Page 22 - Drumul_socialismului_1973_11

i i ———.............. ....................
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 855 © MIERCURI 7 NOIEMBRIE 1973

O după-amiază obişnuită. cordată în continuare — Sarcinile anulai Cincinalul
Comuniştii, membri ai orga­ Dări de seamă în organizaţiile de partid spunea vorbitorul — instrui­ 1973 înainte
nizaţiei de partid nr. 5 uti­ rii şi pregătirii profesionale
laj, de la furnalele Î.V. Că- a' salariaţilor. Cursurile de rsăipte integrai de termen-.
lan, s-au întrunit în aduna­ perfecţionare profesională şi
rea de dare de seamă pen­ Şl ex de însuşire a celei de a do­
tru a analiza cum s-a mun­ ua meserii să se bucure de
cit, ce rezultate s-au obţi­ toată atenţia din partea fac­
nut, care sînt neajunsurile, torilor de răspundere. Pen­
să stabilească ce trebuie fă­ tru a munci mai bine, mai
cut, cum să se acţioneze pen­ rtinică faţă cu spor trebuie să se aibă
tru ca întreaga activitate să în vedere şi îmbunătăţirea
fie cît mai eficientă. Darea condiţiilor de muncă. Este a
de seamă, prezentată de to­ patra iarnă — arăta Victor
varăşul Rudolf Tipţer, secre­ Telişcă — de cînd tot pro-
tarul organizaţiei de. partid, mers al producţiei aunem să se ia măsuri pen-
‘ ri
a fost concisă şi la obiect, tru construcţia unei barăci (Urmare din pag. 1) E. M. Certej, aceleaşi chel­ planificate, aprovizionarea
fapt ce a stimulat interesul unde să se adăpostească oa­ tuieli sînt mai mici decît cu materii prime mai scum­
şi preocuparea comuniştilor gatele electrice şi mecanice, ţiat şi faptul că există posi­ cocsul, de ce să nu recu­ menii care lucrează la ben­ cifrele planificate. Exemplele pe sau neîndeplinirea pla­
în abordarea în discuţiile a constituit o contribuţie e- bilităţi ca reparaţiile capita­ noaştem, la noi se mai fa­ zile transportoare. Oamenii metal, refractare, combusti­ de mai sus, referitoare la u- nului la sortimentele cu
purtate a celor mai esenţia­ fectivă la realizarea peste le şi periodice, reviziile, in­ ce încă multă risipă. Mari stau în ploaie, în vînt, în bili şi energie, îmbunătăţi­ nităţi de profiluri şi dimen­ cheltuieli reduse pe unitatea
le şi actuale probleme de plan, în primele 9 luni ale tervenţiile să fie făcute în- cantităţi de cocs sînt folo­ frig şi iarna în zăpadă. Âm rea structurii sortimentale a siuni diferite, au o trăsătură de produs, menţinerea la
care se leagă în mod strîns acestui an, a 6150 tone fon­ tr-un timp cît mai scurt. site pentru foc. înţeles că a fost o scăpare metalului şi onorarea inte­ comună. Anume faptul că cote ridicate a cheltuielilor
bunul mers al întregii acti­ tă. Comuniştii din această La înţelegerea sarcinilor Pe echipe, ateliere, la fie­ a proiectanţilor. Dar ca să grală a contractelor econo­ activitatea lor se caracteri­ generale ale întreprinderilor,
vităţi economice, politice şi organizaţie de partid şi-au majore ce stau în faţa co­ care loc de muncă — spu­ nu se facă nimic timp de mice au determinat la aceas­ zează prin responsabilitate, plata unor dobînzi penaliza­
educative. reafirmat hotărîrea de a nu lectivului întreprinderii şi a nea Ion Buzdugan — au patru ani pentru îmbunătăţi­ tă unitate o reducere sub­ atenţie şi spirit gospodăresc toare pentru nerespectarea
— Noi — spuneau în cu- precupeţi nici un efort pen­ lor proprie a contribuit fost aleşi agitatori. Ei tre­ rea condiţiilor de muncă, nu stanţială a cheltuielilor tota­ în utilizarea fondurilor în­ disciplinei contractuale şi
vîntul lor comuniştii Victor tru ca angajamentul anual, munca desfăşurată pentru buie să popularizeze docu­ înţelegem. De asemenea, el a le şi materiale, ceea ce a credinţate spre gestionare şi financiare. Avem aici în ve­
Telişcă, Alexandru Nista şi care a fost majorat la 7 000 ridicarea nivelului de con­ mentele de partid mai ope­ propus ca benzile T2 şi T3 condus la obţinerea unui vo­ fructificare. dere U.U.M.R. Crişcior, I.I.L.
alţii — avem datoria de ma­ tone fontă, să fie tradus în ştiinţă, de pregătire tehnico- rativ, sarcinile ce ne revin să fie acoperite pentru ca lum de economii de peste Opus acestui mod econo­ Simeria, „Vidra" Orăştie,
re răspundere patriotică şi viaţă şi astfel ziua de 30 productivă a oamenilor che­ nouă, să mobilizeze oamenii să nu mai patineze atunci 28,1 milioane . lei. micos, raţional, de a reali­ I.F.E.T. Deva, I.M. Ţebea,
cetăţenească de a asigura decembrie — aniversarea maţi să transpună în viaţă la înfăptuirea lor. Făcînd cînd plouă şi să nu se de­ Asemenea preocupări se za producţia, de a o organi­ F.N.C. Orăştie, I.L.F. Deva,
funcţionarea ireproşabilă a proclamării Republicii — să sarcinile încredinţate de cunoscute realizările altor gradeze prematur. reflectă şi în bilanţul econo­ za şi conduce, sînt neajun­ F.C. Haţeg. Un caz special
furnalelor, a tuturor agrega­ fie întîmpinată cu noi fapte partid. Aşa s-a reuşit ca colective de muncă din ca­ Toate luările de cuvînt mic al altor întreprinderi. surile ce se constată în alte îl constituie „Marmura“ Si­
telor siderurgice, de a inter­ de muncă care să facă cin- muncitorii să înţeleagă inte- drul întreprinderii, din judeţ au fost caracterizate de ace­ Bunăoară, la I.C. Orăştie, întreprinderi. Intre acestea meria care a depăşit preţul
veni şi înlătura în mod ope­ eaşi preocupare responsabi­ I.M.C. Deva, I.V. Călan, ponderea o deţin unităţile de cost cu 4 485 000 lei, ca
rativ orice defecţiune s-ar lă pentru ca activitatea eco­ I.U.M. Petroşani, I.M.M.R. miniere ale Centralei cărbu­ urmare a neîncadrării în
i A*'
ivi în mersul acestora. Ne Lcema nomică şi politică, socială să Simeria, nivelul cheltuielilor nelui Petroşani, exploatările consumurile specifice şi e-
achităm noi cu toată res­ fie ridicată la înălţimea ma­ la 1 000 lei producţie marfă din cadrul C.M. Deva, I.M. fectuarea unor cheltuieli e-
ponsabilitatea, aşa cum ne rilor sarcini şi răspunderi este inferior prevederilor cu Barza şi I.M. Hunedoara. A- xagerate cu întreţinerea uti­
cere partidul, de aceste sar­ pe care partidul le-a pus în 10 pînă la 23 lei. La alte u- cestea au depăşit cheltuielile lajelor şi a altor cheltuieli
cini ? Răspunsul a fost răs­ etapa actuală în faţa oame­ nităţi, ca „Refractara" Baru, materiale planificate la 1 000 neproductive.
picat : da ! \ nilor muncii din industrie. întreprinderea poligrafică De­ lei producţie marfă cu 49,5, Aspectele semnalate trebu­
t
Comuniştii, reuşind să u- ste acestui harnic şi priceput resele majore ale ţării şi să şi chiar din ţară, agitatorii „Creşterea rolului conducă­ va, F.I.L. Deva şi Orăştie, 136,51, 265,80 şi respectiv ie să constituie un serios
nească şi să canalizeze efor­ colectiv de siderurgişti. acţioneze în această direcţie. trebuie să trezească în rîn- tor al partidului — necesi­ 11,76 lei, influenţînd negativ semnal de alarmă pentru
turile întregului colectiv în Zidarii şamotori — s-a Faptul că de aici, de la fur­ dul oamenilor dorinţa de a tate obiectivă a mersului r preţul de cost cu peste 80 conducerile întreprinderilor
aceeaşi direcţie — îndepli­ subliniat în cadrul adunării nale, a pornit iniţiativa obţine realizări tot mai va­ nostru înainte — spunea to­ milioane lei. In legătură cu vizate. Acestea sînt datoare
nirea exemplară a sarcinilor — şi-au adus un aport deo­ „De vorbă cu conştiinţa“ loroase, care să ridice pres­ varăşul Nicolae Ceauşescu la „Semnături“ aceste depăşiri se invocă să ia grabnic măsuri pentru
de producţie şi angajamen­ sebit la mărirea durabilităţii impune obligaţii şi răspun­ tigiul întreprinderii noastre, adunarea activului de partid multe justificări. Adevărul încadrarea fermă în norme­
telor asumate în întrecere — utilajului de turnare, la deri tot mai mari întregu­ al întregului colectiv de mun­ al organizaţiei judeţene Pra­ însă este că în toate aceste le de consum planificate şi
exercită o influenţă tot mai micşorarea consumurilor spe­ lui colectiv. Săptămînal, în că. O altă cale de influenţa­ hova — presupune o activi­ de onoare cazuri nu s-au stăvilit ten­ reducerea cheltuielilor la ni­
mare în toate domeniile de cifice pe tona de metal, prin cadrul unor scurte şedinţe, re a maselor sînt şi opera­ tate intensă, combativă şi o dinţele de consum exagerat velurile prevăzute prin plan.
activitate, mobilizează talen­ executarea unor lucrări de se analizează operativ ce s-a tivele de la sfîrşitul săptămâ­ îndrumare de zi cu zi şi ceas al materiilor şi materialelor Finalul anului în curs trebu­
tul, energia şi capacitatea foarte bună calitate. Făcînd făcut bun, ce neajunsuri mai nii, care au loc în cadrul de ceas a tuturor domeniilor (Urmare din pag. 1) şi nu s-au prevenit cheltuie­ ie să găsească fiecare colec­
oamenilor pentru ca toţi in­ dovada priceperii şi măiestri­ sînt, cum şi în ce fel trebuie iniţiativei „De vorbă cu con­ de activitate. Comuniştii lile neeconomicoase. Aşa se tiv cu indicatorii de ‘eficien­
dicatorii planului de produc­ ei lor profesionale, ei au să se acţioneze pentru îm­ ştiinţa". Tot în acest scop, trebuie să acţioneze ca for­ Pe acelaşi drum ascendent explică şi faptul că s-au con­ ţă îndepliniţi, ceea ce impu­
ţie să fie îndepliniţi în mod reuşit să mărească durabili­ bunătăţirea muncii, evidenţi- trebuie folosită mai intens şi ţa cea mal înaintată a socie­ se înscrie şi activitatea for­ sumat peste normele de con­ ne stăruinţă şi preocupări
exemplar, iar angajamentele tatea oalelor de turnare, a- indu-se faptele pozitive şi mai eficient staţia de radio- tăţii, ca oamenii cei mai con­ maţiilor conduse de Proco- sum planificate lemn de susţinute pentru gestionarea
să devină mai devreme fap­ jungîndu-se la 142 de turnări negative ale oamenilor. în ficare. Succesele, realizările ştienţi, unind eforturile tu­ pie Moater şi Vasile Agheor- mină, cherestea, armături cu maximum de folos a ba­
te împlinite. Toţi lucrătorii pe oală, indice care se în­ luările lor de cuvînt comu­ cele mai de seamă de la fie­ turor oamenilor muncii în- ghiesei, din sectorul I, care metalice, energie, piese de
din acest important sector scrie în realizările dobîndite niştii subliniau, propuneau care loc de muncă să fie tr-o singură direcţie — în­ tot în abataje cameră au schimb şi alte materiale în nilor şi valorilor materiale,
de producţie — în frunte cu pe plan mondial. ca fiecare om să stea de popularizate în mod opera­ făptuirea neabătută a politi­ realizat două cicluri pe valoare de aproape 20 mi­ lichidarea oricăror forme de
comuniştii — şi-au adus o Dezbaterile au evidenţiat vorba cu conştiinţa lui, nu tiv, precum şi autorii lor. Să cii partidului nostru comu­ schimb. Brigăzile lui Ştefan lioane lei. risipă şi punerea în valoare
contribuţie deosebită la în­ grija şi preocuparea perma­ săptămînal, în cadrul ' şedin­ fie evidenţiate metodele de nist". Nagy şi Sîmion Budescu, Alte cauze generatoare de a tuturor resurselor capabi­
deplinirea şi depăşirea anga­ nentă a comuniştilor pentru ţelor, ci în fiecare zi. Fie­ muncă, lipsurile şi neajunsu­ Comuniştii de la furnalele din galeriile de pregătire, au depăşiri ale costurilor de le să determine creşterea
jamentului asumat de a se evidenţierea nu numai a fap­ care să fie interesat să fa­ rile, cei care au abateri de I.V. Călan — înţelegînd sar­ hotărit să grăbească intra­ producţie constau în nerea- gradului de economicitate al
da peste plan în acest an telor pozitive, a rezultatelor că totul pentru a se auto- la disciplină, încalcă tehno­ cinile şi menirea lor — ac­ rea în funcţiune a noilor ca­ lizarea productivităţii muncii producţiei.
5 000 tone fontă, ca această bune dar şi pentru dezvălui­ depăşi, pentru ca azi să logia. ţionează cu fermitate pehtru pacităţi, iar depăşirea medi­
cantitate să fie fabricată nu­ rea unor neajunsuri, precum muncească mai bine ca ieri, Pentru bunul mers al pro­ înfăptuirea întocmai a poli­ ei zilnice de avansare cu 1
mai cu cocs economisit, la şi dorinţa lor unanimă de a iar mîine mai bine ca azi. ducţiei, înlăturarea operati­ ticii partidului. Militînd în circa 20 la sută demonstrea­
realizarea de economii şi be­ găsi soluţiile cele mai bune Autoanaliza e binevenită vă a defecţiunilor, scurtarea continuare, cu toată răspun­ ză că aceste intenţii se în­ j 0 datorie de onoare a fiecărui om al muncii s
neficii cît mai mari. Scurta­ pentru înlăturarea neajunsu­ şi necesară tuturor. timpului de execuţie a repa­ derea pentru ca sarcinile de făptuiesc deja neabătut.
rea timpului de execuţie a rilor şi a asigura un progres Eu lucrez la staţia de con- raţiilor, asigurîndu-se în a- plan, angajamentele să fie ■A-
reparaţiilor planificate la tot mal viguros, rapid, în casare — spunea Ion Do- cest fel condiţii pentru ob­ îndeplinite în mod exem­ VULCAN. Cantităţi spori­
furnale cu 92,5 ore în cele toate domeniile de activita­ breanu. Există aici foarte ţinerea unei producţii spori­ plar, colectivul de aici va te de cărbune şi-a propus Economia de materii prime,
trei trimestre din acest an, te. Această preocupare a fost mult fier vechi. Comuniştii te de metal, comunistul Ion obţine cu siguranţă şi în vi­ să realizeze şi harnicul co­
executarea unor lucrări de demonstrată în căile şi solu­ şi uteciştii se angajează să-l Nasta a propus să se inter­ itor succese tot mai mari în lectiv al Exploatării miniere
bună calitate, înlăturarea o- ţiile propuse care şi-au gă­ strîngă pentru a putea fi vină la conducerea întreprin­ munca pe care o depune Vulcan, care a extras peste materiale, timp, bani!
perativă a defecţiunilor ivi­ sit locul cuvenit în planul transformat din nou în me­ derii pentru ca echipa de su­ pentru îndeplinirea cincina­ plan 154 tone cărbune, e-
te în funcţionarea utilajelor de măsuri adoptat. In primul tal bun de folosit, în fontă. dori să fie dotată cu încă un lului înainte de termen. xistînd premise certe de ma­
şi reducerea cu 15 la sută a rînd, pornindu-se de la ceea Să fim ajutaţi cu mijloace agregat de Sudură electrică. jorare a acestui rezultat în
opririlor accidentale la agre- ce s-a realizat, s-a eviden- de transport. In ce priveşte O mare atenţie trebuie a- N. BADIU perioada ce urmează.
Materialele

de construcţie
toamna. (Urmare din pag. 1) în prezent înşiruite la locu-*

as
rile de muncă ale construc­
mează le-am primit pe tra­ torilor şi creează impresia ri­
Cînd vine toamna şi în­ Copilul lui Constantin Aşa este 1 Ce altceva ar seul respectiv. sipirii lor.
cep să se cearnă ploile, oa­ Orşa, căruia bătrînul conti­ putea face famila Orşa cînd — Pentru construcţia ben­ — Cît timp trece de la a-
menii care fac să înfloreas­ nuă încă să-i mai dea sfa­ în podul casei noi, con­ zilor folosim următoarele provizionare pînă la montaj?
că şi să rodească pămîntul turi, se apropie azi-mîine de struită în urmă cu 7 ani. la materiale : fîşii cu goluri, — Circa 10-15 zile, iar a-
termină strînsul recoltei, 60 de ani. E tot ceferist. numai ciţiva metri de cea grinzi „Z“, construcţii meta­ tunci cînd avem utilajele
şi încep să o pregătească „E din ăia moderni — afir­ veche se găsesc cîteva mii lice, precum şi ciment, fier- pentru ridicat la îndemînă
pe cea viitoare. In zilele ma Orşa, decanul de vîrstă de kilograme de b porumb, beton pentru turnarea fun­ durează şi mai puţin. Fiind
cînd nu mai pot lucra în al familiei. E cu Diesel-ul grîu şi alte bucate’, primite daţiilor şi a stîlpilor de sus­ materiale care prin însăşi
cîmp cooperatorii se retrag şi cu electrica. E cu uşure­ de la C.A.P. ca urmare a ţinere. Aceste ultime două destinaţia lor vor rămîne
spre gospodăriile lor. Ce fac lul“, a conchis bătrînul, muncii pe care această fa­ lucrări se execută la faţa permanent sub intemperii,
aceştia ? Cum îşi petrec zi­ după care a luat un ziar la milie o depune an de. an în locului, celelalte repere fi­ nu se poate spune că în tim­
lele şi serile lungi de toam­ zi şi l-a deschis la rubrica unitatea agricolă a cărei ind primite de la diverse în­ pul scurt cît aşteaptă pînă
nă şi iarnă ? Ce-i frămîntă preferată. Citeşte fără să membră este, cînd o dată treprinderi din ţară. Din ce­ la montaj se deteriorează
oare ? Răspunsurile la a- apeleze la ochelari. Ochela­ pe lună factorul poştal ba­ le 5 tronsoane, cîte cuprinde ori îşi pierd din calităţi.
ceste întrebări le-am aflat rii, care erau pe masă, îi te la poarta casei şi-i aduce traseul de benzi, primele do­ Evident — contrar celor a-
într-o seară cu ploaie sîcî- foloseşte uneori Elena Or- decanului de vîrstă o pen­ uă, în lungime de 3 km, se firmate în „binevoitoarea"
itoare, cînd Emil Furdui, sie de aproape 1 000 de lei. află deja în stare de finisa­ anonimă — lucrurile privind
primarul comunei Burjuc, Cînd din două în două săp- re, în prezent executîndu-se gospodărirea materialelor de
ne-a spus: „Vom merge în tămîni, doi bărbaţi cu bra­ turnările de fundaţii şi mon­ către constructorii de la
vizită la o familie de coope­ ţele viguroase : Nicolae Or­ tajele la alte două tronsoa­ Chişcădaga sînt clare : în­
ratori. La ai lui Orşa. Sînt Snsemnărl din viaţa şa, fiul decanului de vîrstă ne. La aceste ultime lucrări treg colectivul manifestă in­
Aspect de la vinificarea strugurilor la centrul teritorial al viei şl vinului din Orăştie. Ion
acolo patru generaţii. Oa­ şi ginerele acestuia, mine­ Chereclieş, şofer, Ion Romoşan, tractorist rutlerlst, transportă strugurii de la Staţiunea experi­ am făcut aprovizionarea cu teres în depozitarea cores­
meni harnici şi la locul unei harnice familii rul Ioan Olaru, aduc cîteva mentală Geoaglu. La vinificaţle lucrează Llvlu Vlnţan, Tlberiu Neag, Lazăr Ciorogaru, Ştefan grinzi, fîşii de prefabricate punzătoare a materiilor pri­
lor". mii de lei salarii în gospo­ Ionescu, muncitori, şl alţii. Foto: VIRGIL ONOIU din beton, construcţii meta­ me şi materialelor, în folo­
Am trecut pragul casei de cooperatori dărie ? lice etc. Materialele se află sirea lor cu chibzuinţă.
unde stau urmaşii lui Con­ Am plecat tîrzlu din casa
stantin Orşa, decanul de familiei Orşa. Intre timp
vîrstă al comunei Burjuc. am discutat multe. Despre edem, de cîte ori stră­ tarul comitetului de partid tovarăşul Marcu ne-a vorbit — Listele cu evidenţiaţii rescu, conducătorul unităţii
I-am găsit pe toţi în jurul politica internă, despre e- batem anumite străzi pe şantier, tehnicianul Ni­ încă mult. Am redat doar şi fruntaşii, aprobate în S.U.T. Aceasta întrucît nu se
aparatului de radio audiind şa, nora lui, atunci cînd îi venimentele internaţionale, ale oraşelor sau anu­ colae Marcu, îţi dai seama cîteva dintre „secretele" prin grupa sindicală, sînt modifi­ manifestă suficientă exigenţă
o piesă ce se transmitea pe citeşte str&nepoatei sale po­ despre literatură... Decanul mite locuri în incinta uzi­ că pentru a face din frunta­ care titlul de fruntaş capă­ cate la conducerea unităţii, în respectarea criteriilor pri­
programul I. Mîinile celor veşti din cărţile împrumu­ de vîrstă al familiei s-a nelor, fabricilor, exploatări­ şii colectivului oameni demni tă aici strălucire şi semnifi­ ca dealtfel şi listele de pre­ vind acordarea titlului de
maturi, neobişnuite cu re­ tate de la biblioteca din co­ angajat în discuţii aprinse lor miniere, chipuri care ne de tot respectul, respectaţi caţii noi, se transformă în miere. Un caz concret este fruntaş. La grupa de la re­
pausul îndelungat, nu-şi gă­ mună. Mezina familiei, stră- cu noi. Uneori ne-a şi co­ surîd din fotografii afişate ca atare nu e nevoie a des­ acel liant pentru colectiv de al tovarăşului Traian Gavri- paraţii utilaje, chiar respon­
seau parcă liniştea. In am­ nepoata şi nepoata se nu­ rectat. După un timp l-am la locuri de cinste. Un an coperi cine ştie ce secrete, care vorbea şeful şantierului. lă, om fără activitate dar sabilul grupei sindicale, Ion
prentele degetelor lor mai meşte Ronela-Carmina Ola­ văzut tăcînă. Sta cu mîini­ întreg ne zîmbesc din ace­ ci de a face cu tragere de Şi la secţia de utilaj şi introdus în rîndul evidenţia­ Custaş, a fost scos de către
fremătau încă eforturile de­ ru. „Prenumele i le-am lu­ le în poală, a odihnă, iar le fotografii aceleaşi chipuri inimă unele treburi pe care transport a T.C.H. lucrează ţilor. noi de pe lista evidenţiaţilor
puse de ei în cele trei a- at din nişte romane citite privirea îl alerga dincolo de — ale fruntaşilor. Ii recu­ în linii mari noi toţi le cu­ mulţi oameni harnici. Pe La confecţii metalice, Va­ aprobată în grupă deoarece a
notimpuri de muncă. Con­ de noi" — ne-a Spus mama fereastră. Am încercat să noaştem după locurile de noaştem. planuri şi cu responsabilităţi sile Petrescu ne spunea : plecat de la serviciu în mai
stantin Orşa, cu care am fetiţei, Felicia Olaru. Am pătrundem în gîndurile lui. cinste în care le sînt aşeza­ — Cei mai mulţi dintre diferite, ambele colective îşi — Avem patru fruntaşi în multe rînduri, cu 2-3 ore
făcut mai întîi cunoştinţă, crezut-o că din romane le-a Pe retina ochilor de culoa­ re chipurile, după steluţele fruntaşii noştri sînt comu­ văd eforturile materializate mai devreme.
are 93 de ani. „Nu mai de pe piept, iar dacă intrăm nişti, şi asta e o garanţie că în construcţii trainice. Aici, secţie. Trei dintre ei' sînt
ales pentru că pe masa su­ rea cerului spălat de ploi, Acuze reciproce din care
munceşte organizat“ — ne-a frageriei din casa veche, am văzut reflectîndu-şi ra­ în intimitatea colectivelor pe pieptul lor steluţa de însă, în acest al doilea co- şefi de echipă şi doar unul titlul de fruntaş nu are de
spus nepoata lui, Felicia construită în 1903, în vre­ murile pomul exotic de lin­ lor de muncă îi recunoaştem cîştigat în prestigiu, steluţe­
Olaru. Din afirmaţiile fă­ mea cînd şi-a bătut aici gă casa nouă, împodobit de după faptele lor. Cum de le de fruntaş pierd din stră­
cute de ea, am înţeles că ţăruşul pentru a-şi întemeia ani de zile ne identificăm lucire. Lucrurile au aici ră­
bunicul este pensionar din o familie Constantin Orşa, alb. Decanul de vîrstă al existenţa cu verbul a con­ dăcini mai adînci. Activita­
anul cînd ţara noastră este am văzut cîteva cărţi ce familiei Orşa se gîndea la strui, chipurile fruntaşilor tea secţiei fiind dispersată,
republică. A lucrat la căile purtau titluri ca „Enigma primăvara viitoare... De un­ schelelor sînt tot mai multe, nu s-a ţinut seama de acest
tot mai expresive. Am cău­
ferate. „Şi dacă am ajuns Otiliei", „Baltagul", „La ră­ deva din cîmp răzbăteau spre tat să vedem în două unităţi specific, nu s-au căutat mo­
pînă la vîrsta pe care o noi vocile cooperatorilor şi de construcţii devene cum dalităţi pentru a asigura u-
am, tovarăşe dragă, să ştii sărit de Eden" ş.a. „Sînt ale mecanizatorilor care cu sînt popularizaţi, cinstiţi a- nitatea colectivului pe alte
că nu m-am ferit niciodată romane interesante — ne-a entuziasmul şi răspunderea ceşti oameni, dacă sînt cei planuri pe care se poate ea
de muncă şi am dus o via­ spus cooperatoarea Elena ce-i caracterizează pregătesc mai buni dintre cei buni, ce manifesta. Au greşit din a-
ţă cumpătată — ne-a spus Orşa, care ne-a surprins cu „patul germinativ" al vii­ fapte îi recomandă. Am con­ cest punct de vedere şi or­
el printre altele. Oricum privirea asupra lor. Le îm­ toarelor recolte! Alături de statat cu surprindere că deşi ganizaţia de partid, de sin­
îmi pare rău că nu m-am prumută fiica mea de la ei se găsesc mereu şi mem­ cele două unităţi au un nu­ dicat şi de tineret. Arbitra-
născut mai încoace. Acum, bibliotecă. Noi le citim pe bri din familia decanului mitor comun — construiesc Si 11 SE III C SMUCIM! riul şi-a făcut loc în apre­
intr-adevăr, aş şti pentru ce rînd. Apoi le povestim cu de vîrstă Orşa... — steluţele de fruntaş lumi­ cierea muncii oamenilor şi
muncesc! Asta-i spun cam toţii. Ce să facem altceva nează diferit chipurile pur­ aceasta nu e bine. O recom­
în fiecare zi copilului meu". pe vremea asta , N. PANAITESCU tătorilor. pensă, morală sau materială,
Despre calităţile profesio­ fruntaş nu va pierde din lectiv de muncă, titlul de e muncitor în echipă. Noi în acordată cui nu o merită fa­
nale şi frumuseţea morală a strălucire. fruntaş a pierdut din respec­ grupă am propus şi alţii dar ce mult rău. Dar şi nesoco­
fruntaşilor şantierului nr. 2 La acordarea titlului, co­ tul ce i se datorează şi ceva nu i-a aprobat conducerea. tirea părerii colectivităţii îl
contractuale al T.C.IL — Deva, inginerul mitetul de partid se îngri­ şi mai grav, uneori celor că­ cretarul comitetului U.T.C., amplifică.
Inginerul Viorel Bota, se­
Dan Cazan, şeful şantierului,
jeşte ca democraţia şi spi­
Credem că pornind de la
rora li s-a decernat insigna
spunea : ritul de echitate să nu fie rubinie le sînt contestate ca­ recunoaşte că în privinţa această stare de lucruri —
— Ei sînt oamenii etalon
lităţile de însuşi colectivul
popularizării fruntaşilor or­
vor fi onorate integral cepere, în hărnicie, în chib­ cu nimic încălcate în de­ şi în care muncesc. Cum s-a ganizaţiile U.T.C. n-au făcut divergenţa de păreri în apre­
ai şantierului; etalon în pri­
cierea muncii pentru acorda­
evidenţiaţilor
semnarea
zuinţă cu care folosessc ma­ fruntaşilor. Noi ne străduim putut întîmpla aceasta ? nimic. rea titlului de fruntaş —
să asigurăm o înaltă princi­
L-am întrebat într-una din
— De fapt puţini tineri a-
consiliul municipal al sin­
(Urmare din pag. 1) rală şi adăpostirea se fac în tăţi reale pentru ca preve­ terialele, în grija pentru ca­ pialitate în stimularea mora­ zile pe maistrul Ion Drăgo- jung să fie declaraţi frun­ dicatelor poate ajuta sindi­
cele mai bune condiţii. derile de plan anuale la pro­ litate, în dărnicia cu care lă şi chiar materială a celor escu, preşedintele comitetu­ taşi. Criteriile de bază în a- catul şi conducerea B.U.T. în
în funcţie de producţia pe Măsurile luate şi aplicate ducţia de lapte marfă să fie împărtăşesc altor oameni care se disting în întrecerea lui sindicatului S.U.T., dacă cordarea acestui titlu, la noi, strădaniile lor de a da titlu­
care o dă fiecare, la hrăni- în practică şi-au demonstrat îndeplinite înainte de ter­ din echipă cunoştinţe despre socialistă. Aş vrea să mă o- fruntaşii acestui colectiv sînt sînt vechimea şi funcţia, nu lui respectul cuveniţi de
rea şi îngrijirea acestora în eficacitatea în rezultatele ob­ men. Toţi factorii de răs­ profesia pe care ei o stăpî- presc puţin la stimulentele popularizaţi şi unde. cantitatea şi calitatea mun­ a se încadra din toate punc­
mod deosebit. ţinute în creşterea producţiei pundere, în frunte cu orga­ nesc cu toate „secretele“. morale menite să facă din — Sigur, a răspuns dînsul. cii. tele de vedere în normele e-
Inginerul şef al cooperati­ de lapte marfă. Astfel, faţă nizaţia de partid, acţionează Pentru noi ei sînt eroii de fruntaşi oameni cunoscuţi şi Sînt popularizaţi la gazeta In faţa atîtor dovezi de ticii şi echităţii socialiste.
vei şi secretarul organizaţiei de o producţie medie zilnică în această direcţie. Condiţii fiecare zi ai producţiei. Ei respectaţi. satirică. lipsă de grijă faţă de titlul
de partid, împreună cu care de 118 litri de lapte, cît se bune de hrănire şi adăposti- sînt, ca să folosesc o meta­ La sfîrşitul săptămînii, ti­ — Acolo e locul fruntaşi­ de fruntaş, ba chiar de în­ Pentru organizaţiile de
am vizitat sectorul zootehnic, obţinea în prima decadă a re sînt asigurate şi pentru foră specifică, „cimentul" co­ nerii din şantiere pregătesc lor ? călcarea normelor democra­ partid de la S.U.T., pentru
au ţinut să precizeze că va­ lunii octombrie, s-a ajuns la perioada de stabulaţie între­ lectivului. fruntaşilor scurte programe — Nu, dar le facem şi lor tice în acordarea titlului — comitetul sindicatului de aici
cile lotizate pe niveluri de 150 de litri de lapte marfă gului efectiv de animale. La Cum au reuşit oamenii artistice pe care le prezin­ loc. asemenea manifestări împie- am început rîndurile de faţă
producţie au fost date în în ultima decadă, iar lapte­ fînuri există un plus de 76 şantierului — organizaţia de tă la clubul sau căminele Despre alte stimulente mo­ dicînd ca omul onorat cu a- cu împărtăşirea unui bun stil
grija celor mai harnici şi le livrat are un procent de tone. A fost construit şi dat partid, de sindicat, de U.T.C. trustului. Pentru ei sînt pre­ rale nu se poate vorbi iar cest titlu să fie luat drept de muncă. Dacă acesta le
pricepvfţi crescători de ani­ 5,2 grăsime. Cooperativa a- în folosinţă un grajd pentru de aici să găsească „reţeta“ gătite special seri distracti­ preşedintele „nu le întrevede etalon — ne-am adresat con­ spune ceva şi celor de la
male. De' asemenea, acestor gricolă de producţie din 80 capete. Toate acestea de­ acestui „liant“ care face co­ ve. în toate aceste ocazii, ca posibile“. ducerii S.U.T. S.U.T., atunci colectivul de
vaci li se dă ca hrană su­ Strei-Săcel a reuşit să li­ monstrează că aşa cum şi-au lectivele de muncă să fie do­ fruntaşii sînt popularizaţi şi Strungarul Ion Custaş e — Este adevărat, în unele aici n-ar avea decît de cîş­
plimentară 2 kg. uruială, 3 vreze în cele 10 luni din a- propus cooperatorii de aici minate de aceleaşi idei — ale felicitaţi. responsabilul grupei sindica­ cazuri intervenim şi noi în tigat.
kg sfeclă furajeră şi 5 kg de cest an peste 420 hl lapte, îşi vor îndeplini în întregi­ dăruirii şi respectului faţă Din experienţa în proble­ le de la atelierul de repara­ listele aprobate de grupele
coceni. Zilnic se asigură pes­ faţă de 500 hl cît prevedea me sarcinile din zootehnie de muncă — să aibă acelaşi ma discutată a comitetului ţii utilaje. Iată ce spunea sindicale — ne spunea tova­ ION CIOCLEI
te 9 unităţi nutritive pe cap contractul încheiat cu I.C.I.L. atît în ce priveşte efectivele, scop ? Ascultîndu-1 pe secre­ de partid pe carc-1 conduce, dumnealui. răşul inginer Nicolae Maio- DUMITRU PAVEL
de animal. îngrijirea corpo­ Simeria. Aici există posibili­ cît şi producţia animalieră.