Page 16 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 16
Nr. 5 853 © DUMINICĂ 4 NOIEMBRIE 1973
DRUMUL SOCIALISMULUI
4
.TæœssssDKfn'Œ*roas®
Inecul-priiiie§(ie permanenta,
REPERTORIU ARHEOLOGIC
Încheierea vizitei tovarăşului j SOFIA. - La invitaţia C.C.
: al P.M.U.P., Consiliului de
j Stat şi Consiliului de Miniş- Manejul călăreţilor chiar şi pentru cei mai
j tri al R.P. Polone, o delega-
Ion Gheorghe Maurer în Iran I ţie de partid şi guvernamen- din castrul de la Micia
| tală bulgară, condusă de To-
; dor Jivkov, prim-secretar al
; C.C. al P.C. Bulgar, preşedin-
TEHERAN 3. — Trimisul cu acest prilej — aşa cum era împodobit cu drapele de ţ tele Consiliului de Stat al Micia, importanta aşe pus război al romanilor Edificiul neidentificat încă soarc înainte dc a intra
Nimeni,
special Agerpres, Mircea Io- au declarat cei doi şefi de stat ale României şi Iranu i R.P. Bulgaria, va face o vi- zare din epoca romană ’ cu neamurile sarmatice pc teren consta dintr-o mai buni nici chiar cei în apă, frisoane accen
înotători,
nu
domniei
nescu, transmite: La 3 no guvern — după cum a reie lui ; în faţa aerogării oficiale | zitâ oficială de prietenie in de pe • cuprinsul hunedo- in timpul Severus, lui sală de mari dimensiuni, sînt feriţi de înec. Rîuri- tuate sau o transpiraţie
în care erau montate fe
şi
Septimius
iembrie s-a încheiat vizita o- şit şi din convorbirile ce au era aliniată o gardă milita j Polonia în prima jumătate a rean, situată în hotarul inscripţia de la Micia. lurite obstacole la care lc, marea, întinderile cal pronunţată înainte de
in
baie,
bruscă
intrarea
comunei Veţel, a dat la
de de nisip ale plăjilor,
ficială pe care preşedintele avut loc — dorinţa comună ră. j lunii noiembrie. iveală în decursul anilor Explicaţia părea verosi călăreţii îşi perfecţionau călătoriile cu vaporul, apă cînd corpul nu a
dibăcia.
făceau
Aici
Consiliului de Miniştri al Re de a se depune în continua Pentru a-1 saluta pe pre numeroase monumente milă, deoarece în apro antrenamente se îndeosebi apele calme ale lacurilor, fost adaptat treptat, tra
de
graniţei
pierea
vest
şi
publicii Socialiste România, re eforturi pentru a se asi şedintele Consiliului de Mi CAIRO. - După cum rela- sculpturale multe inscripţii. a Daciei romane • locuia pe timp nefavorabil, în ca şl valurile oceanului valiul digestiv care slă
mai
dintre
Cele
ameninţare
constituie
o
Ion Gheorghe Maurer, a fă gura un cadru cît mai favo niştri, la aeroport se aflau I tează agenţia TASS, pre- ele au fost interpretate neamul sarmaţilor iazygi, anotimpul rece. permanentă pentru toţi beşte considerabil orga
nismul (trebuie să trea
Cu noua interpretare a
cut-o în Iran, la invitaţia rabil evoluţiei în planuri membri ai guvernului, prima ! şedinţele R.A. Egipt, Anwar în mod corespunzător care atacau deseori impe inscripţiei, transferul de oamenii. , că cel puţin trei ore de
riul. Dar această ştire,
descoperire.
primului ministru Amir multilaterale a relaţiilor ro- rul Teheranului, conducători încă de au la mai rămas neconfirmată şi de alte trupe la Micia nu mai In fiecare an, copii şi la servirea mesei înainte
Totuşi,
de-a face o baie), un şoc
expresia
fi
Abbas Hoveyda. mâno-iraniene. ai unor societăţi naţionale cîteva piese epigrafice ale izvoare istorice, a fost poate de alarmă în unei oameni de toate vîrstele emoţional suferit in tim
foarte
apei
plătesc
un
a-
stări
Desfăşurată de-a lungul înainte de plecare, sîmbă- economice iraniene, alte căror texte n-au fost elu pusă sub semn de între ceastă zonă. Aşa cum greu tribut pul scăldatului, o apă
cidate pe deplin.
bare.
a cinci zile, vizita în Iran tă dimineaţa, înaltul oaspete persoane oficiale. Cadran Intre acestea din urmă Cercetări mal recente au confirmat şi săpături Poate că cel mai mare a cărei temperatură este
a fost fructuoasă pentru român s-a întîlnit, din nou, Luîndu-şi apoi un călduros se numără un altar vo- au stabilit că asemenea le arheologice recent e- pericol existent este cel mai mică de 18’ şi in
Muzeul
de
de
fectuate
„hldrocutare“.
tiv, descoperit la Micia,
dezvoltarea relaţiilor din la_ reşedinţa sa, cu primul rămas bun, preşedintele Con în anul 1963 ; deşi a fost concentrări de forţe mi istorie al Republicii So de militar francez Medi trările succesive in apă
nu
în cursul aceleiaşi băi.
în
implica
litare
Lar-
cul
tre cele două ţări, a prilejuit ministru iranian, Amir Abbas siliului de Miniştri, Ion publicat în mai multe toate cazurile neapărat cialiste România în cola tigne, care a denumit S-a constatat totodată
o nouă reafirmare a senti Gheorghe Maurer, şi primul Sadat, l-a primit, la 2 noiem rînduri, conţinutul său un război. In frecvente borare cu Muzeul jude astfel acest fenomen, care un fapt curios, dar
mentelor de prietenie şi de Hoveyda, care l-a însoţit apoi ministru Amir Abbas. Ho brie, pe Vasili Kuzneţov, prim continuă pînă astăzi să ocazii, soldaţii romani ţean Hunedoara — Deva, se află la originea a nu extrem de real : dintr-o
lui
domniei
timpul
în
erau utilizaţi pentru rea
mai deţină o taină.
respect reciproc ce le nu la aeroport. veyda îşi strîng cu cordiali locţiitor al ministrului afaceri Este vorba de o in lizarea unor construcţii Septimius Severus. Micia meroase accidente, prin sută de cazuri de înec,
electrocuta
cu
analogic
tresc reciproc cele două ţări Mehrabad-ul — poarta ae tate mîinile, se îmbrăţişea lor externe al U.R.S.S. scripţie dedicată zeului de proporţii mai mari. a cunoscut mai degrabă rea, îl defineşte astfel : 80 s-au produs în apele
rîurilor
lacurilor
şi
şi
ai
şi popoare. S-a manifestat şi riană a capitalei iraniene — ză. suprem Iupiter panteonului Inscripţia de faţă vor o perioadă de înflorire accidentul brutal datorat numai 20 în mare. In
beşte tocmai despre ridi
economică şi edilitară.
Optimus
roman,
Pe
con
lingă
marile
CAIRO. - Preşedintele Al Maximus (Iupiter cel prea carea unui asemenea edi strucţii antice din această apei reci care provoacă apa liniştită, temperatura
înecul celui care înoată,
este mult mai rece decît
ficiu la Micia. Aşa cum
bun şi prea mare), pen
E s c a l ă 1 a A n k a r a geriei, Houari Boumediene, tru sănătatea împăratu reiese sub textul aces localitate, amfiteatrul mi fără ca acesta să aibă în mare, permanent răs
între
care
se
din
care se află incepînd de vi
colită de valuri şi lipsi
remarcă
supravegherea
teia,
Severus
lui
Septimius
posibilitatea să lupte cu
neri la Cairo, a avut, in a- (193—211 era noastră). Mo lui lulius Tcrentianus, litar şi băile publice, forţele sale pentru a evita tă, prin definiţie, dc
Bineînţeles,
umbră.
orice
(praefcctus)
ANKARA 3. — Trimisul In timpul escalei, preşedin cu reprezentanţii guvernului ceeaşi zi, o întrevedere cu numentul, acum pierdut comandantul hispani, s-a inscripţia în discuţie a- scufundarea. imprudenţa este cea
minteşte şi existenţa unui
călăreţilor
special Agerpres, Mircea Io- tele Consiliului de Miniştri turc pentru dezvoltarea co preşedintele Egiptului, Anwar în împrejurări necunos construit un manej (basi- manej, edificiu ce urmea Dr. Lartigne consideră căreia i se datoresc cele
cute, are cîteva părţi din
nescu, transmite: In drum al Republicii Socialiste Ro laborării politice, economice, Sadat - anunţă agenţia text care au rămas ne lica militaris), destinat ză a fi identificat şi că „hidrocutarca“ poate mai multe cazuri de înec.
spre patrie, aeronava cu care mânia, Ion Gheorghe Maurer, culturale şi ştiinţifice dintre MEN. Cei doi şefi de stat înţelese. Părea dificil de exerciţiilor de cavalerie. inter scos la iveală de cerce fi facilitată de următorii Nu ar trebui niciodată
tările viitoare.
faptul
astfel
Inscripţia,
a călătorit preşedintele Con a avut o convorbire cu pri ţările noastre. şi-au continuat convorbirile explicat respectivă că a dedi pretată, este deosebit de factori naturali, ţinînd să sc facă baie, opiniază
fost
caţia
medicul francez — indi
siliului de Miniştri, Ion mul ministru al Turciei. România acţionează pentru simbâtâ. făcută de mai multe uni valoroasă, deoarece în Prof. CONSTANTIN C. seama bineînţeles dc con ferent de robusteţea su
ale
—
apă
intr-o
biectului
Gheorghe Maurer, a făcut o Naim Talu. ■ dezvoltarea relaţiilor exis tăţi militare, scrise căror stadiul actual ^1 cercetă PETOLESCU diţiile specifice şi în spe mai rece de 17° (pentru
rilor sc mai cunosc în
nume
sînt
pe
escală la Ankara. întrevederea s-a desfăşu tente între toate ţările bal TRIPOLI. - Preşedintele sta altar. Este vorba mai Dacia numai două ase muzeograf la Muzeul de cial de sensibilitatea su adulţi) şi do 23’ (pentru
In întîmpinare au venit rat într-o atmosferă cordială. canice. Cu Turcia întreţinem tului Togo, Etienne Eyadema, întîi de o unitate de ca menea construcţii : la istorie al Republicii biectului : o expunere copii). Şi să nu forţăm
Naim Talu, primul minis relaţii apropiate şi prezenta şi-a încheiat vizita de trei zi valerie recrutată din pro Turda (antica Potaissa) Socialiste România mult prea prelungită la niciodată un copil să
şl la Slăveni (jud. Olt).
Hispania
vincia
(Spania),
în
tru al Turciei, Haluk Bayul- convorbire cu primul minis le in Libia, in cursul căreia a pe nume „ala I Hispa- Intre teama apă. Chiar
numai
poate
să-l
ken, ministrul afacerilor ex tru Naim Talu a constituit avut convorbiri- cu preşedinte norum Campagonum“ ; facă să-şi piardă cu
urmează
trei
alte
terne, Ismail Erez, secretar Intr-o declaraţie făcută zi un prilej pentru a discuta le Moamer El Geddafi. formaţiuni apoi pedestraşi, noştinţa şi să-l expună,
de
general al Ministerului Aface ariştilor prezenţi la aero recrutaţi din zona mun în consecinţă, la grave
psihofizio-
dezechilibruri
rilor Externe, H. Soysal, di port, şeful guvernului ro dezvoltarea acestor relaţii, Libia şi Togo au hotârit să ţilor Alpi (cohors I loglce. >, -W
rector general al afacerilor mân a spus: De la prima precum şi unele probleme stabilească relaţii diplomatice Vindelicorum şi cohors I Dar situaţia in ¿.aerai
şi
Alpinorum)
din
Siria
politice din M.A.E., şi alte mea vizită în Turcia am ale situaţiei existente în lu la nivel de ambasadori. de nord (cohors II Fla- . nu este chiar atît de
persoane oficiale. continuat să avem convorbiri me. via Commngenorum) ; şi sumbră : cazurile de înec
par, deşi sînt încă foar
rul îi încheie un deta
şament de soldaţi de ori te numeroase, să des-
gine maură. crească în mod cert.
ani
Pentru
cei
mulţi
mai
Lucrările celui de-al Vl-lea Declaraţia purtătorului dintre cercetători, inscrip In urmă cu ciţiva înecaţi
numărul
celor
era de două ori mai marc
ţia părea să anunţe, prin
Congres al Partidului această concentrare de decît în prezent.
trupe, un eventual peri
In orice caz, supravie
col de invazie la graniţa
de
de
minute.
cîteva
Comunist Peruan de cuvînt al G.R.U.N.C. de vest a Daciei roma ţuirea unui înecat depin
ne, deoarece numai două
serviciu
Asigurarea
unui
CAMEODGIA 3 (Agerpres). nu-şi va putea ascunde ca dintre aceste formaţii mi rapid şi calificat de sal
litare (ala I Ilispanorum
LIMA 3 (Agerpres). — In Cuvîntul de deschidere a Agenţia khmeră de informa racterul real de unealtă a Campagonum şi cohors II vare ar fi un mijloc
localitatea Huampani din Pe fost rostit de Jorge del Pra ţii a transmis declaraţia pur imperialismului şi neocolo- Flavia Commagenorum) eficient pentru a se evita
ru s-au deschis, la 2 noiem do, secretar general al Comi tătorului de cuvînt al guver nialismului în agresiunea îm îşi aveau garnizoana în gravele accidente. Folo
castrul de la Micia.
brie, lucrările celui de-al VI- tetului Central al P.C. Peru nului Regal de Uniune Naţio potriva Cambodgiei. In de S-a încercat să sc facă sită cu prudenţă şi raţio
lâa Congres al Partidului Co an. Raportul Comitetului Cen nală al Cambodgiei (GRUNC) claraţie se arată că Frontul o legătură între ştirea nal, apa va fi întotdea
munist Peruan, la care parti tral privind activitatea parti în legătură cu aşa-numitul Unit Naţional al Cambodgi transmisă de Istoricul una unul din marii prie
(345—
Hieronymua
antic
cipă şi delegaţii ale unor dului între congresele al V- „guvern special“, alcătuit la ei (FUNC) şi GRUNC nu in 420 era noastră), care Delta. Se întorc pescarii... Foto : VIRGIL ONOIU teni ai organismului
partide comuniste şi muncito lea şi al V-I-lea a fost pre Pnom Penh sub conducerea tenţionează să aibă în . vreo pomeneşte de un presu uman.
reşti frăţeşti., Partidul Comu zentat de Jose Martinez, lui In Tam. împrejurare contacte cu re
nist Român este reprezentat membru al Comisiei Politice Declaraţia subliniază că, la
de tovarăşul Ion Iliescu, fel ca si precedentele „gu gimul de la Pnom Penh şi,
In
„Răpirea
membru supleant al Comite a C.C. al P.C. Peruan. verne“ de la Pnom Penh, fie cu atît mai puţin, să negocie cranele fiecare an, pe e- dar supus austriac, care, ză: „Haiducii“, „Răzbunarea gizor a fost acelaşi Ser
poloneze
rulează
uniformă
giu Nicolaescu.
fecioarelor“,
austriacă,
in
tului Executiv al C.C. al Lucrările Congresului con ele „de salvare“ sau „speci ze cu acest regim, cu trimi peste zece filme româ lupta împotriva conaţio haiducilor“, „Haiducii că In ultimul timp îşi cîş- Umor... serios
P.C.R. tinuă. ale, nici acest nou „guvern“ şii sau complicii săi. neşti, şi trebuie să re nalilor săi. Conştiincios pitanului Anghel“, „Zes tigă tot mai numeroşi
marcăm că ele se bucu şi senin la început, trep trea Domniţei Ralu“ şi adepţi filmele româneşti
ră de un succes din ce tat el ajunge să înţelea „Săptămîna nebunilor“. A- cu teme din actualitatea
în ce mai larg. O deo gă caracterul absurd al cestc filme, de aventură ţării sau inspirate din CU SPIRIT
sebită popularitate şi-a războiului şi dezertează. şi istorice în acelaşi timp, trecutul nu prea îndepăr ÎNTREPRINZĂTOR
eiştigat în Polonia filmul După romanul lui Pa- au popularizat în Polo
românesc cu caracter e- nait Istrati, clasic ai li nia un fragment din tre tat. Cu un interes deo In localitatea Dortreclit
F O T B A L pic. încă în urmă cu teraturii române (dar cutul poporului român, sebit a fost întîmpinat
Din etapa a 12-a a ciţiva ani, renumitul cri scriind in limba france fiind prezentate şi la te filmul „Serata“, prezen- din Olanda a fost amen
dat un vînzător de limo-
evenimentele
legate
tic de film polonez, Jcrzy ză), regizorul francez leviziune. tînd insurecţia dc la 23 nadă. Pentru a stimula
de
Henri Colpi, a turnat în
Plazewslsi, scria în lucra
In
filme,
urma
acestor
Albania—R.D.G. 1-4 (1-2) rea sa „Istoria filmului România filmul „Codin“, cunoscuţii artişti români August 1944. Regizorul fil vînzarca de limonadă cu
prilejul
manifestaţii
unei
campionatului naţional de fotbal pentru toţi“: „Regizorii respectînd întocmai colo Florin Piersic, Marga mului, Malvina Urşianu, sportive organizate pe un
a reuşit să redea în mod
ritul balcanic,
transpu
rţţţţiăţii , au , înregistrat ce
Barbu şi Aimee Iacobes-
stadion,
de
el
agăţase
cu,
foarte
au
devenit
TIRANA 3 (Agerpres). — (din miri. 83 Vogeij, Kurbo- le mai bune rezultate în nând pc ecran povestea populari Ia noi. In cali convingător atmosfera a- toate robinetele de apă :
celor zile care au consti
duioasă a prieteniei din-
ultimul timp în domeniu!
scria
pe
tăbliţe
care
La Tirana, în prezenţa a cir jUWeit, Lauck, Frenzel (din Ieri după-amiază, s-au - In clasament continuă- să epicii. Fără a pierde din tţe un băieţaş de familie tate de redactor al ru tuit începutiil revoluţiei „Atenţie, apă nepotabilă“.
populare în România. S-a
ca 25 000 de spectatori, s-a min. 69 Stein), Streich, Ducke, disputat trei' meciuri con- conducă echipa Universita vedere marile procese bimă şi un vagabond din bricii permanente dedica bucurat de succes şi sub
amintit
port.
istorice şi fără a renun
Nc-am
de
te prezentărilor de artişti
disputat întîlnirea dintre re Sparwasser, Lowe ; Albania : tînd pentru etapa a 12-a a tea Craiova, cu 19 puncte, ţa ia prezentarea conco episoadele din copilăria din toată lumea, in zia- tila dramă psihologică CUM VA PLACE!
prezentativele Albaniei şi Muhedini — Ghika, Berisha, Campionatului diviziei A la urmată de F.C. Constanţa — mitentă a diferitelor me „Răutăciosul adolescent“, Proprietarul undi liotei
R.D. Germane, ultimul meci Vaso, Ibersini, Seidini, Braho, fotbal. 16 puncte (un meci mai pu dii, ei au depăşit faza avînd în distribuţie o pe din Stratford-on-Avou
reche de actori foarte po
înfăţişării
a
din cadrul grupei a 4-a eu Ragami, Parnaska, Panno, Iată rezultatele înregistra ţin disputat), C.S.M. Reşiţa — je-marionetă, unor persor.a- pulari la noi — Irina Pe- (Anglia) din dat fiecărei
tipice,
dar
său
hotelul
camere
ropene a preliminariilor Ciuri. te şi autorii golurilor ; 14 puncte (golaveraj plus 6) lipsite de suflu artistic. trcscu şi Iurie Darie. numele unei opere de
Fireşte, claritatea şcolă
Campionatului mondial de Iată clasamentul final al Bucureşti • Rapid — U.T.A. şi Dinamo Bucureşti — 14 de în acest fel, dar din Hmi ROM Drama „Moartea lui Ipu“ Shakespeare. Cînd, nu
rească a expunerii pier
demult, o pereche de ti
fotbal Victoria a revenit cu grupei a 4-a europene : 1. 2-1 (1-1), Golurile gazdelor puncte (plus 3). („Atunci l-am condamnat neri proaspăt căsătoriţi
pe toţi la moarte“) a de
scorul de 4—1 (2—1) forma R.D. Germană — 10 puncte au fost marcate de Neagu Celelalte şase partide ale fericire, şi în România monstrat spectatorilor po au primit camera „Im-
ea a încetat să mai fie
ţiei R.D. Germane, care s-a (golaveraj 18—3) ; 2. Româ (min. 12) şi Petreanu (min. etapei a 12-a se vor desfă scopul principal al ope lonezi capacitatea regizo blînzirea scorpiei“, mi
calificat în turneul final al nia — 9 puncte (17—4) ; 3. 85), iar punctul oaspeţilor a şura astăzi, cu începere de rei de artă“. rului Sergiu Nicolaescu reasa a protestat. Pro
prietarul hotelului a re
de a aborda cu succes, pc
competiţiei, programat anul Finlanda — 3 puncte (3—21); fost înscris în minutul 25 de la ora 14,30. după următo In deceniu! trecut, cu o Inroioni a lingă teme istorice şi de zolvat disputa în mod
deosebită
fost
atenţie
viitor în R.F. Germania. Go 4. Albania — 2 puncte (3— Doinidt rul program : Sportul Stu primit în Polonia a filmul aventuri şi probleme psi diplomatic şi lc-a dat ti
lurile învingătorilor au fost 13). Craiova : Universitatea — denţesc — F.C. Constanţa „Setea“ al regizorului hologice de mare profun nerilor camera „Mult
zgomot pentru nimic“.
zime.
marcate de Streich (min. 5 Pînă în prezent se cunosc C.F.R. Cluj 5-0 (1-0). Au (pe stadionul Republicii) ; Mircea Drăgan, consti Amza Pellea, cunoscut
şi 35), Lowe (min. 63) şi opt dintre cele 16 echipe marcat : Bălan (min. 26, 47 Universitatea Cluj — Steaua; tuind o adevărată epo la noi din filmul „Mihai
pee a perioadei postbeli
Sparwassor (min. 78). Punc participante la turneul final : şi 77) şi Marcu (min. 49 şi Politehnica Timişoara — ce, marcată de reforma lui Gorki, povestite in rul „Ecoul zilei“, ce apa Viteazul,“, de data aceas
o
tul gazdelor a fost înscris în Brazilia (deţinătoarea titlu 65). Steagul roşu Braşov ; A.S.A. agrară. tr-un stil tradiţional. re la Kielce, am primit ta a realizat matură creaţie Colocviu
în
actoricească
Gopo,
un
Ion
Popescu
minutul 15 de Ghika. lui), R.F. Germania (ţară or Reşiţa : C.S.M. — Dinamo Tg. Mureş — Petrolul Plo Scenariul a cuprins si nume cu rezonanţă pe a- numeroase scrisori de la rolul titular. Ne-a plăcut,
cinefili
care
polonezi,
Arbitrul Paul Bonett (Mal Bucureşti 2-1 (2-0). Au mar tuaţii tipice din punct rena mondială a filmului cereau prezentarea aces de asemnea, drama soci
de vedere social, ceea ce
ORIZONTAL: 1. Praf şi
ta) a condus următoarele for ganizatoare), Italia, R.D. Ger cat : Florea (min. 15) şi ieşti ; Jiul Petroşani — Sport a umbrit realizarea psi de animaţie (am reţinut tor actori îndrăgiţi. ală „Printre colinele pulbere de apă — Unse
maţii : R.D. Germană : Croy mană, Polonia, Scoţia, Uru- Puşcaş (min. 38), respectiv Club Bacău ; F.C. Argeş Pi hologică a personajelor, în special excepţionalul In Polonia a avut un verzi“, care, ca şi filmul de trei ori ! 2. Primii
„Moartea lui Ipu“, a în
său film „Scurtă istorie“),
— Fritsche, Bransch, Weise guay şi Argentina. Lucescu (min. 82). teşti — Politehnica Iaşi. în special a celor din ga a abordat ca regizor şi mare succes dc casă şi făţişat unele întîmplări speologi. 3. Stare dc fapt
leria duşmanilor de clasă,
giganticul
film
istoric,
care au fost înfăţişaţi a- filmele artistice de lung turnat în România, „Bă dramatice văzute prin (plural). 4. O contribuţie
oarecare — Cu copii (• u-
proape caricatural. Cu metraj, dintre care polo tălia pentru Roma“, cu o prisma unui T adolescent. ral). 5. O poveste vc *-•
Nu
le-a
posibilitatea
avem
în
toate acestea, regia a nezilor deosebit plăcut furat distribuţie actoricească in să enumerăm toate filme — Lipit la inimă ! — a-
mod
„S-a
constituit o reuşită şi a
A N U N Ţ Examene de admitere cificului ecranului pano o bombă“. Acesta a fost participarea valoroasă Cu în ultimii ani, numărul 6. Modă interioară ! — A-
cu
ternaţională,
dar
şi
fară, pe partea stingă !
le româneşti care au ru
corespuns pe deplin spe
a
lat pe ecranele poloneze
un film politic cu carac
români.
unor
actori
dunate la un loc. 7. Pa
ramic. Unele scene, cum
ar fi cea înfăţişind ac ter burlesc, de manieră doi ani în urmă, a rulat lor ridieîndu-se la cîteva ralelipiped înscris într-o
voit naivă, utilizind o in
poloneze
pe
ecranele
piramidă. 8. Invîrtlt bine
Combinatul siderurgic Regionala de căi ferate Timişoara ţine examene de ţiunea bandei duşmane terpretare actoricească a- „Mihai Viteazul“, care re zeci. — Nu-i mai trebuie. 9.
film
grandiosul
istoric
ce împinge asupra ţăra
propiată de jocul mario
Mi se pare că, în pro
Sfîrlează — In post ! 10.
manifestanţi
căruţa
admitere la Grupul şcolar de calificare C.F.R. din Timi nilor paie în flăcări, au netelor. cent a fost prezentat şi cesul de apropiere reci Frînghii vegetale — Anti
cu
Istoria
dc
televiziune.
In anul 1967 a fost pre
Hunedoara şoara, strada C. Rădulcscu nr. 1, pentru următoarele ilustrat mai convingător zentat pc ecranele polo luptelor conduse de ma procă a celor două ţări cipează viitorul.
cursuri de specializare postliceală:
filmat
noastre,
joa
ale
rele
domnitor
ideea filmului decît dia
muntean
seria marilor filme isto
logurile lungi. Filmul neze prima realizare din a stîrnit un viu interes că un rol important, VERTICAL : 1. Rădăci
cu sediul în Hunedoara, „Răscoala“ (ce a rulat în în Polonia, iar interpre na la arborele genealogic
1) IMPIEGAŢI DE MIŞCARE cu durata de 1 an. rice româneşti — „Vitejii reuşind să înfăţişeze ma — Ţel ! 2. Emoţii mecani
STRADA Dr. PETRU GROZA, Nr. 8 Polonia sub titlul „Pala împotriva legiunilor ro tul rolului titular, Amza selor de spectatori polo ce. 3. Bătaie ia table —
te în flăcări“), realizat de
Pellea, şi-a cîştigat o ma
Se primesc absolvenţi ai liceului de cultură generală, Mircea Mureşan, a fost mane“ (titlul original re popularitate. S-a re Pe-aici ţi-i drumul. 4. Ba
ANGAJEAZA DE URGENTA cu stagiul militar satisfăcut, în vîrstă maximă de 43 ani, deosebit de sugestiv în „Dacii“), care de la bun marcat de asemenea şi nezi, în modul cel mai te cîmpii — Mobilă pen
început a bătut, recorduri
sentimentală.
tru
arhiva
accesibil şi plastic, isto
revolta
înfăţişînd
muncitori calificaţi în meseriile : cu domiciliul stabil pe raza Regionalei C.F R. Timişoara, scenele asupriţi. Atacarea de casă. Istoria bravilor regizorul acestui film, ria poporului român şi 5. Umblă pe apă. 6. Soi
celor
Sergiu Nicolaescu, care a
exceptînd secţiile Arad—Brad şi Arad—Ciumegiu. Exame conacului boieresc de că daci ■ şi a conducătorului interpretat şl rolul lui rău ! — Dorinţă (plural),
— sudori nul de admitere se va ţine în 24 noiembrie 1973 Ia limba tre mulţimea de înfome lor, Decebal, a pasionat Selim-bci. problemele sale actuale. 7. A mesteca — Zece ! 8.
Ca o claie — Mare la o-
— lăcătuşi română şi matematică. înscrierile se iac pînă la 21 noiem taţi şi spaima liberalilor, în special tineretul polo Cei mai tineri cinefili TADEUSZ WIACEK tomani. 9. Ţinut la mare
nez, căruia îi sînt mereu
care schimbă frazele de
— turnători brie 1973 Ia Grupul şcolar C.F.R. Timişoara sau prin sta magogice cu ordinul dat apropiate idealurile luptei polonezi au urmărit cu redactor la ziarul cinste — Munceşte cu
roaba. 10. Rămaşi în fi
— modelori ţiile C.F.R. pînă Ia 15 noiembrie 1973. poliţiei de a trage în răs pentru libertate. Următo pasiune coproducţia româ- „Slovo Ludu" nală ! — De azi pc mîinc.
rul film din acest ciclu,
culaţi, au amintit prin ar
— macaragii 2) ELECTROMECANICI S.C.B. (SEMNALIZARE-CEN- doare epoca revoluţionară „Columna lui Traian“, a no-franccză „Aventuri in Kielce - R.P. Polonă
Ontario“, al cărei core-
sovietică.
— zidari şi zidari-şamotori TRALIZARE-BLOC) cu durata de 10 luni. O modalitate epică oa produs, de asemenea, cozi IONEL AMĂRIUŢEI
Călan
în faţa caselor de bilete
— operatori chimişti recum diferită a ilustrat din Polonia. Ambele fil
3) ELECTROMECANICI T.T.R. (TELEGRAF-TELEFON- în „Pădurea spînzuraţilor“
— acari manevranţi Liviu Ciulei, regizor ro me au fost prezentate şi
RADIO) cu durata de 9 luni. mân deosebit de dotat în de televiziunea poloneză.
Salarizarea se asigură pe reţea siderurgică, cu cei priveşte imaginaţia După aceste scene, Poşta
respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 12/1971. Pentru ambele cursuri examenul de admitere se va plastică. Eroul lui a fost spectatorii polonezi au a-
vut prilejul să vizioneze
Se angajează, de asemenea, muncitori necalificaţi ţine în 15 decembrie 1973 la matematică şi fizică. un ofiţer din primul şase filme din seria hai rubricii
DORU BOCANICI, Hu
avînd vîrsta de 18 ani împliniţi, pentru care se pot Se primesc absolvenţi de liceu în virstă de 18-43 ani. război mondial, român, ducilor, după cum urmea- nedoara. Publicăm nu
asigura salarii pînă la 1800 leidună şi posibilităţi cu domiciliul stabil pe raza regionalei C.F. Timişoara, mai cuvinte încrucişate.
înscrierile se fac pînă la 1 decembrie 1973 la Grupul
nelimitate de calificare în meserii ca : sudori, lăcă şcolar C.F.R. Timişoara sau Ia sediul secţiilor: E.C.T. 1 P. PARDAU, Hune
tuşi, strungari, macaragii, operatori chimişti etc. Timişoara din clădirea staţiei Timişoara Nord etaj III; doara ; GHEORGHE SIN-
TIMBREANU, Hunedoara ;
Pentru toţi candidaţii se asigură cazare la cămi E.C.T. 2 Arad. Piaţa Vasile Roaită nr. 1, E.C.T. 3 Caran VI.AD METEŞAN, Hune
doara ; GHEORGHE CO-
nele muncitoreşti şi masă la cantină contra cost. sebeş şi E.C.T. 4 Deva din staţia Deva. ŞER, Hunedoara ; PETRE
FIOLINI, Deva. Am pri
După absolvirea cursului de electromecanici S.C.B., mit careurile trimise ;
absolvenţii, în vederea trecerii în funcţia de electrome le-am reţinut pentru e-
ventuala publicare.
canic S.C.B., vor efectua în prealabil stagiile de speciali
zare in funcţiile de montator 1 şi II S.C.B. ION MARiNESCU, Că
lan. Materialele trimise
au fost reţinute. In mă
SE MAI RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU sura posibilităţilor vor fi
CURSURILE DE GRADUL I MIŞCARE (ACARI-FRÎ- publicate.
NARI-MANEVRANŢI) cu durata de 3 luni. care vor func
ţiona Ia Grupul şcolar C.F.R. Timişoara şi în staţiile
C.F.R. : Caransebeş, Reşiţa Nord şi Arad, unde se vor ţine
şi examenele de admitere (la limba română) în fiecare Mat in trei
sîmbătă şi unde se fac şi înscrierile în mod permanent.
mutări
Se primesc absolvenţi a 4-8 clase în virstă de 18-43 ani,
cu domiciliul pînă Ia G0 km de locul de muncă.
înscrierile Ia toate formele se fac în baza unei cereri, Controlul poziţiei :
însoţită de următoarele acte: certificatul de naştere ori Alb — Re2, Tb8, Nai, Ce3.
ginal şi copie, actul de studii original şi copie, adeverinţă Negru — Rbl, Cb2, p.a2.
de sănătate eliberată de circumscripţia medicală de care Rezolvarea problemei din
aparţine, certificat de cazier judiciar, iar la impiegaţi de numărul trecut :
mişcare şi copia livretului militar. 1. De5 — e8 ! Cd3 — e2.
2. De8 — h5 -(- orice.
Informaţii suplimentare se pot obţine la staţiile C.I.R.. 3. Dh5 — f3 sau
secţiile E.C.T. divizia instalaţii, telefon 14950. interior 680. Ca3 — c2 + mat.
cît şi Ia Grupul şcolar C.F.R., telefon 21301 sau 14950. inte 1. De5 —• e8 ! Rd3 — c2.
rior 779 sau 305. 2. De8 — a4 ! d4 — d3.
(358) 3. Ca3 — b5 -f- mat.
<348)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Groza. nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viata satului), 12138 (social, audiente, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul Tipografia Deva.