Page 14 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 853 6 DUMINICĂ 4 NOIEMBRIE 1973
imam»«—nmmmil—Bü

La ordinea de zi a re­ răşul Dumitru Ighian, se­ Pastel
centei adunări generale a Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă cretarul comitetului de
comuniştilor de la Centrul partid pe comerţ Brad, ca­
de legume şi fructe din re este situaţia cu acest to­ hunedorean
Brad. a fost o problemă varăş.
deosebit de importantă — comuniştii in adunările generale — Dumitru Drugă nu CRONICARI
analiza rezultatelor finan­ este membru de partid. Lu­ cu oameni b: FibELI;v£ÿK:
ciare ale centrului pe pri­ crează la C.L.F. Brad de AI FAPTELOR
mele 9 luni din acest an. numai cîteva luni. După DEMUNCÀ
„In sectorul contractări- cîte am fost informat, este si metal 5I V I A T À
nchiziţii, planul a fost rea­ un om indolent, îi place * teii
lizat în proporţie de nu­ CONSIATARILE St FIE să facă pe şeful şefilor.
mai 37 la sută. La desfa­ După cum s-a propus şi în (Urmare din pag. 1)
cerea legumelor, zarzava­ adunarea generală, biroul
turilor şi ' fructelor, 99 la organizaţiei de partid se va freamătul muncii — o a-
sută. In sectorul producţie URMAU UI MĂSURI ocupa foarte serios de el, devărată simfonie care a-
industrială, rezultatele sînt pentru a pune lucrurile la jungea pînă departe. — Ne destăinuiţi „secre­
de asemenea sub nivelul punct o dată pentru tot­ Aici, într-una din secţi­ tul“ succeselor obţinute de
stabilit. Rămîneri în urmă curcă lucrurile, face ce-1 ni se aducă în magazine. A- deauna. ile cu „foc continuu“ ale furnalişti ? Şi ce simboli­
se prezintă la ceapă des­ taie capul — sublinia Mi- tunci ce să vinzi, cum să Am stat de vorbă şi cu combinatului siderurgic, zează titlul de Erou a!
hidratată şi cartofi deshi­ hai Ionel. faci planul 7 — întreabă în Nicolae Dincă, şeful unită­ l-am cunoscut cu timp în Muncii Socialiste pe care
drataţi. La murături, pla­ — Dacă nu mergem zil­ cuvîntul său Florin Gheor- ţii nr. 4 — singura care urmă pe maistrul furna- îl purtaţi cu cinste ?
nul se va realiza. Rabatul nic de 4—5 ori în depozit ghe. şi-a îndeplinit şi depăşit list Nicolae Mărculescu, E- — Furnaliştii noştri sînt
comercial a fost mult de­ nu ni se trimite nici un — Neregulile din depozit sarcinile de plan — mem­ rou al Muncii Socialiste, conştienţi de rolul activi­
păşit. 'Faţă de procentul de gram de marfă. Şeful de le cunoaştem. Vom acţio­ bru de partid, dar care n-a secretar al comitetului de
22,71 la sută, stabilit ini­ depozit ar trebui să mani­ na pentru remedierea lor. luat cuvîntul în adunare. partid pe secţia a Il-a fur­ tăţii lor în producţia de
ţial. s-a realizat 28,46 la feste mai multă preocupare Dar trebuie să arătăm des­ — M-am zbătut zi şi nale. Deasupra platformei metal a ţării, de dubla lor
sută. Cheltuielile de circu­ faţă de sarcinile ce le are. chis, în faţa comuniştilor, noapte. Am ţinut unitatea calitate de proprietari şi
laţie au fost mult depăşite. Sînt de părere că organi­ că mai sînt şi gestionari deschisă şi peste program, se vălureau nori de praf producători. De aici izvo­
In loc de 21,30 la sută, pla­ zaţia noastră de partid are care nu înţeleg să mun- am alergat zilnic la depo­ şi fum, pe rine alerga me­ răşte dăruirea şi abnegaţia
nificat, s-a ajuns la 30,30 zit, după marfă în ţară. talul topit spre oalele co­ în muncă, „secretul““ suc­
la sută. A existat şi o lipsă Aşa am reuşit să fac pla­ lectoare, în jur răsuna un ceselor obţinute de furna­
în gestiune, la Ioana Voi- nul. Dacă m-aş lăsa în sea- susur metalic ca un refren lişti. Specificul meseriei
ca- Activitatea financiară a Pâri de seamă în îpa depozitului... al împlinirii şi biruinţei oa­ noastre constă în faptul că
C.I.xF. Brad, pe perioada — De ce nu aţi arătat menilor. I-ara adresat to­ rezultatul final se dato-
respectivă, se încheie cu o treburile acestea în faţa co­ varăşului Mărculescu rugă­ reşte întregului colectiv,
pierdere de 112 000 lei". organizaţiile de partid muniştilor ? mintea de a ne împărtăşi esţe un corolar al activi­
Am citat din informarea din experienţa dînsului de tăţii tuturor. Aceasta jus­
prezentată în faţa comu­ — Am făcut-o de atîtea Klş TotU Elisabeta, do la F.I. L. Deva, bobinatoare la secţia peste un sfert de veac pe tifică marele rol pe care-1
niştilor de tovarăşul Aurel ori şi nu s-au luat mă­ mecanioă, se remarcă totdeauna prin executarea unor lucrări de aceste meleaguri. are fiecare salariat al sec­
Botici, contabilul’ şef al datoria să-l tragă la răs­ ceaşcă ca lumea, refuză să suri. In depozit continuă să foarte bună calitate. — Hunedoara — ne-a ţiei noastre, iar titlul de
centrului. pundere — a spus în cu­ primească marfă, în loc să se muncească prost, mai spus Eroul Muncii Socialis­ Erou al Muncii Socialiste,
De la această realitate vîntul său, Alecu Motorga. o sorteze, să o selecteze şi corect spus, să nu se mun­ te — am cunoscut-o în conferit mie la aniversarea
au început dezbaterile, luă­ Dacă nu am realizat ritmic cc-i bun să pună în vîn- cească. Mai rău ne încurcă... anii de puternică eferves­ semicentenarului partidului,
rile de cuvînt ale comuniş­ planul de desfacere, aceas­ zare imediat. Aşa se ex­ Cauzele activităţii neco- Un succes deosebit cenţă creatoare a poporu­ are pentru noi toţi o sem­
tilor. ta se datorează numai sla­ plică şi unele goluri în a- reşpunzătoare de la C.L.F. lui nostru, cînd trebuiau nificaţie deosebită, onorea­
— Aceste deficienţe au bei aprovizionări, faptului provizionare — spunea Brad se cunosc. Comuniştii înlăturate urmele lăsate de ză activitatea, roadele mun­
cauze precise, pe care le că nu ni se trimite marfă Teodor Roşea. le-au analizat şi dezbătut. al meşteşugarilor haţegani război, atunci cînd se pu­ cii noastre comune, con­
cunoaştem cu toţii — arăta din depozit. — Eu propun ca organi­ Acum trebuie pus degetul neau bazele unei noi in­ stituie un îndemn la per­
Miron Iepure. Slaba stră­ — Eu aş vrea să sublini­ zaţia noastră de partid, pe rană, cum se spune. Membrii cooperativei meş­ re, trimiţîndu-se delegaţi spe­ fecţiune şi autodepăşire.
danie ce s-a depus în mun­ ez şi un alt aspect. Şeful biroul eiţ să tragă la răs­ Pentru aceasta, biroul or- teşugăreşti „Retezatul" din ciali la diferiţi furnizori spre dustrii. După o „ucenicie“ — Greutăţi întîmpinaţi
pe şantierele naţionale, în­
că la sectorul comercial ; de depozit nu se supune pundere cu toată asprimea organizaţiei de partid, cu Haţeg, îndrumaţi şi mobili­ a obţine materiale peste re- cepută prin 1945 la recon­ în activitate ?
indolenţa şi nepăsarea faţă nici dispoziţiilor date de pe şeful de depozit, Dumi­ sprijinul comitetului de zaţi în permanenţă de orga­ parliţiile iniţiale, folosirea
de îndeplinirea atribuţiilor conducerea centrului nos­ tru Drugă. Să fie chemat, partid pe comerţ, va trebui nizaţia de bază P.C.R., au resurselor locale şi a re­ strucţia Griviţei, în Bucu­ — In munca furnalişti-
de serviciu la unii şefi de tru, de şeful sectorului co­ să se stea foarte serios de să acţioneze cu fermitate reuşit să îndeplinească pla­ zervelor interne, organiza­ reşti, a urmat Agnita-Bo- lor, fiecare zi încheiată c
unităţi ; activitatea neco­ mercial. Pur şi simplu fa­ vorbă cu el, să i se pună şi intransigenţă comunistă. nul cincinal pe primii patru rea mai bună a procesului torca, Bumbeşti-Livezeni rezultate bune marchează
respunzătoare a şefului de ce ce îl taie capul — arăta în vedere că are o mare In aşa fel ca la viitoarea ani la indicatorul desfacerea de producţie, intensificarea şi apoi Hunedoara. un succes, greutăţilor ine­
depozit, Dumitru Drugă. Ioan Dragomir. Mă mir câ răspundere la locul de adunare generală să poată de mărfuri cu amănuntul şi controlului în secţii, folosi­ — Aţi participat la me­ rente li se opune solidari­
— Cheltuielile mari de i se tolerează asemenea a- muncă. Cît să i se tolere­ raporta în faţa comunişti­ pe primii trei ani la indi­ rea mai judicioasă a timpu­ tamorfoza acestei cetăţi a tatea colectivului care,
circulaţie se datoresc în bateri. ze abaterile ? — arăta în lor că propunerile lor au catorii : valoarea producţiei lui de lucru, introducerea de industriei româneşti. Ce inevitabil, iese victorios !
cea mai mare parte organi­ — In depozit nu se face cuvîntul ei Maria Poenar. fost aplicate şi finalizate. marfă şi livrări de mărfuri noi modele şi produse, ex­ v-a rămas mai scump în Dincolo de semnificaţia
zării defectuoase a muncii sortarea produselor. Carto­ Deoarece aproape fiecare Abia după aceea se va pu­ către fondul pieţei. tinderea activităţii unor amintire ? cuvintelor, răzbate expe­
în sectorul transporturi, fii ni se aduc murdari, cu comunist care a luat cu­ tea vorbi de o activitate La obţinerea acestui fru­ secţii, înfiinţarea de noi u- — Transformările Hune­ rienţa şi modestia unui om
dar mai ales în depozit. părnînt mult, cumpărătorii vîntul s-a referit la activi­ lăudabilă, de o bună ser­ mos succes au contribuit din nitâţi etc. doarei sînt transformările dăruit cu totul muncii pen­
Dumitru Drugă, şeful depo­ sînt nemulţumiţi. Apoi nu tatea slabă din depozit, a vire a populaţiei, de rea­ plin următoarele măsuri lua­ Demn de remarcat este a- tru a da cît mai mult me­
zitului, în loc să coordone­ sîntem aprovizionaţi ritmic, criticat abaterile pe care lizarea indicatorilor de te de către conducerea co­ care se înţîlnesc pe fieca­ tal patriei.
ze munca îrt sectorul de ca­ produsele depreciindu-se le săvîrşeşte Dumitru Dru­ plan. operativei : aprovizionarea în portul deosebit pe care şi re palmă de pămînt a pa­
re răspunde, mai mult în- uneori în depozit, în loc să gă, l-am întrebat pe tova­ GH. I. NEGREA l-au adus cooperatorii din triei, dar, ca furnalist, sînt Pastelul cu oameni hu-
mod ritmic cu toate mate­ unităţile : confecţii pentru mîndru de furnalele Hu­ nedoreni şi imagini hune-
rialele principale şi auxilia- bărbaţi, lenjerie, tîmplărie, nedoarei de azi. De la fur­ dorene ar fi putut con­
tapiţerie, construcţii, prefa­ nalele modeste din 1948, tinua dincolo, în alte sec­
bricate din beton, tinichige- azi furnalele noastre se ţii ale marelui combinat
rie şi altele care, în aceşti situează ca productivitate siderurgic, cu căldura şi
ani, au reuşit să-şi depă­ şi înzestrare tehnică prin­ strălucirea pe care o dă
Cultura şi Amintirea cea mai de preţ a copilăriei şească mereu sarcinile de tre cele mai avansate a- metalul incandescent aces­
plan în mod substanţial.
gregate de acest gen din
NICU SBUCHEA siderurgia modernă. tor locuri inegalabile în
colorit şi frumuseţe.
Zi însorită, dar rece, de cu diploma şi insigna Graur — , el vă va povesti corespondent, Haţeg
arta socialistă toamnă. Cele şaptesprezece cea de „cutezător", de acti­ de cele mai frumoase clipe,
„Pionier de frunte" ca şi cu
de excursiile noastre, de a-
detaşamente ale unităţii de
pionieri de la Şcoala gene­ vitatea din comandamentul dunările de detaşament, de
rală nr. 9 Hunedoara s-au municipal al pionierilor, pre­ focurile de tabără, de expe­
(Urmare din pag. 1) Concentrarea eforturilor
aliniat în careu. Faţă in cum şi de cea desfăşurată diţiile pioniereşti la care
faţă stau două generaţii de în cadrul subredacţiei „Tot am participat.
rii. A intrat în firescul lucrurilor a spune azi că ziarul, pionieri; cei care au păşit înainte".
cartea, radioul, televizorul, teatrul şi cinematograful au în clasa a VIII-a şi cei mai — „Rămîneţi cu bine pentru îmbunătăţirea calităţii
devenit obiecte de larg consum. Nu există sat hunedo- mici pionieri, elevi în clasa Sint retrăite multe clipe dragi ani ai pionieriei, vom
rean fără şcoli, în multe comune funcţionează licee. Dar a 11-a, cei care vor duce frumoase ale pionieriei, ce­ păstra cravata ca pe amin­
în aceste, azi, simple realităţi, este concentrată, într-un mai departe farmecul şi no­ le cînd sub faldurile drape­ tirea cea mai de preţ a (Urmare din pag. 1) Dintre formaţiile de lucru Se observă de pe acum. în
fel, o întreagă istorie. bleţea plonieriei. lului patriei şi al organiza­ copilăriei şi nu vom uita că care au obţinut deja rezul­ subteran, un interes sporit
Afirmîndu-se tot mai pregnant-ca-o societate al cărei ţiei de pionieri au fost ros- 1 acum, în preajma celei de Cele mai multe formaţii tate bune în aplicarea ini­ pentru selectarea corespun­
ţel este crearea condiţiilor necesare dezvoltării armonioa­ In aceste clipe cînd a in- tite cuvintele legămîntului a 25-a aniversări a Organi- au optat pentru iniţiativa ţiativei menţionate, aş a- zătoare a minereului, respec­
se, multilaterale a personalităţii umane, în societatea mînat şnurul albastru noii pionieresc. Plini de emoţie zaţiei pionierilor, carnetul „Eu produc, eu contro­ minti pe cele conduse de tarea cu stricteţe a tehnolo­
socialistă un rol deosebit revine artei şi literaturii, me­ comandante de pionieri de au predat apoi drapelul de­ roşu de utecist ne-a deschis lez, eu răspund". Este Vasile Patrichi, Simion Gru- giei de extracţie şi a in­
Marioara
Oltea-
unitate,
nite să slujească la influenţarea morală a oamenilor, la nu, secretară a organizaţiei taşamentului, celui mai tî- drumul spre cutezanţă şi vorba de 32 brigăzi din sub­ ber, Mihai Oneanca şi Gheor­ strucţiunilor de lucru, iar în
năr detaşament.
sădirea în conştiinţe a unor principii sănătoase de viaţă, noi idealuri" — spunea Gica teran şi 14 echipe de mun­ ghe Vasilovschi, din secţia subunităţile de la suprafaţă
la înnobilarea spirituală a omului. Tocmai de aceea U.T.C. elevi, şi-a amintit de „Acesta este drapelul de­ R edinciuţ. citori din cadrul atelierelor investiţii, Avram Tomodan, o preocupare asiduă pentru
partidul s-a preocupat îndeaproape de orientarea creaţiei activitatea prodigioasă din taşamentului nostru, să-l mecanic şi confecţii metali­ Alexandru Rogoz, din cadrul executarea unor produse şi
spirituale spre cunoaşterea şi interpretarea cu răspun­ perioada de pionierat, de purtaţi cu cinste" — părea M. CONSTANTINESCU ce. Această chemare la în­ sectorului Măgura-Brădişor, reparaţii de calitate.
dere patriotică, cetăţenească a inepuizabilelor fapte uma­ clipa în care a fost distinsă să spună elevul Gheorghe Hunedoara trecere presupune, în mod Nicolae Sturza, Dumitru Fără îndoială, po viitor va
ne, pe care viaţa, realitatea le evidenţiază zi de zi. Por­ evident, creşterea conştiinţei Ileaştea şi Ioan Munteanu, trebui să fie urmărită în­
nind de la convingerea că este firesc şi necesar ca în tuturor salariaţilor pentru din sectorul Musariu I, Au- deaproape şi cu mai multă
întregul său cultura să se adreseze poporului, maselor, obţinerea unei producţii de gustin Oprean, Gheorghe responsabilitate întrecerea
că pentru a-şi putea împlini această nobilă menire se calitate superioară — sarci­ Casca, Ioan Codreanu, Cu- socialistă ce se desfăşoară pe
cere să se inspire din viaţa şi lupta poporului, Plenara nă de prestigiu pe care a drin Botici, Tovie Matei, baza iniţiativelor adoptate,
din 3—5 noiembrie 1971, a C.C. al P.C.R., a pus în faţa trasat-o, recent, secretarul Viorel Opreanu şi mulţi al­ acestea să fie continuu îm­
culturii obiective precise, cerîndu-i să se afirme ca o general al partidului nostru, ţii, de la atelierele unităţii bunătăţite conform necesită­
cultură militantă, angajată, la baza căreia să se afle con­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. noastre. ţilor ce se ivesc pe parcurs.
cepţia ştiinţifică materialist-dialectică despre lume şi so­
cietate, ca o cultură care — prin ideile ce o animă, prin
claritate şi accesibilitate, prin valparea înalţă a operelor
ce o alcătuiesc — să fie expresia fidelă a anilor de trans­ O valoroasă iniţiativă care şi-a
formări radicale pe care i-a trăit şi-i trăieşte ţara, să
impună în faţa contemporanilor şi a urmaşilor o ima­
gine cît mai cuprinzătoare şi expresivă a realităţilor epo­
cii noastre. Inţelegînd că în idealurile pentru care mili­ amplificat mereu mesajul
tează partidul se află însăşi condiţia existenţei lor so­
ciale, oamenii de artă şi cultură, conştienţi de locul şi (Urmare din pag. 1)
rolul lor în societate, au considerat o cinste să adere la — Au trecut 10 luni din cunoaşte un permanent''!-, şd
acest program, să-şi dedice talentul, întreaga capacitate acest an. Se poate raporta de amplificare. La ora actu­
de gîndire şi creaţie, întreaga activitate civică ^acestui pele figurează cu economii construirea a cel puţin trei ală există premise serioase
scop. Militînd cu fermitate pentru opere de artă, puse de materii şi materiale. A apartamente cu materiale ca şantierul să-şi îndeplineas­
în slujba făuririi unei lumi noi, programul ideologic al mai făcut un bilanţ, apoi, pe economisite ? că' sarcinile anuale de plan
partidului a deschis orizonturi generoase realizării unor care ni l-a prezentat. — Să facem un calcul. Da­ cu mai bine de 20 de zile
— Economii de materii şi
creaţii inspirate din viaţa şi năzuinţele poporului. Tot­ materiale la şantierul nr. 2 : că la un apartament consu­ înainte de termen — asta în
odată. cultura, creaţia oamenilor de artă din rîndul na­ cărămidă plină — 27 000 bu­ măm atîta cărămidă, atîta timp ce s-a asigurat deja un
ţionalităţilor conlocuitoare s-au încorporat organic în căţi, cărămidă eficientă — cherestea, atîta mozaic... Da ! front de luqru corespunzător
marele şi uimitorul edificiu spiritual al culturii patriei, 74 000 bucăţi, oţel beton — Rezultă că din materialele e- pentru 1974. Şi încă ceva.
ca expresii viabile ale uneia şi aceleiaşi realităţi social- 23 tone, agregate — 1 500 conomisite am realizat 3,3 a- Prin declanşarea acestei ini­
istorice, parte integrantă a culturii socialiste. mc, bitum — 11 tone, mo­ partamente, ceea ce înseam­ ţiative, in cadrul şantierului
Moment istoric de mare importanţă, Plenara C.C. al zaic — 3 tone, lemn rotund nă că pînă la finele anului a fost întronat nu numai spi­
putem realiza patru astfel de
P.C.R. din noiembrie 1971 a consacrat orientări ferme — 12 mc, cherestea — 23 apartamente. ritul de economisire dar se
şi clare pentru destinele culturii româneşti, pentru ca mc, parchet — 265 mp, cu­ ...Cu alte cuvinte, iniţiativa resimte o considerabilă îmbu­
societatea socialistă să se afi rme ca societatea celei mai ie — 197 kg, radiatoare de lansată la început de o e- nătăţire a disciplinei în mun­
înalte culturi. In acest context, dobîndeşte semnificaţii chipă de zidari a cuprins că, o mai largă participare a
deosebite vibranta chemare adresată de secretarul gene­ I)e dulceaţa compoturilor, care poposesc în mod obişnuit iarna în cămările noastre, se calorifere — 125 mp, ţeavă mai apoi pe toate celelalte. constructorilor la rezolvarea
ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenilor îngrijesc, împreună cu alte muncitoare, şi cele două femei pe care vi le prezentăm în foto­ zincată — 240 ml. In acest Realizările obţinute dovedesc problemelor majore ale aces­
grafie : Maria Bll, brigadieră, şi Cecilia Bretean, muncitoare, din cadrul Fabricii de conserve
de artă. de-a pătrunde în adîncul vieţii poporului, de Haţeg Foto : VIRGIL ONOIU fel economiile la deviz re­ din plin acest lucru. Ar mai tei unităţi de construcţii-mon-
a-i înţelege năzuinţele, eforturile, lupta eroică şi^ a le prezintă 616 000 lei. fi de adăugat că mesajul ei
întruchipa într-o exemplară frescă a României socialiste. taj.
Arta şi cultura, ca mijloace de înnobilare a omului,
de stimulare la fapte măreţe, destinate realizării idealu­
rilor socialismului şi comunismului, ale solidarităţii revo­ (Urmare din pag. 1) generează un consum su­
luţionare. sînt ţeluri limpezi, generoase, puse de progra­ Minereu de fier mai mult si mai plimentar de cocs la fur­
mul ideologic al partidului nostru în faţa creatorilor de nale, de nepreluarea de că­
frumos, ţeluri care pot să facă din creaţia artistică ex­ sublima tovarăşul ing. Paul tre C.S.H. a unor cantităţi
presie a celei mai înaintate culturi. Popescu, directorul între­ mai mari de concentrate de
prinderii. Şi chiar dacă re­ la I.M.H. — motiv de su-
zultatele pe 10 luni sînt bun pentru economia naţională
bune nu avem motive de prastocare a produsului la
automulţumire. Trebuie să I.M.H. (cu toate consecinţe­
Arături de toamnă ne gîndim serios şi să ac­ 1974. Atenţie prioritară a- de extracţie şi prelucrare a la care întreprinderea noas­ le de rigoare), de efectua­
ţionăm energic în continua­ producţiei, la îmbunătăţirea rea probelor de umiditate
Linia 13 din staţia ; cordăm lucrărilor de des­ minereului de fier. tră nu stă prea bine. continuă a calităţii mine­ a minereului, de către be­
pe toate suprafeţele C.F.R. Peştiş, pînă nu de '• re pentru înlăturarea unor chideri şi pregătiri, accen- La nivelul conducerii în­ — De fapt, respectarea reului extras şi prelucrat, neficiar (C.S.H.), prin me­
neajunsuri pe care le mai
:
mult, era un loc care dă- tuînd asupra asigurării re­ treprinderii şi al comitetu­ N.T.S. este doar unul — la recrutarea, pregătirea şi tode nu tocmai clasice,
dea mereu bătaie de cap avem în activitate, să ne zervelor de minereu pentru lui de partid există şi al­ dar cel mai important — stabilizarea forţei de mun­ prin care procentul de u-
planifioate! lucrătorilor reviziei de creăm toate condiţiile rea­ anul viitor. te măsuri şi preocupări, dintre aspectele disciplinei că. La uzina de preparare miditate nu corespunde în­
vagoane din staţie: gropi, \ lizării sarcinilor şi pe ulti­ s Am spicuit şl cîteva pre­ toate vizînd cele două as­ tehnologice, care se cere se lucrează la izolarea con­ tru totul realităţii, dăunînd
(Urmare din pag. 1) denivelări, bălţi etc. Din j mele două luni ale anului ocupări din programul co­ pecte fundamentale din pe­ respectată cu toată stricte­ ductelor cu defecţiuni, la producţiei I.M.H.
şi, totodată, să pregătim
iniţiativa comuniştilor şi | misiei economice de pe lin­ rioada actuală : realizarea ţea — a completat tovară­ încălzirea uleiului pentru Considerăm că prin efor­
intrarea cu dreptul în 1974. gă comitetul de partid al integrală a sarcinilor de şul Constantin Munteanu, mori şi coneasoare, incit să
ţele de coceni şi de a crea — In acest scop acţionăm întreprinderii: control şi plan pe acest an, pregăti­ secretarul comitetului de nu existe probleme în sezo­ turile conjugate ale colec­
tivelor de la I.M.H., deo­
mecanizatorilor condiţii să pe planuri multiple — a îndrumare permanentă pen­ rea optimă a producţiei a- partid al Uzinei de prepa­ nul friguros. Tot aici, prin potrivă ale minerilor şi
lucreze cu toate forţele la Loc de muncă continuat tovarăşul Lazăr tru realizarea planului pe nului viitor. rare Teliuc. Alte aspecte strădania oamenilor, şi în­ preparatorilor, printr-o mai
arături Cu un asemenea im­ Filip, secretarul comitetului 1973 şi asigurarea fonduri­ — Ceea ce trebuie să a- ale acestui capitol sînt în­ deosebi a maistrului Con­ bună organizare a muncii
perativ sînt confruntaţi şi corespunzător de partid pe întreprindere. lor pentru mărirea capaci­ vem în atenţie este ritmi­ cadrarea în graficele de re­ stantin Munteanu, se apli­ în toate compartimentele
lucrătorii de pe ogoarele In recenta adunare a acti­ tăţilor de producţie pe citatea — apreciau la uni­ vizii şi reparaţii, calitatea că, de cîteva zile, cu rezul­ greutăţile şi neajunsurile
consiliului intercooperatist vului nostru de partid au 1974 ; asigurarea stocurilor son tovarăşii Carol Alic, ireproşabilă a acestora, uti­ tate bune, un procedeu de pot fi înlăturate, sarcinile
Simeria care, pină la înde­ fost subliniate cu tărie şi necesare de materiale şi secretarul comitetului de lizarea integrală a timpu­ preconcentrare şi demagne- mari ale acestui trimestru
plinirea planului, au de e- uteciştilor de aici, sala- : principialitate o serie de pregătirea tuturor utilajelor partid al E.M. Ghelar, şi lui efectiv de lucru şi a tizare, prin care se realizea­ pot fi realizate, producţia
lipsuri şi greutăţi în mun­
feclual arături pe mai mult riaţii staţiei au efectu- i că, an fost făcute propuneri şi instalaţiilor pentru peri­ loan M. Popa, brigadier la maşinilor la capacitatea ză o creştere a extracţiei anului 1974 poate demara
sectorul II al E.M. Teliuc.
oada de iarnă ; reducerea
de 1 000 hectare. at 100 ore de muncă j maximă, diminuarea numă­ de metal din steril în faza optim. Iar în privinţa coo­
voluntară. Rezultatul 7 I concrete, s-au stabilit mă­ consumurilor de energie e- Lucrăm încă în salturi. A- rului absenţelor nemotivate de separare şi măcinare, se
Comitetele de partid şi consi­ suri, s-au luat angajamente lectrică, combustibili şi lu- şa se face că pe primele perării între I.M.H. şi
Astăzi porţiunile ce în- j
liile populare comunale sînt cadrează această linie i privind continuarea succe­ brifianţi ; rezolvarea pro­ două decade din lună în­ şi al învoirilor. Avem şi îmbunătăţeşte, calitatea con­ C.S.H. este nevoie do mai
noi, la uzină, asemenea pro­
centratului trimis Combina­
chemate să urmărească în­ selor de pînă acum. De a- blemelor de aprovizionare registrăm minusuri, ca în mult sprijin şi întrajutorare
sînt... ca în palmă — asi- j bleme, pe care trebuie să tului ^siderurgic Hunedoara.
deaproape respectarea grafi­ gurind un loc de muncă i semenea, consiliul de con­ cu piese de schimb a uzi­ ultima decadă să „tragem le rezolvăm urgent şi efi­ Există însă şi nişte as­ reciprocă, de înţelegere şi
celor de efectuare a arătu­ corespunzător. Iată şi cîţi- ; trol muncitoresc şi comisi­ nei de preparare ; urmări­ tare“, suprasolicitînd şi oa­ cient. pecte nu tocmai principia­ conlucrare eficientă, în slu­
rilor şi de fertilizare a o- ile pe domenii îşi orientea­ rea încadrării în grafice a menii şi maşinile, supunîn- le în cooperarea dintre jirea aceluiaşi scop : trans­
va dintre „eroii“ care I Din discuţiile cu interlo­
goarelor, iar cadrele tehnice au contribuit la această i ză preocupările în aceleaşi lucrărilor de revizii şi re­ du-i deopotrivă la uzură cutorii am reţinut şi alte I.M.H. şi C.S.1I. Ele sînt punerea plenară în viaţă a
direcţii majore, ale realiză­
din unităţi au datoria să paraţii ; urmărirea modului fizică şi morală De aseme­ preocupări ale colectivului generate de calitatea nu în­ prevederilor partidului, pros­
de aplicare în practică a
supravegheze cu toată răs­ acţiuune: Petre Gros, j rii integrale a sarcinilor de programului de perfecţiona­ nea, trebuie vegheat cu ri- I.M. Hunedoara, menite să totdeauna corespunzătoare peritatea economiei noastre
plan pe acest an şi ale pre­
punderea calitatea lucrări­ Ioan Bojan şi Romulus i gătirii producţiei anului re a tehnologiilor moderne gurozltato maximă la res­ concure la perfecţionarea a concentratului, ceea ce naţionale-
pectarea N.T.S, — capitol
lor pe care le fac mecaniza­ David.
torii. (■»oooou «»■* JOOUBOMMi* *»* ’ * * »■****r»*» ■
..1