Page 21 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toate ţările, uniţi-vă Preşedintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU, a primit

pe ministrul afacerilor externe

al Israelului, Abba Eban

Preşedintele Consiliului de probleme internaţionale de
Stat al Republicii Socialiste interes comun, în mod deo­
România, Nicolae Ceauşescu, sebit cu privire la cele re­
a primit, marţi, 6 noiembrie, feritoare îa situaţia din O-
pe Abba Eban, ministrul a- rientul Apropiat.
facerilor externe al Israelu­ In continuare, preşedintele
lui, care face o vizită oficia­ Consiliului de Stat, Nicolae
lă în ţara noastră. Oaspetele Ceauşescu, a reţinut la de­
a fost însoţit de Yochanan jun pe ministrul afacerilor
Cohen, ambasadorul Israelu­ externe al Israelului, Abba
lui la Bucureşti, şi Yohanan Eban.
Meroz, director în M.A.E. Au participat persoanele
La întrevedere au partici­ oficiale române şi israeliene
pat George Macovescu, mi­ care au asistat la întrevede­
nistrul afacerilor externe, şi re.
ANUL XXV Nr. 5 855 MIERCURI 7 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Nicolae Ghenea, adjunct al In timpul dejunului, pre­
ministrului afacerilor exter­ şedintele Nicolae Ceauşescu
ne. şi ministrul Abba Eban au
P r e ş e d i n t e l e Nicolae rostit scurte toasturi.
Ceauşescu şi ministrul Abba întrevederea şi dejunul
Eban au avut, cu acest pri­ s-au desfăşurat într-o atmos­
lej, un schimb de vederi în feră cordială, sinceră.
Sarcinile anului Cincinalul
Cu prilejul celei de-a 56-a aniversări a
1973 înainte
Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
realizate integrai de termen
si f ...........
Adunarea festivă din Capitală

Prin muncă rodnică, in abatajele Văii Jiului încheierea anului hofărîtor al La Casa prieteniei româ- C.C, al U.T.C., Constantin
no-sovietice din Capitală, a Nicolae, secretar al Comite­
avut loc, marţi după-amiază, tului municipal Bucureşti al
cincinalului cu un bilanf rodnic o adunare festivă, organizată P.C.R., Gheorghe Dumitru,
de Comitetul municipal Bucu­ vicepreşedinte al Consiliului
„Semnături“ de onoare in cartea la indicatorii de eficienfă impune a Sindicatelor din România, popular al municipiului
al
P.C.R.,
Consiliul
reşti
Bucureşti, Mihai Dulea, şef
Central al Uniunii Generale
de sector la C.C. al P.C.R..
Consiliul Culturii şi Educa­ M.A.E., Vasilica Micu, fila­
Ion Ciubotarii, director în
Socialiste,
ţiei
Comitetul
succeselor minereşti ANTRENAREA INTEGRALĂ Central al U.T.C. şi Consiliul toare la uzinele „7 Noiem­
General A.R.L.U.S., cu pri­
brie", Lucian Hanu, student.
lejul celei de-a 56-a aniver­
In prezidiu au luat loc. de
sări a Marii Revoluţii Socia­
Elcvul-uccnic Gheorghe Ma- liste din Octombrie. asemenea, V. I. Drozdenko,
ambasadorul Uniunii Sovieti­
llş
A VALORILOR MATERIALE este numai ochi şi urechi Au luat parte membri ai ce la Bucureşti, şi V. G. Di-
la explicaţiile muncitorului C.C. al P.C.R., vechi mili­
Dimineaţa viorie de PETRILA. In abata­ ia sută mai mari de- te plan intre 50-90 comunist David Dobrei. Aşa tanţi ai mişcării muncitoreşti kusarov, conducătorul dele­
Ieri, care a învăluit jul cameră 8 est din cit prevederile. tone cărbune. sc pregătesc cadrele aici, în, gaţiei Asociaţiei de prietenie
secţia vagoane a I.M.M.lt. Si-
intreagă Valea Jiului cadrul sectorului I al Tot atît de rodnice O ÎN CIRCUITUL VALORIFICĂRII pasiune şi respon­ din ţara noastră, reprezen­ sovieto-române, care se află
meria: cu
tanţi ai organizaţiilor ob­
intr-o frumoasă man­ Exploatării miniere sint şi rezultatele co­ URICANI. „Repere­ sabilitate. în ţara noastră cu prilejul
tie de toamnă, a mar­ Petrila, cunoscuta bri­ lectivului de muncă le" care fixează locul şteşti, personalităţi alo vieţii manifestărilor consacrate ' a-
cat, de fapt, din gadă condusă de Va- al sectorului IV, care de muncă al brigăzii Perioada de mai puţin de şi ridicării performanţelor ştiinţifice şi culturale, nu­ niversării Marii Revoluţii So­
punct de vedere al sile Avarvarei a obţi­ şi-a realizat sarcina conduse de Gheor­ două luni rămasă din acest calitative ale produselor. Es­ meroşi oameni ai muncii din cialiste din Octombrie.
întreprinderile şi instituţiile
acţiunilor minereşti, în­ nut un plus de 28 zilnică de plan in ghe Scorpie de la Ex­ an trebuie să se caracterize­ te de remarcat că în aceste Pe fundalul scenei, înca­
ceputul unei noi zile tone cărbune. Orta­ proporţie de 104 la ploatarea minieră U- ze în toate întreprinderile direcţii acţionează cu rezul­ Capitalei. drat de drapelele de stat ale
Erau prezenţi şefii unor
tate pozitive numeroase uni­
de activitate rodnică cii lui Gheorghe Bor- sută. In „balanţa" ricani sint multiple : prin acţiuni intense de an­ tăţi, fapt ce evidenţiază po­ misiuni diplomatice acredi­ Republicii Socialiste Româ­
pentru toate colecti­ şoş, din acelaşi sec­ acestui succes cîntă- sectorul III, abataj trenare în circuitul economic sibilitatea reală a îndeplini­ taţi la Bucureşti şi alţi mem­ nia şi Uniunii Sovietice, se
vele exploatărilor mi­ tor, şi-au depăşit sar­ resc mult rezultatele frontal, blocul 5, stra­ a tuturor resurselor de creş­ rii indicatorilor de eficienţă, bri ai corpului diplomatic, aflau un portret a lui Vla­
niere. Un scurt bilanţ cinile de plan cu cir­ semnate de brigăzile tul 15, panoul 2. Dar tere a eficienţei. Această cu condiţia angajării ferme precum şi membri ai delega­ dimir Ilici Lenin, înscrisul
al realizărilor înre­ ca 6 la sută, prin lui Alexe Constantin şi depăşirea sarcinilor problemă esenţială a planu­ şi a preocupărilor intense ţiei Asociaţiei de prietenie A 56-a aniversare a Marii
gistrate in prima zi a organizarea mai bună Leon Deac. « de plan cu 10 la su­ lui se impune în centrul a- • Dări de seamă sovieto-române care ne vizi­ Revoluţii Socialiste din Oc­
acestei săptămîni ex­ a locului de muncă tă - rezultat obţinut tenţiei conducerilor tuturor ale muncitorilor, specialişti­ tombrie, datele festive „1917
primă, cu plasticita­ in abataj şi impri­ O recent de această unităţilor economice, de so­ lor şi cadrelor de conduce­ în organizaţiile de tează ţara. —1973“, precum şi urarea
ANINOASA. Colec­ luţionarea ei depinzînd hotă- re spre folosirea şi gospodă­ In prezidiul adunării fes­
tea pe care o pol a- marea unui ritm ri­ tivul sectorului I al formaţie - reprezin­ rîtor sporirea în ritm susţi­ rirea judicioasă a fondurilor partid tive au luat loc tovarăşii „Trăiască prietenia . frăţească
vea cifrele, asaltul vi­ dicat activităţii de Exploatării miniere A- tă, fără îndoială, cei nut a venitului naţional. de producţie. Ilustrativ din Responsabilitate şi Gheorghe Rădulescu, mem­ româno-sovietică !“.
guros pe care îl dau extracţie. ninoasa a extras pes­ mai de seamă „re­ Prin prisma acestor exi­ acest punct de vedere este bru al Comitetului Executiv, Au fost intonate imnurile
te plan 161 tone de per" care vorbeşte cu exigenţă partinică fa­ al Prezidiului Permanent al de stat ale Uniunii Sovieti­
vrednicii mineri în Dintre brigăzile sec­ genţe calitative, munca din exemplul Combinatului side­ ce şi Republicii Socialiste
cărbune, datorită, in simplitate şl elocven­ C.C al P.C.R.. vicepreşedin­
aceste zile de noiem­ torului III ai acestei special, plusurilor în­ întreprinderile judeţului nos­ rurgic Hunedoara. Creşterea ţă de bunul mers al te al Consiliului de Miniştri, România.
ţă despre abnegaţia
brie pentru scoaterea exploatări se remar­ registrate de formaţii­ şi devotamentul dove­ tru reclamă eforturi stărui­ productivităţii muncii cu pes­ producţiei © Steluţa Mihai Cere, membru su­ Adunarea a fost deschisă
te 7 700 lei pe salariat, re­
toare pentru reducerea chel­
„la lumină“ a unor că in mod deosebit le care acţionează în dite în muncă de mi­ tuielilor de producţie, pe ducerea consumului de cocs, de fruntaş e recu­ pleant al Comitetului Exe­ de tovarăşul Constantin Ni­
colae.
cutiv, secretar al C.C. al
cantităţi cit mai mari cele conduse de Flo- cele 3 abataje fron­ nerii acestei presti­ seama diminuării consumu­ noaşterea meritelor P.C.R., Ion Păţan, membru
de cărbune, lată suc­ rea Mlonici şl Eu­ tale. Este vorba de gioase brigăzi. rilor specifice de materii pri­ ZEVEDEI ŞTEF supleant al Comitetului Exe­ Despre semnificaţia celei
minerii din brigăzile me, materiale, combustibil directorul Direcţiei judeţene în muncă. Să nu i se de-a 56-a aniversări a Marii
cint cîteva imagini gen Voicu, la care lui Aurel Cristea, Mi- MARIN NEGOIŢA şi energie, sporirii producti­ de statistică cutiv al C.C. al P.C.R., vice­ Revoluţii Socialiste din Oc­
semnificative din a- cantităţile extrase de hai Podaru şi Nicolae vităţii muncii, înlăturării întunece cu nimic preşedinte al Consiliului de tombrie, au vorbit tovarăşii
ceastă zi : cărbune sint cu 7-8 ilie, care au dat pes­ (Cont. in pag. a 2-a) cheltuielilor neeconomicoase (Continuare in pag. a 2-a) strălucirea Miniştri, Ilie Murgulescu, loan Avram, ministrul in­
vicepreşedinte al Marii Adu­ dustriei construcţiilor de ma­
(IN PAG. A II-A) nări Naţionale, vicepreşedin­ şini grele, şi V. I. DrOzden-
te al Consiliului General al ko, ambasadorul Uniunii So­
A.R.L.U.S., D urnit Kt Turcuş, vietice la Bucureşti.
© Avutul obştesc,
adjunct de şef de secţie, la
0 DATORIE DE ONOARE A FIECĂRUI OM AL MUNCII In 1938 - cu zece ani înainte de naţionalizare - „Vidra" avutul nostru. Să-l C.C. al P.C.R., Ioan Avram,
producea doar 1 000 de gulere şi căciuli. La capacitatea de ferim de pagube! ministrul industriei construc­ In încheierea adunării fes­
atunci, părea mult. Incepind cu 1948, în activitatea de aici, ţiilor de maşini grele, gene- tive, a fost prezentat un pro­
Economia de materii prime, .prind însă germenii unei noi biografii. In 20 de ori, para­ ® Cartea, scena, dis­ ral-maior Constantin Opriţă, gram artistic, la care şi-au
ani de Ia
adjunct al ministrului apă­
dat concursul ansambluri şi
de 15
naţionalizare,
capacitatea fabricii a crescut
lel cu argăsirea pieilor de ovine treeîndu-se şl la înnobilarea cul, ecranul © Sport : rării naţionale, Larisa Mun- artişti ai scenelor bheureş-
acestora, în vederea imitării unor piei de vînat preţios : anti­ (IN PAG. A III-A) teanu, secretar al Consiliu­ tene.
materiale, timp, bani ! lopa, foca, jderul, nutria. lui Central al U.G.S.R., Va­
Numărul muncitorilor şi salariaţilor — care în 1958 nu sile Nicolcioiu, secretar al (Agerpres)
depăşea cifra de 400 - creşte de la an Ia an, în medie cu
100, numai în 1971 ajungînd la 1 135. Dar odată cu aceas­
ta, asistăm şi la o spectaculoasă sporire a productivităţii
MATERIALELE DE CONSTRUCŢIE” muncii. Dacă în 1960 un om realiza 600 mp piei pe an, în Prevederile contractuale
prezent productivitatea aceluiaşi om este de 1 800 mp, per­
spectivele
de 2 000 mp. apropiate evidenţiind posibilitatea depăşirii cifrei
folosite cu chibzuinţă, în proporţii vorbesc de la sine de drumul dinamic, ascendent, pe fabricii, vor fi onorate integral
de
mai
din
documentele
sus,
desprinse
...Cifrele
care
l-a parcurs „Vidra" în anii construcţiei socialiste. Pentru că,
aidoma tuturor întreprinderilor din ţară, şi această fabrică a
situate sub consumurile specifice cunoscut din plin grija profundă a partidului şi statului nos- producţie al C.A.P. Strei- te în acest sector de activ:
planului
de
Indicatorii
Săcel, din raza oraşului Că- in fiecare unitate tate al cooperativei.
Avînd sprijinul şi îndri
Cetăţeanul loan Vasilescu dărire judicioasă a tuturor pentru gospodărirea mate­ „Vidra“ Qrăştie-în pragul semicentenarului lan, privind dezvoltarea sec­ marea permanentă a Comiţi
, trimis de curînd o scrisoa- valorilor folosite în operă, rialelor. Lipsurile care se torului zootehnic, creşterea ap:alâ~fl preocupare tului orăşenesc de parti
e la redacţia noastră. Din în care este angrenat fieca­ manifestau în această pri­ producţiei de lapte şi carne, Călan, factorii de răspunde
ipsă de date, nu ştim din re om al şantierului. Aces­ vinţă la începutul lucrărilor veniturile pe anul 1973, vor re din această cooperativ
e localitate este expedito- tor preocupări ale muncitori­ au fost înlăturate prin mă­ Drumul unei fi îndepliniţi integral, iar u- susţinută pentru agricolă de producţie au at
ul şi nici unde lucrează. lor le-am venit în întîmpi- suri concrete stabilite şi în­ nii dintre ei chiar depăşiţi, ţionat şi acţionează cu răi
)ar nu asta contează. Scri- nare cu organizarea unor si­ făptuite de comuniştii şanti­ afirmau tovarăşii Emil Sav, creşterea producţiei pundere pentru materializa
oarea fiind concepută în nu­ lozuri, depozite, magazii etc., erului împpeună cu întregul inginer şef, şi Galenia Mar­ rea sarcinilor ce le au d
nele acţiunii de economisi- în care se păstrează toate colectiv. Gazeta satirică are fireşti ascensiuni di, secretar al organizaţiei k lapte îTiarîa
e a valorilor — deci, o valorile pe care le folosim. din ce în ce mai puţine mo­ de partid din cooperativă, înfăptuit în zootehnie. La e
auză generală care intere- tive de intervenţie în acest contabil şef al unităţii. Afir­ fective, pentru realizarea ni
ează pe fiecare cetăţean al domeniu. Prin agitatori, cu maţiile, aşa cum ne-am con­ mărului planificat pe între
arii — i s-a acordat toată ajutorul pancartelor afişate tru îndreptată spre dezvoltarea armonioasă a tuturor ramuri­ vins la faţa locului, au aco­ tid şi a specialiştilor pentru sul an 1973 mai sînt d
tenţia. Spicuim din ea do- Anchetă pe şantierul la locurile de muncă, s-a lor industriale. perire în fapte. Grija şi pre­ creşterea efectivelor şi a pro­ procurat doar 11 capete bc
lă dintre „semnalele" alar­ reuşit să fie întronat un a- - In următorii ani vom trece prin procesul altor trans- ocuparea consiliului de con­ ducţiei animaliere se concre­ vine, din care 5 vaci şi ji
mnei. Sînt posibilităţi şi i
mante. Veniţi să vedeţi ce Fabricii de ciment devărat respect pentru mate­ ■ formări — ne explică tovarăşul inginer Ioan Probsdorfer, di­ ducere, a organizaţiei de par- tizează în rezultatele obţinu- cest indicator va fi îndepl:
iradă de materiale este de-a rialele de construcţie. rectorul fabricii. Şi e firesc să fie aşa, de vreme ce, ca să nit înainte de sfîrşitul ani
ungul şantierului din Chiş- şi var Chişcădaga Am vizitat, împreună cu dau numai o cifră, în 1975 ponderea produselor noi va re­ lui.
ădaga. Pe linia de benzi cei doi interlocutori. întrea­ prezenta peste 64 la sută din totalul producţiei. Aceasta ne­
Ihişcădaga-Crăciuneşti există ga incintă a viitorului obiec­ cesită nu numai schimbarea unor tehnologii, ci înseşi prin­ Şi în ce priveşte producti
isipă de milioane de lei. tiv, adică am trecut „dc-a cipalele procese de fabricaţie. Vor. creşte deci şi fondurile s-au obţinut, datorită hăt
Am verificat totul la faţa De pildă, cheresteaua este lungul şantierului“. Materia­ de investiţii, valoarea mijloacelor fixe. mciei şi răspunderii cu car
ocului. rînduită în depozitul cen­ lele sînt, aşa cum s-a spus, - In tot acest drum parcurs de fabrica noastră, mutaţii muncesc şi îşi îndeplines
— Cum sînt primite, depo- tral, pus în funcţiune de cir­ depozitate şi gospodărite bi­ calitative au survenit şi îri munca şi conştiinţa muncitorilor - saicinile ce le revin toţi ce
itate şi manipulate materia- ca o lună, oţelul beton este né. Pînă şi cele mai mici ne spune tovarăşul Benedic Roşiu, secretarul comitetului de care activează în acest hr
ele, materiile prime, pe ca- stivuit în incintă. cimentul repere din construcţiile me­ partid. Punînd în centrul preocupărilor ca o necesitate de portant sector, realizări car
e le folosiţi în construcţia soseşte în vagoane şi se des­ talice erau stivuite cu grijă prim ordin îndeplinirea integrală a sarcinilor economice, toţi fac cinste tuturor cooperate
abricii ? carcă direct în silozurile sta­ în locuri ferite de intempe­ comuniştii, toţi lucrătorii s-au prins conştienţi in marea bătă­ rilor din Strei-Săcel. In a
— Colectivul nostru de ţiei de betoafie. cărămida es­ rii. Aşadar, primul „semnal" lie pentru finalizarea cincinalului înainte de termen. ceastă cooperativă se acord
:onstructori — ne-a decla- te descărcată la punctele de din scrisoarea lui I. V. a că­ - Ne spuneaţi mai înainte că „Vidra" are acum, la 50 o mare atenţie îndeplinir
•at tovarăşul jng. Vasile lucru unde se foloseşte ime­ zut. Nu există nici o „pradă“ de ani de existenţă, frumoase perspective de viitor, pentru că planului la producţia de lac
landor, şeful şantierului — diat în construcţie etc. Exis­ de materiale ! aici, unde arta blănăritului trece din familie în familie, din te marfă, onorării integral
■ste confruntat, zilnic, cu tă pentru fiecare material în In clarificarea mai depar­ generaţie în generaţie, s-a hotărît ca actualul cincinal să fie a obligaţiilor contractuale
¡róbleme majore ale activi- parte un loc anume de păs­ te a chestiunii l-am avut ca îndeplinit cu 6 luni înainte de termen. Aici pentru ^menţinerea pre
ăţii economice. Accelerarea trare şi folosinţă, precum şi interlocutor pe tovarăşul - Intr-adevăr. Sîntem conştienţi de faptul că viitorul de­ ducţiei de lapte la un nive
•itmurilor de execuţie, în aşa oameni anume care se în­ ing. Traian Scorceanu, şeful pinde şi de modul în care ni-l făurim. Ne-am angajat plenar ridicat, deşi majoritatea va
el îneît să acumulăm un a- grijesc de respectarea aces­ lotului nr. 3, care constru­ în marele deziderat naţional şi în această angajare simţim cilor au intrat în a dou
rans de zile şi chiar ore, tor cerinţe. ieşte banda de transport cal­ cu toţii că fabrica noastră semicentenară a devenit pentru - ‘ *yy, — yy.. , V perioadă de lactaţie, s-a tre
■xtrem de preţioase în con- ■— In cadrul adunărilor de car Chişcădaga-Crăciuneşti, fiecare dintre noi mamă, crez, nădejde, ideal. Cu alte cu­ cut la selectarea şi lotizare
C.A.P. Strei-Săcel. Consiliul de conducere al unităţii şi or­
trucţia fabricii, ar repre- partid — a intervenit tova­ de 8 km. Explicaţiile ce ur- vinte, îndeplinind cincinalul înainte de termen, ajungem mai ganizaţia de partid au manifestat un interes deosebit pentru unui număr de 70 de vac
:enta problema centrală a răşul Ioan Grama, secretarul degrabă în pragul acelor perspective pe care acum de-abia asigurarea iernatului animalelor în cele mai bune condiţii-. A-
¡reocupărilor noastre. Evi- comitetului de partid — a M. LIVEZEANU le anticipăm şi stabilim. ecastă preocupare s-a concretizat în construcţia şi darea în fo­ N. BADIU
ient, pe acelaşi plan trebuie fost analjzată cu consecven­ ILIE COJOCARU losinţă a unui nou grajd, cu o capacitate de 80 locuri, pe care
ii prezentăm in fotografia de faţă.
nisă şi acţiunea de gospo- ţă preocuparea colectivului (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. o 2-a)
r
DESCOPERIRI va, str. Horia, lingă baia de preocupări şi au răs­ MODERNIZAREA 17 000 treprinderii. Folosind ca
sărată — a intrat în func­ puns întrebărilor acestora. mijloace mecanizate sta­
ARHEOLOGICE ţiune o instalaţie pentru UNITĂŢILOR Iată o cifră care re­ ţia de maşini „Arltma“ şi
izolaţie anticorosivă a au­ COMERCIALE SĂTEŞTI prezintă numărul de si­ „Ascota“, actualmente se
Cu prilejul săpăturilor toturismelor. De acest O REUŞITA guranţe de tip nou, mo­ plătesc... mecanic circa
arheologice ce se desfă­ serviciu beneficiază ex­ dernizat, care au înlocuit 4 500 de salariaţi.
Uniunea
şoară, sub , conducerea clusiv membrii A.C.R. cooperativelor judeţeană a fostele siguranţe aeriene Incepind cu această lu­
consum
de
cercetătorilor Muzeului ju­ Informaţii suplimentare SEARA DISTRACTIVA desfăşoară o activitate de pe liniile de S—15 KV, nă, s-a trecut şi la meca­
deţean, ia aşezarea halls- puteţi primi la telefon susţinută pentru moderni­ în vederea realizării unor nizarea calculelor şi în­
tattiană de la Simeria 12822 sau 72328. zarea unităţilor comercia­ tensiuni îmbunătăţite Ia tocmirea listelor de plată
(prima epocă a fierului), Comitetul municipal De­ consumatori. Ar mai fi de pentru conducătorii auto
şi practicarea
le
săteşti
s-a descoperit — suprapu­ BRIGADA ŞTIINŢIFICA va al U.T.C. a organiza 1 unor metode moderne de adăugat că întreaga „ope­ şi de utilaje (la număr
să aşezării — o necropolă o reuşită seaTă distracti­ prezentare şi desfacere a raţie“ de schimbare a si­ peste l 000 de salariaţi).
aparţinînd unei comuni­ LA CRISTUP vă pentru tinerele cadre mărfurilor către cumpă­ guranţelor a fost efectua­
tăţi rurale, datînd din didactice care predau în rători. A fost modernizat tă numai în 10 luni de
perioada feudalismului Luni după-amiază, ce­ şcolile de pe raza oraşu­ magazinul de textile şi colectivul de electricieni VREMEA
timpuriu (sec. XI—XIII). tăţenii din Cristur au a- lui. Intîlnirea — care s-a încălţăminte din Geoagiu, de la I.R.E. Deva.
In inventarul funerar s-au vut prilejul întîlnirii cu precum şi magazinele uni­ I Pentru ?4 ore
găsit obiecte de cerami­ brigada ştiinţifică a Co­ bucurat de o numeroasă PLATĂ... MECANICA
versale
din
că şi de podoabă (inele, mitetului judeţean de prezenţă — a oferit ca­ Luncoiu de Jos. Leşnic şl
Vreme relativ rece, cil
cercei ş.a.). cultură şi educaţie socia­ drelor didactice plăcute Unităţile din aceste ma­ Mcrgînd pe linia meca­ cerul variabil, temporar
listă. Cu acest prilej, pro­ clipe recreative. Con­ gazine au fost dotate cu nizării muncii de birou, noros. Local va ‘'ploua
NOI PRESTAŢI! fesorii Lovacsy Ladislau, cursurile „Cel mai bun mobilier nou, modern, la I.C.S. Hunedoara, in slab, iar vîntui a sufla
Ianosi Francisc, judecăto­ epigramist“, „Cîntăreţu! care permite expunerea cadrul oficiului de calcul, în general slab din vest.
LA A.C.R. rul Pup Carol şi dr. Gali. cel mai... afon“, ca şi alte deschisă şi alegerea di­ Temperatura minimă va
Secţia mecanică a Fabricii ele industrie locală Deva. O parte Erics au vorbit cetăţeni­ jocuri distractive au fost rectă a mărfurilor de că­ a fost Introdusă întocmi­ fi cuprinsă intre minus 3
din echipa de lăcătuşi, condusă de Remus Savu, lucrează la La atelierul de repara­ lor despre probleme ac­ momente ce au dat serii tre cumpărători. Acţiunea rea mecanică a listelor de şi zero gr..d“, iar cea ma­
montarea unor panouri metalice destinate extinderii halei de ţii auto al A.C.R. — De­ tuale ale domeniilor lor multă voie bună. continuă. plată pentru salariaţii în­
confecţii metalice. Lucrările executate sînt întotdeauna de bună ximă Intru 8 şi io grade.
calitate. Foto: VIRGIL ONOIU