Page 25 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 25
Proletari din toate fările, unifi-vă
FABRICA DE FULGI stituie îmbunătăţirea con
DE CARTOFI tinuă a calităţii mobi
lei, sporirea eficienţei a-
cesteia în cadrul exportu
Construcţia primei fa rilor cît şi stabilirea mă
brici de fulgi de cartofi surilor ce se Impun pen
din ţară, al cărei amplasa tru pregătirea din timp a
ment a fost stabilit în zo producţiei anului viitor.
na industrială a oraşului
Făgăraş, se află într-un MINERALIER DE
stadiu avansat. Ea va fi 55 000 TONE
aprovizionată cu cartofi de
unităţi agricole socialiste Lucrările de construcţie
din satele şi comunele cu a primului mineralier de
prinse pe o rază de 70 de 55 000 tone se desfăşoară la
kilometri, printre care Li şantierul naval din Con
sa, Breaza, Sîmbăta de stanţa într-un ritm intens.
Sus, Gura Văii, Pojorta, Pînă în prezent, construc
Voila, Arpaşu de Jos, Hu torii navali au introdus în
rez şi Săsciori. docul uscat 17 bloc-secţii
Noua întreprindere ur dintre care trei au şi fost
mează să intre în funcţi cuplate, iar alte 3 se află
ANUL XXV Nr. 5 856 JOI 8 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI une la începutul anului vi în faza operaţiilor de su
itor cu o capacitate anuală dare. La o serie de secţii,
de 3 500 tone de fulgi de constructorii au redus du
cartofi. rata lucrărilor de de
bitare, ceea ce va permite
• i i " _ "
■ v , P CONSFĂTUIRE executarea în avans a unor
XPORT importante lucrări şi în
, .. .................................................................—............«I— IBI IP ......... ........ ............... La E.M. Vulcan, o nouă iniţiativă de muncă La Tg. Mureş s-au des acest fel scurtarea terme
la timp, cu înalte performanţe calitative | chis miercuri lucrările u- nelor da construcţie a pri
nei consfătuiri pe ţară a mei nave maritime româ
Două cîmpuri de cărbune organizată de de mobilă neşti de mare capacitate.
producătorilor
Ministerul
Economiei Forestiere şl LINIE ELECTRICA DE
Eforturi pentru amplificarea în plus pe schimb Materialelor de Construc ÎNALTĂ TENSIUNE
ţii, la care participă ca
IN DELTA DUNĂRII
dre de conducere din peste
40 de întreprinderi de spe lectromontaj Dobrogea re
Colectivul Şantierului e-
cialitate, cercetători, spe
resurselor valutare şi echipă în fiecare lună cialişti ai întreprinderii de trică de înaltă tensiune în
alizează prima linie elec
exterior
„Tehno-
comerţ
® O SINGURĂ BRIGADĂ POATE EXTRAGE LUNAR, PE re Sima îl consideră, pe forestexport“ şi ai Inspec Delta Dunării pe traseul
STE PLAN, 300 TONE DE CĂRBUNE, PE ÎNTREAGA bună dreptate, cel mai de toratului general de stat Sârinasuf—Crişan în lungi
Departe de a fi o unitate Prin calitatea şi competiti cesul de fabricaţie. In pa seamă din viaţa sa, s-a pe pentru calitatea produse me de 42 km. Noua ma
industrială de mari dimen vitatea produselor, am reu ralel cu acestea, avem în MINĂ - 6 000 TONE. trecut cu 8 ani în urmă. In lor, preşedinţi ai comite gistrală va alimenta loca
siuni, întreprinderea noastră, şit să lărgim pieţele, ajun- vedere unele perfecţionări 1972, lui Ioan Sima i s-a în telor sindicatelor din ra lităţile şi unităţile econo
cu colectivul ei restrins, es gînd să vindem cea mai ma tehnologice, respectarea cu Ziua de ieri a fost deose plus pe schimb şi aripă. credinţat spre conducere mura respectivă, cadre de mice din zona cuprinsă în
te prezentă în viaţa economi re parte a produselor — în stricteţe a instrucţiunilor de bită pentru întreg colecti Este vorba de stabilirea prima brigadă de mineri, conducere din centrala in tre braţele Sfîntu Gheor-
că a judeţului cu preocupări principal uleiuri eterice, si lucru şi întărirea controlului vul Exploatării miniere unui ciclu perfect de mun împreună cu Dumitru Să- dustrială de resort. Obiec ghe, Sulina şi, parţial, Chi
majore pe linia îndeplinirii ropuri şi plante medicinale şi autocontrolului de cali Vulcan. In abatajul cameră că, îneît toate schimburile bău, Ştefan Ţîrbuică, Vasi- tivul dezbaterilor îl con lia.
cincinalului înainte de ter — pe devize libere, în ţări tate. nr. 5, din cadrul sectorului vor reuşi să înfăptuiască a- le Ileş, şi alţi mineri din
men. In acest cadru, conco avansate cum sînt Austria, La fel ca în toate unităţi 3 al minei, comunistul Ioan cest deziderat. La obţine formaţia sa, Sima a obţi
mitent cu efortul de reali Franţa. R. F. Germania, le. rezultatele pozitive obţi Sima, şeful unei brigăzi rea de către un schimb a nut pînă în prezent numai
zare a unor indicatori cum sau să procedăm la schim nute în ce priveşte cantita fruntaşe de mineri, a lan rezultatului respectiv con rezultate bune în muncă. ; ’¿CV • .
&Jît sporirea producţiei şi buri avantajoase de produse tea şi eficienţa exportului le sat o nouă iniţiativă de cură indiscutabil şi cele Iniţiativa în discuţie, pe
productivităţii muncii, creş cu R.D. Germană, Polonia, datorăm hărniciei şi pricepe muncă. Proaspăta chemare lalte schimburi. Este o co care au plănu:t-o şi o în
terea eficienţei, sîntem an U.R.S.S. şi alte state. O men rii muncitorilor şi specialiş minerească la întrecere a laborare strînsă, bine gîn- făptuiesc în mod colectiv, socialistă în acţiune
gajaţi, pe măsura resurselor ţiune aparte cred că se cu tilor. Muncitori cum sînt Ilie fost formulată astfel: „Două dită. între toate echipele se adaugă succeselor ante
de care dispunem, într-o in vine făcută în legătură cu Olarii, Rodica Sturza şi Tra- cîmpuri de cărbune în plus, de mineri ale brigăzii. Un rioare.
tensă activitate de dezvolta creşterea eficienţei exportu ian Zdrenghea, tehnicianul pe schimb şi echipă, în fie „cîmp“ înseamnă un metru — In condiţiile grele în
re a exportului. lui. Faptul că am îmbunătă Aurel Irimie, inginerul chi care lună". de avansare în cărbune, iar care acţionează — şi-a ex
Conştienţi că sarcinile tra ţit mult calitatea şi struc mist Traian Cadaru şi alţii, Pentru a ne edifica pe de ca urmare a aplicării ini primat părerea tovarăşul
sate de partid pentru ampli tura producţiei şi am onorat sînt oamenii pe care ne bi plin asupra conţinutului ţiativei, brigada mea va inginer Ioan Dăbuleanu, Acţionăm ferm, pe multiple
ficarea continuă a schimbu prompt contractele cu bene zuim în rezolvarea tuturor concret şi a eficienţei eco realiza lunar 12 asemenea şeful sectorului 3 — briga
rilor comerciale externe pot ficiarii externi ne-a dat po problemelor pe care le ridi nomice pe care o generea „cîmpuri" peste plan. Can da lui Sima realizează cir
ii realizate numai prin pu sibilitatea să ridicăm sub că onorarea contractelor ex ză această iniţiativă, l-am titativ, esle vorba de cel cuitele impuse de noua ini
nerea în valoare a tuturor stanţial cursul de revenire. terne. Cu forţele modeste rugat pe tovarăşul Ioan Si puţin 300 tone de cărbune ţiativă, fapt care certifică planuri, pentru
posibilităţilor, noi depunem In prezent, acest indicator de care dispunem, dar avînd ma să ne-o exprime mai peste prevederile lunare. puternic că şi celelalte bri
strădanii deosebite de a li este superior cu 23,8 la sută permanent sprijinul comu pe larg. Tînărul comunist Ioan
vra pe pieţele străine canti realizărilor din anul trecut. niştilor din întreprindere, — Lucrînd . într-iin abataj Sima, ale cărui calităţi de găzi, ce beneficiază de a-
tăţi sporite de produse, de Rezultatele prezentate le-am vom încheia acest an hotă- cameră cu două aripi, am bun organizator şi promo bataje cameră bune. vor
a ne aduce prin aceasta obţinut prin eforturi colec rîtor al cincinalului cu un analizat împreună cu cei tor al noului au fost dove putea să o aplice şi să-i cu formarea oamenilor
contribuţia la creşterea re tive de ordin organizatoric bilanţ pozitiv la export, pu- 21 de ortaci ai mei modul dite şi mai înainte, la mina leagă roadele. La nivelul
surselor valutare ale ţării. şi tehnic. Ne-am ocupat in cum am putea să extragem Vulcan, merită o scurtă sectorului nostru, cantita
Spre satisfacţia şi mobili sistent de achiziţionarea u- nînd astfel o bază solidă cît mai mari cantităţi de prezentare „biografică". Lu tea de cărbune obţinută
zarea colectivului nostru, nor cantităţi corespunzătoa pentru succese mai de pres cărbune peste plan. Am a- crează de 11 ani la E. M. 1 La împlinirea a 2 ani de nizaţiei noastre municipale —
putem spune că ne achităm re de plante şi fructe din tigiu în anul care vine. juns la concluzia că se pot Vulcan, loc unde a primit M. NEGOIŢA la plenara C.C. al P.C.R. din pentru că avem un astfel de
onorabil de obligaţiile can flora spontană şi ne-am cre realiza în fiecare lună cîte şi calitatea de comunist. noiembrie 1971, un prim bi program — a cuprins şi cu
titative şi calitative de ex at stocuri satisfăcătoare de DAN T. ILIE două cîmpuri de cărbune în Evenimentul acesta, pe ca (Continuare în naa. a 2-a) lanţ asupra activităţii de prinde acţiuni care să con
port. Prin măsurile pe care chimion, mac, digitalis, co- directorul întreprinderii de modelare a profilului moral ducă la însuşirea şi stăpîni-
le-am luat de valorificare reandru şi alte plante de plante medicinale Orăştie şi spiritual al omului socie rea cît mai deplină a pro
superioară a materiei prime .cultură. Tot pe linia îmbu tăţii noastre socialiste, ca o- fesiunii, cunoaşterea temei
•— plante şi fructe din flo nătăţirii aprovizionării în biectiv esenţial al progra nică a tot ceea ce) oferă şti
ra spontană şi din cultură treprinderii şi a locurilor de m mului educaţional, nu nu inţa şi tehnica în sectorul
■— ne-am sporit an de an muncă se înscrie şi dotarea mai că se impune, dar este specific de activitate, forma
volumul livrărilor în exte cu autocamioane proprii şi îSfl In pagina a ll-a chiar obligatoriu. Această a- rea unei atitudini socialiste
rior, astfel că în prezent mecanizarea transportului in naliză retrospectivă, care ar înaintate faţă de mujică. A-
exportul deţine o pondere tern şi a manipulării, mate putea fi' reprezentată grafic vem în. .vedere,- desigur,- creş
1
,
de '65 ”Ta' ''sută din valoarea rialelor şi produselor în de prin traiectoria măsuri — terea competenţei profesio-
producţiei marfă a întreprin pozite. In sectorul de fabri @ Ce spun, eficienţă — noi măsuri, evi nale, răspunderea comunistă
derii. Datorită acestui fapt, caţie am introdus două noi denţiază mai clar ceea ce am faţă de modul cuib sint u-
cu toate că are o pondere tocători mecanice pentru pre ce propun, înfăptuit, ne dă posibilitatea tilizate şi gospodărite mij
redusă în producţia industri gătirea materiei prime şi am să cunoaştem mai bine lip loacele de producţie. Toate
ală a judeţului, din punct construit o nouă centrali ce măsuri adoptă surile, neajunsurile, iar pe acestea, subordonate, bine
de vedere al exportului ne termică pentru satisfacerea această bază să stabilim mo înţeles, dezideratului major
situăm pe un loc fruntaş. necesarului de abur în pro- comun.ştii în dalităţi corespunzătoare pen al etapei — realizarea cin
tru atingerea scopului pro cinalului înainte de termen.
adunările generale pus. In municipiul Deva îşi
O importantă direcţie, ca desfăşoară activitatea un nu
U.J.C.C. şi-a realizat re a căpătat permanenţă în măr însemnat de intelectuali.
H Cronicari fideli activitatea noastră, o consti Atragerea acestora la viaţa
tuie educarea oamenilor în politico-educativă şi cultural-
sarcinile anuale la export ai faptelor de strînsă legătură cu îndeplini ştiinţifică a constituit şi con
rea sarcinilor economice. stituie o permanentă preo
muncă şi viaţă Preocupările noastre pe a- cupare a organului munici
DEVA. Anul acesta Uni plin. Prevederile planului ceastă linie au la bază ne pal de partid. Am încetăţe
unea judeţeană a coopera anual au fost îndeplinite şi cesitatea şi îndatorirea ca nit, în acest scop, consfătui
tivelor de consum a avut depăşite, livrindu-se la ex fiecare om al muncii, în rile, consultările periodice cu
1
sarcina să achiziţioneze şi port mărfuri în valoare de sectorul propriu de activita ingineri şi economişti pe ra
să livreze Ia export produ 1 320 000 lei. La ouă, faţă j Pagina a lll-a te, să facă tot ce-i stă în pu muri de activitate, cu ju
se în valoare de 1 240 000 de 1 300 000 bucăţi, s-au li- ' tere pentru a contribui la rişti, cadre didactice, medici,
lei. Munca desfăşurată de vrat 1 661 000, iar Ia caba îndeplinirea exemplară a po acţiuni care au vizat, în e-
către lucrătorii din unităţi line, faţă de 60 tone, s-au liticii social-economice a
le cooperaţiei de consum livrat 72,9 tone. Există po Curier partidului nostru, care în e- senţă, contribuţia specialistu
lui la o mai deplină valori
pentru realizarea integrală sibilitatea ca pînă la sfîr- senţă înseamnă progres şi ficare a potenţialului mate
Vagoanele merg pe roţi. Se ştie asta. Dar că la confecţionarea lor participă schimbul con
a sarcinilor de plan a fost şitul anului depăşirea înre dus de Liviu Miliăescu — evidenţiat lună de lună pe 1973 — se ştie mai puţin. Iată-i schimbul, social-cetâţenesc bunăstare pentru întregul rial şi uman din întreprin
„ununată de succes de gistrată să fie mult sporită. în exerciţiul funcţiunii la I.M.M.R. Simeria. Foto: VIRGIL ONOIU popor. In contextul acestor derile .şi instituţiile noastre.
preocupări, programul orga- Consider că multiplele acţi
uni, dintre care aş sublinia
cîteva de incontestabilă va
loare şi ţinută ştiinţifică cum
sînt sesiunile şi simpozioane
I . .
1 ;
In acest sezon jJjyjpN 1 I I I I M sIM Producţie sporită le ştiinţifice din ramura e-
nergetică, din minerit, ale
jî H1 E0 I a d # ofi lJ«q i] Wv Iii Economicitate filialei Societăţii - de ştiinţe
medicale, sesiunile de comu
în cooperativele agricole cu cheltuieli nicări ale cadrelor didactice,
sînt semnificative în ce pri
reduse şi rentabilitate superioare veşte antrenarea tot 'mai
responsabilă a' intelectualită
ţii în activitatea social-poli-
Si IMPUNE CU ACUIM A îndeplinit pianul pe primii DEVA. Salariaţii întreprin LUPENI. Acţionînd pe' multiple planuri pentru antre tică şi economică.
Şcoala şi populaţia şcolară
de
Deva
poligrafice
trei ani ai cincinalului derii strădanii lăudabile pen narea în circuitul economic a tuturor resurselor de creş ocupă un loc important în
pun
nostru.
municipiului
viaţa
tru a se încadra în rindul tere a eficienţei, colectivul întreprinderii „Viscoza" Lu- Dispunem, după cum se ştie
mmm li ¡utkcimi întreprinderea chimică flrăştie colectivelor îndeplinirea din ju peni dobindeşte in in acest an hotâritor al cincinalului, de o reţea complexă de şcoli
fruntaşe
deţ
in
planului
de toate gradele. Legarea tot
gradului
economici
de
succese
de
seamă
ridicarea
şi
an. angajamentelor pe acest tate şi rentabilitate a producţiei. mai strînsă a teoriei de prac
tică, formarea unei atitudini
productivităţii
muncii,
consumu
Sporirea
reducerea
chimică
întreprinderea
La
întrecerea
socialistă
Orăştie,
a pentru realizarea cincinalului în patru ani şi jumătate se de Prin care mobilizarea rezervelor rilor de materii şi materiale, realizarea unor produse de înaintate faţă de muncă, mo
delarea tinerilor în spiritul
dispune
întreprin
desfăşoară la un înalt nivel de competenţă şi eficienţă derea, colectivul de tipo calitate superioară constituie mijloacele de bază pen principiilor eticii comuniste,
economică. Făcînd bilanţul pe primii trei ani ai cincina grafi a reuşit să depăşească tru atingerea obiectivelor propuse in întrecere. Astfel, însuşirea temeinică a cunoş
lului, colectivul de aici raportează realizarea integrală a prevederile pe primele 10 tinţelor prevăzute de progra
, B NU AVEM BENZINA productivitatea muncii înregistrează o creştere de 1,5 la
s
sarcinilor de plan aferente perioadei respective. Intre re luni cu 5,8 la sută şi să spo mele şcolare, sînt doar cîte
zultatele bune înregistrate de chimiştii Orâştiei în anii rească productivitatea mun sută, ceea ce a condus la obţinerea unei producţii su va componente ale activităţii
■ TRACTORISTUL PLEACA, Şl NU MAI ŞTIE NI cii cu 5,2 la sută faţă de desfăşurate de organizaţiile
1971-1973, pe prim plan se situează depăşirea cu 8,6 plimentare de 1 375 000 lei.
MENI DE EL milioane lei a producţiei globale, materializată într-un plan. Concomitent cu spo Este un fapt remarcabil că această unitate, care in de partid, de personalul di
apreciabil volum de produse fizice şi alte lucrări efectu rirea producţiei, colectivul dactic din şcoli în spiritul
ate peste sarcinile de plan. obţine însemnate economii. anii trecuţi lucra cu pierderi, realizează in acest an o programului educaţional. Par
m PE RAZA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST
Pinâ la finele anului, colectivul I.C. Orăştie este hotă- Cheltuielile totale la 1 000 diminuare de 4,46 lei a cheltuielilor la 1000 lei produc ticiparea tineretului în deta
GEOAGIU MAI SINT DE ARAT CIRCA 800 DE rit să-şi amplifice succesele de pină acum, să-şi măreas lei producţie marfă au fpst ţie marfă. Aceasta a determinat să se obţină peste şamentele de muncă patrio-
că avansul de peste trei luni de zile acumulat în acţiu reduse cu 7,65 lei, iar cele
HECTARE materiale sînt mai mici cu 500 000 Iei economii la preţul de cost şi mai bine de
nea de îndeplinire a cincinalului in patru ani şi jumă MARIA CREJU
tate. 2,7 la sută faţă de prevederi. 200 000 lei beneficii suplimentare. secretar al Comitetului
municipal Deva al P.C.R.
După ce se strîng din nici, se ogorăşte, pentru a-1
cîmp roadele unui an de face să producă mal mult. (Continuare In pag. a 2-a)
muncă, pămîntul rămîne Fiecare hectar de pămînt
sur. Rămîne brăzdat de arat toamna dă o producţie
urmele rindurilor de po mai mare cu cel puţin 20
rumb, ale celorlalte culturi la sută. De aceea ne stră IN SPRIJINUL făşurată recent de deta curăţătorie-vopsitoric. A- m MAGAZIN O ACŢIUNE sinţă o modernă popică-
insămînţate şi plantate me duim noi să arăm toate su FORMARII NOILOR şamentul clasei a Il-a B ceasta a fost dotată cu CU AUTOSERVIRE LAUDABILA rie, cu două piste, care
canizat. Şi-atunci pare pus prafeţele pe care le avem MEMBRI DE PARTID de la Liceul pedagogic utilaje moderne, de mare Organizaţiile U.T.C. din reuneşte zilnic la între
Recepţia
ceri amicale numeroşi iu
capacitate.
şi
din Deva, ne scrie pionie
în plan. DELA Conducerea cooperativei
tiu şi nefertil. Şi totuşi iar rul Marcel Drăgan. Cu a- proba maşinilor fiind deja de consum din Haţeg a oraşul Lupeni au iniţiat, bitori ai acestui frumos
zilele
o
trecute,
acţiune
In cadrul întîlnirllor pe
Liveze-
locuitorii
făcute,
na nu-1 prinde în această Inginerul Tudan ne-a ar riodice ale membrilor bi cest prilej, a fost vizitată ninlui aşteaptă doar să luat o serie de măsuri in la care au fost invitaţi sport. De remarcat că la
fabrica de pîine din loca
acestei
realizarea
arene
ipostază. Cu mult înainte gumentat practic ce în roului şl secretariatului litate, unde micii oaspeţi beneficieze de serviciile . . . " vederea modernizării re să participe tinerii din sportive o contribuţie
seamnă pentru membrii co Comitetului municipal de au făcut cunoştinţă cu noii unităţi. ţelei unităţilor sale de întreprinderile, Instituţiile substanţială şi-au adus-o
de a veni ea, ridurile sure partid Deva cu membrii felul în care se obţin desfacere. Printre aceste şi şcolile din localitate. salariaţii exploatării mi
se
numără
măsuri,
ale pămîntului sînt modela operatori, pentru mecaniza de partid de curînd pri pîinca, cornurile, cozona CONSFĂTUIRE PE O ZI transformarea unui maga şl Acţiunea constă în strin- niere din localitate, care
te de brăzdarele plugurilor. tori, să se ogorască pămîn miţi a avut loc, acum cul, au oferit muncitori TEME MEDICALE zin vechi, situat pe stra gerea pietrelor de pe văi au prestat un mare nu
le şi pîrîurile din Jurul
două zile, o discuţie cu
Atunci pămîntul capătă o tul. „De pildă — ne spu tinerii comunişti din in lor fruntaşi flori. Şi nu a da Libertăţii, din Haţeg, oraşului - pietre nece măr de ore de muncă vo-
luntar-patrtotică.
fost de neglijat nici ulti
nea interlocutorul — coo
societăţilor
Uniunea
de
altă înfăţişare. Mai curată, peratorii de la Geoagiu au stituţiile municipiului De ma parte a vizitei, apre ştiinţe medicale — filiala într-un magazin modern. sare la amenajarea dru
Astfel, in urma dotării a-
mului care duce spre te-
mai aerisită. obţinut în această toamnă va. Secretarul comitetului cierea directă, la gura judeţeană Hunedoara-De- cestui local cu mobilier lescaunul ce se construieş
municipal de partid, to
cuptorului, a calităţii pro
— De ce se ară pămîntul varăşul Gheorghe Matei, duselor realizate aici. va, secţia de medicină in LA nou, el a fost transformat te în masivul muntos VREMEA
colaborare
în
cu
ternă,
în magazin cu autoservi
Straja. La invitaţia orga
toamna, tovarăşe inginer ? o producţie la hectar cu 300 a pus, cu acest prilej, în Direcţia sanitară a jude re, cetăţenii din această nizaţiilor U.T.C. au răs Pentru 24 ore
— l-am întrebat pe direc kg mai mare decît se plani dezbatere, o temă intere NOUA UNITATE ţului Hunedoara, organi parte a oraşului putîn- puns, printr-o participare
santă: Cum trebuie să se
ficase iniţial. De pe unele
zează, simbătă, 10 noiem
torul Staţiunii de mecani terenuri s-au recoltat 5 000- Integreze noul comunist PRESTATOARE brie 1973, în sala de cul du-se aproviziona de aici entuziastă şl eficientă, pe Maxima barometrică se
cu tot felul de produse,
secţiei AI T A
zare a agriculturii de la în activitatea politică. DE SERVICII tură a Spitalului judeţean magazinul avînd un ca ste 1000 de tineri din oraş. va deplasa din nord-vest
spre noi, ca urmare vre
Deva, consfătuirea racter mixt. Demn de re POPICARIE
Geoagiu, Virgil Tudan. N. PANAITESCU „POVESTEA PlINII" Cooperativa „Unirea“ din judeţene de medicină in marcat este şi faptul că LA GHELAR mea va deveni instabilă.
Cerul va fi mai mult no-
— Se ară, sau cum îi „Povestea plinii“ a , fost Petroşani va deschide în ternă, avînd ca temă „As noul magazin arc orar de In comuna Glielar a fost ros şl se vor semnala pre
pecte clinice şi terapeuti
zilele
următoare,
Li-
la
funcţio-.are
dimineaţa
de
spunem noi în termeni teh (Continuare tn pag. o 2-a) Intitulată activitatea des vezeni, o nouă unitate de ce in diabetul zaharat". pînă la orele 21,00. construită şl dată in foio- cipitaţii.