
hectar se vor realiza recolte
Brad
33,1
M
cu cîteva zeci de procente
mai mari faţă de situaţia 11 1» Geoagiu 31,9
şi-a amplificat mereu mesajul mai în primăvară. Reiese că cele mai mari ţile agricole, din cele două
cînd ogoarele se fac nu­
Rezultate mai bune la e- rămîneri în urmă se semna­ comune amintite mai au de
lează în cooperativele agri­
_ La începutul anului, să pînă la finele anului cu fectuarea arăturilor s-au în­ cole din comunele Geoagiu arat aproape 1 000 hectare.
cînd a fost lansată iniţiativa realizări deosebite. registrat în cooperativele a- Finalizarea grabnică a ogoa­
„Un apartament pe trimes­ ...Am purtat discuţia de gricole din cadrul consiliului şi Romos — din raza S.M.A. relor pune în faţa conduce­
Geoagiu —, unde însămîn-
tru din economii" nu zic că mai sus cu şeful de şantier intercooperatist Haţeg, cele ţările de toamnă şi recolta­ rilor C.A.P. şi S.M.A. sar­
n-au fost şi sceptici — îşi la începutul acestei luni. In­ 1 540 ha ogorîte pînă la în­ tul porumbului, deci şi eli­ cina de a elibera cu maximă
reconstituie amintirile ingi­ tre timp, pe la locurile de Deva, vedere din Piaţa Victoriei (Foto: Otvos I. Gheza, pentru concursul ziarului „Cro­ ceputul acestei luni repre- operativitate toate suprafe-
nerul Dan Cazan — şeful muncă pe unde s-a perindat nicari fideli ai faptelor de mun că şi viaţă") zentînd 70 la sută din pre­ berarea terenurilor, s-au
şantierului nr. 2 al T.C. De­ Ilie Ştirbu faptele de adevă­ desfăşurat anevoios. Unită­ (Continuare in pag. a 2-a)
va. Unii spuneau că date fi­ rat comunist au purtat pe­
ind consumurile „strînse" din cetea acestui om. Nu numai
acest an — nici vorbă să că ţinea „cu dinţii“ (după prezentat un spectacol perirea deficitului înre­
se poată economisi vreun sac cum îi place să afirme) de PREMIERA TEATRALA SIMPOZION pentru mineri direct în f* EXTINDEREA gistrat la unele sortimen­ aspecte ale dreptului so­
noile
reglemen­
cialist,
cu ciment sau vreo cărămidă. iniţiativă, dar prin forţa lui PE JARA La cinematograful „Pa­ sala de apel a minei. SPAŢIILOR DE CAZARE te de furaje, întreprinde­ tări survenite în decrete­
tria“ din Deva, Comisia
Chiar şi noi, conducerea de convingere făcuse ca a- judeţeană pentru răspîn- Spectacolul, la care şi-au DELA La cabana „Cerbul“ de rea pentru valorificarea le care stabilesc modul
dat concursul taraful şi
cerealelor Deva şi-a pro­
şantierului, aveam unele în­ ceasta să devină scopul prin­ direa cunoştinţelor cultu- soliştii clubului, s-a bucu­ la Podele, pe şoseaua curat o moară cu ajuto­ de convieţuire socialistă,
accesul pe drumurile pu­
Teatrul de stat din Pe­
doieli. Dar şeful de echipă cipal pentru fiecare echipă. troşani a pus in scenă, rai-ştiinţifice din cadrul rat de o deosebită apre­ spre Brad, a cooperaţiei rul căreia se asigură blice etc.
de consum se lucrează în
llie Ştirbu, care lucra pe a- De faptul că -aşa s-au petre­ în premieră pe ţară, pie­ Frontului Unităţii Socia­ ciere. prezent la amenajarea de prepararea făinii din cio- Intîlnirea s-a bucurat
mîinc,
organizează,
liste
calăii de porumb. Capaci­
tunci la blocurile din Sime- cut lucrurile ne-a convins şi sa dramaturgului spaniol la orele 17,30 un simpo­ RACORD TERMIC noi spaţii de cazare cu tatea acesteia este de 30 de o binemeritată apre­
ciere din partea localni­
un
E
spor
de
confort.
ria, nici gînd să cedeze. ,.Se tovarăşul Mihail Tulai — Alfonso Sastre — „Cor- zion pe marginea filmu­ O ZI vorba de 6 camere din tone pe zi şi întreprin­ cilor.
derea livrează orice can­
poate ! — spunea el. Şi am contabilul şef al şantierului. nada“ — în traducerea lui „Copernic“. Ieri, a lost executat ra­ zid, de cîtc două locuri titate de făină la solici­
lui Grigore Dima. Spec­
termic
pentru
să o demonstrez !" Aşa a Meticulos, ca orice om al e- tacolul beneficiază de CLUB cordul generală de 10 fiecare şi prevăzute cu tarea unităţilor agricole. VREMEA
Şcoala
apă curentă şi grup sa­
luat naştere iniţiativa din ca­ videnţelor stricte, a scos pe dăruirea artistică a unui AL PENSIONARILOR ani şi cofetăria „Victori"." nitar în interior.
centrala
la
drul şantierului nostru. o coală de hîrtie toate echi­ valoros colectiv actori­ Ieri, a fost Inaugurat, din Călan, întreprinderii Tot aici vor fi extinse INTÎLNIRE CU
cesc.
termică
a
— Ce aţi zis cînd aţi vă­ pele de zidari, fierari, beto- Iubitorii de teatru pc- la Petroşani, un club al din localitate. Lucrarea a LA unele spaţii de producţie COOPERATORI Pentru 24 ore
iar
spaţiul
de
servire
pensionarilor. EI este co­
fost executată de echipa
zut că primul trimestru al nişti, montori dulgheri... care troşăneni sînt, de aseme­ ordonat de asociaţia loca­ de instalatori condusă de pentru bufet va fi şi el In satul Popeşti, apar­
nea, invitaţi să vizioneze
Cirjiţl,
anului a fost încununat de figurează cu economii. Cînd astăzi (după meciul de lă a pensionarilor şi oferă Stelian Munteanu, din extins cu două camere ţinător comunei Mitrofan, Vremea va fi rece, cu
tovarăşii
Aurel
succes, că s-au economisit a tras linie şi a adunat a fotbal şi înaintea „Corna- posibilităţi de recreere, a- cadrul E.G.C.L.,. împreună închise. procuror şef Ia Procura­ cerul senin. Vintul va su­
decvate vîrstei.
materii şi materiale pentru dei“) comedia ,,4-0 pentru cu sudorii Viorcl Brâu. ALTA MOARA PENTRU tura municipiului Deva şi fla slab din est. Tempe­
de
veseli“,
băieţii
Anton Mederea, instalato­
noi,
mai bine de un apartament ? văzut că de fapt toate echi- II, Nicolaide, interpretată SPECTACOL IN SALA rii Wily Wellman şi Gheor­ FURAJE locot. maj. Ioan Dumi- ratura minimă va oscila
tran, de la Miliţia muni­
DE APEL
— Ce să zicem ? Am prins ILIE COJOCARU do formaţia de teatru a Din iniţiativa Clubului ghe Nistor de la I.V. Că­ cipiului Deva, s-au în­ intre minus 7 şi minus
Casei de cultură din lo­
9 grade, Iar maxima in­
Pentru a sprijini coope­
curaj şi ne-am convins că calitate. sindicatului Lupeni, a fost lan. mmm rativele agricole în aco­ tîlnit cu cooperatorii sa­ tre l şi 3 grade.
tului. Au fost abordate
iniţiativa, aşa cum spunea
şeful de echipă, poate fi du­ (Continuare in pag. a 2-a)