Page 2 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 2

p
                                                                                                                                                                                           ?
                                                                                                                                                                                         l
                                                                                                    raws wui w ■                                        WWJt»' ■ r^!rWPC!^!^W'gy^?'T<W!e/^ ^- T                               IWWRWWÜU57S
                                                                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI          Nr. 5 850 ® JOI 1 NOIEMBRIE 1973






                                 Vî» adunările generale
                                                                                                                                                          „la răscruce de                                        U                  Pentru
                IN SPIUIT CONSTRUCTIV                                                                                                                               Robert  Fuest.  Regizorul  şl   Principalul  păcat  al  peli­  melomani
                                                                                                                                        Iată  o  nouă  versiune  ci­
                                                                                                                                      nematografică  â  unui  roman   scenaristul   său,   Patrick   culei  este  că  falsifică  esen­
                                                                                                                                      celebru   prea   celebru   şi   Tilley,  au  eliminat  din  baza   ţa  operei  inspiratoare,  abu-   :   ţ Dorin Anastasiu,
                                                                                                                                                                                                                             ;  George  Enache,  Aurelian
                                                                                                                                                                                                 zînd  din  plin  de  prestigiu]
                                                                                                                                                                    literară  pasaje  substanţiale,
                                                                                                                                      prea  frecventat  de  publicul
                              BAR Şl CRITIC !                                                                                         cititor  din  1847  încoace,  ca   poveste  de  dragoste  stranie.   consolidat  al  unei  cărţi  e-   I  Andreescu  şi  Corina  Chi-
                                                                                                                                                                    voind  să  păstreze  doar  o
                                                                                                                                                                                                                             j  riac  au  realizat,  de  curînd,
                                                                                                                                                                                                 ditate  în  milioane  şi  mili­
                                                                                                                                       să  nu-i  ispitească  pe  cine­
                                                                                                                                       aşti  de  a  realiza  noi,  me­  Bineînţeles,  aceste  operaţii   oane  de  exemplare,  în  toa­  j  un  reuşit  disc  de  music-
                                                                                                                                       reu  noi  întîlniri  cu  filmul.   de  „purificare"  n-au  dus  la   te  limbile  pămîntului.  Colac   j  hali  intitulat  „Bună  seara
                                                                                                                                       Graţie  telecinematecii,  am   nici  o  poveste  de  dragoste   peste  pupăză  este  Imagi­  I  domnule  Wilde".
              Adunările  de  dări  de  sea­  Tărchină)  ;  conducerea  şcolii   ce  a  făcut  organizaţia  pentru                      văzut  cu  Cîtva  timp  în  ur­  stranie,  ci  doar  la  întreba­  nea  de  o  violenţă  înfioră­  j  ©  Orchestra  Bruno  Coa-
            mă  din  şcoli  ce  se  desfăşoa­  nu  a  manifestat  suficientă   popularizarea  codului  moral,                          mă  o  celebră  (cit  de  obse­  rea  nedumerită  a  spectato­  toare  a  lui  John  Coqullon,   j  trix  şi  melodiile  sale  sînt
            ră  în  aceste  zile  marchează   exigenţă  faţă  de  unele  aba­  pentru  înrădăcinarea  norme­                           siv  ne  urmăreşte  acest  epi­  rului  :  „De  ce-a  fost  nece­  uneori  —  oricît  de  parado­  j  imprimate  pe  un  disc  ste-
            un  moment  important  în  tre­  teri  ale  cadrelor  didactice   lor  sale  în  comportamentul                            tet  în  legătură  cu  „La  răs­  sară  mutilarea  aici  ?  Ce-a   xal  s-ar  părea  —  de  un  u-   j  reo  intitulat  „De  pe  scena
            cerea  la  aplicarea  în  viaţă   (Silviu  Vladislav);  şcoala  nu   cotidian   al   membrilor   de                       cruce  de  vînturi"  )  ecrani­  cîştigat  filmul  în  plus  cu   mor involuntar.      j  Olimpia  Paris“  şi  oferind
            a  hotărîrii  C.C.  al  P.C.R.  din   s-a  prezentat  cu  nici  un  ex­  partid,  la  locul  de  muncă,  în               zare  a  lui  William  Wyler,   aceste  găselniţe  7"  Există  a-   Filmul  este  făcut,  evident,   |  melomanilor  melodii  îndră-
            18-19 iunie 1973, reprezentînd   ponat  la  expoziţia  municipa­  familie, în societate.     Operatoare?.   Doina   Ştefan,   datată  din  1939.  Doi  foarte   poi  în  film  şi  nişte  secven­  cu  un  bine  precizat  scop   j gite:   „Mergînd agale",
            un  binevenit  prilej  pentru   lă  din  anul  şcolar  trecut   Dar  nu  ne-am  propus  în   din  cadru!  Uzinei  de  prepara­  mari  actori  Merle  Oberon   ţe  care  pun  sub  semnul   comercial.  Nu  ştiu,  însă,  da­  j  „Vrăbiuţa  mea",  „Ce  seară
            examinarea  modalităţilor  în   (Eric  Focht);  organizaţia  de   rîndurile  de  faţă  să  facem   re  a  I.M.  Barza,  îşi  realizea­  şi  Laurence Olivier,  susţinu­  întrebării  gustul  realizatori­  că   era   absolut   necesară   j  plăcută",  „Cu  părul  în
                                                                                                       ză  cu  conştiinciozitate  sarci­
            care  se  transpun  măsurile   partid  trebuie  să  se  ocupe   un  bilanţ  al  adunării  :  asta   nile  de  muncă,  aducîmlu-şl  o   seră  în  acea  versiune  parti­  lor,  secvenţe  care  ne  pro­  prezenţa  lui  pe  ecranele   j vînt" ş.a.
            adoptate  recent  de  conduce­  mai  mult  şi  mai  îndeaproa­  a  fost  bun,  asta  rău.  Orga­  contribuţie  substanţială  la  în­  turile   personajelor   create   pun  portretele  „inedite"  ale   noastre,   cînd   mult   mai
            rea  partidului  nostru  pentru   pe  de  utecişti  şi  pionieri   nizaţia  de  partid  de  la  Şcoa­  deplinirea  pianului   de  metal   de  Einily  Bront§.  Şi  dacă   unui  dezechilibrat  mintal  şi   simplă  (şi  civilizată!)  ar  fi
            dezvoltarea  şi  perfecţionarea   (Maria  Gîţă).  Dar,  aşa  cum   la  generală  nr.  10  din  Hune­  al unităţii.         nu  putem  uita  (pentru  că   ale  unei  fete  cam  şuie.  Şi   fost  reluarea  versiunii  Wy­  Editoriale
            procesului   instructiv-educa-   dealtminteri  se  întîmplă  în   doara,  Care  numără  30  de                             realmente  nu  putem  uita)   de  bună  seamă  ne-ntrebăm   ler.  Uneori  bat  neprielnic
            tiv,  educarea  comunistă  a   asemenea  adunări,  comuniştii   membri,  ştie  ce  are  de  făcut                         acest  film  se  datoreşte  nu   din  nou  :  „Ce  legătură  au   vînturile  la  răscrucea  difu­  %  Reeditarea  clasicilor
            tineretului, pregătirea sa pen­  nu  s-au  rezumat  în  cuvîntul   şi  cum  trebuie  să  facă  pen­                        povestirii  de  un  romantism                             zării filmelor. Păcat •!    I  e  o  datorie  de  onoare  a
            tru Viaţă.                    lor  doar  la  „micro-dări  de   tru  ca  să-şi  îndeplinească                               îndeajuns  de  agresiv  pe  a-   aceste  figuri  cu  personajele                      i  fiecărei  edituri.  Printre  re-
              Am  asistat,  nu  de  mult,  la   seamă",  ci  au  făcut  —  pen­  misiunea.  Planul  de  măsuri   Peste 500 lectorate,   locuri,  ci  creaţiilor  de  ex­  Emilyei Brontă?"                     AL. COVACI    !  centele  apariţii  de  acest
            o  asemenea  adunare  a  co­  tru  completarea  planului  de   a  fost  bine  gîndlt,  cuprin­                             cepţie  ale  lui  Merle  Obe­                                                         I  gen  în  librării  figurează
            muniştilor  de  la  Şcoala  ge­  muncă  întocmit  de  către  bi­  zător  şi  cu  elemente  concre­  cercuri şi cursuri    ron  şi  Laurence  Olivier,  un                                                        |  Vasile  Alecsandri  cu  două
            nerală  nr.  10  din  Hunedoara.   rou  —  propuneri  concrete  şi   te,  realiste,  la  fel  şi  comple­                 cuplu  ideal  şi  —  filmul  ac­                                                       :  volume  apărute  în  colec-
            Cu  mult  spirit  de  răspunde­  valoroase.  In  general,  aces­  tările  aduse  de  participanţii   pentru femei         tual  demonstrează  —  inega­                                                          1  ţla  „Biblioteca  pentru  toţi"
            re,  constructiv,  pentru  desti­  tea  vizează  aspectele  moder­  la  dezbateri.  Singura  noastră                       labil.                                                                                I  a  Editurii  Minerva  :  „Chi-
            nele  educaţiei  tinerei  genera­  nizării  întregului  proces  de   obiecţie  ar  fi  —  şi  asta  s-ar                    Filmul  de  acum  realizat                                                           j  riţa  în  Iaşi"  şi  „Fîntîna
            ţii,  comuniştii  au  abordat   învăţămînt,  conform  hotărî­  putea  referi  şi  la  âlte  orga­  Comitetele  şi  comisiile   în  1971  de  Robert  Fuest,  ne                                                  (  Blanduziei",  Bogdan  Pe-
            principalele   probleme   care   rii  plenarei  din  iunie  a.c.,   nizaţii  de  partid  ale  cadre­  de  femei  din  judeţ,  îndru­  tentează  dintru  începuturi                                               j  triceicu  Haşdeu  cu  „Răz-
            stau  în  faţa  şcolii,  relevînd   îmbunătăţirea  calitativă  a  în-   lor  didactice  —  lipsa  unui   mate  de  organizaţiile  de   la  paralelizări.  Şi  tentaţia                                           I  van  şi  Vidra",  „Trei  crai
            rezultatele  bune  obţinute,  dar   văţămîntului  ideologic,  inten­  anumit  climat  al  criticii.  Ra­  partid,  au  acordat,  în  a-   este  atît  de  mare,  incit  cel                                      j  de  la  răsărit",  Ion  Luca
            şi  carenţele  din  întreaga  lor   sificarea  activităţii  obşteşti  a   reori  un  cadru  didactic  îşi   cest  an,  o  atenţie  deose­  ce  vizionează  —  fie  el  spec­                                     j  Carâgiale  cu  „O  scrisoare
            activitate.                   cadrelor  didactice,  preocupa­  critică  partinic,  deschis,  co­  bită  —  în  lumina  docu­  tator,  ori  spectator  cu  sta­                                                     pierdută“,   Al.   Mirodan
              In  cuvîntul  lor,  cei  mal   rea  permanentă  pentru  în­  legul  pentru  vreo  abatere  sau   mentelor  Plenarei  C.C.  al   tut  de  cronicar  —  nu  rezis­                                                 „Teatru",  V.  Eftimiu  „O-
            mulţi  dintre  participanţii  la   drumarea  activităţii  organi­  neîpdeplinirea  vreunei  sar­  P.C.R.  din  iunie  a.c.,  cu   tă  şi  începe  un  palpitant                                                    pere" voi V.
            dezbateri  s-au  referit  cu  pre­  zaţiei U.T.C. şi pionieri ş.a.  cini.  Lipseşte  acea  intransi­  privire  la’  rolul  femeii  in   proces  de  catalogare  a  va­                                               9  In  colecţia  „File  de
            cădere  la  aspectele  esenţiale   Un  fapt  pozitiv  a  fost  ac­  genţă  a  criticii  comuniste   viaţa  politică,  economică   lorilor :   „Aici parcă n-ar                                                     istorie"  a  Editurii  politice
                                                                                                                                                        r
            ale   organizării   îndeplinirii   centul  pus  în  adunare  pe   faţă  de  orice  lipsuri.  Una  e   şi  socială  a  ţării  —  orga­  trebui  să  fie  aşa‘   sau  :                                              a  apărut  volumul  „Mihai
            hotărîrilor  partidului,  a  pro­  problemele  îmbunătăţirii  con­  să  critici,  de  pildă,  starea   nizării  şi  deschiderii  în   „Dincolo  parcă  era  mai  con­                                              Viteazul  —  unirea  şi  cen­
            priilor  hotărîrl  ale  organiza­  tinue  a  vieţii  interne  de   deplorabilă  a  curţii  şcolii,   bune  condiţii  a  formelor   vingător  Olivier,  ori  :  „Vai,                                               tralizarea ţărilor romând®.
            ţiei,  problemele  îmbunătăţi­  partid  —  modul  în  care  se   dînd  vina  pe  şantierul  din   de  ridicare  a  nivelului  po­  dar  Anna  Calder-Marshall                                                        ©  Institutul  pentru  stu­
            rii  stilului  şi  metodelor  de   aplică  In  activitatea  cotidia­  apropiere,  şi  alta  e  să  cri­  litic,  cultural  şi  cetăţe­  nu  prea  se  poate  măsura                                                dierea  conjuncturii  econo­
                                                                                                        nesc
                                                                                                                       diferitelor
                                                                                                              adresate
                                                                         tici  un  coleg  care  întîrzie
            muncă.  Pe  lîngă  unele  re­                                de  la  ore,  care  nu-şi  înde­  categorii  de  foniei.  Astfel,   cu  Merle  Oberon".  Conclu­                                                      mice  internaţionale  a  pu­
            zultate  valoroase  şl  merito­  nă  principiul  muncii  şi  con­                          în  întreprinderi,  localităţi   zia  finală  a  punerii  în  pa­                                                       blicat  de  curînd  lucrarea
            rii  obţinute  de  acest  colec­  ducerii  colective,  răspunderea   plineşte  conştiincios  sarcinile   şi  cartiere  au  fost  organi­  ralel  a  celor  două  pelicule,                                         „Conjunctura    economiei
            tiv  relativ  nou  pe  parcursul   personală   pentru   sarcinile   didactice.  In  majoritatea  ca­  zate  şi  şi-au  început  acti­  aflate  la  un  interval  de                                                mondiale“.
            unui  an  şcolar  (în  şcolariza­  încredinţate  şi  aplicarea  nea­  zurilor,  cei  amintiţi  negativ   vitatea,  pe  baza  consul­  timp  de  32  de  ani  una  de                                                 ©  Editura  Junimea  pu­
            rea  tuturor  elevilor  şl  gene­  bătută  a  hotărîrilor  adopta­  în  darea  de  seamă  îşi  fac                         alta,  este  net  favorabilă
                                          te în colectiv.               autocritica,  dar  dintre  parti­  tării   opţiunilor   femeilor,   versiunii  Wyler.  Pentru  că                                                      blică,  sub  semnătura  a  trei
            ralizarea  invăţâmîntului  de                                                               32  lectorate  cu  femeile                                                                                             autori,  o  interesantă  „In­
                                            Ar  fi  fost  însă  necesar  ca   cipanţi  nu  ia  nimeni  atitu­                          adevărul  adevărat  este  că
            zece  ani,  dotarea  atelierelor   adunarea  să  fi  abordat  şi                            salariate  şi  gospodine,  470   acest  nou  film,  care  inten­                                                       troducere  algebrică  în  in­
            şi   laboratoarelor,   acţiunile   problema  dezvoltării  conşti­  dine.                    cercuri  de  lectură  la  ora­  ţionează  să  supraliciteze  pe­                                                       formatică  —  teoria  auto­
            de  orientare  şcolară  şi  pro­  inţei  socialiste  a  membrilor   Am  insistat  asupra  acestui   şe  şi  sate,  precum  şi  11   licula  veche,  nu  se  ridică      Spectacole                                 matelor".
                                                                                                        cursuri  în  cadrul  univer­
                                                                                                                                                                                                                                 Si  Colecţia  „Făurirea  so­
                                                                                                                                       la  înălţimea  stabilită  de
            fesională,  preocupările  pentru   ei,  a  educării  comuniştilor   aspect  al  lucrurilor  tocmai   sităţilor populare — cursuri   William  Wyler.  Dimpotrivă,                                                   cietăţii  socialiste  multilate­
            asigurarea  conţinutului  ştiin­  în  spiritul  eticii  şi  echităţii   pentru  faptul  că  organizaţia   axate  pe  tema  :  „Femeia   dispune  de  nişte  valori  atît   Miercuri.  31  octombrie,   frumoasă"  susţinut  la  Hu­  ral  dezvoltate"  a  Editurii
            ţific  al  lecţiilor,  activitate   socialiste.  (Chiar  dacă  Proiec­  de  partid  de  aici  este  tînă-   în  societatea  contempora­  de  miniaturale,  îneît  ele   orchestra  populară  „Fla­  nedoara  şi  aducînd  drept   politice  s-a  îmbogăţit  de
                                                                                                        nă"  şi  „Pedagogia  fami­
            metodică  susţinută  etc.)  au   tul  de  norme  ale  vieţii  şl   ră,  la  fel  ca  şi  şcoala  de­  liei".               nici  nu  pot  fi  folosite  că   căra  Prahovei"  din  Ploieşti   cap  de  afiş  pe  îndrăgiţii   curînd  cu  o  nouă  lucrare  :
                                                                                                                                                                      şi-a  încheiat  turneul  în  ju­
            existat  şl  domenii  In  care   muncii  comuniştilor,  ale  eti­  altfel,  iar  fiecare  adunare   La  coordonarea  activită­  argumente  în  favoarea  fil­  deţul  Hunedoara  prin  spec­  solişti  Benone  Sinulescu  şi   „Ion  Dinu.  Politica  P.C.R.
                                                                                                                                                                                                                               de  dezvoltare  şi  perfecţio­
            s-a  insistat  mai  puţin.  Vizi­  cii  şi  echităţii  socialiste  este   de  partid  are,  oricare  ar  fi   ţii  lectoratelor,  cercurilor   mului actual.  tacolul „Prahova, vatră  Petre Săbădeanu.            nare  a  bazei  tehnico-mate-
                                                                        ordinea  de  zi,  un  rol  educa­                               Dar  să  luăm  pe  rînd  vi­
            tele  la  familiile  elevilor  nu   încă  în  dezbatere,  aplicarea                        şi  cursurilor,  au  fost  atra­                                                                                        riale".
            au  fost  întotdeauna  eficiente   prevederilor  sale  este  o  în­  tiv  şi  reprezintă  o  şcoală  a   se  un  număr  însemnat  de   ciile versiunii semnate de                   ______________ \
            (Elena  Naftei)  ;  repartizarea   datorire  pentru  fiecare  co­  educaţiei  comuniste  a  mem­  cadre   didactice,   medici,
                                                                        brilor ei.
            sarcinilor  în  cadrul  biroului   munist).  Să  se  fi  arătat  lim­                      jurişti, bibliotecare.
            nu a fost echitabilă (Aurora  pede  abaterile  (şi  nu  aluziv  !),         C. DROZD                                                                                          ------1
                                                                                                                                                    Secţii noi In cadrul                                  Marginalii  ia  un
               (•<    1 -VT T
                                                                                                                                                  Universităţii serale de                                 festival..folcloric
                                                                                                                                                    marxism-leninism                                    (Uimare din pag. t)    rea  festivalului  şi  pi-in  ex
                                                                                                                                                                                                                               clorice  din  şcoli,  finaliza
                                                                                                                                                                                                     tin Furdui, Virginica Dobre.  poziţii,   albume,   fotografii.
                                                                                                                                                                                                     Am  sugera  organizatori­  De  un  real  sprijin  ar  fi
                                                                                                                                             Cursurile  Universităţii  serale  de  marxism-leni-   lor  desfăşurarea  actualului   colaborarea   cu   formaţiile
                                                                                                                                          nism,  filiala  Petroşani,  s-au  deschis  în  acest  an  de   festival   în   sezonul   cald,   de  amatori  din  localitate,
                                                                                                                                          învăţămînt  cu  o  secţie  nouă  —  sociologia  religiei  —   creîndu-se  astfel  posibilita­  de  la  Cimpa  şi  Jieţ,  de  c-
                                                                                                                                          în  care  sînt  încadraţi  membri  ai  comisiilor  de  răs-   tea  angajării  plenare  a  co­  xemplu,  cunoscute  prin  ac­
                                                                                                                                          pîndire  a  cunoştinţelor  ştiinţifice  de  pe  lîngă  consi­                        tivitatea lor deosebită.
                                                                                                                                          liile  locale  ale  Frontului  Unităţii  Socialiste.  De   piilor  într-o  activitate  de  o   DeCi,  festivalul  trebuie  să
                                                                                                                                          asemenea,  la  solicitarea  conducerii  Centralei  cărbu­  zi  întreagă,  a  lărgirii  po­  aibă,  deopotrivă,  un  sens
                                                                                                                                          nelui  au  fost  întreprinse  acţiuni  pentru  înfiinţarea   sibilităţilor  de  acţiune  edu­  major  educativ  şi,  mai  ales,
                                                                                                                                          unei  secţii  de  studiere  a  ştiinţei  conducerii  socie­  cativă.                 unul  patriotic  de  prelungi­
                                                                                                                                          tăţii  pentru  directori  şi  alte  cadre  din  unităţile  eco­  De asemenea, antrenarea
                                                                                                                                          nomice ale Văii Jiului.                                      mai largă a cercurilor fol­  re  în  timp  şi  îmbogăţire  a
                                                                                                                                             Mutaţii  calitative  esenţiale  a  cunoscut  şi  orga­                             tradiţiei.
                                                                                                                                          nizarea  învăţămîntului  politic  de  masă.  Aşa  de
                                                                                                                                          exemplu,  peste  o  treime  din  cei  aproape  20  000
                                                                                                                                          cursanţi  din  municipiu  urmează  forme  de  studiere
                                                                                                                                          a  problemelor  economice,  iar  o  cincime  —  proble­
                                                                                                                                          mele de educaţie moral-cetăţenească                            Comuna capătă in fiecare
                                                                                                                                             Practic,  sistemul  de  învăţămînt  prin  informări
                                                                                                                                          —  anii  trecuţi  predominant  în  minerit,  construcţii,
                                                                                                                                          sectorul  forestier,  comerţ  —  se  mai  menţine  numai
                     In peisajul dezvoltării învăţămtntulul hunedorean se profilează şl modernul Liceu Industrial minier din Petroşani, dat re­  la cartiere.                                           an un plus de frumuseţe
                  cent în funcţiune.                                                                        Foto  : ION LICIU
                                                                                                                                                                                           ___i
                                                                                                                                                                                                         (Urmare din pag. 1)    de  cetăţeni  pentru  înfru
                                                                                                                                                                                                                                museţarea   aşezărilor   în
                     Ritmuri                      înalte                    —    Recent,  colectivul  de   în  curs  de  valorificare.  Ele   acest  studiu  se  soldează  cu  o   —  Desigur,  toate  acestea   ţii,  cetăţenii  comunei  noas­  care   locuiesc   ar   putea
                                                                                                                                                                                                       Dar  în  afară  de  presta­
                                                                                                                                                                                                                                continua.  Nu  trebuie  să-i
                                                                          muncă  din  C.S.  Hunedoara  a   vizează  realizarea  unor  pro­  economie de 3,5 milioane lei.  sînt  realizări  incontestabile,   tre  au  efectuat  şi  un  ma­  uităm  pe  cei  care  ne-au
                                                                          raportat  însemnate  depăşiri   bleme  esenţiale  cu  care  sînt   —  Ce  ne  puteţi  spune  de­  dar,  dacă  ţinem  seama  de  po­  re  număr  de  zile  de  mun­  sprijinit  în  a  rezolva  cu
                        de execuţie                                       alo  sarcinilor  de  plan  şi  an­  în  activitatea  productiv-econo-   spre  activitatea  obştească  a   tenţialul  existent,  se  poate   de  400  000  lei,  cît  ne-am   bine  aceste  acţiuni.  Din­
                                                                                                        confruntate  secţiile  şl  uzinele
                                                                                                                                                                                                     că  patriotică.  Astfel,  faţă
                                                                                                                                                                                                                                tre  iniţiatorii  şi  entuziaş­
                                                                          gajamentelor  pe  cele  9  luni
                                                                                                                                                                  concluziona  că  aportul  ingi­
                                                                          ale  acestui  an.  Care  a  fost   mică.                   tehnicienilor şi inginerilor ?  nerilor  şi  tehnicienilor  la  mo­  propus  să  reprezinte  va­  tii  care  şi-au  adus  un  a-
                                                                                                                                      —  In  această  direcţie,  co­
                   (Urmare din pag. 1)     dumneavoastră  ?  —  adresăm   aportul  comisiei  inginerilor  şi   —  Care  sînt  urmările  de   misia  noastră  a  organizat   dernizarea  producţiei  şi  a   loarea  muncilor  patriotice,   port  deosebit  menţionăm
                                           întrebarea  tovarăşului  Geor­  tehnicienilor  la  obţinerea  a-   pînă  acum  ale  aplicării  aces­  consfătuiri  pe  diverse  teme   muncii,  la  creşterea  eficien­  s-au realizat 410 000 lei. Ce   pe   deputaţii   AugnsUn
                                           ge  Avram,  contabil-şef  la   cestor rezultate ?            tor studii ?                                              ţei  economice  a  combinatu­      reprezintă  această  valoa­  Igreţ,   Viorel   Ardelean.
             paznicul  din  parcul  nostru                                                                                           cu  inovatorii,  cum  ar  fi  cele                                                         Gheorghe  FUrdul-M.,  Ni-
             de  camioane  aprinde  un  foc   şantierul forestier. ,        —  Practic,  se  poate  spune   —  Intre  altele,  s-a  sistema­  privind  reducerea  consumului   lui putea fi mult mai mare...  re  ?  In  ea  sînt  înglobate   colae   Toderan,   Vaier
                                                                                                                                                                                                     eforturile  depuse  de  lo­
             şi  încălzeşte  apă  în  mai  mul­  —  Am  montat  teracote  cu   că  întreg  corpul  tehnico-in-,   tizat  ajustajul  laminorului  de   de  cocs,  folosirea  mai  eficien­  —  Este  adevărat.  In  activi­  cuitorii  comunei  la  plan­  Neag-Piana,  Virgil  Neag  şi
             te  cazane.  Şoferii  pot  să-şi   plită,  în  fiecare  dormitor.   gineresc  a  contribuit  din  plin   semifabricate, dublîndu-se ast­             tatea  noastră  întîmpinăm  şi     tarea  a  peste  600  pomi   Partenie   Negru.   Acum,
             spele  cu  uşurinţă  maşinile  şi   Focul  este  supravegheat  de   la  realizările  obţinute  în  toa­  fel  capacitatea  de  depozitare  tă  a  documentaţiei  tehnice  unele  greutăţi  pe  care  vreau         pentru  că  ne  aflăm  în
             au  dimineaţa  apă  caldă  pen­  o  femeie  de  serviciu,  care   te  domeniile  de  activitate  din                                                 să  le  amintesc  aici  succint.   fructiferi  şi  ornamentali,   prag  de  iarnă,  am  început
             tru   turnat   în   radiatoare.   are  grijă  ca  seara  să  fie   cadrul  combinatului  nostru.                                                     Astfel,  nu  în  toate  secţiile   la  amenajarea  căminelor   să  ne  orientăm  asupra
             (Paznicul  de  ia  S.U.T.  n-a   căldură  în  camere  şi  apă   Aportul  inginerilor  şi  tehni­                                                     se  acordă  atenţia  cuvenită  so­  culturale  din  Tătărăşti  şi   viitoarelor  lucrări  ce  va
                                                                                                                                                                                                     Tisa,  la  împrejmuirea  şco­
             primit  dispoziţie  să  facă  aşa   caldă.  Avem,  de  asemenea,   cienilor  s-a  concretizat,  între                                                luţiilor   propuse   în   cadrul   lilor,  la  amenajarea  unei   trebui  să  le  facem  în  anul
             ceva — n.n.).                 un  vagon-baie,  care  func­   altele,  prin  participarea  mai                               num si                   iniţiativei  la  care  mă  refe­   zone  verzi,  la  repararea   ce  bate  la  uşă.  Dintre  a-
               Intr-adevăr,  nu-i  o  metodă   ţionează toată ziua.       eficientă  la  organizarea  pro­                                                        ream  înainte.  O  situaţie  ne­                              cestea,  menţionăm  :  con­
             savantă.  Trebuie  arătat  însă   Vizităm   camerele.   Cald,   ducţiei  şi  a  muncii,  la  depis­                                                  corespunzătoare  există  în  a-    şi  întreţinerea  a  3  kilome­  struirea  unui  pod  nou  pe­
                                                                                                                                                                                                     tri  de  drum  între  aşezări­
             că  e  deosebit  de  eficientă.  In   bine,  apă  caldă,  lenjerie  de   tarea  şi  valorificarea  rezer­                                            ceastă  privinţă  la  turnătorii,   le  Cristian—Burjuc,  la  de-   ste  apa  Valea  Tătărăşti,
             timp  ce  la  S.U.T.  zeci  de   pat  curată.  Să  ne  punem   velor  existente.  In  acest  sens,   lEMICHR SĂ-ŞI ÎNCĂ 0                            reparaţii  siderurgice,  centra­   colmatarea  văii  din  apro­  împrejmuirea  şcolii,  con­
             camioane  stau  îngheţate,  la   oare  întrebarea  de  ce  fluc­  trebuie  să  menţionăm  străda­                                                    le  electrice  etc.  De  asemenea,   pierea   consiliului   popu­  struită  în  acest  an.  Vrem
             vecini,  parcul  auto  este  ac­  tuaţia  pe  şantierul  nr.  7  se   niile  depuse  pentru  aplicarea                                               e  cazul  să  arătăm  că  în  pe­  lar.  Un  număr  apreciabil   ca  şi  în  anul  1974,  zilele
             tiv aproape sută la sută.     menţine  ridicată,  iar  la  fo­  prevederilor  planului  de  mă­                                                      rioada  scursă  din  acest  an
                                           restieri  se  simte  un  aflux   suri  tehnico-organizatorice,  a-   cornuţii SPORITA IA                               numărul  inovaţiilor  este  mai    de  zile  de  muncă  volun-   propuse  să  se  efectueze,
                                           de forţă de muncă ?            bordarea  şi  soluţionarea  unor                                                        mie  decît  cel  din  perioada     tar-patriotică  a  fost  efec­  atît  în  cadrul  prestaţiilor,
             Mai  multă  atenţie  faţă                                                                                                                                                               tuat  de  cetăţeni  la  cură­
                                             Cele  două  stări  de  lucruri   noi  probleme  de  cercetare  şi                                                    corespunzătoare   a   anului       ţarea  a  40  hectare  de  pă­  cît  şi  în  acţiunile  de  mun­
             de  condiţiile  de  muncă     contrastante  ne-au  determi­  organizare,  introducerea  cu                                                           trecut,  aceasta  şi  datorită     şuni.                      că  voluntar-patriotică,  să
                                                                                                 BESIEBA EEICIEHIEIECOMK!
             şi  trai  ale  constructori­  nat  să  discutăm  cu  tovară­  mai  multă  hotărîre  a  cuceri­                                                       faptului  că  inginerii  şi  teh­    Şirul  exemplelor  de  lu­  fie  toate  efectuate  pentru
                                           şul  Ioan  Grama,  secretarul   rilor tehnicii moderne.                                                                nicienii  nu  au  mai  sprijinit
             lor                           comitetului  de  partid  al  şan­  —  Aţi  putea  menţiona  cite-                                                      cum  se  cuvine  pe  muncitori     crări efectuate în comună  înfrumuseţarea satelor.
                                           tierului 7.                    va  domenii  în  care  contribu­                                                        în  găsirea  unor  modalităţi
               In  cele  mai  multe  dormi­  —  Intr-adevăr,  timpul  fri­  ţia concretă a comisiei ingine­  Convorbire  cu  ing.  TRAIAN  GHEORGHIŢA,  respon­   tehnice  pentru  soluţionarea
             toare  ale  constructorilor  de   guros  ne-a  prins  nepregătiţi.   rilor  şl  tehnicienilor  a  fost   sabilul  comisiei  inginerilor  şi  tehnicienilor  din  Combinatul   problemelor  ridicate  în  secţii.
             la  şantierul  7  —  gheţar  nu   Vina  este  a  noastră,  că   mai plină de roade ?        siderurgic Hunedoara                                     In  unele  secţii  şl  servicii.
             alta.                         n-am  insistat  din  vreme  a-   —  Bineînţeles.  De  pildă,                                                           Cursurile  de  ciclare  şi  reci­
               —  Nu  numai  că  nu  avem   supra  acestui  aspect.  In  a-                                                                                       clare  nu  s-au  desfăşurat  în        In mijlocul muncitorilor
             căldură  şi  apă  caldă,  dar   dunarea  activului  de  partid   sînt  de  menţionat,  în  aceas­                                                    mod  corespunzător,  iar  nu­
             n-avem  vestiar  şi  nici  baie.   am  stabilit  însă  măsuri  pen­  tă  ordine  de  Ideî,  lucrările                                                mărul  de  manifestări  tehnl-
             Venim  seara  de  pe  şantier   tru  reglementarea  situaţiei.   de  pregătire  a  capacităţilor   şi  îmbunătăţindu-  se  posibili­  ş.a.,  care  au  ocazionat  o  serie   co-ştiinţificC  este  încă  sub   De  curînd,  la  întreprin­  rilor  de  aici,  a  posibilită­
             îngheţaţi.  Ne  culcăm  ade­  Astfel,  în  scopul  asigurării   de  producţie  şi  anume  a  ce­  tăţile  de  ajustare  a  laminate­  de  măsuri  cu  efecte  directe   posibilităţi.  Pentru  toate  a-   derea  „Victoria“  din  Că-   ţilor  de  calificare  atît  pen­
             seori  îmbrăcaţi  şi  nespălaţi   pe  timp  friguros  a  cantităţii   lor  privind  reparaţia  capita­  lor.  De  asemenea,  la  lamino­  în  îmbunătăţirea  activităţii   ceste  deficienţe,  răspunzătoa­  lan  a  avut  loc  o  întîlnire   tru  băieţi  cît  şi  pentru  fe­
             —  mărturisea  mecanicul  de   de  55  000  tone  agregate,  se   lă  a  furnalelor  nr.  5  şi  8,   rul  de  650  mm  s-a  aplicat  o   analizate.  Amplificînd  şi  or-   re  este  în  primul  rînd  comi­  a  activului  pionieresc  din   te,  în  scopul  încadrării  in
             utilaje,  Vasile  Ciontoş  (lo­  va  organiza  lucrul  în  balas­  precum  şi  a  trei  cuptoare   soluţie  mai  bună  de  amplasa­  ganizînd  mai  bine  iniţiativa   sia  inginerilor  şi  tehnicieni­  Călan  —  membrii  coman-   producţie  in  secţiile  aces­
             cuieşte  în  baraca  nr.  4  —   tieră  pe  două  schimburi.  Am   S.M.  de  400  tone  şi  90  tone   re  a  noilor  dotaţii,  care  duc   lansată  anul  trecut,  potrivit   lor,  în  frunte  cu  responsabi­  dameritelor  unităţilor  de   tei  întreprinderi.  Cu  acest
             n.n.).  Am  auzit  că  centrala   întocmit  un  program  şi  vom   pe  şarjă,  apoi  pregătirea  in­  la  îmbunătăţirea  fluxului  în‘   căreia  fiecare  cadru  tehnico-   lul  său.  Ne  preocupăm  însă   .  pionieri  de  la  şcolile  ge­  prilej  ing  Mihai  Demidov,
             termică  nu  are  capacitate,   urmări  modul  lui  de  reali­  troducerii  tehnologiei  nr.  4   ajustaj  şl  a  sistemului  de   ingineresc  este  chemat  să  re­  de  lichidarea  acestor  neajun­  nerale  nr.  1  şi  2  din  lo­  şeful  secţiei  II  turnătorie,
             dar  eu  cred  că  este  vorba   zare,  pentru  ca  în  cel  mai   de  intensificare.  In  ceea  ce   control  a  produselor  lamina­  zolve  o  problemă  tehnică  sau                 calitate  —  cu  secretarul   le-a  vorbit  pe  larg  micilor
             de  pierdere  de  căldură  pe   scurt  timp  să  se  asigure  cu   priveşte  cercetarea,  se  poate   te.  Tot  pe  baza  unor  studii,   organizatorică  în  afara  sarci­  suri  şi  sperăm  ca  pînă  la   comitetului  de  partid  pe   vizitatori  despre  specificul
             conducte  (conductele  se  a-   căldură  spaţiile  de  cazare   arăta  că  s-au  îmbunătăţit   s-au  analizat  şi  redus  la  ac­  nilor  sale  de  serviciu,  în  a-   sfîrşitul  acestui  an  contribu­  întreprindere, tovarăşul Ioan   muncii  în  această  unitate
             flau  într-o  stare  jalnică,  ne­  din  şantier,  birourile,  staţia   tehnologiile  de  fabricare  a  o-   tualele   condiţii   prevederile   cest  an  s-au  stabilit  progra­  ţia  comisiei  noastre  la  creş­  Popa,  cu  secretarul  comi­  industrială,  despre  frumu­
             izolate  pe  porţiuni  conside­  de  utilaj  şi  locurile  de  mun­  ţelului  pentru  rulmenţi,  a  o-   unor  S.T.E.-uri  şi  proiecte.   me  tematice  care  au  inclus   terea  producţiei,  la  obţinerea   tetului  U.T.C.,  Emil  Stăn-   seţea  meseriilor  care  se
             rabile.  De-abia  în  ziua  pre­  că.  E  drept,  lucrăm  în  pripă,   ţelului  silicios  şi  a  celui  cu   Aşa,  de  pildă,  analiza  privind   probleme  de  cea  mai  strin­  unor  tot  mai  substanţiale  de­  cescu,  cu  muncitori  din   practică  aici.  S-a  discutat
             zenţei  noastre  pe  şantier  a   dar  sperăm  să  remediem   granulaţie  fină.  In  domeniul                                                        păşiri  de  plan,  într-un  cu-    secţiile  întreprinderii.  Ac­  cu  acelaşi  prilej  despre  po­
             sosit  un  camion  cu  vată  de   grabnic situaţia.           organizării  ştiinţifice  a  pro­  necesarul  de  dotări  a  halei   gentă  actualitate  şi  care  au   vînt  la  realizarea  exemplară   ţiunea  a  fost  prilejuită  de   sibilitatea  iniţierii  în  vii­
             sticlă,  în  vederea  izolării  a-                           ducţiei  şi  a  muncii  este  demn   de  turnare  de  la  O.S.M.  II  a   fost  repartizate  spre  rezolva­  a  tuturor  obiectivelor.  care   iniţierea  cercului  uzinal  al   tor  şi  a  unui  cerc  al  mici­
              cestora  —  n.n.).  Cei  care  se   ...Ar  fi  bine  ca  aceasta  să   de  relevat  faptul  că  în  cele   permis  reevaluarea  dotărilor   rea  unor  colective  de  maiştri,   presupun  înfăptuirea  cincina­  micilor  turnători  şi  a  dat   lor  furnalişti,  despre  va­
              consolează  mai  uşor,  îşi  iau   se  schimbe  încă  pînă  la  fi­  9  luni  care  au  trecut  din  a-   impuse  de  realizarea  unei   tehnicieni  şi  ingineri  din  sec­  lului  înainte  de  termen,  să   prilejul  cunoaşterii  de  că­  loarea  pregătirii  temeinice
              cu  găleata  apă  rece  de  la   nele  acestei  săptămîni.  Şi   cest  an,  colectivele  de  ingi­                                                  fie mult sporită.                                            pentru  muncă  şi  viaţă,  în
              fintînile  sătenilor  pentru  a-şi   aşteptăm  răspuns  din  partea   neri  şi  specialişti  au  întocmit   producţii  sporite  de  3  milioa­  ţii.  Ca  urmare,  s-aii  soluţio­     tre  pionieri  a  istoricului   funcţie  de  necesităţile  eco­
              spăla  măcar  mîinile.  Alţii   conducerii şantierului 7 şi a  şi  fundamentat  un  număr  de   ne  tone  de  oţel  pe  an.  Demn   nat  pe  această  cale  peste   Convorbire consemnată de   întreprinderii,  a  preocupă­  nomiei  socialiste  în  plin  a-
              dau  o  fugă  pînă  la  baia  din   S.U.T.-ului  despre  modul  în   14 studii, dintre care 11 sînt  de  subliniat  este  faptul  că  100 de teme.       CONSTANTIN PASCU             rilor actuale ale muncito-  vînt.
              Deva...                      care  au  rezolvat  cele  semna­
               —  Cum  se  procedează  la  late în acest articol.        V
   1   2   3   4   5   6   7