Page 17 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 17
Proletari din toate fările, uniţi-vă !
Au îndeplinit planul pe primii
trei ani ai cincinalului
Centrala minereurilor Deva
Centrala minereurilor Deva că şi a timpului efectiv de
a îndeplinit şi depăşit pînă lucru, care au favorizat creş
la începutul acestei luni pla terea productivităţii muncii cu
nul producţiei globale şi mar 4,47 la sută faţă de sarcina
fă pe primii trei ani ai cinci de plan.
ANUL XXV Nr. 5 854 MARJI 6 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nalului. La obţinerea acestor reali
Din calculele estimative e- zări de prestigiu o contribu
fectuate la serviciul de pla ţie de seamă au adus-o mun
nificare al centralei rezultă citorii, tehnicienii şi inginerii
că pînă la finele anului se de la I.M. Barza, care au
va realiza o producţie globa realizat de la începutul anu
Elaborînd programul. făuririi societăţii socialiste mul A intrat deja în tradiţia comitetului municipal de a orga lă suplimentară sarcinilor sta lui o producţie valorică mai
tilateral dezvoltate, Partidul Comunist Român a examinat niza trimestrial la nivelul întreprinderilor şi semestrial bilite pe perioada 1971—1973 mare cu 27,8 la sută decît
în profunzime, în anii de după Congresul al X-lea, toate pe municipiu consfătuiri, schimburi de experienţă cu co în valoare de peste 439 mi cea stabilită iniţial. Aici sînt
laturile acestui vast şi cu totul nou proces şi a jalonat lectivele de redacţie. Au o prezenţă activă în ansamblul lioane lei. in acelaşi timp, create premisele ca pînă la
ştiinţific direcţiile fundamentale de acţiune. In cadrul a- formelor muncii politico-educative gazetele de perete şi sa se va înregistra o depăşire finele lui 1973 să se acumu
cestei laborioase activităţi se înscriu organic măsurile tirice din I.C.S.H., laminorul de 800 mm, O.S.M.-2 şi alte de circa 383 milioane lei la leze un avans de 5 luni în
adoptate de plenara din noiembrie 1971 a Comitetului Cen secţii ale combinatului siderurgic, care abordează în te- valoarea producţiei marfă îndeplinirea înainte de termen
tral pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice. maticile lor probleme majore ce frămîntă colectivele res planificată pe aceşti trei ani. a cincinalului. Se evidenţia
Avînd în permanenţă în atenţie transpunerea neabă pective. Sporul de producţie amintit ză, de asemenea, colectivul
tută în viaţă a programului de educaţie socialistă, . Comi In lumina documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din este rezultatul folosirii raţio E.M. Certej care a realizat cu
tetul municipal de partid Hunedoara şi-a axat activitatea noiembrie 1971, organele şi organizaţiile de partid au avut nale a maşinilor şi utilajelor două luni mai devreme sar
în două direcţii : şi au o preocupa din dotare, a forţei de mun cinile de plan.
cunoaşterea de că re perseverentă
tre toţi comuniş pentru îmbunătă
muncii a docu Doi ani de Ja Plenara C.C. al ţirea muncii edu tlnităti din oraşul Hateo
tii
oamenii
şi
cative în rîndul
mentelor plenarei comuniştilor. Ex > » > o
şî stabilirea unor punerile, simpozi
măsuri concrete P.C.R. «din noiembrie 1971 oanele, dezbateri Alte unităţi din oraşul Ha fructe, care a depăşit planul
pentru intensifica le şi numeroase ţeg raportează îndeplinirea producţiei globale cu 483 000
rea muncii poli alte acţiuni orga sarcinilor de plan pe primii lei, centrul de preluare a a-
tice şi cultural-e nizate au contri trei ani ai cincinalului. După nimalelor, care a înregistrat o
ducative, a tutu buit la înarmarea secţia de gospodărie comu depăşire de plan de 100 kg,
ror preocupărilor PERSWiMENTA ATE! UŢIE comuniştilor cu nală şi locativă şi cooperati şi cooperativa agricolă de
care vizează ridi normele eticii şi vele meşteşugăreşti „Haţega- producţie Silvaş, care şi-a în
carea conştiinţei. echităţii socialiste, na" şi „Retezatul", şi-au în
S-au organizat in cu o viziune mai cheiat bilanţul pe anii 1971- deplinit toate sarcinile la
formări, expuneri, completă privind 1973 şi centrul de legume şi contractări de lapte.
întîlniri, cu acti ACIriVITĂISLOf I profilul luptăto
vişti de partid şi
de stat, dezbateri rului revoluţionar.
in adunări genera S-au organizat,
în cadrul cărora ADRESiATE C0NŞTII NŢEI în această peri
le de partid, sin
dicat şi ale U.T.C.
oadă, un mare nu
s-au elaborat mă măr de acţiuni e-
suri pentru îm ducative pentru ti
bunătăţirea mun neret : întîlniri cu
cii de educaţie socialistă. Dar, de la început, s-a avut în activişti de partid şi de stat, cu oameni de ştiinţă şi cul
vedere că elaborarea măsurilor şi informarea oamenilor tură, cu muncitori fruntaşi, la locurile lor de muncă, aşa V Dinamica
Comunistul Petru Petrolescu, da ia secţia de vagoane m<-- nu înseamnă prea mult, că importantă după aceste acţiuni cum a fost, de pildă, cea organizată recent pe platforma
I.M.M.R. Slmeria, este exemplu de competenţă, dăruire şl con
ştiinciozitate tn muncă. este organizarea muncii pentru materializarea lor. în acest oţelăriilor unde elevii din ultimii ani ai liceului nr. 1 s-au m m obiectivelor
1
Foto: VIRGIL ONOIU scop s-au stabilit programe comune ale organizaţiilor de întîlnit cu oţelarii fruntaşi. O m-are parte din activităţile
partid, sindicat şi U.T.C., de perspectivă şi trimestriale, la consacrate tineretului au fost îndreptate spre atragerea mm
nivelul municipiului constituindu-se un colectiv coordona acestuia spre meseriile din oraşul nostru, spre a le cu de
tor de îndrumare şi control. noaşte importanţa socială încă de pe băncile şcolilor.
Un accent deosebit a fost pus, în perioada de după Transpunerea în viaţă a programului educaţional vi
Planul anual de livrări plenară, pe îmbunătăţirea activităţii colectivelor dc agi zează dezvoltarea activităţii cultural-artistice, creşterea performanţă
tatori. S-au organizat cu acestea consfătuiri, schimburi conţinutului său educativ. In acest scop, au fost organiza
de experienţă, întîlniri cu participanţii la Conferinţa Na te întreceri între formaţiile artistice în cadrul „Dialogu
la export realizat in 10 luni ţională, plenarele C C. al P.C.R. Considerăm că în ultimii lui pe aceeaşi scenă“, „Buchete hunedorene", unde muni 1973
doi ani activitatea agitatorilor s-a îmbunătăţit simţitor, ei cipiul nostru a ocupat locul I pe judeţ. Au fost, de ase
participînd la informarea operativă a colectivelor de mun menea, reactivizate formaţiile corale, în prezent existînd
IJECOOP Deva, prin coo In următoarele zile, se vor că, în pauzele de masă, la terminarea schimbului cu prin în municipiul Hunedoara 4 formaţii corale sindicale şi 12
perativele zonale de consum, mai livra suplimentar 30 cipalele documente de partid, cu legile şi hotărîrile ce au de elevi.
a reuşit să realizeze planul tone semiconserve la bu apărut, evidenţiind sarcinile ce revin echipei, brigăzii res Consider ca un lucru bun, ce trebuie continuat, depla Şcoala sportivă
anual de livrări la export in toaie, 50 tone pulpe şi marc pective pentru aplicarea holărîrilor şi popularizînd rezul sările brigăzilor artistice, a formaţiilor de muzică popu
numai 10 luni. din mere, 25 tone berbecuţi tatele obţinute în întrecerea socialistă, precum şi măsurile lară şi uşoară la locurile de muncă. Prezentarea unor pro Deva —judo
Printre produsele livrate îngrăşaţi şi alte produse. ce trebuie luate în continuare pentru realizarea şi depă grame în cinstea fruntaşilor, participarea pionierilor pen
şirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Re
tru a-i felicita şi a înmîna flori celor mai buni muncitori
la exjiort se numără: pene Cu aceste realizări, lucră zultate bune obţin colectivele de agitatori de la O.S.M. 2
superioare în valoare de 400 torii cooperaţiei de consum şi secţia a Il-a furnale de Ia C.S.H., şantierele. 2 ~ direct la locurile de muncă constituie momente emoţio [ Incepînd din anul 1968,
nante de neuitat atît pentru sărbătoriţi cît şi pentru vii
—mit—lei,- 80 tone cai-reiormă, din judeţul Hunedoara se ,4, | în cadrul Şcolii sportive
înscriu pe linia îndeplinirii A.C.R. de la I.C.S.H. şi din alte unităţi şi subunităţi. torii muncitori. j Deva s-a înfiinţat o secţie
21 tone miere albine, 5,5 to planului cincinal înainte de A crescut, de asemenea, aportul gazetelor de perete şi
ne iepuri de casă, 60 tone satirice în mobilizarea oamenilor, în munca de formare a NICOLAE VINTILA Deva — trecut şi prezent. I de judo, condusă cu com-
termen. O mărturie grăitoare a tre j petenţă de către prof. Io-
nuci în ciajă, 34 tone se lor. Organele şi organizaţiile de partid şi-au îndreptat a- activist, cutului de birujnţi, a pre j nel Drăgan, care, dovedind
minţe dovleac, diverse bu VIRGIL TURDEANU tenţia în specia! pe activitatea gazetelor satirice. Astfel, Comitetul municipal Hunedoara al P.C.R. zentului tot mal prosper, în ; o adevărată pasiune şi
nuri de consum şi alte pro şeful biroului de contractări, dacă în 1971 nu am avut decît 17 gazete satirice, astăzi îşi floritor. j preocupare pentru introdu-
duse. achiziţii, IJECOOP Deva desfăşoară activitatea 68 colective ale gaze.telor satirice. (Continuare in pag. o 2-a)
Foto: N. STOICAN j cerea acestei ramuri spor-
j tlve, a căutat să atragă în
j practicarea acestui com-
: plex sport tineri talentaţi
; din municipiul Deva. Acest
j fapt a dat posibilitatea ca
SarcinilemM Cincinalul j din anul 1969, anul intră-
1973 înainte IN PA6IN0 li ii-A ! rii în competiţiile oficiale
de
judoka
la
:
sportivii
realizate înţepai de termen ; Şcoala sportivă Deva să se
j afirme ca luptători , bine
; pregătiţi din punct de ve-
© Pe şantierul re
i dere tehnic, tactic şi fizic.
: Sportivi ca Ion Domnaru,
HĂRNICIA, SPIRITUL DE zervorului de aaă j Laszlo Zsok, Ştefan Sze-
[ meş au obţinut în mod
potabilă din Deva LA I. U. M. PETROŞANI j constant, între anii 1969-
j 1971, rezultate foarte bune,
ABNEGAŢIE AL MINERILOR- mie \ fiind cotaţi printre primii
j 7 sportivi din ţară la ca-
@ Carnet cultural „Inactivitatea nejustificată j tegoriile 63,70 şi, respectiv,
j 80 kg. Seria rezultatelor
CERTITUDINE ’â ÎNDEPLINIRII SI DEPĂŞIRII j bune şi foarte bune a fost
j continuată ' de sportivii
$ Vă răspundem sau echivalentul ei material j Ioan Anca, Gheorghe Cu-
SARCINILOR DE PLAN ANUALE, A DEMARAJULUI Dacă ar fi să aruncăm o sută este „timp nelucrat ne au grevat asupra producţiei j rea, Iosif Balaş, Dorin An-
j drica, Wilhelm Zsok, Dra-
ia întrebare
privire asupra activităţii de justificat“. materiale. Numai „timpul | goş Motoc, participanţi de
j valoare în cadrul finalelor
OPTIM PENTRU PRODUCŢIA ANULUI VIITOR ansamblu a întreprinderii Asupra expresiei din ghi nelucrat nejustificat" are e- [ republicane de juniori şi
de utilaj minier Petroşani
chivalent productiv, pe pri
ne-am edifica repede că ea limele am vrea ' să zăbovim sma jumătate a anului, în 203 [ seniori. Rezultatele bune
puţin. Să analizăm starea de
: s-au concretizat în meda-
prioritar spre realizarea sar bun, de mineri destoinici şi este bună. Nu vom viza a- tone . utilaje şi 1 246 tone
© Realizări bune, de lucruri reflectată de acest j Iii şi în titluri de campi-
cinilor de producţie. In a- pricepuţi, care se străduiesc cum această latură bună a termen şi să vedem ce efect construcţii metalice, deci o j oni naţionali, rezervate co-
13 luni consecutiv ceastă activitate comună şi cu abnegaţie să-şi realizeze I.U.M. Petroşani. Vom stărui are asupra producţiei. Adică valoare a producţiei marfă ( piilor, în anii 1971—1972,
responsabilă, lucidă şi exi sarcinile de plan, .să respec însă asupra unor rezerve de de ce nu se poate justifica de 1 449 tone. Să recunoaş I prin sportivii : Wilhelm
® La investiţii, anul gentă, ne-ara axat pe cîteva te întocmai normele muncii timp insuficient valorificate, acest timp pierdut ? De ce tem că nu e puţin. ! Zsok, vicecampion naţional,
principii de organizare şi şi vieţii comuniştilor, ale e- ce s-au răsfrînt negativ pes s-a pierdut nejustificat ? In — Trebuie să desfăşurăm
va fi redus cu 10 zile de acţiune, pe care ne-am ticii şi echităţii socialiste. te rezultatele în general ce este el încorporat ? I.U.M. o mai susţinută muncă poli- | Dorin Andrica, locul III,
! Gabriel Sapta, vicecampi-
străduit să le întronăm în Ne-am notgt şi cîteva nu mulţumitoare. Petroşani are un colectiv de tico-educativă — releva to I on şi Doru Sapta, campion
® Priviri optimiste munca întregului colectiv. me de brigadieri, fruntaşi Aprecierile pe care le vom oameni harnici, bine pregă varăşul Şandor Ignat, mais | naţional, iar în anul 1973,
Este vorba de concentrarea între fruntaşii minei Vul face ne-au fost sugerate de tiţi profesional, care nu fac tru instructor. Să avem mai
în viitor producţiei pe strate şi blocuri, can : Vespasian Cătană şi cifrele unui grafic şi de dis rabat de la disciplina teh multă grijă de pregătirea j realizarea în întregime a
de asigurarea unei linii de Petru Ailincăi (de la secto cuţiile cu cîţiva salariaţi ai nologică, de la normele mun tinerilor muncitori, a uceni j obiectivelor planificate
i prin participarea la finale
front active la nivelul pla rul II), Constantin Popa şi întreprinderii. In .prima ju cii şi vieţii comuniştilor. Dar cilor, să le sădim adînc în
In acest an, Exploatarea Ion Sima (III), Nicolae Sto- mai sînt unii care... In drep inimi dragostea pentru mun j cu un număr de 13 judo-
minieră Vulcan deţine întîie- ian (IV), Mihai Dudescu (I), mătate a acestui an — re tul lor sînt înscrise, de la că, pasiunea pentru meseria ■ ka, Iar ca rezultate, prin'
tatea în hărnicie şi realizări Alexandru Chiva (V), Balaş flectă graficul — timpul e- începutul anului, aproape aleasă. In felul acesta, vor I obţinerea titlului de cam-
fectiv de lucru a fost folo
pc întreaga Vale a Jiului. Sobo (VI), care-şi realizea 1 000 de absenţe nemotivate, putea stăpîni bine maşinile, ; pion naţional de către Do-
Rezultatele înregistrate încă ză şi depăşesc lună de lună sit în procent de numai echivalente cu pierderea ri tehnica modernă, vor fi me ; ru Sapta, şi vicecamnion
din ultimele luni ale anului sarcinile de plan. De aseme 95,72 la sută, indicele de u- nei producţii de 504 000 lei. reu utili societăţii. j naţional — Gabriel Sap-
trecut ne arată că aici, de nea, din discuţiile cu inter tilizare a maşinilor-unelte a Mai sînt unii care se plimbă — Este încă slab coeficien
13 luni consecutiv, colectivul locutorii am reţinut efortu atins abia 80,53 la sulă, iar fără rost prin secţii, de la tul de schimburi — aprecia Prof. VASILE VLAHE
de mineri îşi îndeplineşte nului de extracţie, de omo rile deosebite pe care le coeficientul de schimburi — un loc de muncă la altul, tovarăşul Dumitru Crăciun, metodist la C.J.E.F.S.
planul, acumulează sporuri genizare a brigăzilor (lucru depun cei din compartimen doar 1,38. Rezervele sînt les nu folosesc maşinile cores inginerul şef al întreprinde
de producţie, volumul supli deosebit de important), de tele de pregătiri şi de in ne de observat. Ele trebuie punzător (merg în gol ori rii, precum şi indicele de j (Continuare In pag. o 3-a)
mentar situîndu-se, în anul centralizare a producţiei, de vestiţii, pentru a asigura analizate şi puse integral în staţionează fără motiv), stau utilizare a maşinilor-unelte.
acesta, după 10 luni, la înlocuirea transportului dis front de lucru şi condiţii de slujba producţiei. Multe pro La anul, cei doi indicatori
10 000 tone de cărbune, mai continuu cu transport con cente de timp nu sînt folo la discuţii inutile, îşi iau trebuie să marcheze creşteri
mult cu 29 000 tone faţă de tinuu pe benzi, de mecani muncă optime minerilor de site din diferite cauze : 3,5 prea multe învoiri. Să no substanţiale. Primul trebuie
perioada similară a anului zarea operaţiunilor grele în la producţie. Ne-au fost evi- Brigadierul Vasilc Avarva- la sută din timpul efectiv tăm şi numărul învoirilor să atingă procentul de 85 la Alte relatări
1972. De remarcat că se află abataje. Sînt doar cîteva mă rei, unul din minerii de de lucru este irosit din lip acordate în acest an (mai
frunte de la E.M. Petrila.
în continuă creştere şi pro suri, care se subdivid în al DUMITRU GHEONEA sa unor materiale şi piese mult de 3 000), precum şi pe G. DINU sportive
ductivitatea muncii, reali- tele, la nivelul fiecărui loc Foto: ION LICIU de schimb, 0,6 la sută este acela al zilelor de boală (a- în pagina a llf-a
zîndu-se pînă acum cu 69 de muncă, al fiecărei forma cauzat de întreruperea e- proape 13 000) şi ne vom da
kg/post mai mult decît în ţii de lucru. (Continuare in pag. a 2-a) nergiei electrice, iar 12,2 la mai bine seama cît de mult (Continuare In pag. a 2-a)
primele 10 luni ale lui — Apoi, să nu uităm cea
1972. Din cele şase sectoare laltă latură principală a ac
de producţie ale minei, doar tivităţii noastre : munca po- Iotovici, din Deva, medi lui. Acţiunea, declanşată
unul înregistrează restanţe litico-educativă în rîndul CINECLUB cul veterinar Lazăr Rop- ZI DE NEUITAT m wm COMPLEX COMERCIAL cu scopul de a înlătura VREMEA v
Şl DE SERVIRE
de la începutul anului, toate salariaţilor, căreia i-am im PENTRU TINERET ceanu, profesorii Eugen LA VATA eventualele perturbaţii în Pentru 24 ore
primat un caracter perma
scurgerea
electricităţii
Voicu şi Mircca Iacob.
pc
Un număr de 10 elevi
celelalte prezcntînd depăşiri: nent, militant, eficient — a Din iniţiativa sectorului de Ia Şcoala generală nr. DELA linii, este înfăptuită în Vremea va fi frumoasă,
In satul de reşedinţă al
sectorul V (+7 660 tone), adăugat tovarăşul Gheorghe de propagandă a Comite UN NOU PUNCT 4 din Deva au fost pri comunei Vaţa, a început tr-un procent de peste 85 cu cerul mai mult senin.
la sută. urmînd să se în
tului municipal Hunedoa
miţi în rîndul pionierilor,
va sufla
Vîntul
slab din
III ( + 6 747 tone), IV (+2 200 Săcăluş, secretarul comitetu ra al U.T.C., a luat fiinţă într-un cadru deosebit: in construcţia unui modern cheie înainte de finele a- sud-vest. Temperatura, în
lui de partid al E.M. Vul un cineclub al tineretu DE DIFUZARE mijlocul salariaţilor de la complex comercial şi de nului. creştere uşoară. Minimele
tone), VI ( + 2 000 tone), II lui, condus de Lucreţiu Autobaza de transporturi O Z I servire, al cooperaţiei de vor fi cuprinse între mi
can. Nu doresc să se ia drept consum. In noul complex EXTINDEREA Şl
( + 700 tone). motiv de laudă faptul că Glieociu. Pentru debut Direcţia Judeţeană de auto Deva. Clipele so vor funcţiona in viitor un nus 7 şi minus 3 grade,
lemne au fost urmate de
se pregăteşte un montaj
iar maximele intre 7 şi
un
— N-aş putea spune că iniţiem cu regularitate di intitulat: „Tinereţe, inimă poştă şi telecomunicaţii, un frumos program ar restaurant, unul magazin MODERNIZAREA 10 grade. Dimineaţa, bru
pentru
alimentar,
noi, la Vulcan, facem lucruri ferite acţiuni economice şi fierbinte“, în al cărui cu secţia difuzare, a luat tistic, prezentat de elevi, produse industriale, o co PARCĂRII mă şi îngheţ la sol.
la care au participat con
punctate
as
sînt
prins
extraordinare — mărturi educative, în cadrul cărora pecte ale muncii şi vieţii măsura ca Incepînd de ducători auto dc ia uni fetărie, precum şl secţii Spaţiul de parcare dc Pentru următoarele
azi, orele 5,30, în auto
seşte tovarăşul Dan Surules- discutăm deschis, de la om cotidiene a tineretului din gara Deva, un difuzor de tatea amintită, părinţi, LA de prestări de servicii. la hanul „Bucura“ din două zile
cu, directorul tehnic cu la om, o serie de aspecte le municipiul Hunedoara. presă să fie prezent aici precum şi reprezentanţi PAZA ÎMPOTRIVA... Haţeg a devenit insu
ai organizaţiei U.T.C. şi
producţia. L-a baza succese gate de realizarea sarcinilor cu ziarul „Drumul socia de pionieri, cadre didac POLUĂRII ficient. I’entru acest mo Vremea va fi frumoasă
se
execută
tiv,
aici
în
lismului“, Ia primele ore
lor noastre aş situa, in pri de plan, de disciplina mun BRIGADA ŞTIINŢIFICA ale dimineţii. Deci, călă tice. Ziua în care au pri prezent lucrări de extin şi in încălzire uşoară.
Cerul va fi variabil. Vîn
mit cravata de pionier va
mul rînd, colaborarea depli cii, de viaţa internă de La căminul cultural din torii prin staţia Deva mintirea celor 10 elevi, pre ALTA In cadrul I.R.E. Deva, dere şi de asfaltare a tul va sufla potrivit din
rămîne dc neuitat în a-
nă, permanentă şi principia partid. întotdeauna ajun satul Boz, a avut loc o vor putea avea ca tova se desfăşoară cu succes o parcării. Tot aici, se vor sud-vest. Minimele vor fi
intensă campanie de în
efectua, în viitorul apro
lă. sub conducerea comitetu gem la soluţii optime, sta întîlnire a cetăţenilor cu răş de drum în orice zi, cum şl a celorlalţi care tărire a izolaţiilor linii piat şi lucrări de extin cuprinse între minus 5 şi
0 grade, iar maximele in
lui de partid, între comitetul bilim măsuri concrete, pe o brigadă ştiinţifică. Au şi de la cele mai matina au participat la acest e- lor electrice aeriene de dere a spaţiului de caza tre 8 şi 12 grade. Dimi
răspuns la întrebările să
sindicatului, comitetul oame care oamenii le aplică efec tenilor, procurorul Alex. le ore, ziarul Judeţean. venlment. tasoxxonesomBesm m 110—220 KV, ce străbat re prin instalarea de noi neaţa, brumă şi îngheţ.
zonele poluate ale judeţu
căsuţe champing.
nilor muncii şi organizaţia tiv şi eficient în muncă şi
U.T.C., colaborare orientată în viaţă. Avem un colectiv