Page 18 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 18
EBHBUanil
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 854 © MARŢI 6 NOIEMBRIE 1973
Boi ani le la Plenara C.C. ai P.0J. din noiembrie ÍS71
PUMNI* ATENŢII ACIIVIîAŢILIR ABIUSATICOIVŞIIIIIIŢEI locaw
r
S~II
(Urmare din pag. 1) mele artistice susţinute la locurile de muncă. îndată du
pă plenară au fost înfiinţata 28 noi brigăzi artistice de
Astăzi, la doi ani de la plenară, privind rezultatele agitaţie, care, dealtfel, s-au şi prezentat la faza
obţinute de colectivele de muncă pe anul 1972 şi anul în municipală din luna martie 1972. Deşi s-a organizat tri
curs, nu greşim dacă afirmăm că alături de celelalte for mestrial trecerea în revistă a brigăzilor, numărul acesto
me, munca polltico-educativă a contribuit efectiv la obţi ra a scăzut. Sînt brigăzi cu activitate bună anul trecut, ca
nerea unor rezultate remarcabile în producţie de către de exemplu cele de la I.C.L. S. mărfuri alimentare, FJ.L., P© şantierul rezervorului Ura imperativ de acută aefuaSifafe
colectivele combinatului siderurgic şi întreprinderii de P.T.Tc., I.C.L.S. mărfuri industriale, şantierul nr. 4 al
construcţii siderurgice, de minerii din Poiana Ruscăi, la I.C.S.H., care în ultimele luni nu au prezentat nici un de apă potabilă din Deva
mobilizarea cetăţenilor din municipiul Hunedoara în în spectacol. Şi în acţiunile ce le organizăm cu tineretul es Toate obiectivele zootehnice
trecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuse te necesar să punem un accent mai mare pe conţinutul
ţare. lor, în aşa fel ca ele să răspundă exigenţelor tinerilor.
Privind aceste rezultate, bune dealtfel, nu putem trage Activitatea ce vizează modelarea conştiinţei omului
concluzia că în munca politico-educativă nu ar exista Puternică revărsare de energii să fie grabnic finalizate
unele lipsuri. Există şi în prezent, cu toate preocupările, nou, făurar al societăţii socialiste multilateral dezvoltate,
lacune în munca politigo-educativă. Se abandonează unele este dealtfel o activitate de durată, perseverentă, în con
acţiuni foarte apreciate de oameni, aşa cum sînt progra tinuă punere de acord cu hqile cerinţe, cu viaţa
pe tot parcursul zilei şi nopţii şi pose în funcţiune
r O realitate care nu mai Pînă la începutul aces Anotimpul friguros a In toare să fie date grabnic în
trebuie demonstrată ; muni tei luni nti s^a putut turna trat în drepturi depline, ce folosinţă. Deşi au dispus de
Triplă satisfacţie cipiul Deva resimte novoia — djn lipsă de ciment — ea ce impunea ca la această reale posibilităţi să termine
deşi frontul de lucru a fost
la
grajdurilor,
construcţia
dată toate problemele care
unei mai bune aprovizionări
cu apă potabilă. Această ne creat încă din august ,— ne privesc pregătirea iernărli cooperativele agricole din
cesitate este reclamată de u- explică tovarăşul Ioan Iacob, animalelor să fie rezolvate. Rişca, Ribiţa, Hărău, Şoi
TRECEREA IN REVISTĂ A Şoimuş, care va continua In ziua de 3 noiembrie mecanic al termocentralei nităţile productive, de insti inginerul şef al şantierului In cooperativele agricole un muş — să amintim doar cî-
pînă la finalizarea lucrări a.c., Adam Bucur, de la Mintia. Colegii de muncă tuţii, de cetăţenii clin noile nr. 2 al T.C. Deva, Acesta de consiliile de conducere teva exemple — s-au întîr-
BRIGĂZILOR ARTISTICE lor. Sîmbătă, 3 noiembrie, e- I.E.C. Deva, a trăit o triplă l-au sărbfitorit pe maistrul cartiere. Tocmai de aceea, în ne-a venit însă, şi am luat s-au preocupat cu răspunde ziat nejustificat lucrările,
DE AGITAŢIE levii anului III (A) au prezen satisfacţie : a împlinit fru comunist Adam Bucur, planul dp slat pontru acest masuri să recuperăm oonsi» re de asigurarea unei bune fiind periclitată adăpostirea
moasa vîrstă de 26 de
tat un bogat program de bri pentru împlinirea celor 26 an a fost cuprinsă S! con derabila rămînere în urmă. adăpostiri a animalelor, con corespunzătoare a animale
gadă, care deschide un ciclu ani, şi-a luat rămas bun de toamne, pentru rodnica In acest sens am organic strucţiile zootehnice s-au fi lor. De asemenea, la C.A.P.
BARU. Pe scena căminu de Ia colegii de organiza activitate desfăşurată în struirea pe Dealul Paiului a nalizat la termenele stabili Pişchinţi s-a lucrat cu „în
lui cultural s-a declanşat întreg de manifestări artis ţie U.T.C. şi a fost promo cadrul organizaţiei U.T.C., unui rezervor de apă CU o zat munca în dquă schirm te, dîndu-se în folosinţă graj cetinitorul“ la construcţia
duminică o nouă manifes tice recreative. Ele vor con vat — în urma «mei minu pentru rezultatele bune în capaciţate de 10 000 inc, me buri prelungite. Am. dotat durile şi saivanele prevăzute unui saivan. Recordul în
tare culturală : trecerea în tinua pînă la sfîrşitul anu ţioase examinări — din producţie şi promovarea în nit să constituie nu numai o punctul cje lucru cu o maca în plan. In această privinţă
revistă a brigăzilor artisti lui şcolar. Programul a a- rezervă „tampon“ pentru ra şi un autocran, ne preo sînt demne de evidenţiat e- materie de tărăgănare a
vut o tematică extrem de
cupăm de o aprovizionare
ce de agitaţie, la care vor variată, cuprinzînd recitări, funcţia de muncitor în a- funcţie, i-au oferit un fru municipiu, dar şă determine ritmică cu ciment şi agre xemplele oferite de către construcţiilor este deţinut de
participa colective aparţi- cîntece populare, melodii de ceea de tehnician proiec mos cadou, i-au urat ani îmbunătăţirea presiunii apei gate. 1 cooperativele agricole din C.A-P- Rîu Alb, unde nici în
nînd căminelor culturale, muzică uşoară, momente tant, în cadrul aceluiaşi mulţi, plini de succese în pe conducte, să asigure o Berip, Ostrov, Geoagiu, Je- trei ani (?) nu s-a finalizat —
de către Agrocoop Haţeg —
caselor de cultură şi clubu loc de muncă — atelierul muncă şi in viaţă. mai bună alimentare a locui — Pentru că timpul este lodinţi, Ohaba, Brănişca şi
rilor muncitoreşti. vesele şi scenete. torilor, indiferent la ce etaj destul de friguros, am hotă- altele, care au realizat şi grajdul prevăzut în plan, La
La spectacolul de la Ba- locuiesc. rît să preparăm betonul cu dat în folosinţă obiectivele fel de anevoios s-au desfă
ru şi-au dat concursul bri CONSFĂTUIRE apă caldă, să protejăm de pînă la începerea anotimpu şurat lucrările şi la Q.A..P.
Orăştie, unde se impim'S" un
găzile artistice de agitaţie ger fiecare metru din pere lui friguros. Concomitent cu
ale căminelor culturale din DEVA. Duminică, la Ca tele rezervorului — ne dă finalizarea noilor adăposturi, ritm alert de execuţie pen
tru darea în folosinţă a graj
Sălaşu de Sus (,,E frumos binetul judeţean de partid, detalii inginerul Virgil Mun- s-au luat măsuri de repara dului cu o capacitate de 200
Sălaşu nostru“), Pul (,,1-auzi s-a desfăşurat o consfătuire teanu, şeful punctului de lu re şi revizuire a construcţii capete vaci.
cum mai cîntă satul"), Ba- cu tema „Sarcinile ce revin cru. Pînă în prezent am tur lor existente, creîndu-se ast
ru („Avem cuvîntul"), Casa brigăzilor ştiinţifice şi co nat mai bine de 320 mc de fel condiţii pentru obţine Strîns legată de buna des
de cultură din Haţeg („Mal lectivelor de conferenţiari beton, deci cu un ritm de rea unor producţii ridicate făşurare a activităţii în for
mult, mai repede, mai bi de la oraşe şi sate în vede peste 80 mc pe zi, dar pen de la fiecare specie şi cate mele zootehnice oste şi ter
ne"), Şcoala generală Liva- rea ridicării nivelului gene tru zilele ce urmează avem gorie de animale. minarea construcţiilor ia bu
dia („Partidului — cîntare şi ral de cunoaştere, înarma create condiţii pentru a rea Sînt însă şi unităţi unde cătăriile furajere şi la ali
cinstire“). rea oamenilor muncii cu liza mai mult. se semnalează restanţe îngri mentările cu apă. Dacă la
S-au bucurat de aprecie cunoştinţe politice, ştiinţifi — Pînă prin 12 noiembrie jorătoare în privinţa dării în C.A.P. Dobra, Romos, Vai-
rea publicului şi a juriului, ce, tehnioo-economice' şi sperăm să terminăm turna folosinţă a grajdurilor şi dei şi altele s-a acţionat cu
pentru buna pregătire, bri educarea lor în spiritul eti rea betonului — ne spune saivanelor, stadiile fizice de perseverenţă pentru a asi
găzile artistice de agitaţie cii şi echităţii socialiste". maisţrul Ioan Muga. Oameni realizare a obiectivelor -fiind gura condiţii cit mai bune
de preparare a furajelor, în
din Sălaşu de Sus (instruc La consfătuire — organizată cum sînt betonişlii conduşi muR întîrziate. O asemenea cadrul cooperativelor agrico
tor prof. Maria Vlad) şi a de către Comitetul judeţean de Nicolae Popa, dulgherii situaţie se datoreşte unei le din Pricaz. Ilia, Rapoltu
Casei de cultură din Haţeg pentru cultură şl educaţie lui Mihai Astner, macaragiii practici dăunătoare înrădăci Mare, Gurasada etc., con
(instructor Alexandru Chi- socialistă şi Comisia jude Aron Călăneanţu şi Petre nate în activitatea unor strucţiile sînt rămase în ur
riţa). ţeană pentru răspîndirea Ilioiu nu ştiu de oboseală şl consilii de conducere ale mă. In acelaşi timp, conti
cunoştinţelor cultural-ştiin- frig. Dorinţa lor este să ter C.A.P., care au tărăgănat a- nuă să ridice semne de în
PENTRU PETRECEREA ţifice din cadrul Frontului mine cit mai repede lucra tacarea lucrărilor pînă în trebare realizarea alimentări
Unităţii Socialiste — au lu rea. toamnă, nu s-au îngrijit de lor cu apă la C.A.P. Livadia,
PLĂCUTA Şl UTILĂ A
at parte conducători de a- — Astfel de exemple sînt procurarea din timp a ma Gurasada, Unirea. Turdaş,
TIMPULUI LIBER şezămlnte culturale, respon frecvente şi în schimbul II, terialelor necesare şi de asi Sălaşu de Jos şi altele.
sabili al colectivelor de condus de maistrul Aurel gurarea unui număr suficient
conferenţiari şi de brigăzi Marcu — spune inginerul de meseriaşi constructori. In Este o cerinţă imperioasă
La Liceul industrial de ştiinţifice, specialişti. Au şef al şantierului. Aş da cî- afară de aceasta, este de a- ca în timpul ccl mai şcurt
construcţii din Deva, ne re teva nume : betoniştii Gheor- mintit că nici din partea în posibil să fie recuperate res
latează prof. Silvia Zlate, în prezentat comunicări : Ilea ghe Dospin şi Teodor Ghenţ, treprinderii de construcţii şi tanţele, să fie date în folo
trimestrul I al noului an na Bîrţan, preşedinta Co macaragiii Gheorghe Anghei prestaţii servicii (Agrocoop) sinţă toate obiectivele plani
şcolar se continuă tradiţia mitetului judeţean al feme şi Ioan Cherase. Ceea ce ficate. In acest scop, se im
anilor precedenţi, conform ilor, Constantin Purcilean, vreau şă subliniez .este însă Haţeg, care are contractate pune o preocupare mai sus
secretar al Comitetului ju
căreia, pe lîngă climatul de deţean al U.T.C., Nicolae Stî- faptul că de dimineaţă pînă o scrie de obiective, unele ţinută diiwpaptaa consiliilor
muncă intensă şi învăţătură, nea, preşedintele Tribuna în dimineaţă următoare, ca din şnii anteriori, nu a. ~e- populare şi a "’“conducerilor
se realizează o atmosferă lului judeţean şi al Asocia drele din cpndpcerea şantie xistat un interes deosebit G.A.P. pentru a asigura toa
educaţională adecvată. Exis rului asigură constant o a- pentru a-şi îndeplini sarcini te materialele necesare şi a
tă o permanentă preocupa ţiei juriştilor, losif Nelega, sistenţă tehnică corespunză le ce-i reveneau, mobiliza toate forţele loca
lector la Cabinetul judeţean
re pentru organizarea unor toare, mobilizînd oamenii Intr-un sţadiu avansat de le, îndeosebi meseriaşii din
acţiuni de petrecere în mod de partid, Ioan Albu, vice pentru recuperarea rămînerii sate, ia realizarea construc
U.J.C.A.P.,
al
preşedinte
plăcut şi util a timpului li Aurel Altoneanu, medic în urmă şi deci pentru fi execuţie se găsesc grajduri ţiilor zootehnice — condiţie
ber, căutîndu-se cele mai inspector la Direcţia sani nalizarea grabnică a lucră le planificate, la C.A.P. Te- esenţială pentru îndeplinirea
variate şi mai bogate for tară judeţeană, Nicolae Şer- Imagini elocvente despre dăruirea şi abnegaţia cu care se munceşte pe şantierul bazi rii. iu, Peştişu Mare şi Lunca, indicatorilor de plan în şcc-
me. De pildă, membrii cer bap, secretarul Comisiei ju nului de apă. existînd condiţii ca adăpos torul de creştere a animale
cului literar ai anilor V (A), deţene de Cruce roşie, Ioan ILIE COJOCARU turile care se află la înveli- lor.
V (B), V (C), sub Îndruma Andriţoiu, cercetător la
rea tov. prof. Aura Pisoi, Muzeul judeţean, profesorul
au realizat în ziua de 27 Robert Singer, Viorel Ari-
octombrie un simpozion li mescu, inspector la Comite DEMARAJ OPTIM PENTRU
terar urmat de o reuniune tul judeţean pentru cultură Indieii de -utilizare ai maşinilor
organizată de anii II (A) şi educaţie socialistă.
şi II (C) şi care a decurs
într-o atmosferă deosebit de PRODUCŢIA ADLIjl VIITOR
plăcută- Miercuri, 31 octom CENACLU sub norma de plan» De ee?
brie. spb îndrumarea tova
răşelor profesoare Crizante,- ILIA. După cum ne trans (Urmare din pcg. 1) ductiv. Avem băieţi buni,
ma Matei şl Eva Hellerman mite Bujor Marcu, directo harnici şi ascultători, cum
şi-a început activitatea cer rul căminului cultural din denţiaţi şefii de brigadă Du este frqntaliştul Constantin Se ştie că asigurarea u- rivă un alt aspect ; se de teanp, secretarul comitetu tilajelor la parametrii op
cul de artă culinară pentru localitate, a doua şedinţă a mitru Sănăuţeanu, losif Cos- Popa, care, deşi nu-i decît nor ritmuri înalte de ex păşeşte de multe ori par lui de partid de la Uzina timi, prezenţa la serviciu
eleve. Acest cerc şi-a pro cenaclului „Leonardo da tea şi Leon Hangan, de la de un an brigadier, a reu tracţie în minerit este con cursul mediu zilnic, .în spe de preparare Ţeliuc. Nu^ în deplinătatea forţelor fi
pus să îmbogăţească pregă Vinci" a cuprins în pro pregătiri, Constantin Niţă şi şit şă=şi orpggepizeze forma diţionată în mod hotărîtor cial la „BELAZ"-uri şi la mai prin încadrarea cu zice şi morale, prin înţele
tirea elevelor pentru viaţă. gram : creaţii literare ale Gheorghe Buţă, de la inves ţia de lucru, şă se impună şi de folosirea raţională, la maşinile „Bucegi", ceea ce stricteţe în disciplina teh gerea şi întrajutorarea îr -
Joi, 1 noiembrie, a avut loc profesorului Ioan Baciu şi tiţii. Cei de la sectorul in să fie respectat. El şi ortacii întreaga capacitate, a uţila- conduce la consumuri ne- nologică — în care se in- tre ortaci se vor pute^
vestiţii şi-au asumat de cu-
deschiderea şantierului de elevului Eduard Goro, pre rînd şi un însufleţitor anga lui, ca şi cei din brigăzile jelor, instalaţiilor şi mij îndeplini sarcinile mari ca
extindere a atelierelor-şcoa- zentarea de către profesoa jament : realizarea planului lui Ion Sima şi Nicolae Stoi loacelor de transport. A- re stau în faţa cqlecţiviilui.
lă. amplă acţiune de auto- ra Lucia Rondoleanu a u- pe acest an cu 10 zile mai ca, realizează lunar randa ceasta presupune un şir întreprinderii.
dotare care continuă şirul nor lucrări de Grigorescu, devreme. Angajamentul lor mente de cîte 7 tone de căr întreg de preocupări : între
realizărilor de pînă acum. 'Aman şi Pătraşcu, precum prinde viaţă cu fiecare zi. bune pe post şi chiar mai ţinerea corespunzătoare, uti Oeviza flecŞrul colee tiv ils munoă: Este nevoie de minereu
Este o contribuţie în plus şl comunicarea profesorului — Dacă mina noastră are mult. De asemenea, ne stră lizarea temeinică, încadra mai mult, de minereu mai
la educarea elevilor în spi Traian Crişan — „Originea rezultate bune în acest an — duim ca lucrările de pregă rea riguroasă în graficele bun, dar pentru aceasta- se
tiri să nu răpună în urmă,
MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL
ritul dragostei faţă de mun aprecia destoinicul brigadier de revizii şi reparaţii, pre impupe folosirea cu cea
că- Vineri, 2 noiembrie, a vieţii pe pămînt". Vespasian Cătană — eu cred întrucît îi frînează în mun cum şi calitatea bună a a- mai mare grijă a utilajelor
că pe minerii de la produc
început munca patriotică a Următoarea şedinţă are oă ele se datoresc, în prin ţie. Aş mai menţiona preo cestora, existenţa pieselor şi instalaţiilor —- din sub
elevilor la baza nautică loc mîlne.
îl LUCRU - LA COTE MAXIMALE
cipal, strădaniei oamenilor, cuparea permanentă şi com de schimb necesare pentru teran şi din cariere a
faptului că ne-am mobilizat petentă a maiştrilor privind a se puţea interveni prompt maşinilor-unelte şi a mij
cu toţii, am înţeles just sar înfăptuirea sarcinilor pe re- în caz de nevoie şi altele. loacelor de transport, asi-
cinile şi ne-am unit efortu vire şi raioane, precum şi Dar, cu toate că la între
rile pentru a le realiza. Eu ajutorul substanţial pe care prinderea minieră Hunedoa gurîndu-se cantitate calita
m-aş referi la brigada mea, ni-1 dau electromecanicii. ra şe cunosp bine aoeşte ce justificate dc lubrifianţi. te şi ritmicitate producţiei,
pe care o conduc de vreo 15 Pentru realizarea integrală a rinţe — dealtfel ele sînt o- Remediul este clar : creş clude în primul rînd res eficienţă întregii activităţi
răspundem la întrebare ani. Am reuşit să ne cu planului, majorat, pe acest bligaţii strict profesionale terea responsabilităţii tu pectarea N.T.S. —, prin fo economice.'
noaştem bine, să alcătuim o ultim trimestru al anului şi — uneqri se mai faee rabat losirea integrală a timpului
adevărată familie, să ne în pentru a demara bine în la unele dip ele,, ceea ce turor acelor care exploa de lucru, a maşinilor şi u- DUMITRU GHEONEA
ţelegem perfect. Asta cred 1974, pregătim toate condi tează utilajele, instalaţiile
Traşcă Ilie — Hunedoara. chimea ce o aveţi ca fini- eu că este marele atuu al ţiile şi avem posibilităţi să grevează asupra procesului şi mijloacele de transport
Faptul că în meseria de so- sator şi cuptorar. succeselor. Sînt şi alte ase ne continuăm succesele de de producţie. Astfel, la ma ale întreprinderii, preocu
bar lucraţi cu miniu de menea brigăzi omogene, ca- pînă acum. In primul rînd şinile de încărcat M1P2, parea mai susţinută pentru „Inactivitatea
pentru galerii, indicele de
plumb nu constituie o bază Anonim — Orăştie. Este re-şi realizează lunar sarci însă contează că vrem acest utilizare este de numai 81,5 aprovizionarea cu materiale
pentru a fi încadrat în cate în contradicţie cu legea ca nile de plan. Nouă trebuie lucru. şi piese de schimb necesa
goria I de muncă. într-un singur an să se ri să ni se asigure front de lu Insistînd asupra pregătirii la şută faţă de 85 la sută re. nejustificată“ sau
dice de două ori încadrarea cru, materiale şi vagoneţi ; producţiei anului 1974, tova cît prevede cifra de plan. Lipsuri şi neajunsuri în
lin grup de muncitori — aceluiaşi muncitor. în rest ne îngrijim singuri răşul Dan Surulescu a ţinut Nici morile cu bile de la utilizarea raţională a ma
..Marmura“ Simeria. Ridica ce avem de făcut şi cum să să precizeze : Uzina de preparare Zlaşti şinilor şi instalaţiilor se echivalentul
rea încadrării se face exclu Haida Ioan — Brad. Con facem. Numai aşa vom reu — Atenţia principală o a- nu ating indicele planificat semnalează şi la Uzina de
siv dc către conducerea în ducerea întreprinderii şi co şi să înregistrăm lună de cordăm realizării integrale a — 85 la sută , ci numai preparare Teliuc. De la în-
treprinderii, conform legisla mitetul sindicatului, apre lună noi succese în muncă. sarcinilor pe acest an, pe 83,4 la sută- O situaţie, de cepuţul anului, aici s-au
ţiei în vigoare, pe baza ve ciind că sînteţi suferind, pot O contribuţie substanţială care, sîntem siguri, le vom asemenea, necorespunzătoa înregistrat 1 910 ore de o- ei material
chimii, a calităţilor profesi să vă acorde cu prioritate la bunul mers al producţi îndeplini şi depăşi. Dar, în re o prezintă mijloacele de prire a morilor, opriri ge
onale şi aportului în muncă concediul de odihnă. ei, la obţinerea rezultatelor acelaşi timp, însă, nu slăbim transport auto ale între nerate îndeosebi de unele
al salariaţilor. pozitive amintite, pe ansam de loc preocuparea pentru prinderii, care nu se înca defecţiuni electromecanice, (Urmare din pag. 1) uneori, cu anumiţi lucrători
Un grup de salariaţi — blul exploatării, şi-o aduc în pregătirea producţiei anului drează în coeficientul de u- prin care producţia a fost
Borbely Sandor — Orăştie. Hunedoara. Cotizaţia de permanenţă şi electromeca viitor. Avem în vedere îm tilizare a parcului şi al ca frustrată de 14 700 tone de — spunea tovarăşul Dumitru
Adeverinţa pentru abona membri susţinători ai clubu nicii — cei care întreţin şi bunătăţirea vitezelor de a- pacităţii nominale de trans fier în concentrat. Uzura sută, iar al doilea — de 2,55, Boţa, secretarul comitetului
ment v-a fost eliberată. lui sportiv nu exclude obli repară utilajele şi maşini vansare la lucrările de pre port. De pildă, maşinile excesivă a unor maşini şi In această direcţie este ne de partid pe întreprindere
— care nu se încadrează ri
gaţia plăţii biletului de in le —, precum şi cei din gătire pentru asigurarea „Tatra 138" înregistrează instalaţii, coroborată cu cesar să dotăm mai bine li
Rădoanc Petru — Orăştie. trare la manifestările spor sectorul transport — care a- fronturilor de lucru la nive un indice de utilizare a ca lipsa unor piese de schimb nele secţii şi ateliere, să mo guros în disciplina ţ}p pro
Regimul de lucru pentru tive. sigură deservirea corespun lul sarcinilor de plan spo pacităţii de transport de şi ou unele abateri de la dernizăm continuu fluxul ducţie. Tocmai de aceea noi
am întocmit acest grafic, cu
constructori este cel comu zătoare a fronturilor pro rite ale anului 1974, buna a- 74,6 la sută faţă de 75 la disciplina tehnologică sîpt productiv, să ne pregătim cu ajutorul căruia ne orientăm
nicat de conducerea şantie Baţ-tha Andrei — Hune ductive cu. materiale şi duc, proviziopare cu materiale, sută, cît este planificat, cauzele principale ale de mare atenţie cadrele. De a- mai bine asupra modului în
rului. doara. Normarea muncii la fără încetare, la ziuă, rodul vagoneţi şi piese de schimb, „BELAZ-urile 540“ realizea fecţiunilor, ale opririlor ac semenga, şă urmărim cu mai care este folosit timpul, ma
săparea galeriilor se face pu muncii din adîneuri. Ei se introducerea abatajelor fron ză doar 56 la sută (plan 65 cidentale, ale minusului de multă exigenţă activitatea şinile, îneît să putem acţio-,
Circo Ţodor — I.M- Bar numai în funcţie de numă mîndresc cu un recent suc tale şi în stratul gros, omo producţie amintit. In ultj din schimbul HI, în care se na în consecinţă. Desigur, nu
za. Problema sesizată de rul de oameni clin brigadă ces : punerea în funcţiune a genizarea în continuare a la sută), iar „SR-urile" în ma vreme s-au luat unele iroseşte mult timp preţios, ne face plăcere să inventăm
dv. a fost reglementată.' ci şi de condiţiile eoncrete puţului cu skip, care a re brigăzilor, introducerea pe scriu 59,5 la sută în ra măsuri de remediere a lip nu se folosesc maşinile la termen cum ar fi „inactivi
definitiv
zolvat
problema
dc lucru. scară largă a mecanizării port cu 60 la sută -- cifra surilor semnalate, dar tre parametrii optimi. tate nejustificată", însă îl
Moisiu D. — Haţeg. Unii transportului producţiei pe procesului de producţie. Cu de plan. Preocupări pentru utiliza folosim pentru a găsi unei-,
sudori de înaltă calificare, Foca Vasile — Ghelar. -verticală, noaştem în amănunt toate Sînt multe cauze care buie acţionat mai energic rea integrală q timpului e- tele cu care să-l anihilăm.
Despre preocupările colec
capitolele producţiei anului
cu marc experienţă şi ve Aprobarea transferului în tivului fruntaş pe mină — viitor, acţionăm energic şi pentru aplicarea lor con fecţiv de lucru şi a maşini La nivelul comitetului de
chime în muncă, pot fi în interesul serviciului se dă sectorul III — ne-a vorbit aplicăm soluţiile cele mai concură la aceşti indici de secventă. cu maximă efici lor ia capacităţile nominale partid şi conducerii între
cadraţi ca muncitori specia numai' în cazuri temeinic ing. ion Dăbulcanu, şeful corespunzătoare şi £|vem utilizare sub norma de plan. enţă. există la toate nivelurile. în prinderii trebuie să acţio
lişti. justificate. sectorului : certitudinea că şi la anul ne Este vorba de lipsa unor — Disciplina mai presus adunări comune ale comite năm mai energic pentru e-
tului de partid, do sindicat
— Accentul principal l-am vom putea realiza în bune piese de schimb şi dc cali de orice — relevau tovară- ducarea oamenilor, să folo
Roman Petru — Hunedoa Rus Ionel - Brănişca. In- pus pe organizarea temeini condiţiuni sarcinile de plan. şi comitetului Oamenilor sim cu responsabilitate şi
ra. Este evident că după trucît oraşul Cugir este în că a lucrului în abataje — Stă în puterea colectivului tatea uneori îndoielnică a Şll Gheorghe Braşoveanu, muncii se analizează perio
terminarea cursurilor de ca judeţul Alba, adresaţi-vă începînd de ia prezenţă, re-‘ nostru, a oamenilor noştri benzijiei, dar şi de simţul brigadier la E.M. Ghelar, dic şi acest aspect al acti- exigenţă partinică toate pîr-
ghiile muncii politice şi or
lificare veţi fi încadrat în partizarea de sarcini concre harnici şi pricepuţi, care, în de răspundere scăzut al a- Emilian Bălan brigadier la viţălii, se stabilesc măsuri
1
tr-o categorie superioară, ziarului „Unirea din Alba te pe fiecare miner din frunte cu comuniştii, sînt ho- celora care le mînuiesc, în sectorul II al minei Teliuc, concrete, se acţionează cu ganizatorice în această di
recţie principală a activită
energie şi hotărîre.
ţinîndu-se scama şi do ve- Iulia. schimb, aprovizionarea cu tărîţi să sporească producţia treţin şi repară. De aici de maistrul Constantin Mun- — Mqi avem de „furcă“, ţii noastre,
materiale şi vagoneţi, înca de cărbune, atît de necesar
drarea perfectă în ciclul pro economiei naţionale.